Contabilitate Financiara

1

SINTEZE CONTABILITATE FINANCIARĂ

CAPITOLUL 1 CONTABILITATEA CAPITALURILOR

1.1. CONTINUTUL SI STRUCTURA CAPITALURILOR

Capitalul unei entităŃi comerciale, reprezintă totalitatea surselor stabile şi permanente de finanŃare a activului

patrimonial. Sunt denumite şi capitaluri permanente deoarece se află la dispoziŃia societăŃii o perioadă mai lungă de timp. Structura capitalurilor: a) Capitaluri proprii reprezinta dreptul actionarilor si/sau asociatilor asupra activelor unei entitati ,dupa deducerea tuturor datoriilor (capital propriu = active –datorii).El se afla în proprietatea deŃinătorilor de patrimoniu (acŃionari, asociaŃi).

Aceste capitaluri cuprind: capitalul social, prime legate de capital, rezerve, (inclusiv din reevaluare), rezultatul reportat, rezultatul exerciŃiului (profitul nerepartizat). b) Provizioane c) Capitaluri străine (pasiv-extern)- sunt împrumuturi şi datorii pe termen mediu şi lung, si care cuprind: împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni, credite bancare pe termen mediu şi lung, datorii ce privesc imobilizările financiare, alte datorii şi împrumuturi asimilate. Capitalul propriu si imprumuturile pe termen lung poarta denumirea de capital permanent. Capitalul propriu este sinonim cu capitalul financiar.

1.2. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

1.2.1. Contabilitatea capitalului social DOCUMENELE DE EVIDENTA SI EVALUARE A CAPITALULUI SOCIAL

Capitalul social, exprima valoarea totala a apoturilor subsrise si/sau depuse de actionari sau asociati. Capitalul social subsris si varsat se inregistreaza distinct in contabilitate pe baza urmatoarelor documente:

� actul constitutiv al societatii prin care se stabileste modul de organizare si functionare a societatii ,precum si capitalul subscris, structura acestuia si modalitatile de constituire; � chitanta- pentru aporturile depuse la casierie; � foaia de varsamant pentru aporturile depuse direct in contul bancar � procesul verbal de predare – primire pentru aporturi in natura

Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati pe baza registrului actionarilor (asociatilor)si cuprinde numarul de actiuni (parti sociale), valoarea nominala a acestora, varsaminte efectuate, mentiuni privind vanzarea sau cumpararea de actiuni (parti sociale).etc. Evaluare capitalului social (capitalul social se divide in actiunile la S.A. si partile sociale la S.R.L.) se poate face la urmatoarele valori:

� valoarea nominala – rezulta raportand capitalul social la numarul de titluri emise (actiuni sau parti sociale)

� valoare de piata (sau cotatia titlurilor)- este valoarea de vanzare-cumparare a a titlurilor, stabilita prin negociere la bursa de valori.

� pretul de emisiune (sau cursul actiunilor) este pretul care trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale si poate fi egal sau mai mare decat valoarea nominala.

� valoarea financiara (VF) arata echivalentul corespunzator capitalizarii dividentului anual pe o actiune la o rata medie a dobanzii pe piata

� valoarea de randament (VR) exprima valoarea corespunzatoare profitului net pe o actiune ce se poate capitaliza la o rata medie a dobanzii de piata .

VR = dividentul distribuit pe actiune + cota de profi pe actiune incorporat in rezerve

rata medie a dobanzii pe piata

� valoarea contabila (VC) sau bilantiera, se determina ca raport intre activul net contabil si numarul de titluri ; activul net contabil = activ total – datorii – active fictive (sau ,activul net contabil = capitaluri proprii – active fictive ); activele fictive cuprind cheltuieli de constituire si activele de regularizare.

2

CONSTITUIREA CAPITALULUI SOCIAL

La S.A(societăŃi pe acŃiuni), capitalul social se constituie din valoarea nominală a acŃiunilor deŃinute de acŃionarii societăŃii, iar la S.R.L. (societăŃi cu răspundere limitată), se constituie din valoarea nominală a părŃilor sociale deŃinute de asociaŃi, ca urmare a aducerii efective a aporturilor în natură sau lei.

Constituirea capitalului se realizeaza la inceputul activitatii societatii. Constituirea capitalului se face prin subscrierea şi vărsarea de aport de către acŃionarii sau asociaŃii societăŃii

comerciale. □ Subscrierea- reprezintă un angajament al acŃionarilor sau asociaŃilor de a contribui cu bani sau în natură, pentru constituirea capitalului social la înfiinŃarea societăŃii. Capitalul constituit din această subscriere poartă denumirea de capital subscris nevărsat. □ Vărsarea- reprezintă depunerea efectivă a capitalului subscris (promis).Capitalul constituit după aducerea efectivă a aportului, poartă numele de capital subscris vărsat. Vărsarea capitalului se face astfel: ♦ la constituirea societăŃii pe acŃiuni (S.A) cel puŃin 30% din capitalul subscris; restul capitalului se varsă în termen de 12 luni de la înmatriculare; ♦ la societăŃile cu răspundere limitată (S.R.L.), capitalul subscris se varsă integral înainte de începerea formalităŃilor de constituire. Tipul de societate determină mărimea minimă a capitalului social astfel: ♦ la societăŃile în nume colectiv şi în comandită simplă, nu este stabilită limita minimă a capitalului social, ♦ la societăŃi pe acŃiuni (S.A.), capitalul social nu poate fi mai mic de 25.000 euro in echivalent lei, iar valoarea minimă a unei acŃiuni este de 0.10 lei. Trebuie să fie minim 5 acŃionari, ♦ la societăŃile cu răspundere limitată (S.R.L.), capitalul minim social este de 200lei.si se divide in parti egale a caror valoare nominala nu poate fi mai mica de 10lei. Trebuie să fie maxim 50 asociaŃi. Orice modificare a capitalului social se face numai prin hotărârea A.G.A. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL Apare atunci când societatea are nevoie de noi fonduri băneşti şi preferă să le procure prin majorare de capital, decât să apeleze la împrumuturi. Aceste situaŃii apar atunci când: • societăŃile întâmpină dificultăŃi financiare, • societatea are o situaŃie prosperă şi vrea să-şi extindă activitatea. Este obligatorie majorarea capitalului social atunci când acesta scade sub limita legală indiferent de motivul scăderii. Majorarea se poate realiza prin următoarele căi: 1. Majorare prin noi aporturi în numerar şi/ sau în natură: ▪ presupune emisiune de noi acŃiuni sau părŃi sociale; ▪ operaŃiunea conduce la creşterea activului patrimonial (stocuri, mijloace băneşti, imobilizări, etc) şi corespunzător o creştere a pasivului, respectiv a capitalului social; ▪ în contabilitate această majorare se reflectă prin aceleaşi operaŃiuni ca la constituirea capitalului. 2. Majorare prin încorporarea în capitalul social al unor elemente ce aparŃin capitalului propriu: ▪ elementele ce se încorporează în capitalul social sunt: rezervele, (cu exceptia rezervelor legale)rezervele din reevaluare, prime legate de capital şi profitul net din anii precedenŃi şi anul curent; ▪ creşterea propriu zisă a capitalului social, se realizează fie prin emiterea de acŃiuni noi care se repartizează gratuit vechilor acŃionari ,fie prin creşterea valorii nominale a acŃiunilor sau partilor sociale existente. 3. Majorare prin conversia unor datorii, în acŃiuni: ▪ se urmăreşte anularea unor datorii fără a se apela la trezorerie; ▪ se face numai cu acordul creditorului, care devine acŃionar sau asociat; ▪ se referă la datorii din obligaŃiunii, datorii faŃă de furnizori, credite pe termen lung, dividente etc. DIMINUAREA CAPITALULUI SOCIAL Reducerea capitalului social survine în următoarele situaŃii: 1. În cazul acoperirii pierderilor din anii precedenŃi sau din exerciŃiul curent: ▪ Reducerea capitalului se face numai dacă au fost epuizate toate rezervele constituite anterior; ▪ Reducerea capitalului se face cu un anumit procent, iar suma absolută a diminuării nu poate fi egală cu pierderea realizată în anii precedenŃi, putând să apară diferenŃe în plus sau în minus care se soluŃionează prin diminuarea sau majorarea, după caz, a primelor de emisiune. 2. Reducerea capitalului social prin retragerea aporturilor de către unii acŃionari sau asociaŃi, caz în care acŃionarii primesc o sumă proporŃională cu numărul de acŃiuni pe care le deŃin. ▪ Reducerea se poate realiza prin : ♦ micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; ♦ reducerea valorii nominale a actiunilor; ♦ rascumpararea si anularea propriilor actiuni. 3.Capitalul existent este supradimensionat in raport cu activitatea economica a entitatii.

3

CONTURI UTILIZATE PRIVIND CAPITALUL SOCIAL Contabilitatea capitalului social se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi: ►CONTUL 101, „Capital” ►CCOONNTTUULL 11001111 „Capital subscris nevarsat” ►CONTUL 1012 „Capital subscris varsat ►CONTUL 456 „Decontări cu asociaŃii privind capitalul” 1.2.2. Contabilitatea altor elemente ale capitalului propriu PRIME DE CAPITAL ▪ Rezultă din operaŃiunile de creştere a capitalului prin emisiuni de noi acŃiuni sau cu ocazia unei fuziuni, ca supliment de aport neincorporat in capitalul social. ▪ După modul de constituire distingem: a) prime de emisiune: ♦ apar cu ocazia emiterii de noi acŃiuni sau părŃi sociale; ♦ se determină prin diferenŃa dintre valoarea de emisiune a noilor acŃiuni sau părŃi sociale ce se emit (mai mare) şi valoarea nominală a acestora; ♦ au rolul de a acoperi cheltuielile de emisiune şi de a egala drepturile acŃionarilor noi cu cele ale vechilor acŃionari prin compensarea diferenŃei dintre valoarea nominală şi valoarea contabilă a vechilor acŃiuni. b) prime de fuziune: ♦ apar cu ocazia fuzionării a două sau mai multor societăŃi; ♦ reprezintă excedentul dintre valoarea bunurilor preluate cu ocazia fuziunii şi valoarea nominală a acŃiunilor emise cu ocazia fuzionării. c) prime de aport: ♦ apar cu ocazia creşterii capitalului social prin aport în natură; ♦ reprezintă excedentul dintre valoarea aporturilor în natură la capitalul subscris şi valoarea nominală a acŃiunilor emise. d) prime de conversie a obligaŃiunilor în acŃiuni: ♦ reprezintă diferenŃa dintre valoarea de răscumpărare a obligaŃiunilor (mai mare) şi valoarea nominală a acŃiunilor emise cu ocazia convertirii obligaŃiunilor în acŃiuni. ▪ Primele de capital pot fi utilizate pentru: ♦ acoperirea cheltuielilor de emisiune şi de vânzare a acŃiunilor; ♦să echivaleze drepturile acŃionarilor noi cu cele ale acŃionarilor vechi, prin compensarea diferenŃei dintre valoarea nominală şi valoarea contabilă a vechilor acŃiuni; ♦ creşterea capitalului social; ♦ creşterea rezervelor. Contabilitatea primelor legate de capital se Ńine cu ajutorul contului 104 ”Prime legate de capital” REZERVE ▪ Se constituie din profit, prime legate de capital, rezerve din reevaluare, etc; ▪ Se utilizează pentru: ♦ acoperirea pierderilor; ♦ majorarea capitalului social. ▪ După modul de constituire şi utilizare distingem: a) rezerve legale ▪ se constituie anual conform legii 31/1990 în procent de 5% din profitul brut până se ajunge la 20% din capitalul social; ▪ sunt deductibile in limita cotei de 5%,din profitul contabil inainte de calcularea impozitului pe profit,profit din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri, pana la nivelul de 20%,din capitalul varsat. ▪ in cazul in care rezervele legale sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor, sau sunt distribuite sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil (legea 571/2003 – Cod fiscal, actualizata,art.22.al 1) b) rezerve statutare - se constituie anual din profitul net conform prevederilor din statutul societăŃii. Aceste rezerve se impoziteaza in momentul distribuirii lor. c) rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare, se constituie pe masura amortizarii activelor reevaluate sau in momentul vanzarii sau casarii acestora d) alte rezerve - se constituie în mod facultativ prin hotărârea Adunării Generale a AcŃionarilor din profitul net al societăŃii Sunt destinate pentru: ♦ creşterea capitalului social; ♦ finanŃarea unor investiŃii în imobilizări corporale; ♦ distribuirea de dividente în exerciŃiile financiare încheiate cu pierdere; ♦ răscumpărarea propriilor acŃiuni în vederea anulării lor şi deci reducerii capitalului

4

social. ♦ acoperirea pierderilor. Contabilitatea se Ńine cu ajutorul contului 106”Rezerve „ REZERVE DIN REEVALUARE Rezervele din reevaluare se stabilesc ca diferenta intre valoarea justa si valoarea contabila neta: ▪ valoarea contabila neta reprezinta valoarea contabila diminuata cu amortizarea si ajustarile pentru depreciere aferente activului respectiv. ▪ valoarea justa este valoarea actuala de la data bilantului ,determinata pe baza unor evaluari efectuate, de regula de profesionisti calificati in evaluare. Cu ocazia reevaluarii imobilizarilor corporale ,amortizarea cumulata la data evaluarii este tratata astfel: a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului,asfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare sa fie egala cu valoarea reevaluata (valoarea justa) plus amortizarea actualizata. Se aplica atunci cand reevaluarea se face prin aplicarea unui indice. b)eliminata din valoarea contabila bruta a activului ,astfel incat valoarea contabila neta actualizata sa fie egala cu valoarea reevaluata (valoarea justa). Se aplica pentru cladiri, care sunt reevaluate la valoarea lor de piata. Rezultatul reevaluarii poate fi : a) o crestere fata de valoarea contabila neta, in care caz se trateaza astfel : ♦ ca o crestere a rezervei din reevaluare, daca nu exista o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ. ♦ ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior, la acel activ. b) o descrestere a valorii contabile nete, in care caz se trateaza astfel : ♦ ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare, nu este inregistrat un plus din reevaluare. ♦ ca o scadere a rezervei din reevaluare cu minimum dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistraza ca o cheltuiala. Nici o parte din rezervele din reevaluare, nu pot fi distribuite direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castigul efectiv realizat:

♦ castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.

♦ o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate in care caz ,valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii ,calculata pe baza costului initial. Contabilitatea se tine cu ajutorul CONTULUI 105”Rezerve din reevaluare”, REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR

Se calculează ca diferenŃă între venituri (V) şi cheltuieli (C), (R=V-C) Rezultatul poate fi: ♦ favorabil când V > C, şi reprezintă profit; ♦ nefavorabil când V < C, şi reprezintă pierdere Rezultatul provizoriu se determină la sfârşitul fiecărei luni când conturile de venituri îşi transferă soldul în creditul contului 121”Profit şi pierdere”, iar conturile de cheltuieli în debitul aceluiaşi cont. Contabilitatea rezultatului exerciŃiului se Ńine cu ajutorul conturilor:

►CONTUL 121 ”Profit şi pierdere” ►CONTUL 129 „Repartizarea profitului” - Închiderea conturilor de venituri, la sfârşitul lunii:

Conturi gr. 7 (conturi de venituri)

= 121 (profit şi pierdere)

- Închiderea conturilor de cheltuieli, la sfârşitul lunii:

121 (profit şi pierdere)

= conturi gr. 6 (conturi de cheltuieli)

▪ Repartizarea profitului conform destinaŃiilor stabilite de Adunarea Generală a AcŃionarilor se face pentru: ♦ Creşterea capitalului social; ♦ Rezerve; ♦ Surse proprii de finantare (fond de dezvoltare); ♦ Acoperirea pierderilor din anul precedent; ♦ Participarea salariaŃilor la profit; ♦ Dividente; ♦ La buget, în cazul regiilor autonome.(50% din profitul net realizat)

5

REZULTATUL REPORTAT Rezultatul reportat ,reprezinta profitul realizat conform bilantului care la sfarsitul anului nu a fost repartizat sau

pierderea realizata si neacoperita la sfarsitul exercitiului financiar, acestea urmand a fi repartizat respectiv acoperit in exercitiile financiare urmatoare.

Contabilitatea rezultatului reportat se tine cu ajutorul CONTULUI 117” Rezultatul reportat

1.2.3. Contabilitatea acŃiunilor proprii

Actiunile sunt titluri de valoare ce dovedesc dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al societatii care le-a emis. Actiunile proprii pot fi rascumparate ,cu aprobarea adunarii generale a actionarilor in limita a 10% din capitalul social. Rascumpararea actiunilor se poate face in urmatoarele scopuri : ♦ reducerea capitalului social prin anularea actiunilor proprii rascumparate ♦ cesionarea catre personalul societatii a unei parti din actiunile proprii ♦ regularizarea cursului actiunilor proprii pe piata bursiera. ►CONTUL 109 „Actiuni proprii

1.3. CONTABILITATEA SUBVENłIILOR Subventiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile) pentru : a) subventii aferente activelor in care se cuprind : ♦ subventii primite pentru cumpararea, construirea sau achizitionarea de active imobilizate.

♦ donatiile pentru investitii ♦ plusurile constatate la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale

b) subventii aferente veniturilor, cuprind toate celelalte subventii, altele decat cele pentru active, intre care : ♦ subventii pentru acoperirea diferentelor de pret pentru anumite bunuri si servicii ♦ subventionarea locurilor de munca in cazul angajarii de absolventi si de someri (conf. legi 76/2002 modificata prin O.UG nr.144/0225) Contabilitatea subventiilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din gr.13 „Subventii pt.investitii” precum si a contului 445 „Subventii” din gr. 44. ► 131 „Subventii guvernamentale pt.investitii” ► 132 „Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pt.investitii” ► 133 „Donatii pentru investitii” ► 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor” ► 138 „Alte sume primite ca subventii pentru investitii” ► 445 „Subventii”

1.4. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR

Provizioanele sunt rezerve constituite pe seama cheltuielilor, la sfârşitul exerciŃiului financiar, când se constată probabilitatea producerii unor pierderi sau cheltuieli. Ele se menŃin atâta timp cât riscul sau cheltuiala rămâne probabilă: dacă riscul se produce sau nu se mai manifestă, provizioanele constituite anterior se anulează prin includerea lor la venituri.

Aceste provizioane sunt deductibile fiscal numai în limita prevederilor actelor normative. Constituirea sau majorarea provizioanelor produce o diminuare a activului patrimonial concomitent cu o creştere

a cheltuielilor, iar anularea sau diminuare provizioanelor produce o diminuarea a pasivului concomitent cu creşterea veniturilor. Un provizion va fi recunoscut in bilant, numai daca indeplineste urmatoarele conditii: a) entitatea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior b) pentru onorarea obligatiei respective este probabil necesara o iesire de resurse c) valoarea obligatiei poate fi estimata in mod credibil. Provizioanele se constituie pentru urmatoarele elemente: 1.Provizioane pentru litigii : ♦ se constituie pentru litigii in curs, la sfarsitul exercitiului ,la nivelul sumelor aflate in litigii; ♦ constituirea lor se impune pentru determinarea corecta a profitului net si a dividentelor pe actiune ♦ nu sunt deductibile fiscal 2. Provizionele pentru garantii acordate clientilor. ♦ se comstituie pentru bunurile si serviciile pentru care se acorda garantii ,la nivelul cotelor prevazute in contract sau la nivelul procentelor de garantii prevazute in tarifele pentru serviciile prestate ♦ trecerea la venituri a provizionului se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie din contract

6

♦ sunt deductibile fiscal. 3. Provizioane pentru restructurare ,se constituie in urmatoarele conditii : ♦ vanzarea sau incetarea activitatii unei parti a afacerii; ♦ vinderea unor sedii; ♦ modificari in structura conducerii (exp.eliminarea unui nivel de conducere); ♦ reorganizari fundamentale cu efecte semnificative in natura si scopul entitatii; ♦provizioane pentru pensii si obligatii similare ,se constituie in cadrul unitatilor care administreaza pensiile private; ♦ provizioane pentru inpozite, se constituie pentru impozitele, amenzile si majorarile datorate bugetului si care nu apar

in bilant ca datorie catre bugetul statului. ►CONTUL 151 „Provizioane.

1.5. CONTABILITATEA CAPITALURILOR STRĂINE, IMPRUMUTURILOR SI DATORIILOR ASIMILATE

1.5.1. Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni ▪ Sunt împrumuturi pe care societatea le obŃine prin emiterea de obligaŃiuni (titluri de credite) pe care le supune subscrierii publice în mod direct sau prin instituŃii specializate. ▪ Valoarea obligaŃiunilor emise nu poate depăşi trei pătrimi din capitalul social. ▪ Tipuri de obligaŃiuni ce se emit: ♦ obligaŃiuni ordinare- asigură o dobândă fixă sau variabilă şi contribuie la creşterea creanŃelor şi datoriilor; ♦ obligaŃiuni cu primă de rambursare- asigură la rambursare o primă ce se calculează ca diferenŃă între valoarea nominală (înscrisă pe obligaŃiune) şi valoarea de emisiune (preŃul de vânzare) care este mai mic şi contribuie la creşterea creanŃelor, datoriilor şi a activelor de regularizare; ♦ obligaŃiunile cu loterie - asigură venituri( câştiguri) prin tragere la sorŃi, obligatiunile se ramburseaza fie la scadenta, fie inainte de scadenta, iar castigul se obtine prin tragere la sorti. ▪ Contabilitatea se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi: ►CONTUL 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni ►CONTUL 1681 „Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni”, ►CONTUL 169„Prime privind rambursarea obligatiunilor” 1.5.2 Credite bancare pe termen lung si mediu ▪ Reprezintă o componentă a capitalurilor permanente. ▪ Au termen de rambursare mai mare de 1 an. ▪ Sunt sume împrumutate de societate, de la bancă pentru finanŃarea activelor patrimoniale, cu caracter durabil (investitii). ▪ Sunt purtătoare de dobânzi. ▪ Se acordă pe baza unui contract încheiat cu banca şi a unor garanŃii asigurătorii. � Conturi utilizate: ►CONTUL 162 ”Credite bancare pe termen lung” ►CONTUL 1682 „Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung” 1.5.3 Datorii ce privesc imobilizarile financiare

Sunt sume împrumutate de la societăŃile din cadrul grupului sau de la societăŃile ce deŃin interese de participare în cadrul societăŃii. Pentru societatea care acorda imprumutul acestea sunt creante imobilizate ,iar pentru societatea care beneficiaza de imprumut ,reprezinta datorii ce privesc imobilizarile financiare. Sunt purtătoare de dobânzi. ►CONTUL 166 „ Datorii ce privesc imobilizările financiare” ►CONTUL 1685 „Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate” ►CONTUL 1686 „ Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare”. 1.5.4 Alte imprumuturi si datorii asimilate ▪ Cuprind următoarele tipuri de împrumuturi şi datorii asimilate: ♦depozitele şi garanŃiile băneşti primite;

7

♦datorii privind concesiuni, brevete, licenŃe şi altele; ♦redevenŃe datorate aferente concesiunilor; ♦alte datorii şi împrumuturi asimilate. Contabilitatea se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi: ►CONTUL 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate” ►CONTUL 1687 „Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate”

1.6. OPERATIUNI PRIVIND CONSTITUIREA, MAJORAREA SI MICSORAREA CAPITALULUI SOCIAL

■ La constituirea unui S.R.L. conform actului de constituire se subscrie un capital social de 15.000lei de către cei doi asociaŃi în părŃi egale, capital care se varsă integral la casieria întreprinderii conform chitanŃei: - subscrierea capitalului:

456 = 1011 15.000 15.000

“Decontări cu asociaŃii privind capitalul”

“Capital subscris nevărsat”

- vărsarea capitalului la casierie conform chitanŃei: 5311 = 456 15.000 15.000

“Casa în lei” “Decontări cu asociaŃi Privind capitalul”

- trecerea capitalului subscris la capital vărsat în urma depunerii lui: ■ Se constituie o societate pe acŃiuni (S.A.) cu un capital

social de 50.000 lei divizat în 2.000 de acŃiuni a câte 25lei valoare nominală a unei acŃiuni. Capitalul se subscrie integral la înfiinŃare, constând din: a)aport în natură; o clădire (1.000 acŃiuni x 25lei = 25.000lei), un autoturism (300 acŃiuni x 25lei = 7.500lei), stoc materii prime (200 acŃiuni x 25lei = 5.000lei) b)aport în numerar; 500 acŃiuni x 25lei = 12.500lei ,din care pentru 300 actiuni (300 actiuni x25= 7.500lei) varsarea se face ulterior in contul bancar.

- subscrierea capitalului: 456 = 1011 50.000 50.000

“Decontări cu asociaŃi privind capitalul”


- aducerea efectivă a aportului conform procesului verbal de predare- primire şi a chitanŃei ,la infiintarea societatii: % = 456 - 42.500


212 25.000 -

“ConstrucŃii” 2133 7.500 -

“Mijloace de transport” 301 5.000 -

“Materii prime” 5311 5.000 -

“Casa în lei” - trecerea capitalului subscris la capital vărsat: 1011 = 1012 42.500 42.500 „Capital subscris nevarsat” „Capital subscris varsat” ________________ ________________ - varsarea ulterioara a capitalului: (300 actiuni x 25 lei/actiune = 7.500 lei). 5121 = 456 7.500 7.500 „Conturi la banci in lei” „Decontari cu actionarii privind capitalul” ________________________ ________________________ - trecerea capitalului nevarsat la capital varsat:

1011 = 1012 7.500 7.500 „Capital subscris nevarsat” „Capital subscris varsat” ______________________ ________________________

■ Societatea comercială emite noi acŃiuni cu primă în vederea majorării capitalului conform prospectului de emisiune cu o valoare nominala totală de 50.000lei si primă de emisiune de 10% (5.000). Încasarea acŃiunilor se realizează in contul de la banca. Prima de emisiune se foloseşte în proporŃie de 50% (2.500) pentru acoperirea cheltuielilor de emisiune, 10% (500) pentru constituirea de alte rezerve şi diferenŃa de 40% (2.000) pentru creşterea capitalului. - subscrierea noilor acŃiuni la valoarea de emisie:

1011 = 1012 15.000 15.000

“Capital subscris nevărsat” “Capital subscris vărsat”

8

456 = % 55.000 -

„Decontări cu asociaŃii privind capitalul”

1011 - 50.000

„Capital subscris nevărsat”

1041 - 5.000

„Prime de emisiune” - încasarea sumelor de la acŃionari:

5121 = 456 55.000 55.000

“Conturi la bănci în lei” “Decontări cu asociaŃi privind capitalul”

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat: 1011 = 1012 50.000 50.000

“Capital subscris nevărsat” “Capital subscris vărsat” - acoperirea din prima de emisiune a cheltuielilor cu emiterea acŃiunilor:

1041 = 201 2.500 2.500

“Prime de emisiune” “Cheltuieli de constituire” - utilizarea primei de emisiune (diferenta) pentru majorarea rezervelor şi a capitalului social:

1041 = % 2.500 -

“Prime de emisiune ”

1068 - 500

“Alte rezerve”

1012 - 2.000

“Capital subscris vărsat”

■ Unul din asociaŃi se retrage din societate şi solicită restituirea aportului său adus la înfiinŃarea societăŃii de 11.500 lei. Cererea este aprobată de AGA şi se dispune restituirea sumei din casieria unităŃii. - diminuarea capitalului social:

1012 = 456 11.500 11.500

“Capital subscris vărsat” “Decontări cu asociaŃi privind capitalul”

- restituirea sumei către acŃionari:

� Prin hotărârea AGA se dispune acoperirea pierderii realizate în anul precedent, din

capitalul social, de 60.000 lei: 1012 = 1171 60.000 60.000

“Capital subscris vărsat” “Rezultatul reportat reprezentand profitul

nerepartizat sau pierderea neacoperita”

1.7. OPERATII PRIVIND REZERVELE DIN REEVALUARE

Se utilizeaza doua metode in operatiunea de reevaluare: METODA VALORII BRUTE – cand se recalculeaza amortizarea cumulata proportional cu modificarea valorii contabile brute. ■ Pentru un utilaj care se reevalueaza succesiv intr-o perioada de 5ani (200N, 200N+3,200N+5),se cunosc urmatoarele date: a) la sfarsitul exercitiului 200N;val justa – 18.000;valoarea contabila-16.000;valoarea amortizata cumulata ,4.000 lei.

♦ val. Contabila neta = val. Contabila –amortizarea cumulata = 16.000-4.000 =12.000lei ♦ rezerva din reevaluare = val.justa –val.contabila neta = 18.000- 12.000 = 6.000 lei. 2131 = 105 6.000 6.000 „Echipamente tehnologice” „Rezerve din reevaluare”

_____________________ ___________________ ♦ val.contabila actualizata = val.contabila neactualizata x (val.justa : val.contabila neta). = 16.000 x(18.000 : 12.000) = 24.000lei ♦ amortizarea actualizata = amortizarea calculata x (val.justa : val.contabila neta ) = 4.000 x (18.000 : 12.000) = 6.000lei. ♦ se inregistreaza diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata

6.000 – 4.000 = 2.000 2131 = 2813 2.000 2.000 „Echipamente tehnologice” „Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de trasport,animalelor

456 = 5311 11.500 11.500

”Decontări cu asociaŃii privind capitalul”

”Casa în lei”

9

si plantatiilor” b) la sfarsitul exercitiului financiar 200N +3 :val.justa (stabilita prin reevaluare) – 8.000 lei ;amortizarea calculata intre cele 2 reevaluari = 3.000 lei.

♦ val.contabila neta : val.contabila – amortizarea calculata = 24.000 – (6.000 + 3.000) = 15.000 ♦ rezerva din reevaluare = val.justa – val.contabila neta = 8.000 -15.000 = -7.000lei ♦ val.contabila actualizata = val.contabila neactualizata x (val.justa : val.contabila neta) = 24000 x (8.000 :15.000) = 6400 lei ♦ amortizarea actualizata = amortizarea calculata x (val.justa : val.contabila neta) = 9.000 x (8.000 : 15.000) = 4.800 lei ♦ diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata 4.800 – 9.000 = - 4.200 lei ♦ rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare cu 3.500 lei (val. justa 4.000 < val. cntabila neta 7.500 minus ce se acopera partial din plusul din reevaluare stabilita la sfarsitul exercitiului 200N, iar diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala ; iar inregistrarea contabila va fi : (24.000 – 12.800 = 11.200) % = 2131 - 11.200 105 „Echipamente tehnologice” 6.000 - „Rezerve din reevaluare” 6588 1.000 - „Alte ch. de exploatare” - 2813 4.200 - „Amortizarea inst.,mijloac.de transp. animalelor si plantatiilor” ______________________ _____________________ -

c) la sfarsitul exercitiului financiar 200N +5 : val.justa stabilita prin reevaluare = 9.000 lei ; amortizarea calculata in intervalul dintre ultimile doua reevaluari = 2.000lei

♦ val.contabila neta = val. contabila – amortizarea calculata = 12.800 – ( 4.800 +2.000) = 6.000 lei ♦ rezerva din reevaluare : val.justa – val. calculata = 9.000 – 6.000 = 3.000 lei ♦ rezulta un plus din reevaluare de 3.000 lei din care se va compensa partial cu cheltuieli din reevaluare (1.000 lei) inregistrata in exercitiul financiar 200N +3 iar surplusul va ramane ca o rezerva din reevaluare ,iar inregistrarea contabila va fi ; 2131 = % 3.000 „Echipamente tehnologice” - 105 - 2.000 „Rezerve din reevaluare” 7588 - 1.000 „Atle venituri din exploatare” ________________________ ________________________ ♦ val. contabila actualizata = val.contabila neactualizata x (val justa : val. contabila neta ) = 12.800 x (9.000 : 6.000) = 19.200 lei ♦ amortizarea actualizata = amortizarea calculata x (val.justa : val. contabila neta) = 6.800.x (9.000 : 6.000) = 10.200 lei ♦ diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata (10.200 – 6.800 = 3.400 lei) se inregistreaza astfel : 2131 = 2813 3.400 3.400 „Echipamente tehnologice” „Amortizarea inst.mijloac.de transp. animalelor si plantatiilor” ________________________ __________________________

� Societatea realizeaza reevaluarea unei instalatii pentru care se cunosc urmatoarele date: ♦ val. contabila 16.000 ; - durata normala de utilizare 8 ani.

♦ amortizarea calculata pentru 3 ani = 6.000 ♦ val. justa stabilita la reevaluare 12.000 ♦ rezervele din reevaluare se transfera in mod esalonat la alte rezerve pe durata ramasa de utilizare. ♦ val. contabila neta = val. contabila – amortizarea calculata 16.000 – 6.000 = 10.000 ♦ rezerva din reevaluare = val. justa – val. contabila neta 12.000 – 10.000 = 2.000 ♦ inregistrarea rezervei din reevaluare : 2131 = 105 2.000 2.000 „Echipamente tehnologice” „Rezerve din reevaluare” ___________________________ ______________________

10

♦ val. contabila actualizata = val. contabila neactualizata x (val. justa : val. contabila neta ) = 16.000 x (12.000 : 10.000) = 19.200 lei - amortizarea actualizata = amortizarea calculata x ( val. justa : val. contabila neta = 6.000 x (12.000 : 10.000) = 7.200 lei ♦ inregistrarea in contabilitatea a diferentei dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata (7.200 – 6.000 = 1.200 lei) 2131 = 2813 1.200 1.200 „Echipamrnte tehnologice” „Amortizarea inst.mijloac.de transp. animalelor si plantatiilor” ___________________________ _________________________ ♦ rezervele din reevaluare se transfera la alte rezerve esalonat in fiecare an pe durata ramasa de utilizare de 5 ani (2.000 : 5 = 400 lei) 105 = 1065 400 400 „Rezerve din reevaluare” „Rezerve reprez.surplusul realiz. din rezerve din reevaluare” ___________________________ _________________________ METODA VALORII NETE– cand se elimina din val. contabila bruta amortizarea cumulata. � Societatea reevalueaza un utilaj la sfarsitul exercitiului financiar ,despre care se cunosc urmatoarele date : val. contabila 8.000 lei ,amortizarea cumulata 600 lei ,val. contabila neta 7.400 lei ,val.justa stabilita la reevaluare 8.200 lei. ♦ rezerva din reevaluare = val. justa – val. contabila neta = 8.200 – 7.400 = 800 lei ♦ inregistrarea operatiei de reevaluare a utilajului : % = 105 - 800 „Rezerve din reevaluare” 2131 200 - „Echipamente tehnologice” 2813 600 - „Amortizarea instal.mijloac.de transp. animalelor si plantatiilor” ______________________ __________________ - ♦inregistrarea transferului rezervelor din reevaluare la alte rezerve la casare: 105 = 1065 800 800 „Rezerve din reevaluare” „Rezerve reprez.surplusul realiz. din rezerve din reevaluare” ___________________________ ________________________

1.8. OPERATIUNILE PRIVIND SUBVENTIILE PENTRU INVESTITII

■ Societatea primeşte o comunicare pentru acordarea unei subvenŃii guvernamentale pentru investiŃii în valoare de 300.000lei, care se primeşte ulterior în contul bancar. Din această subvenŃie se procură un utilaj la care se calculează amortizarea având durata normală de funcŃionare 5 ani. După doi ani de funcŃionare utilajul se vinde la un preŃ negociat de 250.000 lei, TVA 19%. - înregistrarea comunicării de primire a subvenŃiei:

4451 = 131 300.000 300.000

“SubvenŃii guvernamentale” “SubvenŃii guvernamentale pentru investiŃii”

- primirea subvenŃiei în contul curent la bancă: 5121 = 4451 300.000 300.000

“Conturi la bănci în lei” “SubvenŃii guvernamentale” - achiziŃionarea utilajului:

% = 404 _ 357.000

“Furnizori de imobilizări” 2131

"Echip tehn (maşini, utilaje şi inst de lucru)"

300.000 -

4426 57.000 -

„TVA deductibila” - plata furnizorului din contul curent la bancă:

404 = 5121 357.000 357.000

“Furnizori de imobilizări” “Conturi la bănci în lei” - se înregistrează amortizarea anuală liniară a utilajului primul an de funcŃionare(300.000 : 5 ani = 60.000 anual):

6811 = 2813 60.000 60.000

“Ch de exploatare privind amortizarea şi provizioanele”

„Amortizarea instalaŃiilor, mijloac de trans, mărcilor”

- trecerea asupra veniturilor a cotei din subvenŃii amortizate în primul an: 131 = 7584 60.000 60.000

“SubvenŃii guvernamemtale pentru investiŃii”

“Venituri din subvenŃii pentru investiŃii”

- înregistrarea amortizării în cel de-al doilea an:

11

6811 = 2813 60.000 60.000

“Ch de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

„Amortizarea inst, mijloac de trans animalelor şi plantaŃiilor”

- trecerea asupra veniturilor a cotei de subvenŃii amortizate în al doilea an: 131 = 7584 60.000 60.000

“SubvenŃii guvernamentale pentru investiŃii”


- vânzarea utilajului după doi ani de funcŃionare:

461 = % 297.500 -

“Debitori diverşi”

7583 - 250.000

“Venituri din vânzarea active şi alte op de capital

4427 - 47.500

“TVA colectată” - scoaterea din patrimoniu (evidenŃă) a utilajului vândut:

% = 2131 - 300.000

"Echip tehn (maşini, utilaje şi inst de lucru)"

2813 120.000 -

„Amortizarea instal, mijloac de transport, animalelor şi

plantaŃiilor”

6583 180.000 -

“Ch privind activele cedate şi alte operaŃii de capital”

- partea din subvenŃie pentru utilajul vândut, neamortizată, trecută asupra veniturilor: 131 = 7584 180.000 180.000



■ La inventariere se constată plusuri la mobilier şi aparatură de birotică conform procesului verbal de inventariere de 30.000 lei. De asemenea primeşte cu titlu gratuit(donaŃie) un autoturism conform procesului verbal de intrare în valoare de 50.000 lei. - înregistrarea mobilierului constatat plus la inventar:

214 = 134 30.000 30.000

„Mobilier, ap birotică, ech de protec a val umane şi mat şi alte

active corporale”

“Plusuri de inventar de natura imobilizarilor”

- înregistrarea autoturismului primit cu titlul gratuit: 2133 = 133 50.000 50.000

„Mijloace de transport” “Donatii pentru investiŃii”

1.9. OPERATII PRIVIND ACTIUNILE PROPRII ■ Societatea răscumpără de la acŃionari un număr de 1000 acŃiuni la o valoare de 10,5

lei/acŃiunea, valoarea nominală fiind de 10 lei/ acŃiunea, cu plata ulterioară din casierie. Aceste acŃiuni sunt distribuite astfel: 250 sunt distribuite salariaŃilor unităŃii la valoarea nominală; 250 acŃiuni se vând la un preŃ de 11lei/acŃiune; 250

acŃiuni se vând la un preŃ de 9,5 lei/acŃiune, iar 250 acŃiuni se anulează micşorându-se capitalul. - cumpărarea acŃiunilor proprii, cu plata ulterioară (1000 acŃiuni x 10,5 lei = 10.500 lei):

109 = 509 10.500 10.500

“AcŃiuni proprii” “Vărsăminte de efectuat pt investitii pe termen scurt”

- plata ulterioara a actiunilor prin casierie: 509 = 5311 10.500 10.500 „Varsaminte de efectuat pt „Casa in lei” investitii pe termen scurt” _____________________ ___________________ - se distribuie salariaŃilor 250 acŃiuni la valoarea nominală (250 x 10 = 2.500), iar diferenŃa (250 x 0.5 = 125) se înregistrează pe cheltuieli:

% = 109 - 2.625

“AcŃiuni proprii” 5311 2.500 -

“Casa în lei” 6642 125 -

“Pierderi privind investiŃiile financiare pe termen scurt

cedate”

- se vând terŃilor 250 acŃiuni la preŃul de 11 lei/acŃiune (250 x 11 = 2.750; 250 x 10,5 = 2.625) iar diferenŃa 250 x 0.5 = 125 se înregistrează pe venituri:

12

5121 = % 2.750 -

“Conturi la bănci în lei” 109 - 2.625

“AcŃiuni proprii” 7642 - 125

“Câştiguri din investiŃiile financiare pe termen scurt cedate””

- se vând terŃilor 250 acŃiuni la preŃul de 9,5 lei/acŃiune (250 x 9,5 = 2.375 lei); 250 x 10,5 = 2.625, iar diferenŃa se înregistrează pe cheltuieli 250 x 1 = 250:

% = 109 - 2.625


“Conturi la bănci în lei” 6642 250 -


cedate”

- se anulează 250 acŃiuni la valoarea nominală, micşorându-se capitalul (250 x 10 = 2.500); diferenŃa 0.5 x 250 = 125 se înregistrează pe cheltuieli:

% = 109 - 2.625


“Capital subscris vărsat” 6642 125 -


cedate”

1.10. OPERATII PRIVIND CONTABILITATEA REZERVELOR DE CAPITAL SI A REZULTATULUI EXERCITIULUI

REZULTATUL EXERCITIULUI ■ În urma închiderii conturilor de cheltuieli şi venituri, societatea „A” obŃine la sfârşitul exerciŃiului curent un profit de 500.000 lei. După calcularea şi înregistrarea impozitului pe profit , prin hotărâre AGA profitul se repartizează astfel; rezerve legale 25.000 lei (5% din profitul brut), rezerve statutare 35.000 lei, alte rezerve 35.000 lei, creşterea capitalului social 13.250 lei, acoperirea pierderilor din anul precedent 52.500 lei, participarea la profit a salariaŃilor 17.500.lei, alte rezerve (fond de dezvoltare) 93.750 şi dividente 35.000 lei. - înregistrarea impozitului pe profit (500.000, x 16% =80.000lei ):

691 = 441 80.000 80.000

“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit” - închiderea contului de cheltuieli:

121 = 691 80.000 80.000

“Profit şi pierdere” “Cheltuieli cu impozitul pe profit”

- virarea la buget a impozitului pe profit: 441 = 5121 80.000 80.000

“Impozitul pe profit” “Conturi la bănci în lei” - repartizări din profitul net (500.000 – 80.000 = 420.000):

13

129 = % 420.000 -

“Repartizarea profitului” 1061 - 25.000

“Rezerve legale” 1063 - 35.000

“Rezerve statutare” 1068 - 90.000

“Alte rezerve” Analitic/Fond de investiŃii

1068 35.000

“Alte rezerve” 1012 - 130.000

“Capital subscris vărsat” 117 - 52.500

“Rezultatul reportat” 117 - 17.500

“Rezultatul reportat” Analitic/Participarea personalului

la profit

1171 - 35.000

“Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea

neacoperita” Analitic/ Dividende de plată

REZULTATUL REPORTAT ■ In situaŃia în care AGA hotărăşte amânarea repartizării profitului, acesta se trece în aşteptare asupra rezultatului reportat:

121 = 1171 420.000 420.000

“Profit şi pierdere” “Rezultatul reportat” - în exerciŃiul următor, când AGA hotărăşte repartizarea profitului din anul precedent se face înregistrarea:

1171 = % 420.000 -

“Rezultatul reportat”

1061 25.000

“Rezerve legale”

1063 - 35.000

“Rezerve statutare” 1068 - 90.000

“Alte rezerve” Analitic/Fond de investiŃii

1068 - 35.000

“Alte rezerve”

1012 - 130.000

“Capital subscris vărsat”

117 - 52.500

“Rezultatul reportat” 117 - 17.500

”Rezultatul reportat Analitic/ Participarea personalului la

profit”

117 - 35.000

”Rezultatul reportat Analitic/Dividende de plată”

1.11. OPERATII PRIVIND PROVIZIOANELE

PROVIZIOANE PENTRU LITIGII - evidentierea clientilor in litigiu 10.000 lei; 4118 = 4111 10.000 10.000 „Clienti incerti sau in litigiu” „Clienti” - constituirea provizionului în cazul unui agent economic chemat în judecată pentru un prejudiciu pretins de altă unitate în sumă de 10.000 .

14

6812 = 1511 10.000 10.000

“Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi

cheltuieli”

“Provizioane pentru litigii”

- în cazul că agentul economic pierde litigiul în cauză, prejudiciu se înregistrează pe cheltuieli (pierderi) . 654 = 4118 10.000 10.00

“Pierderi din creante si deb.div”” “Clienti incerti sau in litigiu”” - în exerciŃiul financiar următor după soluŃionarea litigiului, provizionul rămâne fara obiect si se anulează:

1511 = 7812 10.000 10.000

“Provizioane pentru litigii” “Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”

PROVIZIOANE PENTRU GARANTII ACORDATE CLIENTILOR - se constituie provizioane pentru garanŃii la bunurile livrate în cursul unei luni al căror termen de garanŃie se întinde până la sfârşitul anului, la nivelul cheltuielilor prevăzute în contract de 6.000 lei:

6812 = 1512 6.000 6.000

“Ch de exploatare priv provizioa ptr riscuri şi chelt”

“Provizioane ptr garanŃii acordate clienŃilor”

- în cursul perioadei de garanŃie se efectuează printr-o terŃă firmă cheltuieli cu remedierea bunurilor livrate în sumă de 4.000 lei:

628 = 401 4.000 4.000

“Alte cheltuieli cu servicii executate de terŃi”

“Furnizori”

- după efectuarea remedierilor provizionului se anulează trecându-se asupra veniturilor, el rămânând fără obiect: 1512 = 7812 6.000 6.000

“Provizioane pentru garanŃii acordate clienŃilor”

“Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”

1.12. OPERATII PRIVIND CAPITALURILE SRAINE IMPRUMUTURILE SI ALTE

DATORII ASIMILATE

OPERATII PRIVIND IMPRUMUTURILE DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI ■ O societate comercială emite 5.000 obligaŃiuni cu dobanda, valoare nominală 10 lei/obligaŃiune, dobânda anuală 10%. După un an, la scadenŃă, se restituie valoarea obligaŃiunilor şi se plăteşte şi dobânda aferentă. Încasarea şi plata obligaŃiunilor se face prin contul bancar. - subscrierea din partea cumpărătorilor a obligaŃiunilor (5.000 obligaŃiuni x 10 lei = 50.000 lei):

461 = 161 50.000 50.000

“Debitori diverşi” “Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni”

- încasarea prin bancă a valorii obligaŃiunilor emise: 5121 = 461 50.000 50.000

“Conturi la bănci în lei” “Debitori diverşi” - rambursarea împrumutului la scadenŃă (după un an):

161 = 5121 50.000 50.000

“Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni”

“Conturi la bănci în lei”

- înregistrarea obligaŃiei de plată a dobânzii (50.00.000x10%): 666 = 1681 5.000 5.000

“Cheltuieli privind dobânzile” “Dobânzi af împrum din emis de obligaŃiuni”

- plata dobânzii odată cu plata obligaŃiunilor (la scadenŃă): 1681 = 5121 5.000 5.000

“Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaŃiuni”


■ Societatea emite obligaŃiuni cu primă de rambursare, valoarea nominală a împrumutului 100.000lei (5000 obligaŃiuni x 20 lei/obligaŃiune), prima de rambursare de 15.000 lei este inclusă în valoarea nominală. ObligaŃiunile se emit pentru o perioadă de 1 an, iar la rambursarea împrumutului se achită şi prima de rambursare. Prima de rambursare se include pe cheltuială. Încasarea si plata obligaŃiunilor se face prin casierie. - emisiune de obligaŃiuni cu primă de rambursare:

15

% = 161 - 100.000


461 85.000 -

“Debitori diverşi” 169 15.000 -

“Prime privind rambursarea obligaŃiunilor”

- încasarea în numerar a valorii nominale: 5311 = 461 85.000 85.000

“Casa în lei” “Debitori diverşi”

- rambursarea la scadenŃă a împrumutului din obligaŃiuni în care este inclusă şi prima de rambursare: 161 = 5311 100.000 100.000


“Casa în lei”

- includerea pe cheltuială (amortizare) a primelor de rambursare: 6868 = 169 15.000 15.000

“Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de

rambursare a obligaŃiunilor”

“Prime privind rambursarea obligaŃiunilor”

OPERATIUNI PRIVIND CREDITELE BANCARE PE TERMEN LUNG SI MEDIU ■ O societate comercială contractează cu banca un credit pe termen lung de 300.000 lei pe o durată de 3 ani, cu o dobândă anuală de 10%, cu începerea rambursării după o perioadă de graŃie de 1 an. Se rambursează prima rată şi dobânda aferentă primului an. - primirea creditului în contul curent de la bancă:

5121 = 1621 300.000 300.000

“Conturi la bănci în lei” “Credite bancare pe termen lung şi mediu”

- dobânda calculată in primul an (300.000 x 10%): 666 = 1682 30.000 30.000

“Ch privind dobânzile” “Dobânzi af creditelor bancare pe termen lung şi mediu”

- în cel de-al doilea an se achită prima rată din împrumut (după anul de graŃie): 1621 = 5121 100.000 100.000

“Credite bancare pe termen lung şi mediu”


- se achită şi dobânda aferentă primului an: 1682 = 5121 30.000 30.000

“Dobânzi af creditelor banc pe termen lung şi mediu”


Nota: ▪ in cel de-al doilea an dobanda calculata va fi de 300.000 -100.000 = 200.000 x 10% = 20.000 lei ,care se va inregistra la fel ca in primul an. 666 = 1682 20.000 20.000 „Ch. Privind dobanzile” „Dobanzi af..creditelor bancare „pe termen lung si mediu” ▪ daca creditul nu se achita la termen ,se trece la credite nerambursate la termen : 1621 = 1622 100.000 100.000 „Credite bancare ” „Credite bancare nerambursate la scadenta” __________________________ _________________________ ▪Rambursarea creditului restant 1622 = 5121 100.000 100.000 „Credite bancare nerambursate „Conturi la banci in lei” la scadenta” OPERATII PRIVIND DIVERSE DATORII PE TERMEN LUNG ■ Societatea primeşte în condiŃii avantajoase, cu dobândă 5%, de la două societăŃi ce deŃin participaŃii în capitalul său social, un împrumut pe 1 an în sumă de 10.000 lei şi 10.000 E. Cursul de schimb în momentul contractării 3.5 lei /EUR (10.000EUR x 3.5 lei/EUR=35.000). La expirarea contractului se rambursează împrumutul de 10.000 lei şi dobânda aferentă iar împrumutul de 10.000 E şi dobânda aferentă de 500E (10.000E x 5%) în două rate la cursuri diferite: 5.000$ plus 250$ la cursul de 3.60 lei/E şi 5.000E plus 250$ la cursul de 3.40 lei/E. - primirea împrumutului din participaŃii conform extrasului de cont:

16

% = 1663 - 45.000

“Datorii fata de entitatilede care comp.este leg.prin interese de participare”

5121 10.000 -

“Conturi la bănci în lei” 5124 35.000 -

“Conturi la bănci în devize” - înregistrarea dobânzii anuale datorate pentru împrumutul în lei (10.000 x 5 % = 5.00):

666 = 1686 500 500

“Cheltuieli privind dobânzile” “Dobânzi aferente datoriilor fata de entitatile de care

compania este legata prin interese de participare ”

- restituirea împrumutului în lei la scadenŃă şi plata dobanzii: % = 5121 - 10.500


“Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin interese

de participare”

1686 500 -

“Dobânzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este

legata prin interesele de participare”

- înregistrarea dobânzii anuale datorate pentru împrumutul în valută (10.000E x 5% = 500E din care 250$ x 3.40 lei şi 250$ x 3.60 lei) 850 + 900 = 1750 lei:

666 = 1686 1750 1750

“Cheltuieli privind dobânzile” “ Dobânzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este

legata prin interesele de participare”

- rambursarea a 5.000 $ la cursul de 3.60 lei (5.000 x 3.60 = 18.000), cu diferenta nefavorabila , 5.000$ x 0.10 lei = 500 lei;

% = 5124 - 18..500

“Conturi la bănci în devize” 1663 18.000 -

“ Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin

interese de participare”

665 500 -

“Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar”

- rambursarea a 5.000 $ la cursul de 3.40 lei/E (5.000 x 3.40 lei = 17.000 lei) cu diferenta favorabila (5.000 x 0.10 = 500lei;

1663 = % 17.500 -

“ Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin

interese de participare”

5124 - 17.000

“Conturi la bănci în valută” 765 - 500

“Venituri din diferenŃe de curs valutar”

- plata dobânzilor aferente împrumutului în dolari:

1686 = 5124 1.750 1.750

“ Dobânzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interesele de

participare”

“Conturi la bănci în valută”

17

CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR

2.1. CONTINUT ,STRUCTURA SI DOCUMENTELE UTILIZATE PENTRU EVIDENTA

ACTIVELOR IMOBILIZATE 2.1.1. Definirea si continutul activelor imobilizate

Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii si detinute pe o perioada mai mare de un an: ◘ beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie catre entitate. ◘ echivalentele de trezorerie reprezinta investitii financiare pe termen scurt extrem de lichide ,care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Prezintă următoarele caracteristici: ◘ perioada lor de utilizare este, de regulă, mai mare de 1 an; ◘ participă la mai multe circuite economice, ele nu se consumă şi nu se înlocuiesc după prima utilizare; ◘ îşi păstrează valoarea de intrare în patrimoniu pe toată durata de utilizare, cu excepŃia situaŃiilor când au loc operaŃii de reevaluare care schimbă valoarea de intrare; ◘ îşi recuperează valoarea în mod treptat pe calea amortizării; ◘ nu-şi schimbă forma pe parcursul utilizării lor;

Ca urmare a utilizarii lor pe o perioada mai indelungata ,activele imobilizate se depreciaza ,iar in bilant trebuie sa se reflecte aceste reduceri de valoare sub forma unor ajustari grupate astfel : ◘ ajustari permanente sub forma de amortizari si care reflecta deprecierile ireversibile aferente uzurii fizice si morale ale imobilizarilor necorporale si corporale ◘ ajustari temporare (provizorii) sub forma unor ajustari pentru deprecieri si care reflecta deprecierile reversibile ale activelor imobilizate datorate unor factori conjucturali cum ar fi : diminuarea preturilor ,scaderea cursului valutar ,diminuarea cotatiilor la bursa a titlurilor imobilizate ,etc. 2.1.2. Documentele primare de evidenta a activelor imobilizate

Pentru consemnarea si evidenta completa si la timp a tuturor operatiunilor privind miscarea activelor imobilizate se utilizeaza urmatoarele documente primare de evidenta: DOCUMENTE DE INTRARE IN GESTIUNE A ACTIVELOR IMOBILIZATE a) Imobilizari necorporale si corporale intrate pe urmatoarele cai: ▪ cumparare: factura fiscala ,contractul de vanzare-cumparare ,proces-verbal de receptie; ▪ productie proprie : proiecte si devize pentru lucrarile executate ,proces-verbal de receptie; ▪ aport in natura la capital : act constitutiv ,expertiza tehnica ,declaratie de subscriere proces –verbal de receptie; ▪ donatie : proces verbal de predare-primire ▪ plusuri la inventar : proces –verbal de inventariere ▪ concesionare ,locatie de gestiune ,inchirieri: contract ,caiet de sarcini ,proces- verbal re receptie b) Imobilizari necorporale si corporale in curs de executie :

18

▪ productie proprie : bon de consum ,fisa limita de consum ,factura fiscala ,stat de salarii ,devize de lucrari ,proces verbal privind productia neterminata ▪ realizate de terti : factura fiscala , proces – verbal de receptie c) Imobilizari financiare : ▪ cumparare: ordin privind cumpararea titlurilor de valoare ,contract de vanzare- cumparare, oferta publica de vanzare a actiunilor, prospectul de vanzare a actiunilor; � pentru plata : ordin de plata, bilet la ordin ,CEC ,chitanta. ▪ aport la capital : act constitutiv, raport de evaluare. DOCUMENTE DE IESIRE DIN GESTIUNE A ACTIVELOR IMOBILIZATE a)Imobilizari necorporale si corporale ,iesite pe urmatoarele cai : ▪ casare : proces –verbal de scoatere din functiune/de declasare a unor bunuri materiale; ▪ vanzare : factura fiscala, proces –verbal de vanzare –cumparare, raport de evaluare; ▪ retrase de catre actionari : cerere de retragere, proces –verbal de predare –primire; ▪ donatie : proces –verbal de preadre-primire; ▪ concesionare locatie de gestiune, inchirieri :contract de concesionare, locatie de gestiune, inchirieri; ▪ iesiri exceptionale (calamitati ,furt ,etc.): proces –verbal de comnstatare,contract de asigurare. b) Imobilizari necorporale si corporale in curs de executie : ▪ transfer la imobilizari necorporale si corporale (la terminare): proces-verbal de receptie. c) Imobilizari financiare : ▪ vanzare: ordin de vanzare a titlurilor, ordin de plata, CEC, bilete la ordin, chitanta. NOTA: Contabilitatea analitica a activelor imobilizate (in special a imobilizarilor corporale) se tine pe locuri de folosinta (sectii ,ateliere ,etc) pe categorii de imobilizari si in cadrul acestora pe obiecte de evidenta.

Pentru contabilitatea analitica se utilizeaza urmatoarele documente : registrul numerelor de inventar ,fisa mijlocului fix si bonul de miscare a mijloacelor fixe ,pentru miscarea mijloacelor fixe in cadrul unitatii. 2.1.3.Structura activelor imobilizate După formă şi destinaŃie economică în cadrul circuitului economic activele imobilizate se clasifică astfel: ♦ Imobilizări necorporale (sau nemateriale); ♦ Imobilizări corporale (sau materiale); ♦ Imobilizări financiare.

IMOBILIZARI NECORPORALE Sunt denumite şi imobilizări nemateriale sau intangibile, ele nu au conŃinut concret, material şi iau forma unui document juridic sau comercial care atestă dreptul de proprietar al societăŃii. I.A.S. 38 ”Active necorporale” precizeaza : Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fără suport material şi deŃinut pentru: ♦ utilizarea în procesul de producŃie; ♦ furnizarea de bunuri sau servicii; ♦ a fi închiriat altora; ♦ scopuri administrat.ive Activul necorporal reprezintă o resursă: ♦ controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute; ♦ de la care se aşteaptă ca întreprinderea să obŃină beneficii economice în viitor. Recunoaşterea unui activ necorporal se face numai dacă: ♦ se estimează că întreprinderea va obŃine beneficii economice viitoare pe seama activului respectiv; ♦ costul activului poate fi evaluat în mod credibil. Pentru recunoaşterea unui activ necorporal, trebuie îndeplinite următoarele condiŃii: a) Identificabilitatea unui activ, presupune distincŃia clară a activului faŃă de fondul comercial, adică activul să fie separabil pentru a putea fi închiriat sau vândut, schimbat etc, fără a afecta beneficiile din alte active utilizate în cadrul aceleiaşi activităŃi generatoare de venituri; b) Controlul asupra activului se realizează prin intermediul drepturilor legale (ex.dreptul de autor). Controlul activului se realizează dacă întreprinderea poate obŃine beneficii economice viitoare din exploatarea activului respectiv şi în acelaşi timp dacă poate restricŃiona accesul altora la beneficiile respective. c) Beneficiile economice viitoare-decurg din vânzarea produselor sau serviciilor, din folosirea sau închirierea activului sau din reducerea costurilor producŃiei viitoare.

19

Dacă unul din criteriile menŃionate nu este îndeplinit, atunci cheltuiala cu achiziŃia sau producerea sa din resurse proprii este recunoscută ca o cheltuială a perioadei curente. ExcepŃie face fondul comercial, care se recunoaşte ca o imobilizare necorporală la combinările de întreprinderi prin achiziŃii. În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: a) Cheltuielile de constituire, sunt cheltuieli ocazionate de înfiinŃarea sau dezvoltarea unităŃii: ♦ taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare; ♦ cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acŃiuni şi obligaŃiuni; ♦ cheltuieli de prospectare a pieŃii, de publicitate, etc. Se amortizează sistematic pe parcursul unei perioade de maxim 5 ani. In situatia in care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate ,nu se face nici o distribuire din profituri cu exceptia cazului in care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat ,este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. În notele explicative la bilanŃ vor fi prezentate în mod detaliat. b) Cheltuielile de dezvoltare, reprezintă aplicarea rezultatelor cercetării pentru realizarea de produse sau servicii noi sau îmbunătăŃite, înaintea stabilirii producŃiei de serie. Cuprind: ♦ proiectarea, construcŃia şi testarea producŃiei intermediare ; ♦ proiectarea uneltelor şi matriŃelor care implică tehnologie nouă; ♦ proiectarea, construcŃia şi operarea unei uzine pilot;. Se amortizează intr-o perioada de cel mult 5 ani. În măsura în care cheltuielile de constituire şi de dezvoltare nu au fost amortizate complet, este interzisă orice distribuire a profiturilor, dacă suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profiturilor reportate nu este cel puŃin egală cu suma cheltuielilor neamortizate c) Concesiuni, brevete, licenŃe, mărci comerciale; drepturile şi alte valori similare -cuprind cheltuielile efectuate pentru achiziŃionarea sau realizarea în unitate a acestora, precum şi cele aduse ca aport la capital sau dobândite pe alte căi (donaŃii). Concesiunea- reprezintă cedarea cu plată sub formă de redevenŃă pe bază de contract cu durata si valoare determinata, de către o persoană denumită concendent unei alte părŃi denumite concesionar, pe o perioadă limitată, a dreptului de exploatare a unui bun sau de executare a unei activităŃi sau de prestare a unui serviciu. Concesiunea se realizează prin licitaŃie publică. Brevetul- este actul prin care se recunoaşte unei persoane dreptul exclusiv de a exploata bunul respectiv(dreptul de proprietar) al cărui autor este. Marca de fabrică- sunt sume cheltuite de o societate pentru a face ca produsele ei să se deosebească de produsele similare ale altor societăŃi. Know-how-urile, reprezinta cunostinte tehnice si procedee tehnologice care nu fac obiectul unui brevet de inventie, dar care apartin celor care le-au creat si care pot fi comecializate. Uzufructul- este dreptul acordat unei persoane de a se folosi de un bun care apartine altei persoane si pe care trebuie sa-l restituie la incetarea contractului . Dreptul de superficie- este dreptul de proprietatea a unei cladiri construite pe terenul altei persoane ,precum si dreptul de folosinta asupra acestui teren... Franciza – este dreptul asupra unui domeniu exclusiv sau asupra utilizarii exclusive, a unei formule, tehnici design etc. LicenŃa- este dreptul câştigat de o persoană de a exploata un brevet de invenŃie, prin cumpărarea acestuia. d) Fondul comercial. ▪ Reprezintă acele cheltuieli efectuate pentru menŃinerea sau dezvoltarea potenŃialului de activitate al unităŃii cum ar fi: clientela, vadul comercial, reputaŃia, segmentul de piaŃă, etc; ▪ Constituie obiect al contabilităŃii numai în cazul aducerii ca aport la capital sau achiziŃionării lui, cel care se creează în societate nu se contabilizează ci numai cu ocazia determinării preŃului de vânzare al societăŃii respective; ▪ Se determină ca diferenŃă între costul de achiziŃie şi valoarea justă la data tranzacŃiei a părŃii din activele nete achiziŃionate de societate; ▪ În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ obŃinut ca urmare a achiziŃiei de către societate a acŃiunilor altei societăŃi se are în vedere ca valoarea fondului comercial achiziŃionat să fie amortizat sistematic,in cadrul unei perioade de maxim 5 ani. Aceasta perioada de 5 ani poate fi depasita cu conditia incadrarii in durata de utilizare economica a activului, aspect ce va fi, mentiunea in notele explicative. Fondul comercial este recunoscut ca activ atunci cand rezulta din achizitia unei alte intreprinderi, al carui cost de achizitie este mai mare decat valoarea de piata a activelor nete dobandite, mai putin datoriile preluate. e) Alte imobilizări necorporale. ▪ Cuprind: programele informatice create de unitate sau achiziŃionate de la terŃi pentru necesităŃile proprii de utilizare. Imobilizări necorporale în curs de execuŃie. ▪ Cuprind: imobilizările necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei evaluate la cost de producŃie pentru cele realizate în unitatea respectivă sau la cost de achiziŃie pentru cele achiziŃionate de la terŃi. Evaluarea imobilizărilor necorporale Evaluarea reprezintă un criteriu de recunoaştere a unui activ necorporal, adică de determinare a valorii, a costului acestuia (IAS 38).

20

Evaluarea se face cu respectarea unor reguli şi la diferite momente şi anume: Evaluarea la intrarea în societate a imobilizărilor necorporale a) AchiziŃii separate de imobilizări necorporale: ♦ Evaluarea se face la cost de achiziŃie, care reprezintă suma tuturor eforturilor de cumpărare, transport şi punere în funcŃiune (preŃ de cumpărare, plus taxe nerecuperabile, plus cheltuieli efectuate pentru punerea în funcŃiune); ♦ Dacă un activ necorporal se achiziŃionează într-o combinaŃie de întreprinderi, costul activului se bazează pe valoarea justă la data achiziŃiei; ♦ Valoarea justă este dată de preŃul de piaŃă, adică preŃul de vânzare curent; ♦ Dacă nu avem un preŃ de piaŃă se poate folosi preŃul celor mai recente tranzacŃii similare; ♦ Dacă valoarea justă nu poate fi estimată cu fidelitate, acel activ nu este recunoscut ca un activ necorporal, ci este inclus în fondul comercial. b) Intrări prin încheiere de contract de leasing (IAS 17 ”Leasing”). În contabilitatea beneficiarului (locatarului) evaluarea activului se face în funcŃie de tipul de contract şi forma de leasing, astfel: ▪ În contractele de leasing operaŃional: ♦ Evaluarea se face la valoarea reziduală şi taxele vamale aferente; ♦ Recunoasterea activului se face la data transferului de proprietate. ▪ În contractele de leasing financiar ♦ Evaluarea se face la minim dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăŃilor minime de leasing; ♦ Recunoaşterea activului se face în momentul începerii utilizării adică la momentul dobândirii beneficiilor economice. c) Intrări prin aport în natură la capitalul social subscris. ▪ Evaluarea se face la valoarea justă a acŃiunilor primite în schimbul activului, care este egală cu valoarea justă a activului. d) AchiziŃii prin intermediul unei subvenŃii guvernamentale: Are loc atunci când există un transfer sau o alocaŃie guvernamentală de active necorporale cum ar fi: drepturi de aterizare pe aeroporturi, licenŃe pentru operarea staŃiilor de radio sau televiziune, licenŃe de import, etc; ▪ Evaluarea se face la valoarea justă. ▪ Dacă nu este posibil atunci evaluarea se face la valoarea nominală la care se adaugă orice cheltuială carte este direct atribuită activului în vederea utilizării. e) Intrări prin schimb cu alte active ▪ Evaluarea se face la valoarea justă a activului primit care este echivalentul valorii juste a activului cedat, ajustat cu sumele în bani plătite/ încasate. f) Imobilizări necorporale obŃinute din producŃie proprie (generate intern). ▪ IAS 38 precizează că fondul comercial, mărcile, emblemele, titlurile publicaŃiilor, listele de clienŃi şi alte active similare produse prin efort propriu nu sunt recunoscute ca active necorporale datorită faptului că nu îndeplinesc unul sau mai multe criterii de recunoaştere a activelor imobilizate, respectiv: identificabilitatea, controlul şi generarea de beneficii precum şi greutatea de a determina cu fidelitate costul activului respectiv. ▪ Pentru a preciza dacă un activ necorporal generat intern întruneşte criteriile pentru recunoaştere, o întreprindere desparte procesul de generare a activului în 2 faze: Faza de cercetare: ♦ Generează numai cheltuieli ale perioadei; ♦ În această fază nici un activ necorporal nu va fi recunoscut deoarece nu se poate demonstra că acel activ va genera beneficii viitoare; ♦ Exemple de activităŃi de cercetare: obŃinerea de noi cunoştinŃe, cercetare pentru alternative de materiale, aparate, produse, sisteme, servicii, etc. Faza de dezvoltare: ♦ Întreprinderea poate să identifice un activ necorporal şi să demonstreze că activul va genera beneficii în viitor; ♦ Recunoaşterea unui activ necorporal se face dacă şi numai dacă o întreprindere poate demonstra următoarele condiŃii ce trebuie îndeplinite cumulativ(IAS 38 pag 45); ♦ Fezabilitatea tehnică a activului pentru a fi disponibil pentru utilizare sau vânzare; ♦ IntenŃia de a finaliza activul pentru a fi folosit sau vândut; ♦ Abilitatea de a folosi sau vinde activul necorporal; ♦ Modul în care activul va genera posibile beneficii viitoare (exp. existenŃa unei pieŃe sau estimarea utilizării); ♦ Abilitatea întreprinderii de a evalua fidel cheltuiala atribuită activului în timpul dezvoltării sale.

21

Dacă întreprinderea nu poate distinge cele două faze pentru creerea unui activ necorporal, aceasta tratează cheltuiala cu acel proiect ca şi cum ar fi fost realizat numai în faza de cercetare. Costul unui activ necorporal generat intern, estimat începând cu data recunoaşterii activului cuprinde(IAS 38 pag 54): ♦ Cheltuieli cu materiale şi servicii consumate; ♦ Salariile şi alte costuri legate de personalul angajat direct; ♦ Orice cheltuială atribuită direct la generarea activului cum ar fi: taxele pentru a înregistra un drept legal şi amortizarea patentelor şi licenŃelor care sunt folosite pentru a genera activul. ♦ Cheltuieli de regie necesare pentru a genera activul şi care pot fi alocate pe o bază consecventă şi rezonabilă (alocaŃia pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, prime de asigurare, chirii) Următoarele elemente nu sunt cuprinse în costul activului generat intern(IAS 38 pag 55): ♦ Cheltuieli de regie pentru comercializare, administrative sau generale cu excepŃia celor care pot fi repartizate direct; ♦ Pierderile din exploatare apărute înainte ca activul să realizeze performanŃele planificate şi ineficienŃele în fazele de început; ♦ Cheltuieli cu pregătirea personalului pentru exploatarea activului. Cheltuieli ulterioare cu un activ necorporal după cumpărare sau finalizarea sa, trebuie să fie recunoscute atunci când sunt efectuate, cu excepŃia următoarelor două cazuri: ♦ Când această cheltuială va permite activului să genereze beneficii viitoare peste standardul de performanŃă iniŃial prevăzut (în această situaŃie cheltuiala ulterioară face parte din costul activului necorporal care întruneşte criteriul de recunoaştere). Această cheltuială poate fi evaluată cu fidelitate şi atribuită activului. ♦ O cheltuială efectuată şi care iniŃial a fost considerată ca o cheltuială a perioadei, nu mai poate fi considerată componentă a costului unui activ necorporal (exp: cheltuieli cu activităŃi promoŃionale, de publicitate, cu activităŃi de specializare, etc). Evaluarea în bilanŃ a imobilizărilor necorporale Activele necorporale sunt evidenŃiate în bilanŃ prin două modalităŃi: a) Tratamentul contabil de bază. Presupune recunoaşterea în bilanŃ a activelor necorporale la cost mai puŃin amortizarea cumulată şi orice pierdere cumulată din depreciere. b) Tratamentul contabil alternativ. Presupune ca după recunoaşterea iniŃială, un activ necorporal să fie contabilizat la valoarea reevaluată aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării mai puŃin amortizarea cumulată şi orice pierdere din depreciere cumulată ulterior. ♦ Valoarea justă trebuie determinată prin raportarea la o piaŃă activă. ♦ Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanŃial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă la data bilanŃului. Tratamentul alternativ nu permite: ♦ Reevaluarea activelor necorporale care nu au fost recunoscute anterior ca active; ♦ Recunoaşterea iniŃială a activelor necorporale la alte valori decât costul lor. Contabilitatea imobilizărilor necorporale se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 2, grupa 20 „Imobilizări necorporale” avand functie contabila de activ: IMOBILIZARI CORPORALE

Imobilizările corporale sunt active care (O.M.F.P. 1752/2005): a) sunt deŃinute de o entitate pentru: ♦ a fi utilizate în producŃie proprie de bunuri sau servicii; ♦ a fi închiriate terŃilor; ♦ a fi folosite în scopuri administrative. b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de 1 an

În accepŃiunea Standardelor InternaŃionale (IAS 16) imobilizările corporale sunt definite ca fiind activele care: a) sunt deŃinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producŃia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terŃilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; b) este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade.

Imobilizările corporale cuprind: terenuri; amenajări de terenuri construcŃii; maşini, utilaje şi instalaŃii de lucru; aparate şi instalaŃii de măsură, control şi reglare; mijloace de transport; animale şi plantaŃii; mobilier, aparatură birotică, avansuri acordate pentru imobilizări corporale; imobilizări corporale în curs

Sunt de asemenea ,considerate imobilizari corporale : a) investitiile efectuate la imobilizarile luate cu chirie ,concesiune sau locatie de gestiune pe baza de contract; b) imobilizari puse partial in functiune ,pentru care nu s-au facut formele de inregistrare; c) investitii efectuate pentru descoperta;

22

d)investitiile efectuate pentru modernizarea imobilizarilor existente care majoreaza valoarea acestora si imbunatatesc parametri tehnici initiali si deci aduc beneficii economice in viitor;

Nu sunt cuprinse in categoria imobilizarilor corporale; a) constructiile si instalatiile provizorii; b) componentele utilizate cu ocazia reparatiilor efectuate cu scopul restabilirii parametrilor tehnici initiali ai imobilizarilor corporale; c) echipamentul de protectie de lucru ,imbracaminte speciala si accesoriile de protectie indiferent de valoarea si durata lor de utilizare; d) S.D.V. utilizate pentru fabricarea anumitor produse; e) padurile ; f) animalele tinere ,de ingrasat ,pasarile si coloniile de albine.

Cu exceptia terenurilor si amenajarilor de terenuri,toate celelalte imobilizari corporale formeaza subgrupa de“mijloace fixe”,care trebuie sa aiba o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita de lege.(1.500 lei din 2005 si in present)

Imobilizările corporale sunt recunoscute ca active atunci când (IAS16): a) este posibilă generarea către întreprindere de beneficii viitoare de pe urma utilizării, închirierii sau deŃinerii sale; b) costul activului poate fi măsurat credibil.

Un element al imobilizărilor corporale care este recunoscut ca activ, trebuie măsurat iniŃial la costul său(IAS 16) format din: ♦ preŃul de cumpărare(exclusiv reducerile comerciale); ♦ taxe vamale; ♦ taxele nerecuperabile; ♦ alte cheltuieli directe legate de punerea în funcŃiune a activului: montaj, livrare şi manipulare, etc.

O categorie aparte de active, care nu sunt recunoscute (IAS 37) sunt activele contingente: ♦ apar ca urmare a unor evenimente trecute şi a căror existenŃă va fi confirmată numai prin apariŃia sau neapariŃia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul întreprinderii; ♦ exemplificăm: active a căror recepŃie şi punere în funcŃiune sau trecere în proprietate este condiŃionată de atingerea unor parametri standard de calitate. ♦ nu sunt înregistrate în contabilitate, dar sunt evaluate continuu pentru a se urmări apariŃia certitudinii de generare a beneficiilor, când devin active contingente(IAS 37).

EVALUAREA ACTIVELOR în România, prin Ordinul MFP nr1752/2005 se menŃine vechea structură a momentelor principale de evaluare pe care o regăsim în legea nr 82/1991 republicată şi anume: ◙ evaluarea la intrarea în patrimoniu; ◙ evaluarea la inventariere; ◙ evaluarea la închiderea exerciŃiului financiar; ◙ evaluarea la ieşirea din patrimoniu. 1. Evaluarea la intrarea în patrimoniu

Intrarea în întreprindere a imobilizărilor corporale se poate realiza prin: achiziŃie, producŃie în regie proprie, contracte de leasing, subvenŃionare, schimb cu alte active, aport la capital social, donaŃie. a) AchiziŃie de imobilizări corporale: ▪ reprezintă modalitatea de bază de procurare a imobilizărilor ▪ evaluarea se face la costul de achiziŃie(componentele au fost prezentate mai sus). b) ProducŃie în regie proprie:

Evaluarea se face la costul de producŃie care cuprinde: ▪ cheltuieli directe de producŃie (materii prime, salarii directe, etc), inclusiv costul îndatorării (dobânzile la împrumuturile de fonduri -IAS 23); ▪ cheltuieli indirecte- cote ce se repartizează asupra bunului obŃinut (amortizarea,întreŃinerea secŃiilor şi utilajelor, conducerea şi administrarea secŃiilor, etc) Notă: dacă întreprinderea aplică IAS trebuie să excludă din costul efectiv cheltuielile generale ale întreprinderii. c) Contracte de leasing.

Evaluarea se face în funcŃie de tipul contractului de leasing. In cazul contractelor de leasing operaŃional: ▪ înregistrarea intrării activului se face la data transferului de proprietate; ▪ evaluarea se face la valoarea reziduală şi taxele vamale.

In cazul contractelor de leasing financiar: ▪ momentul recunoaşterii activului în contabilitatea locatarului îl constituie momentul începerii utilizării, adică din momentul dobândirii de beneficii economice; ▪ evaluarea se face la valoarea actualizată a plăŃilor minime de leasing. Notă:valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe care întreprinderea estimează că o va obŃine pentru un activ la sfârşitul duratei de viaŃă utilă a acestuia după deducerea prealabilă a costurilor de cedare estimate.

Valoarea actualizata reprezinta o estimare la timpul prezent a valorii in functie de fluxul de beneficii viitoare ,ce apar in desfasurarea normala a activitatii ,adica aducerea la zi a unei valori care devine disponibila mai tarziu. d) SubvenŃionarea prin programe de asistenŃă guvernamentală ▪ valoarea de intrare este influenŃată de valoarea subvenŃiilor guvernamentale(IAS 20);

23

▪ evaluarea imobilizărilor corporale subvenŃionate se face la valoarea justă; ▪ valoarea subvenŃiei va fi trecută la venituri pe măsură ce imobilizarea se amortizează pe toată durata de amortizare. Notă: valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părŃi aflate în cunoştinŃă de cauză, în cadrul unei tranzacŃii cu preŃul determinat obiectiv. e) Schimb cu alte active: ▪ când sunt schimbate active diferite ca utilitate şi valoare, evaluarea se face la valoarea justă a activului primit în schimb, egală cu valoarea justă a activului cedat corectată cu valoarea oricărei sume transferate în numerar sau echivalent în numerar; ▪ când sunt schimbate active similare (aceeaşi utilitate şi valoare justă), valoarea activului primit este dată de valoarea contabilă netă a activului cedat (valoarea netă = valoarea iniŃială - amortizarea cumulată- deprecierea de valoare). Notă: această modalitate de intrare prin schimb între active nu este admisă de legislaŃia în vigoare în Ńara noastră. f) Aport la capital social ,evaluarea se face la valoare de aport stabilita pe baza de expertiza tehnica efectuata de specialisti. g) Donatie – evaluarea se face la valoare justa.

O problemă importantă prevazuta in IAS 16 si O.M.F.P. nr.1752/2005.este aceea a modului de recunoaştere a cheltuielilor ulterioare intrării în întreprindere a imobilizărilor corporale şi anume: a) cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura imobilizărilor corporale, care a fost deja recunoscut trebuie adăugate valorii contabile a activului numai atunci când se estimează că întreprinderea va obŃine beneficii economice suplimentare faŃă de performanŃele estimate iniŃial ca fiind corespunzătoare. Exemple de îmbunătăŃiri (cheltuieli) care duc la creşterea de beneficii economice viitoare: modificări a imobilizărilor corporale ce conduc la extinderea duratei de viaŃă utilă, modernizarea unor componente ale activelor imobilizate pentru creşterea calităŃii produselor, adoptarea unui nou proces de producŃie care permite reducerea substanŃială a costurilor de exploatare estimate iniŃial. b) toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au fost suportate; exemplu de cheltuieli ce intră în această categorie: cheltuielile cu întreŃinerea şi reparaŃiile curente ale utilajelor ce au menirea de a menŃine starea de funcŃionare sau atingerea performanŃelor iniŃiale, vor genera cheltuieli ale perioadei în care se efectuează.

Imobilizarile corporale in curs de executie se evalueaza la costul de productie sau costul de achizitie dupa caz .Ele sunt investitii efectuate in regie sau antrepriza si sunt trecute in categoria imobilizarilor finalizate dupa receptie ,dare in folosinta sau punere in functiune ,dupa caz. 2. Evaluarea imobilizărilor corporale la închiderea exerciŃiului financiar, (inclusiv la inventariere).

În privinŃa valorii bilanŃiere a imobilizărilor corporale IAS 16 „Imobilizări corporale” prevede două feluri de tratamente: a) tratamentul contabil de bază, prin care imobilizările corporale trebuie înregistrate la cost, mai puŃin amortizarea cumulată aferentă şi orice pierdere cumulată din depreciere; b) tratament contabil alternativ care prevede ca ulterior recunoaşterii iniŃiale ca activ, o imobilizare corporală trebuie înregistrată la valoarea reevaluată mai puŃin orice amortizare: ▪ valoarea justă este de obicei, valoarea lor de piaŃă: ▪ când nu există nici o posibilitate de a identifica o valoare de piaŃă atunci activele sunt evaluate la costul de înlocuire, mai puŃin amortizarea corespunzătoare. Reevaluări ale imobilizărilor corporale (prevederi ale O.M.F.P. 1752/2005; IAS 16” Imobilizări corporale”).

Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului, determinata pe baza unor evaluari efectuate de specialisti.

FrecvenŃa reevaluărilor depinde de evoluŃia valorii juste (de piaŃă) a imobilizărilor corporale în cauză: ▪ dacă valoarea justă diferă semnificativ de valoarea contabilă, atunci este necesară o nouă reevaluare (anuală); ▪ dacă valoarea justă a unor imobilizări nu suferă modificări semnificative este necesar să se facă reevaluări la 3-5 ani. La reevaluarea unei imobilizări corporale orice amortizare cumulată la data reevaluării este: ▪ fie recalculată proporŃional cu schimbarea în valoarea contabilă brută a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare să fie egală cu valoarea sa reevaluată;(metoda este folosita la reevaluare prin aplicarea unui indice. ▪ fie eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă recalculată la valoarea reevaluată a activului.

În cazul în care un element al imobilizărilor corporale este reevaluat atunci întreaga clasă din care face parte acel element trebuie reevaluată: ▪ o clasă de imobilizări corporale este o grupare de active de aceeaşi natură şi cu utilizări similare aflate în exploatarea unei întreprinderi: exp: maşini şi echipamente, echipament de birotică, terenuri şi clădiri, etc. Conform O.M.F.P. 1752/2005,diferenta dintre valoare rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric ,trebuie prezentata la rezerva din reevaluare ca un subelement distinct in “Capital si reserve”:

▪ surplusul din reevaluare inclus in rezerve din reevaluare, este capitalizat prin transferul direct in rezerve , atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat; castigul se considera realizat la scoatere din evidenta a activului pentru care s-a contituit rezerva din reevaluare ,sau pe masura ce activul este utilizat de entitate in care caz valoare rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoare amortizarii calculate pe baza costului initial al activului; ▪ daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoare contabila neta atunci aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluare ,prezentata la elementul ”Capital si reserve”daca nu exista o descrestere anterioara recunoscuta ca

24

o cheltuiala aferenta acelui activ ,sau se trateaza ca un venit care sa compenseze cheltuila cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ ▪ daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete ,aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii ,atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare ) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul nelementului “Capital si reserve” cu minimum dintre valoare acelei reserve si valoarea descresterii ,iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala ; ▪ nici o rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita ,direct sau indirect cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat ,situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat. 3. Evaluarea la ieşirea din patrimoniu.

OperaŃiunea de ieşire definitivă din patrimoniu se realizează în principal prin: casare şi cedare precum şi prin alte modalităŃi de ieşire: schimb cu alte active, donaŃie, aport la capitalul social al altei întreprinderi, etc. În IAS 16, la art. 55 şi 56 se prevede: √ Un element al imobilizărilor corporale trebuie eliminat din bilanŃ atunci când acesta este cedat sau când este scos din uz definitiv şi nu se mai aşteaptă obŃinerea unor beneficii economice viitoare în urma cedării acestuia √ Câştigurile sau pierderile obŃinute în urma casării sau cedării unui element al imobilizărilor corporale trebuie determinate ca diferenŃă între veniturile generate de scoaterea din evidenta si valoarea sa neamortizata ,inclusiv cheltuieli ocazionate de acestea şi trebuie recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de profit şi pierdere. Deprecierea imobilizarilor corporale datorate distrugerilor totale sau partiale se inregistreaza in documente justificative ,la momentul constatarii acestora ,iar dreptul de a incasa compensatia se evidentiaza pe seama veniturilor exp.sume de incasat de la companiile de asigurari ,sume primite de la guvern pentru terenuri expropiate, etc. Creantele imobilizate cuprind : ▪ sume datorate de filiale – reprezinta ajutoare materiale acordate entitatilor la care se detin titluri sau interese de participare; ▪ imprumuturi acordate pe termen lung – tertilor pentru obtinerea de dobanzi ; ▪ creantele aferente contractelor de leasing financiar; ▪ alte creante imobilizate – garantii ,cautiuni ,depozite bancare; ▪ dobanzi aferente creantelor imobilizate. Contabilitatea imobilizărilor corporale se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 21 „Imobilizări corporale”, 23 „Imobilizari in curs de executie si avansuri pentru imobilizari” ,conturi care au functie contabila de activ ,precum si conturile din grupa 28 „Amortizari privind imobilizarile”,care au functie contabila de pasiv. IMOBILIZARI FINANCIARE

Imobilizările financiare- reprezintă investiŃii în titluri de valoare, împrumuturi şi garanŃii acordate altor unităŃi. Prezintă următoarele caracteristici: √ nu au o structura materiala; √ concentrarea de resurse băneşti în afara unităŃii; √ sunt de durată medie şi lungă; √ pot fi depreciate reversibil ,pentru care se constituie ajustari; √ nu sunt supuse amortizării; √ genereaza venituri financiare sub forma dividentelor ,dobanzilor ,etc. Cuprind: 1. Actiuni detinute la entitatile afiliate – sunt drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri detinute pe termen lung in capitalul altei entitati in scopul obtinerii de venituri financiare si pentru obtinerea controlului si a unei influente semnificative,asupra societatii respective : ▪ titlurile detinute in proportie de 20-50% asigura exercitarea unei influente semnificative asupra politicii operationale si financiare a entitatii respective; ▪ titlurile detinute in proportie de peste 50% asigura exercitarea controlului asupra capacitatii de a conduce politicile operationale si financiare a entitatii respective. 2) Interese de participare ,reprezintă drepturi deŃinute în capitalul altei societăŃi comerciale, pe termen lung, în scopul garantării contribuŃiei la activităŃile societăŃii respective ,fara interventia in gestiunea societatii respective .Daca detinerea de titluri in capitalul altei societati este in proportie de peste 20% se presupune ca reprezinta interese de partucipare. Evaluarea iniŃială a imobilizărilor financiare recunoscute ca active: ▪ se face la costul de achiziŃie sau valoarea determinată prin contractul de achiziŃie a acestora; ▪ cheltuielile accesorii privind achiziŃionarea imobilizărilor financiare se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale exerciŃiului. Evaluarea în bilanŃ: ▪ se face la valoarea contabilă mai puŃin ajustările pentru depreciere cumulate; ▪ ajustările pentru deprecierea imobilizărilor financiare se determină ca diferenŃă între valoarea de intrare a acestora şi valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii.

25

Contabilitatea imobilizărilor financiare se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa 26 din planul de conturi” Imobilizări financiare” (261, 263, 265, 267, 269). Cu excepŃia contului 269” Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare”, care are funcŃie contabilă de pasiv, toate celelalte conturi din grupă au funcŃie contabilă de activ .

2.2. AMORTIZAREA IMOBILIZĂRILOR ♥ Imobilizările corporale precum şi cele necorporale sunt supuse amortizării adică recuperării, pe seama cheltuielilor a valorii lor de intrare. ♥ Amortizarea reprezintă echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unor imobilizări datorate utilizării lor, acŃiunii factorilor naturali, învechirii, progresului tehnic, etc. ♥ Valoarea amortizabilă a unei imobilizări corporale sau necorporale este egală cu valoarea sa contabilă: ▪ această valoare trebuie alocată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaŃă utilă a activului; ▪ amortizarea se calculează prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii contabile(de intrare) a imobilizărilor corporale sau necorporale. ▪ valoarea amortizabila in conditiile aplicarii IAS 16 si a cunoasterii valorii reziduale se determina prin scaderea valorii reziduale din valoarea de intrare (valoarea de intrare 50.000, valoarea reziduala 5.000 ,valoarea amortizabila 45.000 (50.000 – 5.000). ♥ Mijloacele fixe sunt amortizate începând cu data punerii lor în funcŃiune. ♥ InvestiŃiile sau capacităŃile puse în funcŃie total sau parŃial cărora nu li s-au întocmit forme de înregistrare ca mijloace fixe sunt supuse amortizării. ♥ Amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale concesionate, închiriate sau în locaŃie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către persoana juridică care le are în proprietate şi se suportă din redevenŃe sau chiria primită. ♥ Valoarea amortizării corespunzătoare fiecărei perioade este recunoscută drept cheltuială. Nu se supun amortizării: imobilizările financiare; terenurile; lacurile, bălŃile, iazurile care nu sunt rezultatul unei investiŃii. ♥ Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice aduse de aceste active sunt consumate de întreprindere(IAS 16) ♥ Beneficiile aferente unui element al imobilizărilor corporale sunt consumate prin: ▪ utilizarea activului respectiv; ▪ înregistrarea unei cheltuieli cu amortizarea. ♥ Determinarea duratei de viaŃă utilă a imobilizărilor corporale se face luând în considerare următorii factori(IAS 16): ▪ nivelul estimat de utilizare a activului se face pe baza capacităŃii sau a producŃiei fizice estimate a activului; ▪ uzura fizică care depinde de condiŃiile de exploatare; ▪ uzura morală, apărută ca urmare a schimbărilor şi îmbunătăŃirilor aduse procesului de producŃie sau a schimbării structurii cererii pe piaŃă a bunurilor produse cu activul respectiv ▪ limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului (exp, expirarea termenului din contractele de leasing). Durata de viaŃă utilă a unui activ imobilizat corporal trebuie revizuită periodic şi dacă modificările sunt semnificative atunci cheltuiala cu amortizarea trebuie ajustată(IAS 16) În România duratele normale de utilizare sunt stabilite centralizat prin Hotărârea de Guvern şi sunt revizuite la un interval de maxim 5 ani. Aceste durate se găsesc în „Catalogul privind duratele normale de funcŃionare şi clasificare a mijloacelor fixe”. AgenŃii economici din România, conform legii 15/1991 pot aplica următoarele sisteme de amortizare: a) Amortizarea liniară: ▪ constă în repartizarea uniformă a valorii de intrare a imobilizărilor pe toată durata de viaŃă utilă a acestora şi includerea acestor valori pe cheltuieli de exploatare; ▪ se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe, asfel: Aa = amortizare anuală;

D

100 Ca carein Ca Vi Aa == x ; sau :

DVi

Aa = ;

in care: Aa = amortizare anuala; Vi = valoare de intrare; Ca = cota de amortizare; D = durata de utilizare. b) Amortizarea degresivă: Presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu coeficienŃii prevăzuŃi de lege şi anume:

26

♦ 1,5 dacă durata de utilizare este între 2 şi 5 ani inclusiv; ♦ 2 dacă durata normală de utilizare este între 5 şi 10 ani; ♦ 2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani. Se poate aplica în 2 variante: 1) Amortizarea degresivă fără influenŃa uzurii morale (AD1), presupune: ♦ în primul an – se aplică cota de amortizare degresivă la valoarea contabilă a mijloacelor fixe; ♦ în anii următori se aplică cota de amortizare degresivă la valoarea rămasă de recuperat (amortizat) până în anul în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică decât amortizarea anuală calculată prin împărŃirea valorii rămase de recuperat la numărul de ani de utilizare rămaşi. ♦ din anul respectiv şi până la expirarea duratei de utilizare se trece la amortizarea liniară raportând valoarea rămasă la numărul de ani rămaşi. 2) Amortizarea degresivă cu influenŃa uzurii morale (AD2) se determină următoarele elemente: ◙ durata de utilizare aferentă regimului liniar recalculată în funcŃie de cota de amortizare degresivă (DUR):

)(degresiva Ca100

DUR = ;

◙ durata de amortizare în care se realizează amortizarea integrală (DUI): DUI= DN – DUR; DN = durata normală conform catalogului din care: ♦ durata de utilizare în cadrul căreia se aplică regimul de amortizare degresivă (DUD): DUD= DUI – DUR; ♦ durata de amortizare în cadrul căreia se aplică regimul de amortizare liniară (DUL): DUL= DUI – DUD. ◙ durata de utilizare aferentă uzurii morale pentru care nu se mai calculează amortizarea (DUM): DUM= DN- DUI. Această variantă permite amortizarea valorii contabile într-o perioadă mai mică decât durata normală de utilizare, diferenŃa reprezentând influenŃa uzurii morale. Pentru mijloacele fixe cu o durată normală de utilizare până la 5 ani nu se calculează influenŃa uzurii morale. 3) Amortizarea accelerată, constă în: ♦ Includerea în primul an de funcŃionare în cheltuielile de exploatare a unei amortizări în cota de 50% din valoarea de intrare; ♦ În exerciŃiile viitoare amortizarea se calculează după regimul amortizării liniare. La amortizarea imobilizarilor corporale se au in vedere urmatoarele reguli : ♦ pentru amortizarea constructiilor se utilizeaza metoda liniara; ♦ pentru echipamentele tehnologice se poate utiliza metoda liniara ,degresiva ,sau accelerata; ♦ pentru celelalte mijloace fixe se poate opta pentru metoda liniara sau degresiva; ♦ investitiile effectuate pentru amenajarea terenurilor se amortizeaza dupa metoda liniara ,pe o perioada de 10 ani (legea 571/2003); ♦ pentru mijloace de transport achizitionate dupa 01.01.2004 ,se calculeaza amortizarea pe km sau pe ora de functionare calculata prin relatia (H.G. nr 2139/2004): val.contabila / nr.de km sau ore de functionare

2.3. OPERAłII PRIVIND IMOBILIZĂRILE NECORPORALE

■ La înfiinŃarea societăŃii comerciale se efectuează următoarele cheltuieli cu plata în numerar: taxe de autentificare acte 1.300 lei, taxe pentru obŃinerea autorizaŃiei sanitare 1.200 lei, taxe de înmatriculare la registrul comerŃului 1.500 lei. De asemenea se fac cheltuieli din contul bancar pentru emisiune de acŃiuni 20.000 lei. Aceste cheltuieli se amortizează în 2 ani, după care se scot din evidenŃă. - cheltuieli de constituire cu plata în numerar (toate taxele):

201 = 5311 4.000 4.000 “Cheltuieli de constituire” “Casa în lei”

- cheltuieli de emisiuni de acŃiuni plătite din contul curent:

201 = 5121 20.000 20.000 “Cheltuieli de constituire” “Conturi la bănci în lei”

- amortizarea aferentă primului an:

27

6811 = 2801 12.000 12.000 “Cheltuieli de exploatare

privind amortizarea imobilizărilor”

“Amortizarea cheltuielilor de constituire”

- amortizarea aferentă celui de al doilea an: 6811 = 2801 12.000 12.000

“Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor”


- scoaterea din evidenŃă, în urma amortizării integrale: 2801 = 201 24.000 24.000


“Cheltuieli de constituire”

■ Societatea cumpără de la un institut de specialitate un proiect de dezvoltare pentru care plăteşte suma de 20.000 lei, TVA 19% prin bancă. Aceasta se amortizeaza timp de 5 ani ,dupa care se scoate din evidenta . - recepŃia proiectului de cercetare achiziŃionat din afară:

% = 404 23.8000 203

„Cheltuieli de dezvoltare” 4426

„TVA deductibila”

“Furnizori de imobilizări” 20.000 3.800

- achitarea datoriei faŃă de institut, prin bancă: 404 = 5121 23.800 23.800

“Furnizori de imobilizări” “Conturi la bănci în lei”

- inregistrarea amortizarii pentru primul an (20.000 : 5 ani = 4.000) : 6811 = 2803 4.000 4.000 „Cheltuieli privind amortizarea „Amortizarea cheltuielilor imobilizarilor” de dezvoltare” __________________________ _________________________ Nota: inregistrarea se repeta in urmatorii 4 ani. -scoaterea din evidenta a proiectului amortizat integral: 2803 = 203 20.000 20.000 „Amortizarea cheltuielilor „Cheltuieli de dezvoltare” de dezvoltare” ____________________ ___________________ ■ Se execută în societate un procedeu tehnologic care se brevetează, pentru care se fac o serie de cheltuieli, costul lui fiind de 21.000 lei, amortizabil în 3 ani. După primii 2 ani, brevetul se vinde unei alte societăŃi, la un preŃ negociat de 17.000 lei, TVA 19%. Procedeul realizat se considera ca îndeplineşte condiŃia de a fi recunoscut ca o imobilizare necorporală: - recepŃia procedeului tehnologic brevetat:

205 = 721 21.000 21.000 “Concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori similare”

“Venituri din producŃia de imobilizări necorporale”

- amortizarea brevetului în primul an de folosinŃă (21.000: 3 = 7.000 lei): 6811 = 2805 7.000 7.000


imobilizărilor”

“Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi a altor drepturi

şi valori similare”

- amortizarea brevetului în cel de al doilea an de folosinŃă (21.000 : 3 = 7.000): - înregistrarea vânzării brevetului:

461 = % 20.230 - “Debitori diverşi”

7583 17.000 „Venituri din vânzarea

activelor şi alte operaŃii de capital”

4427 3.230 TVA Colectata

- încasarea valorii tranzacŃiei: 5121 = 461 20.230 20.230

“Conturi la bănci în lei” “Debitori diverşi”

- scoaterea din evidenŃă a brevetului vândut:

6811 = 2805 7.000 7.000 “Cheltuieli de exploatare

privind amortizarea imobilizărilor”

“Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi a altor drepturi

şi valori similare”

28

% = 205 - 21.000 “Concesiuni, brevete şi alte

drepturi şi valori similare”

2805 14.000 - “Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi alte drepturi şi

valori similare”

6583 7.000 - “Cheltuieli privind activele

cedate şi alte operaŃii de capital”

2.4. OPERAłII PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE

■ Societatea cumpără un teren în valoare de 70.000 lei de la o persoana fizică (fără TVA) pe care îl achită prin casierie. - înregistrarea terenului achiziŃionat:

2111 = 462 70.000 70.000 “Terenuri” “Creditori diverşi”

- achitarea valorii terenului: 462 = 5311 70.000 70.000

“Creditori diverşi” “Casa în lei”

■ Societatea vinde un teren înregistrat la o valoare de 75.000 lei la un preŃ de vânzare negociat de 100.000 lei, TVA 19%, cu încasare prin bancă, pe baza de factură fiscală: - vânzarea terenului:

461 = % 119.000 - “Debitori diverşi”

7583 - 100.000 “Venituri din vânzarea


4427 - 19.000 “TVA colectată”

- încasarea valorii terenului prin bancă: 5121 = 461 119.000 119.000

“Conturi la bănci în lei” “Debitori diverşi”

- scoaterea din gestiune a ternului: 6583 = 2111 75.000 75.000

“Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaŃii de

capital”

“Terenuri”

■ Societatea execută cu forŃe proprii o împrejmuire a terenului al cărui cost este de 21.000 lei, care se amortizează într-o perioadă de 3 ani, după care se scoate din activul patrimonial. - recepŃia amenajărilor de teren executate cu forŃe proprii pe baza procesului verbal de recepŃie:

2112 = 722 21.000 21.000 “Amenajări de terenuri” “Venituri din producŃia de

imobilizări”

- amortizarea lucrărilor de amenajare (21.000: 3 = 7.000) : 6811 = 2811 7.000 7.000


imobilizărilor”

“Amortizarea amenajarilor de teren”

Notă: această ultimă înregistrare se repetă şi în cel de al doilea şi al treilea an de folosinŃă. - scoaterea din activul patrimonial a amenajărilor de terenuri amortizate integral pe baza procesului verbal de scoatere din funcŃiune.

■ Se achiziŃionează un utilaj cu plata unui avans furnizorului

de 10.000lei ,TVA 19%. Valoarea utilajului achiziŃionat este de 25.000 lei, conform facturii; TVA 19%. Plata furnizorului se face printr-un efect de plată acceptat de furnizor, după ce s-a reŃinut avansul acordat. - plata avansului(extras de cont) :

2811 = 2112 21.000 21.000 “Amortizarea amenajarilor de

terenuri” “Amenajări de terenuri”

29

% 232

= 5121 - 11.900

“Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”

4426 „TVA deductibila”

“Conturi la bănci în lei” 10.000

1.900

- recepŃia utilajului conform facturii si in baza procesului verbal de recepŃie: % = 404 - 29.750

“Furnizări de imobilizări” 2131 25.000 -

“Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaŃii de

lucru)”

4426 4.750 - “TVA deductibilă”

- reŃinerea avansului: % = 232 - 10.000 404

“Furnizări de imobilizări”

11.900 -


1.900 -

- plata furnizorului printr-un efect comercial: 404 = 405 17.850 17.850

“Furnizori de imobilizări” “Efecte de platit pentru imobilizari”

■ Se înregistrează ieşirea unor instalatii datorate unor calamităŃi naturale: valoare de înregistrare 15.000, amortizarea înregistrată 10.000 lei conform procesului verbal de constatare:

% = 2131 - 15.000 “Echipamente teh (maşini,

utilaje şi instalaŃii de lucru)”

2813 10.000 - „Amortizarea echip tehn (maşini,

utilaje, instalaŃii de lucru)”

671 5.000 - “Cheltuieli priv calamităŃile şi alte

evenim extraordinare”

”DonaŃii şi subvenŃii acordate”

2) Concomitent se înregistrează şi TVA-ul aferent valorii neamortizate (5.000 x 19%):

635 = 4427 950 950 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe

şi vărsăminte asimilate” “TVA colectată”

■ Societatea execută cu forŃe proprii o construcŃie specială pentru care efectuează următoarele cheltuieli; materiale de 15.000 lei, salarii datorate 40.000 lei, cheltuieli pentru colaborări (diriginte de şantier), 10.000 lei, cheltuieli cu chiria pentru utilajele folosite 15.000 lei. La terminare se face recepŃia întocmindu-se un proces verbal de recepŃie - cheltuieli cu consumul de materiale conform bonurilor de consum:

602 = 302 15.000 15.000 “Cheltuieli cu materiale

consumabile” “Materiale consumabile”

- cheltuieli cu salariile datorate conform statelor de plata: 641 = 421 40.000 40.000

“Cheltuieli cu salariile personalului”

“Personal - salarii datorate”

- cheltuieli cu colaborări conform statelor de plata :

30

% 621

= 401 10.000

11.900

“Cheltuieli cu colaboratorii” 4426

„TVA deductibila”

“Furnizori” 1.900

- cheltuieli cu chiria pentru utilajele folosite conform decontului prezentat:

% 612

= 401 15.000

17.850

“Cheltuieli cu redeven, locaŃii de gest şi chiriile”

4426 „TVA deductbila”

“Furnizori”

2.850

- la terminarea construcŃiei se înregistrează costul ei (fără a se face recepŃia): 231 = 722 80.000 80.000

“Imobilizări corporale în curs” “Venituri din producŃia de imobilizări”

- se recepŃionează şi se dă în folosinŃă construcŃia conform procesului verbal de recepŃie şi dare în folosinŃă: 212 = 231 80.000 80.000

“ConstrucŃii” “Imobilizări corporale în curs”

2.6 OPERAłIUNI PRIVIND IMOBILIZĂRILE FINANCIARE ■ O societate mama achizitioneaza ,prin intermediul unei societati de valori mobiliare ,careia ii achita un comision de 4 % ,de la o filiala din cadrul grupului ,10.000 actiuni ,la un pret de 2 lei /actiunea .In primul an dupa tranzactie se incaseaza de la filiala respectiva dividente in suma de 4.000 lei .Ulterior societatea vinde 2000 actiuni la un prêt de 2.5 lei/actiune cu incasarea ulterioara prin banca : - achizitioanarea actiunilor : 261 = 5121 20.000 20.000 “Actiuni detinute la entitatile” “Conturi la banci in lei” Afiliate” __________________________ _________________________ - plata comisionului catre societatea de intermediere (20.000 x 4% = 800 lei);

622 = 5121 800 800 “Cheltuieli privind comisioanele “Conturi la banci in lei” si onorariile” __________________________ _________________________ - incasarea dividentelor in primul an : 5121 = 7611 4.000 4.000 “Conturi la banci in lei” “Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate” __________________________ __________________________ - vanzarea actiunilor ( 2.000 x 2.5 = 5.000 lei):

461 = 7641 5.000 5.000 “Debitori diversi” “Venituri din imobilizari financiare cedate”

___________________________ ________________________ - incasarea creantei :

5121 = 461 5.000 5.000 “Conturi la banci in lei” “Debitori diversi”

___________________________ _________________________ - scoaterea din evidenta a titlurilor vandute ( 2000 x 2 lei = 4.000) :

6641 = 261 4.000 4.000 “Cheltuieli privind imobilizarile “Actiuni detinute la entitatile

financiare cedate” afiliate” ___________________________ _________________________ ■ Aport în natură de mijloace fixe,un strung la capitalul social al altei unităŃi, valoarea de înregistrare a utilajelor 40.000 lei, valoarea de aport 12.000 lei, valoare amortizata 24.000 valoarea rămasă neamortizată 4.000 lei pentru care se primesc titluri de participare. - scoaterea din patrimoniu a utilajelor şi transformarea lor în titluri de participare:

31

% = 2131 - 40.000 “Echi tehn (maşini, utilaj şi

ins de lucru)”

2813 24.000 - “Amortizarea inst, mijl de transp, anim şi plantaŃii”

265 12.000 - “Alte titluri imobilizate”

6583 4.000 - “Ch priv activele cedate şi alte

operaŃii de capital”

2.7 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU

PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZARILOR ■ În cadrul unui agent economic se constituie ajustari pentru deprecierea mijloacelor de trasport: ▪ valoare contabilă - 10.000 lei ▪ valoare de inventar: • la sfârşitul exerciŃiului I - 9.000 lei (deci o depreciere de 1.000 lei); • la sfârşitul exerciŃiului II - 7.000 lei (deci o depreciere de 3.000 lei şi o ajustare majorata cu 2.000 lei); • la sfârşitul exerciŃiului III - 8.000 lei (deci o depreciere de 2.000 lei şi o diminuare a ajustarii cu 1.000 lei); • la sfârşitului exerciŃiului IV – 10.000 lei (ajustarea de 2.000 lei se anulează rămânând fără obiect). - constituirea ajustarii la sfârşitul exerciŃiului I cu 1.000 lei:

6813 = 2913 1.000 1.000 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea

imobilizărilor”

“Ajustari pentru deprec mijloadelor de transport”

- majorarea ajustarii la sfârşitul exerciŃiului II cu 2.000lei: 6813 = 2913 2.000 2.000

“Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea

imobilizărilor”

“Ajustari pentru deprecierea mijloacelor de transport”

- diminuarea ajustarii la sfârşitul exerciŃiului III cu 1.000:

2913 = 7813 1.000 1.000 “Ajustari pentru deprecierea

mijloacelor de tarnsport” “Venituri din ajustari pentru

deprecierea imobilizărilor”

- anularea ajustarii la sfârşitul exerciŃiului IV, rămânând fără obiect cu 2.000 lei:

2913 = 7813 2.000 2.000 “Ajustari pentru deprecierea

mijloacelor de transport” “Venituri din ajustari pentru

deprecierea imobilizărilor”

Notă: la fel se procedează şi în cazul ajustarilor pentru imobilizări necorporale (cont 290) şi al celor în curs (cont 293). ■ Un agent economic acordă un împrumut pe termen lung de 25.000 lei cu o dobândă de 10% rambursabil în rate egale într-o perioadă de 5 ani. La prima scadentă, deci la sfârşitul primului an, debitorul nu-şi achită tranşa de 5.000 lei şi nici dobânda de 2.500 lei (25.000 x 10%).Pentru aceasta se constituie o ajustare, care apoi după încasare primei rate din împrumut (fără dobândă), ajustarea se diminuează cu prima tranşă (5.000 lei) - la acordarea împrumutului se face înregistrarea:

2675 = 5121 25.000 25.000 “Împrumuturi acordate pe termen

lung” “Conturi la bănci în lei”

- se înregistrează dobânda aferentă împrumutului de 10% (25.000 x 10% = 2.500): 2676 = 766 2.500 2.500

“Dobânda af împrum acord pe termen lung”

“Venituri din dobânzi”

- la prima scadenŃă, deci la sfârşitul primului an unitatea îşi constituie ajustare pentru tranşa I-a plus dobânda (5.000 + 2.500 = 7.500):

6863 = 2966 7.500 7.500 “Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru deprecieri”

“Ajustari pentru deprec imprumuturilor pe termen

lung”

- se încasează prima tranşă fără dobânda aferentă şi se diminuează ajustarea cu valoarea tranşei respective(5.000)

32

5121 = 2675 5.000 5.000 “Conturi la bănci în lei” “Împrumuturi acordate pe

termen lung”

2966 = 7863 5.000 5.000 “Ajustari pentru deprecierea imprumuturilor pe termen

lung”

“Venituri financiare din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor financiare”

Notă: contul 296 rămâne cu sold de 2.500 lei reprezentând dobânda neîncasată, care atunci când se încasează ajustarea se anulează rămânând fără obiect, şi făcându-se aceeaşi înregistrare de mai sus (296=7863).

CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCłIEI ÎN CURS DE

EXECUłIE

3.1. DEFINIREA ,CLASIFICAREA ,RECUNOAŞTEREA

SI EVALUAREA STOCURILOR Definire şi clasificare Reglementarile contabile care se refera la stocuri sunt: O.M.F.P.1752/2005 si I.A.S. 2”Stocuri” Conform acestor reglementari stocurile sunt active circulante: ♦ deŃinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităŃii; ♦ în curs de producŃie, în vederea unei vânzări; ♦ sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile, ce urmează a fi folosite în procesul de producŃie sau pentru prestarea de servicii. Din punct de vedere al destinaŃiei lor stocurile au următoarea structură: ♦ materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, utilizate în procesul de producŃie; ♦ produse finite şi producŃia în curs de execuŃie; ♦ mărfuri, ambalaje şi alte active deŃinute pentru a fi vândute; ♦ animalele si pasarile (folosite pentru reproductie ,productie ,ingrasat) si coloniile de albine; În legătură cu stocurile reflectate în conturile din clasa 3 se fac următoarele precizări: Stocurile de materii prime şi materiale consumabile sunt bunuri care participă direct (cazul materiilor prime) sau indirect (materiale consumabile) la procesul de fabricaŃie şi care se regăsesc parŃial sau total sau ajută la realizarea produsului finit. Materiale de natura obiectelor de inventar, reprezinta: ▪ bunuri care nu indeplinesc in mod cumulativ conditiile pentru a putea fi incluse in categoria imobilizarilor corporale (fie au o durata de utilizare mai mica de un an ,fie au o valoare de intrare mai mica decat limita legala); ▪ echipamente de lucru ,de protectie si inbracaminte speciala impuse salariatilor de normelor de protectie a muncii; ▪ scule ,dispozitive de verificare (SDV) ,aparate de masura si control (AMC) ,mecanismele ,matritele si alte bunuri similare; ▪ baracamentele si amenajarile provizorii de santier ,care sunt bunuri achizitionate sau construite in regie proprie pentru buna functionare a santierelor de constructii cum ar fi : baraci ,podete ,schele ,imprejmuiri ,etc; Nu se include in aceasta categorie lucrarile de organizare ,la care prin demolare sau demontare nu se recupereaza materiale ,cum ar fi :platforme de beton ,drumuri de acces ,gropi de var ,etc. În categoria stocurilor de produse se cuprind: ♦ semifabricatele sunt bunuri care au parcurs fazele procesului de fabricaŃie dintr-o secŃie şi urmează a fi prelucrate în continuare în altă secŃie, sau se livreaza terŃilor ca atare; ♦ produse finite- sunt bunuri care au parcurs toate fazele procesului de fabricaŃie şi pot

33

fi livrate terŃilor ca produse finite; ♦ produse reziduale, cuprind: deşeurile, rebuturile, materiale recuperabile, etc; Evaluarea produselor, în contabilitate se face la preŃ de producŃie sau la preŃ standard. ProducŃie în curs de execuŃie sau producŃie neterminată cuprinde: ♦ produsele care nu au parcurs toate fazele procesului tehnologic şi care urmează în continuare celelalte faze, ele nu pot fi livrate ca atare; ♦ produsele terminate dar care nu au fost supuse recepŃiei tehnice de calitate; ♦ lucrările şi serviciile în curs de execuŃie ProducŃia în curs de execuŃie (PCE) se determină la sfârşitul lunii prin una din următoarele metode: √ Metoda directă(sau contabilă), foloseşte datele din contabilitate şi se determină prin relaŃia: PCE = PCE de la începutul lunii + cheltuieli totale - cheltuieli aferente PCE de la sfârşitul lunii; √ Metoda indirectă, prin care PCE se determină pe baza inventarierii efectuată în secŃie, la sfârşitul fiecărei luni. Stocurile aflate la terŃi cuprind bunurile aflate în una din următoarele situaŃii: ▪ achitate şi lăsate în custodia furnizorilor; ▪ trimise spre prelucrare terŃilor; ▪ trimise spre depozitare temporară la terŃi; ▪ aflate în curs de aprovizionare: achitate dar nesosite sau sosite dar nerecepŃionate; În categoria stocurilor de animale şi păsări se cuprind: ▪ animale tinere care urmează a fi trecute la animale de muncă; ▪ animale la îngrăşat care urmează a fi vândute sau sacrificate; ▪ colonii de albine. Evaluarea animalelor se face la cost de achiziŃie, cost de producŃie sau preŃ standard iar creşterea în greutate se poate face la preŃ de producŃie sau preŃ standard Stocuri de mărfuri: Mărfurile sunt bunuri achiziŃionate din afara unităŃii pentru a fi vândute în aceeaşi stare, fără a se executa vreo operaŃie de prelucrare suplimentară. Sunt asimilate mărfurilor: ▪ materiile prime, materialele, obiectele de inventar achiziŃionate pentru consumul propriu, însă sunt oferite spre vânzare terŃilor ▪ stocurile de produse obŃinute din producŃie proprie, care se vând prin magazinele proprii de desfacere. CirculaŃia mărfurilor se poate realiza: a) circulaŃia mărfurilor cu ridicata; ♦ constă în achiziŃionarea de mărfuri de la furnizori în loturi mari pentru a fi revândute altor unităŃi; ♦ evaluarea se face la cost de achiziŃie şi la preŃ de vânzare cu ridicata format din cost de achiziŃie plus adaosul comercial; ♦adaosul comercial este suma care se adaugă la costul de achiziŃie şi din care se acoperă cheltuielile de circulaŃie şi se asigură realizarea unui profit de către comerciant; ♦contabilitatea analitică se Ńine pe sortimente de mărfuri prin metoda cantitativ- valorică. b) circulaŃia mărfurilor cu amănuntul: ♦ constă în vânzarea mărfurilor către consumatori (populaŃie); ♦ evaluarea se face la preŃ de vânzare cu amănuntul care cuprind: preŃul de achiziŃie+ adaosul comercial+ TVA ♦ contabilitatea analitică se Ńine prin metoda global- valorică pe magazine, iar în cadrul acestora pe gestiuni Stocurile de ambalaje: Ambalajele sunt bunuri cu ajutorul cărora se asigură păstrarea şi protecŃia mărfurilor pe timpul transportului şi descărcărilor Ambalajele se clasifică astfel: ▪ ambalajele care circulă pe principiul cumpărării- vânzării; ▪ ambalaje cumpărate şi utilizate în procesul de producŃie; ▪ ambalaje cumpărate şi livrate odată cu bunurile livrate, facturate distinct sau incluse în preŃul mărfurilor; ▪ ambalaje care circulă pe principiul restituirii; ▪ ambalaje obtinute din productie proprie ,care ulterior se vand ca marfuri. La sfârşitul exerciŃiului financiar, cu ocazia efectuării inventarierii, dacă se constată deprecieri ale valorii stocurilor şi a producŃiei în curs de execuŃie unitatea poate realiza o ajustare privind deprecierea stocurilor şi a producŃiei în curs de execuŃie. Deprecierea valorii stocurilor presupune ca valoarea stocurilor evaluate la valoare de inventar să fie mai mică decât valoarea aceloraşi stocuri la preŃul de înregistrare. RECUNOASTEREA STOCURILOR (IAS 2)

34

Ca şi în cazul imobilizărilor şi stocurile sunt recunoscute în momentul în care: ♦ este posibil realizarea unui beneficiu economic în viitor de către întreprindere; când nu este posibil a se estima beneficii economice viitoare, se va recunoaşte ca o cheltuială a perioadei (curentă); ♦ se poate estima, în mod credibil un cost sau o valoare. În situaŃia în care stocurile sunt vândute, valoarea stocurilor este recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător. Dacă stocurile încorporate într-un alt activ (a imobilizărilor corporale realizate în regie proprie) sunt recunoscute drept cheltuieli pe parcursul duratei utile de viaŃă a acelui activ. EVALUAREA STOCURILOR Evaluarea stocurilor se face la următoarele momente: ▪ la intrarea în întreprindere, ▪ la inchiderea exercitiului financiar, ▪ la ieşire din întreprindere, sau la data consumului, ▪ la inventariere. Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizată netă (IAS 2.) Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziŃiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile respective în forma şi în locul în care se găsesc (IAS 2.) 1. Evaluarea stocurilor la momentul intrării în întreprindere. Conform legii ContabilităŃii 82/1991 (art. 7 şi 9), la data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare denumită valoare contabilă, care se stabileşte diferit în funcŃie de modalitatea de intrare în patrimoniul întreprinderii astfel: a) În cazul intrării prin achiziŃie de la furnizori : ▪ evaluarea se face la costul de achiziŃie; ▪ costul de achiziŃie cuprinde: preŃul de cumpărare, taxele vamale şi taxele nerecuperabile (excepŃie fac acele taxe ce se recuperează de la autorităŃile fiscale), cheltuieli de transport, manipulare şi alte cheltuieli ce pot fi atribuite direct achiziŃiei si TVA inscrisa in factura furnizorului in cazul in care cumparatorul nu este platitor de TVA. b) În cazul stocurilor produse în cadrul întreprinderii : ▪ evaluarea acestora se face la costul de producŃie ; ▪ costul de producŃie cuprinde: cheltuieli directe de producŃie (mat. prime, salarii directe etc), cota de cheltuieli indirecte alocate în mod raŃional, ca fiind legate de fabricarea bunurilor (amortizarea, întreŃinerea secŃiilor şi utilajelor, conducerea şi administrarea secŃiilor, etc). ▪ nu se includ în costul de producŃie următoarele cheltuieli: cheltuieli indirecte fixe nealocate, pierderi de materiale, manoperă sau alte costuri de producŃie înregistrate peste limitele normale admise, cheltuieli de depozitare după ce producŃia a fost încheiată, cheltuielile administrative care nu au contribuit la aducerea stocurilor la locul şi în forma prezentată, cheltuieli de desfacere. O.M.F.P. 1752/2005 cat si IAS 2, precizează că pentru determinarea costurilor se pot utiliza următoarele două metode: b1. Metoda costului standard prin care: ▪ la stabilirea costului stocurilor de produse realizate se iau în consideraŃie nivelurile normale ale consumurilor de materii prime, materiale, manoperă şi utilizarea eficientă a capacităŃii de producŃie; ▪ aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate în funcŃie de condiŃiile actuale. ▪ diferenŃele de preŃ dintre costul standard şi costul de achiziŃie sau de producŃie se evidenŃiază distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului: ▪ repartizarea diferenŃelor de preŃ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează după relaŃia: Soldul iniŃial al diferenŃelor de preŃ + DiferenŃele de preŃ aferente intrărilor în cursul perioadei cumulat de la începutul anului. Coeficientul = de repartizare Soldul iniŃial al stocurilor la preŃ de înregistrare + Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preŃ de înregistrare cumulat de la începutul anului. ▪ acest coeficient se înmulŃeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preŃul de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite. ▪ la sfârşitul perioadei soldul conturilor de diferenŃe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preŃ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la cost de achiziŃie respectiv de producŃie, după caz, ▪ diferenŃele de preŃ astfel stabilite la recepŃia stocurilor respective se înregistrează proporŃional atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor. b2. Metoda preŃului cu amănuntul: ▪ este utilizată în comerŃul cu amănuntul la unităŃile cu articole numeroase şi cu

35

mişcare rapidă, ▪ costul bunurilor vândute, este calculat prin deducerea valorii marjei brute (adaosul comercial) din preŃul de vânzare al stocurilor. c) În cazul intrării de stocuri prin subvenŃionare ca urmare a unor programe guvernamentale: ▪ valoarea de intrare la evaluare este dată de valoarea corespunzătoare subvenŃiilor guvernamentale (IAS 20), ▪ dacă subvenŃia guvernamentală este reprezentată de transferul unui activ nemonetar, valoarea de intrare este dată de valoarea justă; ▪ subvenŃiile acordate pentru stocuri sunt recunoscute numai atunci când există suficientă siguranŃă că întreprinderea va respecta condiŃiile impuse şi că subvenŃia va fi primită: ▪ conform IAS 20 , recunoaşterea subvenŃiilor se va face pe o bază sistematică ca venit al perioadelor corespunzătoare cheltuielilor pe care aceste subvenŃii le compensează; ▪ în bilanŃ subvenŃiile guvernamentale pentru active, inclusiv subvenŃiile nemonetare la valoarea lor justă se prezintă ca venit amânat sau prin deducerea subvenŃiilor din valoarea contabilă a activului ( IAS 20); d) Intrări de stocuri prin aporturi în natură la capitalul social, evaluarea se face la valoarea de aport stabilita in urma evaluarii Ńinându-se seama de preŃul pieŃei, utilitatea, starea şi amplasarea stocurilor. e) Stocurile obŃinute cu titlu gratuit se evaluează la valoarea justa de utilitate. 2. Evaluarea stocurilor la momentul ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum. Căile de ieşire a stocurilor sunt: consumul intern, vânzări, alte căi. Pentru a asigura conectarea cheltuielilor aferente stocurilor cu veniturile obŃinute sau cu cele ce urmează a fi obŃinute foarte important este determinarea corectă a costurilor aferente ieşirilor din stoc; pentru aceasta se utilizeaza urmatoarele metode: a) Metoda „primului intrat -primul ieşit” (FIFO) presupune că stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziŃie sau de producŃie, al primei intrări. Pe măsura epuizării lotului , bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziŃie sau de producŃie al lotului următor în ordine cronologică . Aplicarea acestei metode asigura urmarirea miscarilor cantitative a stocului iar valoarea se calculeaza pe baza celor mai recente preturi (valoarea este actuala). b) Metoda " cost mediu ponderat " (CMP) ▪ presupune calcularea costului pentru fiecare element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei ; ▪ Relatia de calcul : in care: Vsi = valoarea stoc initial ♦ C.M.P. = (Vsi + Vi) : Qsi + Qi Vi = valoarea intrata ♦ Ve = C.M.P. x Qe Qsi = cantitate stoc initial Qi = cantitate intrata Ve = valoare iesita Qe = cantitate iesita ▪ media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepŃie ; c) Metoda „ultimul intrat - primul ieşit” (LIFO) ▪ prin această metodă bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziŃie sau de producŃie al ultimei intrări ( lot ). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziŃie sau de producŃie al lotului anterior în ordine cronologică: ▪ metoda se caracterizează prin faptul că ea nu repartizează costurile stocurilor intrate până la acea dată, dar conectează veniturile la cheltuielile aferente; In functie de specificul activitatii entitatii ,pot fi folosite si alte metode de evaluare printre care: √ Metoda identificarii specifice ,se utilizeaza pentru produse de folosinta indelungata, care se pot identifica prin serie ,data intrarii ,cost de achizitie ,etc. Evaluarea se face la cost istoric (val.de intrare). √ Pretul (costul) standard ,i-a in consideratie nivelurile normale ale consumurilor materiale si de manopera ,de eficienta si de utilizare a capacitatilor de productie ,iar diferentele ce apar fata de costul efectiv (de achizitie sau de productie) se trateaza astfel ♦ sunt inregistrate distinct in contabilitate ,recunoscandu-se in costuri pe masura consumului productiv sau vanzarii bunurilor respective; ♦ sunt repartizate asupra valorii bunurilor iesite cu ajutorul unui coeficient (K) calculat dupa relatia.

Stoc initial al diferentelor de prêt + Diferente de prêt cumulate aferente intrarii in cursul anului K = _______________________________________________________________________________ Stoc initial al stocurilor la prêt standard + valoarea cumulata la prêt standard a stocurilor intrate

♦ acest coeficient se aplica la valoarea bunurilor iesite la prêt standard ,stabilindu-se diferentele de prêt aferente bunurilor iesite ,care se repartizeaza asupra costurilor.

36

√ Pretul cu amanuntul ,utilizat in comertul cu amanuntul pentru determinarea costului stocurilor in cazul articolelor numeroase cu miscare rapida si cu marje de adaosuri comerciale similare.Determinarea costului se face prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenŃă pentru toate stocurile similare ca natură şi utilizare . Daca in situatii exceptionale ,administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile in notele explicative trebuie sa se prezinte motivele schimbarii si efectele asupra rezultatului. La societăŃile comerciale cu amănuntul pentru evaluarea ieşirilor se utilizează metoda costului vânzărilor cu amănuntul format din : costul de achiziŃie şi cheltuielile de transport şi manipulare până la locul vânzării bunului. 3. Evaluarea stocurilor la inventariere si la inchiderea exercitiului financiar: Evaluarea se face la valoarea actuală denumită şi valoarea de inventar. Valoarea actuală se stabileşte în funcŃie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preŃul pieŃii . La inchiderea exercitiului financiar ,cu ocazia inventarierii se stabilesc diferentele cantitative dintre situatia faptica si cea scriptica din contabilitate ,rezultand diferente in plus sau in minus intre valoarea contabila (de intrare) si valoarea de inventar (actuala). In situatiile financiare anuale, stocurile se inregistreaza la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila (V.C.) si valoarea de inventar (V.I.) ♦ daca V.I. > V.C. – in listele de inventariere se va inscrie valoarea contabila; ♦ daca V.I. < V.C. – in listele de inventariere se va inscrie valoarea de inventar. Pentru diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea de inventar (mai mica) se calculeaza ajustari pentru deprecierea stocurilor. -1

3.2. DOCUMENTELE UTILIZATE PENTRU EVIDENłA OPERATIVĂ A STOCURILOR

Operatiunile ocazionate de existenta si miscarea stocurilor se consemneaza in urmatoarele documente de evidenta operativa: › pentru operatiunile de aprovizionare de la furnizori :comenzi ,contracte economice confirmare de comanda; › pentru bunurile livrate de furnizori : aviz de insotire a marfii sau factura fiscala; › pentru lipsurile constatate la receptia transportului : process verbal de constatare; › pentru receptia cantitativa efectuata de gestionar : nota de receptie si constatare de diferente; › pentru evidenta operativa la magazie sau deposit : fisa de magazie (se intocmeste separate pentru fel ,calitate sau sortiment de stocuri); › pentru eliberarea materialelor din magazie : bon de consum ,fisa limita de consum; › pentru predarea la magazie a produselor obtinute din productie proprie si pentru transferul materialelor de la un loc de depozitare la altul: bonul de predare-transfer- restituire; › pentru bunurile trimise spre prelucrare la terti :aviz de insotire a marfii pe care se face mentiunea “pentru prelucrare la terti” › pentru livrarea de produse si marfa :dispozitie de livrare ,aviz de insotire factura fiscala. In cazul unor decalaje intre vanzare si livrarea bunurilor ,acestea se inregistreaza ca iesiri din entitate ,nemaifiind in proprietatea acestora astfel: › bunuri vandute facturate si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune ,iar in contabilitate, in conturi in afara bilantului. › bunuri livrate dar nefacturate se inregistraza ca iesire din gestiune ,atat la locurile de depozitare ,cat si in contabilitate ,pe baza documentelor care confirma iesirea acestora din gestiune.

3.3. CONTABILITATEA STOCURILOR

Contabilitatea analitică a stocurilor Se organizează folosind una din următoarele 3 metode: ▪ metoda operativ contabilă (pe solduri ) ▪ metoda cantitativ valorică ( pe fişe de cont analitic) ▪ metoda global valorică 1.Metoda operativ-contabilă (pe solduri),presupune realizarea următoarelor activităŃi: ♦ Ńinerea unei evidenŃe cantitative a stocurilor pe categorii de stocuri la locurile de depozitare (magazii, depozite, etc.) cu ajutorul fişei de magazie ; ♦ preluarea în cursul lunii pe bază de borderou de predare a documentelor de intrare- ieşire a stocurilor după ce ele au fost înregistrate în fişele de magazie şi efectuarea unui control al înregistrărilor din fişele de magazie;

37

♦ întocmirea la sfârşitul fiecărei luni la contabilitate a registrului stocurilor, în care se înscriu următoarele :

› cantităŃile de stocuri preluate din fişele de magazie; › valorile stocurilor calculate prin înmulŃirea cantităŃilor cu preŃurile de facturare; › totalurile valorice pe grupe, subgrupe, magazii, pe categorii de operaŃii de intrare şi ieşire şi pe conturile creditoare respectiv debitoare; › registrul stocurilor înlocuieşte balanŃa analitică; › această metodă presupune renunŃarea la fişele contabile analitice cantitativ-valorice deschise pe feluri de valori materiale.

2. Metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitice), presupune parcurgerea următorilor paşi: ♦ la locurile de depozitare se face înregistrarea cantitativă a intrărilor şi ieşirilor de stocuri în fişele de magazie ; ♦ contabilitatea preia pe bază de borderou de predare, documentele de intrare şi ieşire ♦ la contabilitate se face înregistrarea documentelor în fişele de cont analitice deschise pe feluri de valori materiale; ♦ periodic la contabilitate se efectuează verificarea concordanŃei înregistrărilor din fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitice; ♦ la sfârşitul lunii se face verificarea înregistrărilor din fişele de cont analitice cu situaŃii din fişele de cont sintetice cu ajutorul balanŃelor analitice; Metoda necesită un volum mai mare de muncă şi ea este utilizată frecvent de întreprinderile mici şi mijlocii . 3. Metoda global-valorică, presupune organizarea evidenŃei valorice atât la nivelul gestiunii cât şi în contabilitate: ♦ nivelul gestiunii se întocmeşte Raportul de gestiune în care se înregistrează zilnic şi numai valoric fiecare document justificativ de intrare sau ieşire stabilindu-se soldul final; ♦ la contabilitate se deschide pentru fiecare gestiune câte o "Fişă de cont analitic pentru valori materiale" în care se înscriu operaŃiile de intrări şi ieşiri pe baza documentelor justificative individuale sau a centralizatoarelor acestora, după caz; ♦ lunar se face controlul concordanŃei înregistrărilor din evidenŃa gestiunii cu cele din contabilitate, confruntându-se soldurile finale din registrul de gestiune şi fişele de cont analitic. Contabilitatea sintetică a stocurilor Se organizează folosind una din următoarele două metode: 1. Metoda inventarului permanent: › presupune ca toate operaŃiile de intrare şi ieşire să fie înregistrate pe baza documentelor justificative cantitativ şi valoric în conturile corespunzătoare de stocuri la cost de achiziŃie, preŃ standard sau preŃ de factură. In cazul in care evidenta se tine la pret de factura ,diferenta dintre pretul de achizitie si cel din factura reprezinta cheltuieli de transport care se inregistreaza ca diferenta de pret (ct.308); › permite cunoaşterea în orice moment a mărimii stocurilor; › este obligatorie pentru întreprinderile mari. 2. Metoda inventarului intermitent › presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul fiecărei luni; › conturile de stocuri se debitează la sfârşitul lunii cu soldurile determinate la inventariere şi se creditează la începutul lunii următoare cu ocazia includerii în cheltuieli a soldurilor constatate la sfârşitul perioadei precedente; › intrările de stocuri din cursul perioadei se înregistrează direct în conturile de cheltuieli conform premizei că aceste stocuri sunt destinate consumului sau vânzării şi nu păstrării acestora în depozite; › valoarea ieşirilor de stocuri se determină prin calcul extra contabil după relaŃia : Valoarea ieşirilor = Val. stocurilor iniŃiale+Val. intrărilor - Val. stocurilor finale. › metoda nu permite posibilitatea exercitării unui control riguros asupra integrităŃii valorilor materiale, orice pierdere sau sustragere din gestiune apare ca o ieşire normală; › metoda este recomandată întreprinderilor mici şi mijlocii; Contabilitatea sintetică a stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 3 ,, Conturi de stocuri şi producŃie în curs de execuŃie. Functie de structura stocurilor ,conturile din aceasta clasa se detaliaza pe urmatoarele grupe de conturi: GRUPA 30 „Stocuri de materii prime si meteriale GRUPA 34 „Produse” GRUPA 33 „Produse in curs de executie” GRUPA 35 „Stocuri aflate la terti. GRUPA 36 „Animale si pasari” GRUPA 37 „Marfuri”,

38

GRUPA 38 „Ambalaje”

3.4. OPERAłII PRIVIND STOCURILE DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE CONSUMABILE

În cazul utilizării metodei inventarului permanent � Societatea tine evidenta stocurilor la pret de achizitie si realizeaza achizitii de materii prime la pret de achizitie de 10.000 lei; TVA 19%. Materiile prime se dau in consum in totalitate - achizitii de materii prime, conform facturii: % = 401 - 11.900 „Furnizori” 301 10.000 „Materii prime” - 4426 1.900 - „TVA deductibila” ____________________ _________________ - materii prime se dau in consum, conform bonului de consum: 601 = 301 10.000 10.000 „Cheltuieli cu materii prime” „Materii prime” _________________________ _______________________ - plata furnizorului din contul bancar, conform extrasului de cont: 401 = 5121 11.900 11.900 „Furnizori” „Conturi la banci in lei” ________________________ _______________________ Nota : Daca se platesc cheltuieli de transport a materiilor prime ,acestea se inregistreaza tot pe contul „301” si se repartizeaza pe contul de cheltuieli odata cu materia prima. - cheltuieli de transport achitate in numerar, 500 lei, conform registrului de casa: % = 5311 - 595 „Casa in lei” 301 500 - „Materii prime” 4426 95 - „TVA deductibila” _________________________ _______________________ - cheltuieli de transport se aloca asupra contului „601” 601 = 301 500 500 „Cheluieli cu materii prime” „Materii prime” ________________________ _________________________ � Societatea tine evidenta stocurilor la pret standard si realizeaza achizitii de materiale consumabile , valoarea la pret standard 11.000 lei ; valoarea la pret de achizitie 10.000 lei, TVA 19%. Materiale consumabile se dau in consum . - achizitii de materiale consumabile, conform facturii: % = 401 - 11.900 „Furnizori” 302 11.000 - „Materii prime”

308 1.000 - „Diferente de pret la materii prime si materiale” 4426 1.900 - „TVA deductibila” __________________________ ______________________ - materiale consumabile se dau in consum, conform bonului de consum: 602 = % 10.000 - „Cheltuieli cu materii prime” 302 - 11.000 „Materii prime”

308 - 1.000 „Diferente de pret la materii prime si materiale” __________________________ _______________________ - plata furnizorului din contul bancar, conform extrasului de cont: 401 = 5121 11.900 11.900

„Furnizori” „Cont la banci in lei” __________________________ ________________________

39

■ Societatea recepŃionează materiile prime achiziŃionate de la furnizori pe bază de aviz de expediŃie: valoarea materiilor prime la preŃ de facturare - 50.000 lei, cheltuieli de transport 5.000 lei, TVA 19% factura soseşte ulterior. Evidenta materiilor prime se tine la preŃ de factură. - recepŃia materiilor prime pe bază avizului de expediŃie:

% = 408 - 65.450 “Furnizori - facturi nesosite”

301 50.000 - “Materii prime”

308 5.000 - “DiferenŃe de preŃ la materii prime

şi materiale”

4428 10.450 - “TVA neexigibilă”

- soseşte factura furnizorului, confirmând recepŃia: 408 = 401 65.450 65.450

“Furnizori - facturi nesosite” “Furnizori”

- TVA devine deductibilă: 4426 = 4428 10.450 10.450

“T.V.A. deductibilă” “T.V.A. neexigibilă”

■ Societatea înregistrează intrări de materiale consumabile din: aport în natură la capital - 12.500 lei, de la entităŃile afiliate 15.000 lei, de la o subunitate 11.500 lei, cumpără din avansuri de trezorerie 11.000, plusuri constatate la inventariere 1.500 lei, primite gratuit 15.000 lei. - materiale consumabile intrate ca aport în natură, conform procesului-verbal de predare-primire:

302 = 456 12.500 12.500 “Materii prime” “Decontări cu asociaŃii

privind capitalul”

- materiale consumabile primite de la entităŃile afiliate, conform facturii: 302 = 451 15.000 15.000

"Materii prime" "Decontări între entităŃile afiliate"

- materiale consumabile primite de la o subunitate, conform facturii: 302 = 481 11.500 11.500

"Materii prime" "Decontări între unitate şi subunităŃi"

- materiale consumabile cumpărate din avansuri de trezorerie, cf. decontului de ch. - materiale consumabile constatate plus la inventar, conform procesului-verbal de inventariere:

302 = 601 1.500 1.500 "Materii prime" "Cheltuieli cu

materiile prime"

-materiale consumabile primite cu titlu gratuit, conform procesului-verbal de predare-primire: 302 = 7582 15.000 15.000

"Materii prime" "Venituri din donaŃii şi subvenŃii primite"

3.5. OPERATII PRIVIND STOCURILE DE MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR

■ Se aprovizionează (aparate de măsură) conform facturii în valoare de 13.000 lei, TVA 19%, preŃul standard fiind de 13.500 lei. RecepŃia se face pe baza avizului de expediŃie, factura sosind ulterior, care se plateste din avans de trezorerie . Materialele de natura obiectelor de inventar se dau în folosinŃă în totalitate si se evidentiaza si extracontabil. Dupa uzura lor completa , se caseaza rezultand piese de schimb evaluate la suma de 500 lei. - recepŃia obiectelor de inventar pe bază de aviz de expediŃie:

302 = 542 11.000 11.000 "Materii prime" "Avansuri

de trezorerie”

40

% = 408 - 15.470 “Furnizori- facturi nesosite”

303 13.500 - “Materiale de natura obiectelor

de inventar”

308 500 - “DiferenŃe de preŃ la materii şi

materiale”


- la sosirea facturii se confirmă recepŃia: 408 = 401 15.470 15.470

“Furnizori – facturi nesosite” “Furnizori”

- TVA devine deductibilă: 4426 = 4428 2.470 2.470

“TVA deductibilă” “TVA neexigibilă”

- plata furnizorului din avans de trezorerie: 401 = 542 15.470 15.470 - materialele de natura obiectelor de inventar se dau în consum:

603 = % 13.000 - “Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor de inventar”

303 - 13.500 “Materiale de natura

obiectelor de inventar”

308 - 500 “DiferenŃe de preŃ la materii

şi materiale”

- Evidenta extracontabila a aparatelor de masura date in folosinta : Debit 8038 „ Alte valori in afara bilantului” – 13.000 - Piese de schimb recuperate la casare : 3024 = 7588 500 500 - Scoaterea din evidenta extracontabila a aparatelor casate: Credit 8038 - Alte valori in afara bilantului” 13.000 ■ Societatea procură de la furnizori echipamente de lucru la cost de achiziŃie 15.000 lei, TVA 19%. Se distribuie salariaŃilor echipamentul de lucru contra plată cu o reducere de 50%, ce se încasează prin casierie. Restul de 50% se include pe cheltuielile societăŃii într-o perioadă de 3 luni. - recepŃia echipamentului de lucru conform facturii:

% = 401 - 17.850 „Furnizori”


de inventar”


- distribuirea echipamentului pentru salariaŃi cu suportarea a 50%, restul incluzându-se pe cheltuieli anticipate ale unităŃii: % = 303 - 15.000

“Materiale de natura obiectelor de inventar”

4282 7.500 - “Alte creanŃă în legătură cu

personalul”

471 7.500 - “Cheltuieli înregistrate în

avans”

Notă: Dacă partea din valoarea echipamentului suportată de unitate, se include integral în cheltuieli, la data distribuirii acestuia către salariaŃi, se face următoarea înregistrare:

41

% = 303 - 15.000 “Materiale de natura

obiectelor de inventar”

603 7.500 - “Cheltuieli privind materialele


4282 7.500 - “Alte creanŃe în legătură cu

personalul”

- TVA colectată aferentă valorii echipamentului suportată de salariaŃi (7.500 x 19% = 1.425): 4282 = 4427 1.425 1.425

“Alte creanŃe în legătură cu personalul”

“TVA colectată”

- încasarea de la salariaŃi a cotei de 50% (7.500 + 1.425 = 8.925): 5311 = 4282 8.925 8.925

“Casa în lei” “Alte creanŃe în legătură cu personalul”

- includerea eşalonată pe cheltuieli a cotei de 50% suportată de societate: 603 = 471 7.500 7.500

“Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de

inventar”

“Cheltuieli înregistrate în avans”

■ La inventariere se constată plusuri de materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 1.800 lei la unele gestiuni, iar la altele se constată minusuri de 1.500 lei, ce se impută gestionarului si se încasează prin casierie, precum şi materiale de natura obiectelor de inventar depreciate, ce nu se mai pot folosi la preŃ de înregistrare de 1.400 lei. Înregistrarea acestora se face pe baza procesului verbal de inventariere aprobat de Consiliul de AdministraŃie. - înregistrarea plusului constatat la inventariere:

303 = 603 1.800 1.800 “Materiale de natura obiectelor

de inventar” “Cheltuieli privind materialele


- lipsuri de materiale de natura obiectelor de inventar ce se impută: 603 = 303 1.500 1.500


inventar”


- imputarea lipsurilor constatate: 4282 = % 1.785 -


7588 - 1.500 “Alte venituri din exploatare” 4427 - 285 “TVA colectată”

- încasarea imputaŃiei prin casierie conform registrului de casa: 5311 = 4282 1.785 1.785

“Casa în lei” “Alte creanŃe în legătură cu personalul”

- obiecte de inventar depreciate constatate la inventariere: 603 = 303 1.400 1.400


inventar”


3.6. OPERATII PRIVIND PRODUCTIA IN CURS DE

EXECUTIE ■ Societatea realizează o serie de cheltuieli cu obŃinerea unor produse care până la sfârşitul lunii nu parcurg toate fazele procesului de producŃie (producŃie neterminată) : materii prime 10.000 lei, materiale auxiliare 2.000 lei, salarii 5.000 lei. La sfârşitul lunii se face inventarul şi se stabileşte volumul şi costul produselor neterminate de la sfârşitul perioadei de 17.000 lei. La inceputul lunii urmatoare se face destocarea stocului de productie neterminata pentru continuarea procesului de productie. - cheltuieli cu materia primă conform bonului de consum:

601 = 301 10.000 10.000 “Cheltuieli cu materiile prime” “Materii prime”

- cheltuieli cu materiale auxiliare,conform bonului de consum:

42

6021 = 3021 2.000 2.000 “Cheltuieli cu materiale

auxiliare” “Materiale auxiliare”

- cheltuieli cu salarii conform statelor de plata: 641 = 421 5.000 5.000


“Personal – salarii datorate”

- la sfârşitul lunii se înregistrează costul productiei neterminate stabilite la inventariere conform procesului verbal de inventariere:

331 = 711 17.000 17.000 “Produse în curs de execuŃie” “VariaŃia stocurilor”

- la începutul lunii următoare se face stornarea pentru continuarea producŃiei: 711 = 331 17.000 17.000

“VariaŃia stocurilor” “Produse în curs de execuŃie”

Notă: operaŃiunea de stornare se poate face şi în roşu:

331 = 711 17.000 17.000 “Produse în curs de execuŃie” “VariaŃia stocurilor”

■ O societate de prestări de servicii execută o lucrare pentru un beneficiar, care însă nu a fost terminată şi recepŃionată la sfârşitul lunii şi pentru care s-au făcut cheltuieli: materiale 7.000, salarii 3.000. Lucrarea se continua in luna urmatoare. - cheltuieli cu materiale conform bonului de consum:

602 = 302 7.000 7.000 “Cheltuieli cu materialele

consumabile” “Materiale consumabile”

- cheltuieli cu salariile conform statului de plata: 641 = 421 3.000 3.000


“Personal – salarii datorate”

- înregistrarea lucrării nerecepŃionate la sfârşitul lunii, determinată pe baza situaŃiilor de lucrări: 332 = 711 10.000 10.000

“Lucrări şi servicii în curs de execuŃie”

“VariaŃia stocurilor”

- stornarea la începutul lunii următoare pentru a continua execuŃia si a se termina şi recepŃiona lucrările: 711 = 332 10.000 10.000

“VariaŃia stocurilor” “Lucrări şi servicii în curs de execuŃie”

- sau stornare in rosu : 332 = 711 10.000 10.000

„Lucrari si servicii in curs de executie”

„Variatia stocurilor”

3.7. OPERATII PRIVIND PRODUSELE

■ Se obŃin din producŃie semifabricate şi se înregistrează la preŃ standard de 16.000 lei, iar costul de producŃie 15.000 lei, diferenŃa favorabilă de preŃ 1.000 lei. - recepŃia semifabricatelor obŃinute din procesul de producŃie:

% = 711 - 15.000 “VariaŃia stocurilor”

341 16.000 - “Semifabricate”

348 1.000 - “DiferenŃe de preŃ la

produse”

- eliberarea semifabricatelor pentru a fi prelucrate în alte secŃii ale unităŃii: 711 = % 15.000 -

“VariaŃia stocurilor” 341 - 16.000 “Semifabricate”

348 - 1.000 “DiferenŃe de preŃ la produse”

■ Societatea efectuează, pentru a obŃine produse finite, următoarele cheltuieli: materii prime 10.000 lei, materiale consumabile 2.000 lei, salarii 8.000 lei, amortismente 4.000 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 1.000,

43

energie - apă 5.000 lei. Se obŃin produse finite cost efectiv 30.000 lei. Produsele finite se vând clienŃilor, preŃ de vânzare 40.000 lei TVA 19%. - cheltuieli cu materia primă:

601 = 301 10.000 10.000 “Cheltuieli cu materiile

prime” “Materii prime”

- cheltuieli cu materiale consumabile: 602 = 302 2.000 2.000

“Cheltuieli cu materialele consumabile”

“Materiale consumabile”

- cheltuieli cu salarii: 641 = 421 8.000 8.000


“Personal – salariile datorate”

- cheltuieli cu amortizarea: 6811 = 281 4.000 4.000


imobilizărilor”

“Amortizări privind imobilizările corporale”

- cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar:

603 = 303 1.000 1.000 “Cheltuieli privind

materialele de natura obiectelor de inventar”


- cheltuieli cu energia şi apa:

% 605

= 401 - 5.000

5.950

“Cheltuieli privind energia şi apa”


“Furnizori”

950

- se recepŃionează produsele finite obŃinute din procesul de producŃie la cost efectiv: 345 = 711 30.000 30.000

“Produse finite” “VariaŃia stocurilor”

- produsele finite se vând clienŃilor la preŃ de vânzare: 4111 = % 47.600 -

“ClienŃi” 701 - 40.000 “Venituri din vânzarea

produselor”

4427 - 7.600 “TVA colectata”

- se descarcă gestiunea cu costul efectiv al produselor vândute: 711 = 345 30.000 30.000

“VariaŃia stocurilor” “Produse finite”

� Societatea obtine din procesul de productie ,deseuri de metale feroase si neferoase in suma de 5.000 lei ,pe care ulterior le vinde la un pret de 6.000 lei TVA ,cu incasarea prin casierie . Nota: Potrivit dispozitiilor legale ,din veniturile realizate din vanzarea deseurilor feroase si neferoase se constituie o contributie de 3%, la fondul de mediu. Sumele se retin prin stopaj la sursa de catre operatorii econimici ,colectori autorizati ,care au obligatia sa le vireze la Fondul pentru mediu, pana la data de 25 ale lunii urmatoare si se depune pana la aceeasi data o declaratie privind fondul pentru mediu.-2 a) Inregistrari la societatea detinatoare de deseuri - produse reziduale obtinute din procesul de productie: 346 = 711 5.000 5.000 „Produse reziduale” „Variatia stocurilor” _______________________ ________________________ - vanzarea produselor reziduale ,cu evidentierea distincta in factura fiscala a comisionului de 3% (6.000 x 3% = 180 lei): 4111 = 703 6.000 6.000 „Clienti” „Venituri din vanzarea prod reziduale” _______________________ _______________________ 4426 = 4427 1.140 1.140 „TVA deductibila” „TVA colectata” _______________________ ________________________ - descarcarea gestiunii de produsele reziduale vandute :

44

711 = 345 5.000 5.000 „Variatia stocurilor” „Produse finite” _______________________ ________________________ - incasarea prin casierie a facturii ,mai putin cota de 3% care se inregistreaza pe cheltuieli cu alte taxe: % = 4111 - 6.000 „Clienti” 5311 5.820 - „Casa in lei” 635 180 - „Ch cu alte imp,taxe” _________________________ _______________________ 2. O.U.G nr. 196 / 2005 privind Fondul de mediu (M.O. nr. 1193 / 2005 ) Nota :Conform codului fiscal actualizat /art. 160- in cazul livrarilor de terenuri ,deseuri de metale ,cladiri si material lemnos ,furnizorii inscriu pe facturile fiscale mentiunea”Taxare inversa”. b) Inregistrari la societattea colectoare de deseuri - achizitionarea deseurilor de metale : 346 = 401 6.000 6.000 „Produse reziduale” „Furnizori” ________________________ _______________________ 4426 = 4427 1.140 1.140 „TVA deductibila” „TVA colectata” ________________________ _______________________ - inregistrarea fondului pentru mediu ,retinut prin stopaj la sursa : 401 = 447 180 180 „Furnizori” „Fonduri speciale- taxe si varsaminte asimilate” ________________________ _______________________ - achitarea facturii catre unitatea care a predat deseurile : 401 = 5311 5.820 5.820 „Furnizori” „Casa in lei” _________________________ _______________________ - varsarea prin banca a fondului pentru mediu (comision de 3%): 447 = 5121 180 180 „Fonduri speciale- taxe si „Conturi la banci in lei” varsaminte asimilate” _________________________ _________________________

3.8. OPERATII PRIVIND STOCURILE AFLATE LA TERTI

■ Materii prime primite de la furnizori în valoare de 15.000 lei şi care însă din diferite motive nu se recepŃionează imediat ci ulterior, TVA 19% - materii prime sosite dar nerecepŃionate:

% = 401 - 17.850 “Furnizori”

351 15.000 - “Materii şi materiale aflate la

terŃi”


- se recepŃionează materii prime sosite anterior: 301 = 351 15.000 15.000

“Materii prime” “Materii şi materiale aflate la terŃi”

- TVA devenită deductibilă: 4426 = 4428 2.850 2.850

“TVA deductibilă” “TVA neexigibilă”

■ Societatea trimite la o altă unitate materiale în valoare de 5.000 lei şi doreşte să le prelucreze şi să le transforme în obiecte de inventar. Cheltuielile de prelucrare sunt de 1.500 lei, TVA 19% - materiale trimise spre prelucrare:

351 = 302 5.000 5.000 “Materii şi materiale aflate la

terŃi” “Materiale consumabile”

- materialele au fost prelucrate şi transformate în materiale de natura obiectelor de inventar care se recepŃionează la înapoiere:

45

303 = 351 5.000 5.000 “Materiale de natura obiectelor

de inventar” “Materii şi materiale aflate la

terŃi”

- cheltuielile de prelucrare şi TVA 19%:

% = 401 - 1.785 “Furnizori”


de inventar”

4426 285 - “TVA deductibilă”

- plata costului prelucrării: 401 = 5121 1.785 1.785

“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”

3.9. OPERATII PRIVIND ANIMALELE SI PASARILE

■ O societate comercială cu profil agrozootehnic obŃine din producŃie proprie animale tinere nou născute în valoare de 20.000 lei, evaluate de o comisie pe bază de proces verbal. Acestea se hrănesc până la maturizare efectuându-se cheltuieli cu furajarea lor de 5.000 lei şi obŃinându-se un spor de greutate evaluat la 8.000 lei. La maturizare animalele se distribuie astfel: pentru producŃie 4.000 lei, pentru reproducŃie 4.500 lei, pentru îngrăşat 7.000, pentru animale de muncă 7.000 şi pentru vânzare 5.500 (preŃul de vânzare 10.000 lei, TVA 19%) - animale tinere nou născute: - consum de furaje speciale pentru hrana animalelor tinere:

6026 = 3026 5.000 5.000 “Cheltuieli privind furajele” “Furaje”

- spor în greutate şi creştere în maturitate: 361/01 = 711 8.000 8.000

“Animale tinere” “VariaŃia stocurilor”

- înregistrarea animalelor tinere trecute la animale de producŃie (lapte, ouă, lână, etc.): 361/02 = 361/01 4.000 4.000

“Animale de producŃie” “Animale tinere”

- înregistrarea animalelor tinere trecute la animale de reproducŃie: 361/03 = 361/01 4.500 4.500

“Animale de reproducŃie” “Animale tinere”

- înregistrarea animalelor tinere trecute la animale pentru îngrăşat: 361/04 = 361/01 7.000 7.000

“Animale pentru îngrăşat” “Animale tinere”

- animale tinere maturizate trecute la categoria animalelor de muncă: 711 = 361/01 7.000 7.000

“VariaŃia stocurilor” “Animale tinere”

- concomitent, animalele de muncă sunt trecute în categoria mijloacelor fixe: 2134 = 722 7.000 7.000

„Animale şi plantaŃii” “Venituri din producŃia de imobilizări corporale”

- vânzarea animalelor tinere către alte unităŃi agricole:

4111 = % 11.900 - “ClienŃi”

708 - 10.000 “Venituri din activităŃi

diverse”


- descărcarea gestiunii societăŃii cu animalele tinere vândute: 711 = 361/01 5.500 5.500

“VariaŃia stocurilor” “Animale tinere”

■ Societatea transferă animale de muncă, considerate mijloace fixe, la animale de reproducŃie, producŃie şi îngrăşat în valoare de 20.000 lei, din care amortizaŃi 18.000 lei, preŃul de evaluare conform procesului verbal de transfer fiind de 15.000 lei - descărcarea gestiunii de mijloace fixe pentru animalele transferate:

361/01 = 711 20.000 20.000 “Animale tinere” “VariaŃia stocurilor”

46

% = 2134 - 20.000 “Animale şi plantaŃii”

2813 18.000 - “Amortizarea instalaŃiilor, mijloacelor de transport

animalelor şi plantaŃiilor”

6583 2.000 - „Cheltuieli privind activele

cedate şi alte operaŃii de capital”

- încărcarea gestiunii cu animalele transferate la îngrăşat: 361 = 711 15.000 15.000

„Animale şi păsări” „VariaŃia stocurilor”

■ Societatea mai înregistrează alte ieşiri de animale tinere trimise spre sacrificare la alte unităŃi 15.000 lei, animale moarte în urma calamităŃilor naturale 5.000, lipsuri constatate la inventariere 2.000 lei - animale trimise terŃilor pentru a fi sacrificate: 356 = 361 15.000 15.000

“Animale aflate la terŃi” “Animale şi păsări”

- animale moarte în urma calamităŃilor: 671 = 361 5.000 5.000 “Cheltuieli privind calamităŃile şi alte evenimente extraordinare ”

“Animale şi păsări”

- animale constatate lipsă la inventariere (provenite din cumpărări):

3.10. OPERATII PRIVIND MARFURILE

■ O societate comercială cu ridicata achiziŃionează mărfuri de la furnizor, preŃ de achiziŃie 20.000 lei, TVA 19%. RecepŃia se face pe baza avizului de însoŃire, factura sosind ulterior. Se acordă furnizorului un avans de 5.000 lei. Cota de adaos comercial 10%. EvidenŃa mărfurilor se Ńine la preŃ cu amănuntul, format din pret de achizitie ,adaos comercial si TVA neexigibil = 20.000+2.000+4.180 = 26.180lei. Furnizorul acordă un scont de 2%.La decontare se retine avansul iar pentru diferenŃa de plată se acceptă un efect de plată (bilet la ordin) care se plăteşte apoi din contul bancar. Mărfurile se vând unităŃilor cu amănuntul. - avansul acordat furnizorului: 409 = 5121 5.000 5.000

“Furnizori- debitori “ “Conturi la bănci în lei”

- se recepŃionează marfa pe baza avizului de însoŃire: % = 408 - 23.800

“Furnizori - facturi nesosite” 371 20.000 -

“Mărfuri” 4428 3.800 -

“TVA neexigibilă”

- soseşte factura care confirmă recepŃia: 408 = 401 23.800 23.800

„Furnizori-facturi nesosite” Furnizori”

- concomitent se trece şi TVA neexigibilă la deductibilă:

4426 = 4428 3.800 3.800 “TVA deductibilă” “TVA neexigibilă”

- cota de adaos comercial de 10% (20.000 x 10% = 2.000): 371 = 378 2.000 2.000

“Mărfuri” “DiferenŃe de preŃ la mărfuri”

- se înregistrează TVA neexigibilă (20.000 + 2.000) x 19% = 4.180: 371 = 4428 4.180 4.180

“Mărfuri” “TVA neexigibilă”

- se înregistrează scontul acordat de furnizor (23.800 x 2% = 470): 401 = 767 470 470

“Furnizori” “Venituri din sconturi obŃinute”

- se reŃine avansul acordat anterior: 401 = 409 5.000 5.000 “Furnizori” “Furnizori – debitori”

- se acceptă ca plata diferenŃei să se facă cu un bilet la ordin (23.800 - (5.000 + 470) = 18.330:

606 = 361 2.000 2.000 “Cheltuieli cu animale şi păsări” “Animale şi păsări”

47

401 = 403 18.330 18.330 “Furnizori” “Efecte de plătit”

- se face decontarea ,la scadenta a efectului comercial (biletul la ordin): 403 = 5121 18.330 18.330

“Efecte de plătit” “Conturi la bănci în lei”

- mărfurile se vând unităŃilor cu amănuntul conform facturii la preŃ de livrare,pret de vannzare ,pret de achizitie + adaos comercial (20.000+2.000):

4111 = % 26.180 - “ClienŃi”


mărfurilor”


- se încasează factura de la client: 5121 = 4111 26.180 26.180

“Conturi la bănci în lei” “ClienŃi”

- se descarcă gestiunea depozitului cu ridicata pentru mărfurile vândute:

■ Societatea comercială cu amănuntul achiziŃionează mărfuri de la furnizor la cost de achiziŃie de 22.000 lei, TVA 19% (4.180), adaos comercial 30% (22.000 x 30% = 6.600 lei), TVA la

vânzare 19% (22.000 + 6.600 = 28.600 x 19% = 5.434 lei). mărfurile se vând populaŃiei cu încasare prin numerar, preŃul de vânzare cu amănuntul ,pret de acjizitie +adaos comercial+TVA = (22.000+6.600) x19% = 34.034. - recepŃia mărfurilor de la furnizor, conform facturii la pret de achizitie ,22.000xTVA19%:

% = 401 - 26.180 “Furnizori”

371 22.000 - “Mărfuri”


-se înregistrează adaosul comercial şi TVA neexigibil aferent mărfurilor achiziŃionate ,evidenta se tine la pret cu amanuntul format din:pret de achizitie +adaos comercial +TVA neexigibil , 22.000+6.600+5.434 = 34.034:

371 = % 12.034 - “Mărfuri”

378 - 6.600 “DiferenŃe de preŃ la mărfuri”

4428 - 5.434 “TVA neexigibilă”

- vânzarea mărfurilor prin magazinul cu amănuntul: 5311 = % 34.034 -

“Casa în lei” 707 - 28.600

“Venituri din vânzarea mărfurilor”


Nota : Daca societatea tine evidenta marfurilor la pret de vanzare ,inclusiv TVA care este 34.034 ,practica un adaos comercial de 30% .Calculul elementelor necesare descarcarii gestiunii :TVA- 34.034x19:119 = 5.434 ;adaosul comercial -34.034-5.434 = 28.600x30:130 = 6.600;pretul de ahizitie-28.600-6.600 = 22.000. - descărcarea gestiunii magazinului cu valoarea mărfurilor vândute:

% = 371 - 34.034 “Mărfuri”

607 22.000 - “Cheltuieli privind

mărfurile”


mărfuri”


% = 371 - 26.180 “Mărfuri”

607 20.000 - „Cheltuieli privind mărfurile”

378 2.000 - „DiferenŃe de preŃ la mărfuri”

4428 4.180 - “T.V.A. neexigibilă”

48

■ O societate comercială cu profil de comerŃ exterior realizează import de mărfuri pe care le vinde în valută la unităŃile din Ńară. Valoarea mărfii este de 5.000 $, cheltuieli pe parcursul extern 500 $, taxe vamale 5%, comision vamal 0,5% ,TVA 19%. Cursul valutar la data întocmirii facturii 2.60lei/$. Pentru acest import se deschide un acreditiv de 7.000 $. La data decontării facturii cursul dolarului este de 2.70 lei/$. Adaosul comercial al societăŃii este de 20%. - se deschide acreditivul (7.000 $ x 2.60 lei/$ = 18.200 lei):

5412 = 5124 18.200 18.200 “Acreditive în devize” “Conturi la bănci în devize”

- soseşte marfa în vamă şi se înregistrează factura furnizorului (5.000 $ + 500 $ = 5.500 $ x 2.60 lei/$ = 14.300 lei): 371 = 401 14.300 14.300 “Mărfuri” “Furnizori”

- se înregistrează taxele vamale (14.300 lei x 5% = 715 lei): 371 = 446 715 715 “Mărfuri” “Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”

- se înregistrează comisionul vamal (14.300 x 0,5% = 71): 371 = 446 71 71 “Mărfuri” “Alte impozite, taxe şi


- TVA deductibil aferent mărfurilor în vamă (14.300 + 715 + 71 = 15.086 x 19% = 2.866): 4426 446 2.866 2.866

“TVA deductibilă” “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

- se achită taxele vamale de import si TVA(715 + 71 + 2.866 = 3.652):

446 5121 3.652 3.652 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

“Conturi curente în lei”

- adaosul comercial la marfa importată 20% (14.300 + 715 + 71 = 15.086 x 20% = 3.017): 371 = 378 3.017 3.017

“Mărfuri” “DiferenŃe de preŃ la mărfuri”

- înregistrarea diferenŃei de curs valutar la decontarea facturii (2.70 – 2.60 = 0.10 lei/$ x 5.500 $ = 550 lei): 665 = 401 550 550

“Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar”

“Furnizori”

- înregistrarea diferenŃei de curs valutar pentru valuta din acreditiv (0.10 lei/$ x 7.000 $ = 700 lei): 5412 = 765 700 700

“Acreditive în devize” “Venituri din diferenŃe de curs valutar”

- achitarea furnizorului din acreditivul deschis (14.300+550 = 14.850 lei): 401 = 5412 14.850 14.850

“Furnizori” “Acreditive în devize”

- diferenŃa rămasă în acreditiv se anulează trecându-se în contul curent (7.000 $ - 5.500 $ = 1.500 $ x 2.70 lei/$ = 4.050lei):

5124 = 5412 4.050 4.050 “Conturi curente in devize” “Acreditive în devize”

3.11. OPERATII PRIVIND AMBALAJELE

Nota: 1.Actualele reglementari privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje ,au ca scop prevenirea producerii deseurilor de ambalaje ,reutilizarea ambalajelor si reciclarea deseurilor de ambalaje .In acest sens sunt formulate cerinte esentiale pentru operatorii economici privind compozitia ,caracterul neutilizabil ,sistemul de marcare a ambalajelor ,etc.-5 2. Producatorii si importatorii de bunuri ambalate si de ambalaje de desfacere sunt obligati sa declare lunar diferenta dintre obiectivul calculat si cel realizat de valorificare a deseurilor de ambalaje.Pentru aceasta diferenta se datoreaza o taxa de 1 leu/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala ,utilizand procentajul stabilit de legislatia in vigoare.- 6 Ambalaje de transport care circula dupa principiul vanzarii – cumpararii

� Se achizitioneaza ambalaje la cost de achizitie – 5.000 lei ,TVA 19% ,plata prin casierie. Ulterior ambalajele se vand in proportie de 50% cu incasarea facturii prin banca. Se descarca gestiunea de ambalaje.

- receptia ambalajelor achizitionate : % = 5311 - 5.950

49

„Casa in lei” 381 5.000 - „Ambalaje” 4426 950 - „TVA deductibila” _________________________ _______________________ - vanzarea ambalajelor : 4111 = % 2.975 - „Clienti” 708 - 2.500 „Venituri din activitati diverse” 4427 - 475 „TVA colectata” ________________________ _________________________ - incasarea facturii prin banca : 5121 = 4111 2.975 2.975 „Cont la banci in lei” „Clienti” ________________________ ______________________ - descarcarea gestiunii cu ambalajele vandute : 608 = 381 2.500 2.500 „Ch privind ambalajele” „Ambalaje” ________________________ _______________________

Ambalaje de transport care circula pe principiul restituirii Nota :- ambalajele circula pe baza de aviz de expeditie (nu se factureaza),nu se supun TVA ,clientul este obligat sa le restituie. Pentru ambalajele nerestituite de client ,furnizorul va intocmi o factura in termen de 5 zile calendaristice de la data comunicarii,in care va inregistra si TVA aferent ambalajelor nerestituite.-7

- Marfuri livrate in valoare de 5.000 lei,pentru care se intocmeste factura ,ambalaje restituibile 100 lei,pentru care se intocmeste aviz de expeditie.Din ambalajele restituibile 50%,sunt retinute de client pentru sine ,pe care furnizorul le factureaza ulterior. a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului - livrarea marfurilor pe baza de factura : 4111 = % 5.950 - „Clienti” 707 - 5.000 „Venituri din vanzarea marfurilor” 4427 - 950 „TVA colectata” ________________________ _______________________ - inregistrarea ambalajelor restituibile pe baza de aviz de expeditie:

4111 = 419 100 100 „Clienti” „Clienti-creditori” ________________________ ________________________ - concomitent se inregistreaza iesirea ambalajelor restituibile: 358 = 381 100 100 „Ambalaje aflate la terti” „Ambalaje” - restituirea ambalajelor de client ( 100 x 50% = 50 lei): 419 = 4111 50 50 „Clienti-creditori” „Clienti” ________________________ ________________________ - concomitent se inregistreaza intrarea in gestiune a ambalajelor restituite: 381 = 358 50 50 „Ambalaje” „Ambalaje aflate la teri” ________________________ _________________________ - facturarea catre client a ambalajelor nerestituibile si TVA aferent: 419 = 708 50 50 „Clienti- creditori” „Venituri din activitati diverse” 4111 4427 9 9 „Clienti” „TVA colectata” ________________________ ________________________ - scoaterea din evidenta a ambalajelor nerestituibile, vandute clientului: 608 = 358 50 50 „Ch privind ambalajele” „Ambalaje aflate la terti” _______________________ _______________________ b) Inregistrari in contabilitatea clientului

50

- receptia marfurilor achizitionate: % = 401 - 5.950 „Furnizori” 371 5.000 - „Marfuri” 4426 950 - „TVA deductibila” ______________________ _______________________ - inregistrarea primirii ambalajelor restituibile: 409 = 401 100 100 „”Furnizori-debitori” „Furnizori” ______________________ ________________________ - concomitent ambalajele se inregistreaza extracontabil: Debit 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” 100 - restituirea ambalajelor catre furnizor: 401 = 409 50 50 „Furnizori” „Furnizori-debitori” ______________________ ________________________ Credit 8033 „ Valori materiale primite in pastrare sau custodie” 50 - inregistrarea ambalajelor retinute de client pe baza facturii furnizorlui: 381 = 409 50 50 „Ambalaje” „Furnizori-debitori” ______________________ ________________________ - inregistrare TVA aferent ambalajelor retinute: 4426 = 401 9 9 „TVA deductibila” „Furnizori” ______________________ ________________________ - concomitent ambalajele retinute sunt scoase din evidenta extracontabila: Credit 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie” 50 Ambalaje obtinute din productie proprie - Se obtine in sectiile proprii de productie ,ambalaje la cost de productie 1.000 lei, care ulterior se vand la un pret de 1.200 lei TVA 19%, impreuna cu marfurile livrate ,cu incasarea facturii prin casierie. - ambalaje obtinute din sectiile proprii de productie: 381 = 711 1.000 1.000 „Ambalaje” „Variatia stocurilor” _______________________ ________________________ - vanzarea ambalajelor pe baza de factura: 4111 = % 1.428 - „Clienti” 708 - 1.200 „Venituri din activitati diverse” 4427 - 228 „TVA colectata” ______________________ ______________________ - incasarea facturii prin casierie: 5311 = 4111 1.428 1.428 „Casa in lei” „Clienti” ______________________ _______________________ - descarcarea gestiunii cu ambalajele vandute: 711 = 381 1.000 1.000 „Variatia stocurilor” „Ambalaje” ______________________ _______________________

3.12. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

■ Societatea inregistraza ajustari pentru deprecierea următoarelor categorii de stocuri:

Materii prime

Obiecte de inventar Mărfuri

Produse finite

- Valoarea contabilă 2.000. 1.000 5.000 6.000 La sfârşitul exerciŃiului I - Valoarea de inventar 1.800 1.000 4.500 5.600

51

- Ajustari de creat 200 - 500 400 La sfârşitul exerciŃiului II - Valoarea de inventar 2.000 1.000 4.800 5.500 - Ajustari necesare - - 200 500

Înregistrările contabile ce se realizează sunt: La sfârşitul exerciŃiului I - constituirea de ajustari pentru materii prime:

6814 = 391 200 200 “Cheltuieli de exploatare privind

ajustarile pentru deprecierea activelor circulante”

“Ajustari pentru deprecierea materiilor prime”

- constituirea de ajustari pentru deprecierea mărfurilor: 6814 = 397 500 500

“Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea

activelor circulante”

“Ajustari pentru deprecierea mărfurilor”

- constituirea provizioanelor pentru deprecierea produselor finite: 6814 = 394 400 400

“Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea


“Ajustari pentru deprecierea produselor finite”

La sfârşitul exerciŃiului II - anularea de ajustari pentru materii prime rămas fără obiect:

391 = 7814 200 200 “Ajustari pentru deprecierea

materiilor prime” “Venituri din ajustari pentru

deprecierea activelor circulante”

- diminuarea de ajustari pentru mărfuri cu 300 lei (500 - 200):

397 = 7814 300 300 “Ajustari pentru deprecierea

mărfurilor” “Venituri din ajustari pentru

deprecierea activelor circulante”

- majorarea de ajustari pentru produse finite cu 100 (500 - 400): 6814 = 394 100 100

“Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecie-rea


“Ajustari pentru deprecierea produselor”

CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERłII

4.1. DEFINIREA,CLASIFICAREA ,RECUNOASTEREA

SI EVALUAREA DATORIILOR SI CREANTELOR O societate îşi desfăşoară activitatea în contextul unui sistem de relaŃii de decontări cu terŃi (persoane fizice sau juridice): ♦ volumul şi diversitatea acestor relaŃii este datã de natura şi complexitatea activităŃilor desfăşurate de unităŃi. ♦ acest sistem impune existenŃa unor colaborări permanente cu: furnizori, clienŃi, alte întreprinderi, unităŃi bancare, bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, cu acŃionari sau asociaŃi, cu salariaŃi, cu debitori, creditori etc. ♦aceste relaŃii se reflectã în contabilitate sub forma datoriilor şi creanŃelor a căror duratã este de regulã sub un an. În legătură cu datoriile,Standardul 37 ”Provizioane ,datorii si alte contingente” defineşte următorii termini astfel: Datoriiile reprezintă o obligaŃii curente a întreprinderii rezultate din evenimente trecute şi prin lichidarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Datoriile sunt reflectate în contabilitate din momentul creări angajamentelor pană în momentul plăŃii lor. Eveniment angajat reprezintă evenimentul care generează o obligaŃie legala sau implicitã, astfel încât întreprinderea sã onoreze obligaŃia respectivă. ObligaŃia legală este cea rezultatã din contract, legislaŃie sau alt efect al legii. ObligaŃie implicită reprezintă obligaŃia rezultată din acŃiunile unei întreprinderi bazată pe practici anterioare, pe politici sau declaraŃii prin care indică partenerilor ei, că îşi asumă şi onorează anumite responsabilităŃi.

52

ObligaŃie contingentă este o obligaŃie curentă, apărută ca urmare a unor evenimente trecute şi a cărei existenŃă va fi confirmată numai de apariŃia sau neapariŃia unuia sau mai multor evenimente viitoare care nu pot fi în totalitate sub controlul întreprinderii. Activ contingent reprezintă un activ care apare ca urmare a unor evenimente anterioare şi a cărui existenŃă va fi confirmată numai prin apariŃia sau neapariŃia uneia sau mai multor evenimente, care nu pot fi în totalitate sub controlul întreprinderii. CreanŃele sunt drepturi cuvenite unor persoane fizice sau juridice (numiŃi creditori) de a pretinde de la terŃi achitarea sau restituirea unor bunuri sau sume de bani. In contabilitate creanŃele se evidenŃiază din momentul creării dreptului faŃă de terŃi până în momentul încasării lor. Creantele şi datoriile în devize se înregistrează în contabilitate, atat în lei, cat si in valuta la cursul valutar de schimb în vigoare, la data efectuării operaŃiilor: ♦ operatiunile in valuta,trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de raportare (leu),aplicanduse sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina ,la data tranzactiei. ♦ pe măsura plăŃii datoriilor sau încasării creanŃelor în devize, diferenŃele de curs valutar între data înregistrării lor şi data încasării respectiv a plăŃii, se înregistrează în contabilitate ca venituri sau cheltuieli financiare. ♦ in cazul datoriilor, diferenŃele favorabile apar atunci când cursul valutar la data plăŃii este mai mic decât cel existent la data înregistrării datoriilor şi nefavorabile când cursul valutar este mai mare la data plăŃii. ♦ in cazul creanŃelor diferenŃele favorabile apar atunci, când cursul valutar este mai mare la data încasării, decât cel existent la data înregistrării creanŃei şi nefavorabile când cursul valutar este mai mic la data încasării. Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a datoriilor si creantelor se face la valoarea nominala ,care este cea inscrisa in documente. Recunoaşterea datoriilor şi creanŃelor se realizează pe baza următoarelor criterii cumulative (IAS 37): a) probabilitatea unei ieşiri/intrări de resurse purtătoare de beneficii economice. b) evaluarea să se poată face în mod credibil. Standardele , pun accent pe distincŃia ce trebuie făcută între o obligaŃie sau un drept actual şi angajamente viitoare. Sunt recunoscute drept datorii, numai obligaŃiile actuale care au apărut ca urmare a unor evenimente cum ar fi : achiziŃiile de bunuri, cheltuieli efectuate şi nedecontate, etc. Datoriile şi creanŃele de exploatare pot fi grupate astfel: ♦ datorii şi creanŃe comerciale, fata de furnizori si clienti ♦ datorii şi creanŃe faŃã de salariaŃi ♦ datorii şi creanŃe faŃã de bugetul statului ♦ datorii şi creanŃe faŃã de bugetul asigurărilor sociale ♦ datorii şi creanŃe faŃã de acŃionari sau asociaŃi ♦ datorii si creante fata de diversi creditori ,respectiv debitori

4.2. DOCUMENTELE DE EVIDENłĂ A DECONTĂRILOR CU TERTI

Creantele si datoriile fata de terti sunt reflectate in documentele primare,in momentul cand acestea se realizeaza .Aceste documente difera functie de categoria in care se incadreaza tertii si natura juridica a relatiilor economice ,asfel: a) Documentele primare in care se reflecta datoriile ♦ fata de furnizori , pentru datoriile create din operatiuni de aprovizionare cu bunuri ,lucrari si sevicii: factura fiscala ,aviz de insotire a marfii ,ordin de plata ,cec,bilet la ordin ,cambie ,chitanta; ♦ fata de clienti , pentru avansurile primite: factura fiscala ,ordin de plata ,chitanta ,cec: ♦ fata de personalul unitatii , pentru salarii ,indemnizatii de concediu ,indemnizatii sociale ,prime ,diurne: stat de plata ,lista de indemnizatie ,de prime ,ordin de deplasare; ♦ fata de asigurarile si protectie sociala , pentru CAS ,asigurari sociale de sanatate

ajutor de somaj: stat de salarii ,lista de indemnizatii ,desfasuratorul indemnizatiei sociale, ordin de plata ,chitanta; ♦ fata de bugetul statului , pentru impozitul pe profit ,pe salarii ,TVA de plata si alte impozite si taxe: jurnal de cumparari ,jurnal de vanzari ,decont de TVA ,stat de salarii, situatii de calcul , ordin de plata ,chitanta ; ♦ fata de actionari si asociati , pentru aport restituit ,dividente ,alte sume datorate: nota de contabilitate ,situatii de calcul, dispozitie de plata catre casierie. b) Documentele primare in care se reflecta creantele ♦ fata de furnizori , pentru avansurile acordate :ordin de plata ,cec ,bilet la ordin ,factura fiscala ,chitanta; ♦ fata de clienti, pentru creantele din operatiuni de livrare de bunuri ,lucrari si servicii: factura fiscala ,aviz de insotire a marfii, ordin de plata ,cec ,bilet la ordin, cambie si chitanta. ♦ fata de personalul unitatii, pentru avansurile acordate ,salarii platite in plus: stat de

53

salarii ,lista de indemnizatii ,lista de avans chenzinal ,chitanta; ♦ fata de asigurarile si protectie sociala – pentru indemnizatiile sociale: lista de indemnizatii ,desfasuratorul indemnizatiei sociale, ordin de plata; ♦ fata de bugetul statului , pentru impozite incasate in plus ,TVA de recuperat: jurnalul de cumparari ,jurnalul de vanzari ,decont TVA ,stat de salarii ,situatii de calcul, ordin de plata. ♦ fata de actionari si asociati , pentru aportul la capital social subscris: act de constituire, declaratia de subscriere, foaie de varsamant ,chitanta ,pr -verbal de predare-primire.

4.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTI

4.3.1. Datorii si creanŃe comerciale Datoriile Comerciale Provin din operaŃiunea de cumpărare de bunuri, efectuata de agenŃi economici si care.se poate realiza : a) cu plată imediată în numerar; b) cu platã ulterioarã pe calea creditului astfel : ▪ credit comercial prin amânarea la plată (conturile 401 şi 404); ▪ credit cambial, printr-un efect comercial prin care se amânã plata până la o datã ulterioară (numită scadenŃă) prevăzută în efect (conturile 403 şi 405). În relaŃiile dintre vânzători şi cumpărători, furnizorii pot acorda clienŃilor anumite reduceri sau pot calcula majorări astfel: Reducerile pot fi: a) reduceri comerciale în care se cuprinde :

▪ rabatul- este reducerea acordatã de furnizori pentru calitate inferioarã a bunurilor livrate ; ▪ remiza- este reducerea acordatã de furnizori pentru fidelitate clientului şi volumul mare al unor comenzi ; ▪ risturnul- este o reducere globalã, acordatã la sfârşitul anului pentru depăşirea unui plafon valoric anual al cumpărărilor.

b) reduceri financiare în care intră: ▪ scontul - reducere acordatã de furnizori pentru plata inainte de termen a datoriei.

Nota › reducerile comerciale preced reducerile financiare: › în cadrul reducerilor comerciale se calculează mai întâi rabaturile şi apoi remizele; › facturile care contin reduceri comerciale se inregistreaza in contabilitate ,la valoarea neta comerciala; › sconturile primite de la furnizori se inregistreaza la venituri financiare,iar sconturile acordate ,la cheltuieli financiare; › în baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comerciale şi financiare. › reducerile sunt stipulate în contract; Potrivit legislatiei in vigoare ,rabaturile ,remizele ,risturnurile ,sconturile si alte reduceri de pret ,acordate de furnizori direct clientilor ,nu se cuprind in baza de impozitare a TVA.- 1 Majorările: › se percep pentru neplata la termen a datoriei ;

› se calculează la valoarea datoriei restante ; › se determinã în funcŃie de numărul de zile de întârziere a plăŃii; › sunt stipulate in contract.

Contabilitatea datoriilor comerciale se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 40 ,, Furnizori şi conturi asimilate’’ care cuprind urmatoarele conturi: CreanŃele comerciale. CreanŃele se clasifică după mai multe criterii : a) după natura creditelor acordate clienŃilor de către furnizor : ▪ creanŃe din vânzări pe credit comercial; ▪ creanŃe din vânzări pe credit cambial; b) după data la care se face decontarea : ▪ creanŃe exigibile (cu termen de încasare); ▪ creanŃe neexigibile (fără termen stabilit ptr. încasare); ▪ creanŃe neîncasate la termen. Contabilitatea creanŃelor comerciale se realizează cu ajutorul conturilor din gr. 41. „ClienŃi şi conturi asimilate’’, care cuprinde urmatoarele conturi :

54

4.3.2.Datorii si creanŃe faŃă de salariaŃi si asigurări sociale

Standardele ce se referă la drepturile personalului sunt : IAS. 19 ,, Beneficiile angajaŃilor “ IAS. 26 ,, Contabilitatea şi raportarea planurilor de pensii. Aceste standarde conŃin următoarele prevederi : ♦ au ca obiectiv prezentarea informaŃiilor referitoare la beneficiile angajaŃilor şi modul de contabilizare a acestora. ♦ cere unei întreprinderi să recunoască: a) o datorie, atunci când un angajat a prestat servicii în schimbul beneficiilor ce urmează a fi plătite în viitor. b)o cheltuială, atunci cand întreprinderea consumă beneficiile economice, ce apar din munca prestată de angajat, în schimbul căreia ,în viitor va primi beneficii. Aceste prevederi ale IAS. 19 corespund metodologiei, existente în Ńara noastră în sensul că salariile şi alte drepturi de personal ale întreprinderii, reprezintă cheltuieli şi concomitent generează obligaŃii de plată către salariaŃi şi către diferite organisme stat: asigurări sociale, fonduri speciale de sănătate şomaj, risc etc. Contabilitatea decontărilor cu personalul şi cu asigurările sociale are in vedere urmatoarele asptecte: Decontările cu personalul ,in care se cuprinde : 1. Decontările generate de munca prestată de angajaŃi în cadrul întreprinderii: Au la bază contracte de muncă prin care personalul se obligă să execute activităŃile prevăzute în contract iar unitatea să-i remunereze pentru munca prestată; ♦ Remunerarea se face sub forma drepturilor salariale individuale; ♦ Determinarea drepturilor salariale se face in cadrul fondului de salarii in care se cuprinde: • salariile propriu – zise de încadrare stabilite prin contractul de muncă; • sporurile pentru vechime în muncă, condiŃii de muncă grele, periculoase, nocive, de şantier, etc • adaosurile pentru munca suplimentară, indemnizaŃii pentru conducere, etc. • indemnizaŃii pentru concedii de odihnă, pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii ▪ alte drepturi în bani şi/ sau în natură cuvenite personalului pentru munca prestată şi suportată din fondul de salarii Drepturile saraliale luate in calcul la stabilirea indemnizatiei de concediu de odihna includ salariu de baza ,indemnizatiile si sporurile cu carácter permanent prevazute in contractul individual de munca –(2) 2. Decontări generate de unele drepturi şi avantaje cuvenite personalului ce nu afectează fondul de salarii cum sunt: masa caldă, alimentaŃia antidot, etc precum şi unele stimulente de natura premiilor din beneficii şi participarea la profit. 3. OperaŃii de reŃineri din salarii suportate de angajaŃi ce se efectuează de întreprindere ca o obligaŃie prevăzută de lege. Cuprind: ♦ impozitul pe salarii stabilit în cota unica de 16 % ,aplicata asupra salariului impozabil; ♦ avansul chenzinal; ♦ contribuŃii la asigurări sociale 9,5% din salariu brut (salariu de baza plus sporurile); ♦ contribuŃii pentru fondul de şomaj – 1% din salariu de baza; ♦ contribuŃii la fondul de asigurări de sănătate – 6,5% din salariu brut; ♦ datorii sau debite faŃă de unitate provenite din lipsuri în gestiune, rebuturi, degradări sau distrugeri de bunuri, etc; ♦ datorii sau debite faŃă de terŃi: chirii, rate pentru cumpărări de bunuri, pensii alimentare, etc; Mărimea drepturilor (salariale şi a celor ce intră în fondul de salarii) precum şi a reŃinerilor din salarii se determină pe baza documentelor primare corespunzătoare. Documentele privind evidenta salariilor ,sunt grupate astfel: a) Documente privind prezenta la lucru si volumul de munca prestat :fisa de pontaj ,condica de prezenta ,foaia colectiva de pontaj ,carnet de pontaj ,situatia prezentei si a absentelor ,etc; b) Documente privind productia obtinuta :bon de lucru individual ,bon de lucru colectiv ,raport de productie si salarizare ,pontajul lucrarilor manuale ,pontajul mecanizatorului; c) Documente privind stabilirea salariilor :stat de salarii pentru angajati ,stat de salarii pentru colaboratori ,lista de avans chenzinal ,lista de indemnizatii pentru concediu de odihna ,lista pentru plati partiale ,desfasuratorul indemnizatiilor platite in contul

55

asigurarilor sociale de stat ,drepturi banesti – chenzina I ,drepturi banesti – chenzina II ,fisa de evidenta a salariilor. Decontări cu asigurări sociale UnităŃile economice care au angajaŃi cu contract de muncă au obligaŃia de a suporta anumite cheltuieli privind asigurările sociale. ContribuŃiile pe care le suportă societatea au următoarea structură: 1. ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale (CAS),a căror cote diferă funcŃia de condiŃiile de muncă existente în unităŃi –(3) şi anume: ♦ pentru condiŃii normale de muncă – 19.5 %; ♦ pentru condiŃii deosebite de muncă – 24.5 %; ♦ pentru condiŃii speciale de muncă – 29.75 %. 2. ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj – o cotă de 2 % ce se aplică la fondul brut de salarii, in care se includ si indemnizatiile pentru incapacitate de munca ,suportate de angajator.-(4) 3. ContribuŃia unităŃii la fondul de asigurări de sănătate calculată în cotă de 6% din fondul brut de salarii şi din sumele brute plătite colaboratorilor, in care se includ si indemnizatiile pentru incapacitate de munca. 4. ContribuŃia unităŃii la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale in cote de 0,5 la 4%, aplicată la fondul brut de salarii, functie de clasa de risc ,in care se incadreaza activitatea economica principala.- (5) Toate aceste cote se aplică asupra salariilor brute, iar sumele rezultate se includ pe cheltuielile unităŃii constituind datorii lunare faŃă de bugetul asigurărilor sociale. 5. Contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, calculata in cota de 0,85 % din fondul de salarii realizat ,din care se vor suporta indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.- (6) 6. Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca calculat astfel :0,75% din fondul de salarii ,realizat pentru complectarea carnetelor de munca sau 0,25% din fondul de salarii realizat pentru verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor. Nota : 1.Entitatile economice cu capital de stat sau privat ,pot efectua anual in limita unei cote de pana la 2% ,aplicata asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal , cum ar fi : finantarea unor activitati sau subunitati aflate in administrarea entitatii (gradinite ,crese ,cantine ,cluburi etc.) ;cadouri in bani si in natura ,pentru salariati ,acoperirea partiala a cheltuielilor pentru transport ,la si dela locul de munca a salariatilor ,pentru bilete de tratament si odihna ajutoare pentru nasteri ,inmormantare ,pentru acoperirea unor chelt. in cazul unor boli incurabile.-(7) 2. Potrvit O.U.G. nr.158/2005 ,salariatii pot beneficia de urmatoarele drepturi , privind asigurarile sociale de sanatate . ♦ concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca ,cauzata de boli obisnuite sau accidente in afara muncii; ♦ concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate; ♦ concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;. ♦ concedii medicale si indemnizatii de risc maternal; ♦ concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea inbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca ,exclusiv situatiile datorate accidentelor de munca sau bolilor profesionale. Contabilitatea sintetica a operatiilor de decontare cu personalul si asigurarile sociale se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor grupe de conturi sintetice: GRUPA 42 „Personal si conturi asimilate”. si grupa 43 „Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate”

4.3.3.Decontările cu bugetul statului şi fondurile speciale Structura decontarilor cu bugetul statului ActivităŃile desfăşurate de agenŃii economici generează o serie de datorii şi creanŃe faŃă de stat şi alte organisme publice a căror structură este următoarea: a) Datorii faŃă de bugetul de stat şi alte organisme publice: ♦impozitul pe profit; ♦ impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; ♦ taxa pe valoarea adăugată; ♦ impozitul pe venituri din salarii; ♦ impozitul pe dividente; ♦ impozite şi taxe locale: impozitul pe clădire, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pentru mijloace de transport, etc; ♦ accize ♦ taxe vamale; ♦ fonduri speciale: fond de sănătate, fondul special al drumurilor publice ,fondul pentru mediu ,fondul pentru turism etc; b) CreanŃe faŃă de bugetului statului:

56

♦ subvenŃii de primit; ♦ vărsăminte efectuate în plus la unele impozite şi taxe.

Datorii faŃă de bugetul statului: 1. Impozitul pe profit Categorii de contribuabili platitori de impozit pe profit: ♦ persoanele juridice romane ,pentru profitul obtinut din orice sursa; ♦ persoanele juridice straine si persoane juridice nerezidente ,pentru profitul realizat in Romania; ♦ persoanele juridice romane si persoanele fizice rezidente ,pentru veniturile realizate ,din asocieri fara pesonalitate juridica :impozitul pe profit datorat de persoane fizice ,se calculeaza ,se retine si se varsa de catre persoana juridica. Entitatile scutite de plata impozitului pe profit :

♦ trezoreria statului si institutiile publice; ♦ microintreprinderile ce platesc un impozit de 3% din veniturile realizate; ♦ organizatiile si cooperativele protejate ,ale persoanelor cu handicap; ♦ cultele religioase ,pentru veniturile obtinute din activitati economice si sunt utilizate cu scop caritabil; ♦ institutiile de invatamant particulare acreditate sau neacreditate pentru veniturile utilizate in interesul invatamantului; ♦ asociatiile de locatari pentru veniturile utilizate pentru intretinerea si repararea proprietatilor comune; ♦ persoanele juridice ramase fara scop lucrativ ,pentru veniturile obtinute inclusiv din activitati economice ,pana la nivelul echivalentului in lei de 15.000 euro /an ,dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile.

Calculul impozitului pe profit Impozitul pe profit datorat se calculeaza si inregistreaza in Contabilitate ,trimestrial cumulat de la inceputul anului ,intr-o cota procentuala de baza de 16% (cu unele exceptii prevazute de lege). Pentru determinarea impozitului pe profit se calculeaza: ♦ rezultatul contabil = venituri cumulate – cheltuieli cumulate

daca la sfarsitul anului : veniturile > cheltuielile = profit brut Veniturile < cheltuielile – pierdere bruta

♦ rezultatul impozabil = rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscale (cumulatat de la inceputul anului) ♦ impozitul pe profit cumulat = rezultatul impozabil cumulat x cota de impozit pe profit; ♦ impozitul pe profit aferent trimestrului = impozitul pe profit cumulat – impozitul pe profit cumulat pana la sfarsitul trimestrului precedent. Nota :1-.la sfarsitul anului ,daca rezultatul impozabil este negativ ,aceasta reprezinta pierdere fiscala ,care se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in exercitiile financiare urmatoare ,la calcularea trimestriala a impozitului pe profit. 2 - la sfarsitul exercitiului financiar se calculeaza profitul contabil net sau pierderea contabila neta ; ♦ profitul contabil net = rezultatul (profitul) contabil brut – chelt.cu impozitul pe profit (soldul C.ct. 121) ♦ pierdere contabila neta = cheltuieli – venituri (soldul D. ct. 121) ♦pierderea contabila neta se acopera in urmatorii 5 ani consecutivi din profiturile contabile nete cu ocazia repartizarii acestuia. Varsarea la buget a impozitului pe profit se face pana la 25 ale lunii urmatoare inchiderii trimestrului ,iar pentru ultimul trimestru se va plati o suma egala cu impozitul calculat pentru trim. III al aceluias an fiscal ,urmand ca plata finala a impozitului sa se faca pana la data stabilita ca termen limita pentru depunerea situatiilor financiare anuale In cursul anului fiscal ,contabilitatea are obligatia de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului pe profit. Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau mecenat conform legislatiei in vigoare ,scad din impozitul pe profit datorat ,sumele aferente daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) sunt in limita de 3% din cifra de afaceri ; b) nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.-(8) Principalele cheltuieli nedeductibile prevazute de reglementarile legale sunt: ♦ cheltuieli cu impozitul pe profit ; ♦ amenzi ,penalitati ,dobanzi ,majorari de intarziere ,confiscari ,altele decat cele prevazute in contractele economice; ♦cheltuieli de protocol care depasesc limitele legale; ♦cheltuieli de sposorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii; ♦cheltuieli inregistrate in contabilitate care nu au la baza documente justificative;

57

♦ cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile ; ♦ sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legala; ♦ alte cheltuieli nedeductibile prevazute de lege. Principalele deduceri fiscale sunt :

♦ piederile fiscale din anii precedenti ; ♦ dividentele primite de la o alta persoana juridica romana ; ♦ veniturile rezultate din anularea sau recuperarea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile ,din ajustari pentru care un s-a admis deducerea; ♦ alte deduceri fiscale prevazute de lege.

Contabilitatea impozitului pe profit se Ńine cu ajutorul CONTUL 441 „Impozit pe profit/venit”, 2. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor Microintreprinderile sunt acele entitati economice care la 31dec.a anului precedent indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii : a) au ca obiect de activitate productia de bunuri materiale ,prestarea de servicii si / sau comertul b) au un numar de 1 –9 salariati c) au realizat venituri care nu au depasit echivalentul a 10 euro d) capitalul social este detinut de persoane altele decat statul ,autoritati locale si institutii publice – (9) Conform prevederilor legale o entitate economica nou infiintata poate opta sa plateasca impozitul pe veniturile microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal daca sunt indeplinite conditiile de la punctele a şi b la data inregistrarii la registrul comertului si conditia d) este indeplinite in termen se 60 zile inclusiv de la data inmatricularii. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor se calculeaza prin aplicarea cotei prevazuta de lege ( 2% in 2007) asupra sumei totale a veniturilor trimestriale ,evidentiate in conturile din clasa a VII „Conturi de venituri”, cu exceptia celor inregistrate in conturile 711; 721; 722; 781; 786. De asemenea nu vor fi incluse in veniturile impozabile : � veniturile din exploatare reprezentand cota parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea

investitiilor; ♦ veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului de stat care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil ♦ veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare In situatia in care microintreprinderile achizitioneaza case de marcat ,valoarea acestora se scade din venitul impozabil si apoi se aplica cota de impozit de 2%. Plata impozitului se face trimestrial pana la 25 a primei luni din trimestrul urmator si in cadrul aceluias termen entitatea este obligata sa depuna la fisc declaratia de impozitul pe venit 3. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect calculat asupra operaŃiunilor privind transferul proprietăŃii bunurilor şi a prestărilor de servicii. TVA se calculează asupra valorii adăugate de fiecare întreprindere la valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate şi se reflectă în diferenŃa dintre vânzările şi cumpărările în cadrul aceluiaşi stadiu al circuitului economic. Regimuri de impozitare. a) OperaŃii supuse impozitării ,la care se aplica cota standard de 19%:

♦ livrări de bunuri mobile şi imobile, energie – electrică şi termică gaze, etc.; ♦ prestări de servicii, reparaŃii, transport, lucrări de construcŃii, închirieri, operaŃii de intermediere, de publicitate, de consulting, de studii, cercetări, expertize, etc.; ♦ schimburi de bunuri si servicii ,care au efectul a doua livrari separate; ♦ livrari de bunuri aferente actiunilor de protocol si sponsorizarilor care depasesc plafoanele legale; ♦ importuri de bunuri si servicii; ♦ plata in natura a salariilor si dividentelor; ♦ contravaloarea echipamentului de lucru sau de protectie suportata de salariati; ♦ bunuri constatate lipsa la inventariere.

b) Operatiuni impozitate cu cota redusa de TVA de 9%: ♦dreptul de intrare in castele ,muzee ,case memorabile ,monumente istorice,gradini zoologice si botanice ,targuri ,expozitii ,cinematograf; ♦ livrarea de manuale ,carti ,ziare si reviste ,cu exceptia celor destinate exclusiv pub- licitatii ; ♦ medicamente de uz uman si veterinar; ♦ livrari de proteze si produse ortopedice de orice fel ,inclusiv accesoriile acestora ,cu exceptia protezelor dentare; ♦ cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara .inclusiv

58

inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.- (10) c) Operatiuni scutite de TVA :

C1- cu drept de deducere a TVA ,aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor scutite;

♦ livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii ,de catre furnizor; • prestari de servicii, inclusiv transportul si prestarile de servicii accesorii

transportului ,legate direct de exportul de bunuri ♦ transportul international de persoane.- (11)

C2 – fara drept de deducere a TVA ,aferenta bunurilor si seviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor scutite (principalele operatiuni scutite) :

♦ activitatile administrative ,de aparare si ordine publica ,de siguranta statului ,sociale, educative ,de invatamant ,stiintifice ,culturale ,politice ,sindicale ,civice ,religioase, sportive ,desfasurate de institutii publice si organizatii fara scop lucrativ; ♦ activitatile de ingrijire medicala desfasurata de entitatile specializate ; ♦ activitatea agentilor economici care au realizat o cifra de afaceri anuala pana la 2

miliarde de lei; ♦ operatiunile bancare ,efectuate de banci ,CEC ,case de schimb valutar ,cooperative de credit etc; ♦ operatiile de investitii si intermediere financiara ,de valori mobiliare si alte instrumente financiare;

♦ operatiuni de asigurare si reasigurare; ♦ lucrari de constructii si intretinere executate pentru monumente comemorative ,istorice; ♦ alte operatii prevazute de lege.

C3 – alte operatiuni scutite: ♦ importul de bunuri destinate comercializarii in regim duty- free; ♦ importuri de bunuri primite cu titlu gratuit ,destinate unor scopuri cu caracter nelucrativ.- (12)

Baza de impozitare o constituie: › preŃurile de achiziŃie sau în lipsa acestora preŃul de cost, determinat în momentul livrării; › suma chelt efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de serv; › pentru bunurile din import baza de impozitare este constituită din valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislaŃiei vamale în vigoare la care se adaugă: taxe vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe exclusiv TVA. Se cuprind în baza de impozitare: › cheltuieli accesorii: comisioane, cheltuieli de ambalare, transport şi asigurări decontate cumpărătorului; Nu se cuprind în baza de impozitare: › rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile şi alte reduceri de preŃ acordate de furnizori direct clienŃilor; › sumele reprezentând daune – interese, dacă sunt percepute peste preŃurile negociate si sunt stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva; >dobanzile percepute pentru plati cu intarziere, livrari cu plata in rata, opr. de leasing; › valoarea ambalajelor care circulă între furnizori şi clienŃi, prin schimb, fără facturare; › veniturile din subventiile bugetare; › perisabilitatile in limitele stabilite de lege; › bunurile distruse in urma unor calamitati naturale sau alte cauze de forta majora; › stocurile degradate calitativ ,care nu mai pot fi valorificate ,daca degradarea se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente; › bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol ,in limita in care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit; › bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare si macenat in limita a 3% din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit datorat; Documentele utilizate privind TVA a) Documentele justificative privind TVA sunt facturi fiscale ,bonuri de comanda ,chitanta (TVA) ,monetare ,bilete de calatorie ,bonuri fiscale ,declaratii vamale etc. b) Documetele de evidenta operativa privind TVA sunt: √ Cererea de lucru in evidenta a paltitorului de TVA; √ Jurnalul de cumpărări in care se înregistrează toate cumpărările pe baza facturilor primite în cursul lunii şi serveşte ca document pentru determinarea TVA

59

deductibilă care se achită furnizorilor; √ Jurnalul pentru vânzări in care se înregistrează livrările efectuate de unitate pe baza facturilor şi a chitanŃelor emise în cursul lunii şi serveşte ca document pentru determinarea TVA colectate care se încasează de la clienŃi; √ Borderou de vanzari (incasari) in care se centralizeaza zilnic incasarile realizate de entitatile care nu au obligatia sa utilizeze aparate de marcat fiscale; √ Borderoul ce cuprinde operatiunile asimilate livrarilor de bunuri pentru care nu se emit facturi fiscale. √ Cererea de compensare – pentru compensarea TVA de rambursat cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat; √ Decontul privind TVA - se întocmeşte pe baza datelor (totalurilor) preluate din jurnalele pentru cumpărări (TVA deductibil) şi vânzări (TVA colectat) şi se depune la organul fiscal până la 25 ale lunii următoare. Calcularea, regularizarea şi decontarea TVA Calcularea TVA se face prin aplicarea corei standard ,sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare.La sfârşitul lunii pentru regularizarea şi decontarea TVA se efectuează următoarele operaŃii: Se totalizează TVA deductibilă din jurnalul pentru cumpărări şi TVA colectată din jurnalul pentru vânzări şi din compararea acestor totaluri pot rezulta două situaŃii : a) situaŃia în care TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă ceea ce înseamnă că unitatea a încasat de la clienŃi mai mult TVA decât a plătit furnizorilor şi diferenŃa respectivă se plăteşte la buget, relaŃia de calcul: TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă b) situaŃia în care TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, ceea ce înseamnă că unitatea a plătit furnizorilor mai mult TVA decât a încasat de la clienŃi, diferenŃa respectivă urmând a fi compensata cu TVA de plata ,sa fie compensata cu alte impozite si taxe datorate sau sa fie rambursata de cate organele fiscale daca suma depaseste 5.000 lei: TVA de recuperat = TVA deductibilă – TVA colectată Dacă întreaga activitate a agentului economic este supusă TVA atunci se procedează la regularizarea TVA de la sfârşitul lunii după modelul prezentat mai sus. Dacă însă agentul economic realizează atât operaŃiuni impozabile cât şi operaŃiuni scutite de TVA atunci unitatea are dreptul de a deduce numai TVA aferent operaŃiunilor impozabile, urmând ca TVA aferent operaŃiunilor neimpozabile să fie inclusă în cheltuieli. În acest scop la sfârşitul exerciŃiului se determină ponderea operaŃiunilor impozabile în totalul operaŃiunilor realizate: - aşa zisa pro-rata: Valoarea operaŃiunilor impozabile Pro-rata TVA =

Valoarea totală a operaŃiilor realizate Această pro-rată stabilită la sfârşitul anului este utilizată pentru a calcula TVA dedus în fiecare lună şi ea rămâne

neschimbată în cursul anului următor, TVA dedus se calculeaza prin aplicarea pro-ratei asupra TVA deductibila aferenta achizitiilor de bunuri. DiferenŃa dintre TVA deductibilă şi TVA de dedus se include în cheltuieli cu alte impozite şi taxe ale unităŃii. La sfarsitul anului se regularizeaza reducerile operate prin calculul pro-ratei definitive.Organele fiscale pot aproba ,la cererea justificata a persoanelor impozabile, ca pro-rata sa fie calculata lunar sau trimestrial ,in care caz la sfarsitul anului nu se mai face nici o regularizare. Dacă întreaga activitate a agentului economic este scutită de TVA, atunci în contabilitatea acestuia nu se utilizează conturile de TVA, iar TVA înscris în facturile primite se include în costul de achiziŃie al bunurilor şi serviciilor primite. În facturile emise unitatea nu va calcula şi înregistra TVA colectată. Dacă agentul economic desfăşoară operaŃiuni pentru export în facturile emise pentru livrări de bunuri şi servicii nu calculează TVA colectată, iar TVA deductibilă aferentă bunurilor şi serviciilor aprovizionate destinate operaŃiunilor de export se recuperează de la buget. Sumele reprezentand TVA dedusa in cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investitii pot fi utilizate numai pentru plati efectuate aceluias obiectiv de investitii.La inchiderea exercitiului financiar ,sumele deduse si sumele neutilizate ,se vireaza la buget.- (13)

Se aplica masuri de simplificare privind deducerea TVA pentru urmatoarele bunuri: ♦ deseurile si resturile de materiale feroase si neferoase; ♦ terenurile de orice fel; ♦ cladirile de orice fel; ♦ materialul lemnos. Pentru aceste bunuri livrate ,furnizorii sunt obligati ca in facturile emise ,sa inscrie mentiunea „taxare inversa”.Furnizorii si beneficiarii evidentiaza TVA concomitent ,atat in jurnalul de vanzari ,cat si in jurnalul de cumparari si o inscriere in Decontul de TVA atat ca taxa colectata ,cat si ca taxa deductibila ,fara a avea loc plati efective privind TVA, intre cele doua entitati. In acest caz se procedeaza la autoinchiderea TVA-ului, deoarece furnizorul nu va incasa TVA, iar clientul nu va plati TVA, chair daca aceasta este inregistrata in factura fiscala –(14). TVA aferent intrarilor ,nu poate fi dedus pentru: ♦bunuri si servicii destinate realizarii de operatiuni scutite fara drept de deducere;

60

♦operatiuni care n-au legatura cu acivitatea economica; ♦bunuri si servicii achizitionate pe baza de documente care nu contin toate elementele legale ; ♦bauturi alcoolice si tutun destinate actiunilor de protocol; ♦bunuri lipsa sau depreciate calitativ in timpul transportului ,neimputabile; ♦bunuri si servicii achizitionate de furnizori in contul clientilor si care apoi se deconteaza acestora. Dreptul de deducere a TVA se justifica cu urmatoarele documente: ♦factura fiscala in original ,emisa de a persoana impozabile pentru bunuri si servicii achizitionate; ♦declaratia vamala de import sau un act constatator ,emis de autoritatile vamale pentru importurile de bunuri; ♦bonuri fiscale stampilate ,pe care sunt inscrise denumirea cumparatorului ,sau numarul de inmatriculare a autovehicolului pentru achizitionarea de carburanti; ♦facturi fiscale sau alte documente legale emise pe numele salariatilor aflati in deplasare in interes de serviciu ,pentru cazarea si transportul acestora. Perioada fiscala pentru TVA ,este luna calendaristica: Prin derogare ,pentru persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent cifra de afaceri de 100.000 euro inclusiv ,perioada fiscala este trimestru calendaristic .Persoanele impozabile care se incadreaza in aceasta categorie au obligatia de a depune la organele fiscale ,pana la data de 25 ianuarie ,o declaratie in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent.- 15 Pentru contabilitatea TVA se utilizează CONTUL sintetic de gradul I 442 „Taxa pe valoarea adăugată” 4. Impozitul pe venituri din salarii Impozitul pe salarii se calculează asupra veniturilor din salarii. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obŃinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă şi forma care se acordă, inclusiv indemnizaŃiile pentru incapacitate temporară de muncă. Impozitul pe salarii se calculează prin aplicarea unei cote unice de 16% asupra venitului impozabil: Venitul impozabil se calculează prin deducerea din venitul brut a următoarelor elemente: contribuŃia personalului la asigurări sociale, fondul de şomaj, fondul de asigurări de sănătate precum şi a cheltuielilor profesionale şi a deducerilor de bază şi suplimentare; Plătitorii de salarii au obligaŃia de a calcula şi de a reŃine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data plăŃii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri. Impozitul pe salarii se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”,cont de datorie cu functie contabila de pasiv (descris anterior). 5. Datorii din alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. În categoria datoriilor din alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate se cuprind: Impozitul pe dividende – se calculează în cotă de 16% asupra dividendelor brute, cuvenite persoanelor juridice. Impozitul pe dividende reŃinut se plăteşte la bugetul de stat până la 25 a lunii următoare în care se plăteşte dividendul, iar în cazul când dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaŃiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la 31 Decembrie a anului respectiv.- (16) Accizele, sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse provenite din producŃie interna sau din import cum ar fi: alcoolul, produse din tutun, produse petroliere, cafea, articole de cristal, confecŃii din blănuri naturale, bijuterii, autoturisme, aparate video, etc. Accizele se datorează de regulă la data efectuării livrărilor pentru produsele interne sau la data înregistrării declaraŃiilor vamale pentru produsele din import. Impozitele şi taxele locale în care se cuprind: impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaŃiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră, taxe speciale şi alte taxe locale. Aceste impozite şi taxe locale reprezintă venituri ale bugetelor locale. Taxele vamale sunt sume percepute pentru exportul, importul sau tranzitul de bunuri şi valori şi se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii în vamă, exprimată în lei .

Contabilitatea acestor fonduri se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi din GRUPA 44 „Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate

4.4.CONTABILITATEA DECONTARILOR CU DEBITORII SI CREDITORII DIVERSI

Decontări cu debitori diversi Debitorii diverşi reprezintă creanŃe ale societăŃii constituite din alte operaŃiuni decât cele privind activitatea de exploatare (de bază) şi anume: vânzarea de imobilizări şi titluri de plasament, emisiuni de obligaŃiuni, dividende şi dobânzi de încasat pentru titluri imobilizate sau de plasament, imputaŃii, reactivarea unor debite, alte operaŃiuni.

61

Contabilitatea debitorilor diverşi se realizează cu ajutorul contului: ►CONTUL 461 „Debitori diverşi” Decontări cu creditori diversi Creditorii diverşi reprezintă datorii ale societăŃii constituite din operaŃiuni altele decât cele ale activităŃii de bază cum ar fi: redevenŃele, locaŃiile de gestiune, chiriile, etc. Contabilitatea creditorilor diverşi se realizează cu ajutorul contului: ►CONTUL 462 „Creditori diverşi”

4.5. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

În categoria acestor operaŃiunii de regularizare se cuprind: Cheltuielile înregistrate în avans (sau cheltuieli anticipate). Sunt acele cheltuieli care se efectuează în cursul exerciŃiului curent dar care se referă la exerciŃiile următoare cum ar fi: locaŃiile de gestiune, concesiunile, abonamentele la publicaŃiile plătite anticipat, cheltuieli pentru reparaŃii efectuate în avans, etc. Contabilitatea acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului: ►CONTUL 471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans’ Veniturile înregistrate în avans. Sunt venituri încasate în anul curent dar care privesc exerciŃiile viitoare. Contabilitatea se realizează cu ajutorul contului: ►CONTUL 472 ,,Venituri înregistrate în avans’’ OperaŃii în curs de clarificare. Sunt acele operaŃii pentru care nu se poate stabilii cu exactitate unul din conturile corespondente în momentul înregistrării lor în contabilitate. Această situaŃie poate să apară atunci când nu există documente necesare, sau nu este definită clar natura operaŃiei şi anume: erori în extrasele de cont bancar privind plăŃi sau încasări prin bancă, amenzi, penalităŃi, cheltuieli de judecată în curs de clarificare, lipsuri din gestiune pentru care nu se cunosc cauzele dispariŃiei, etc. Pentru toate aceste operaŃii societatea urmează să facă cercetări şi să clarifice cu exactitate situaŃiile create după care să se facă înregistrările corecte. Contabilitatea acestor operaŃii care necesită cercetări suplimentare se realizează cu ajutorul contului CONTUL 473 ,,Decontări din operaŃiuni în curs de clarificare’’

4.6.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎN CADRUL ENTITĂłII

Decontările în cadrul entitatilor reprezintă acele decontări interne ce au loc între societate şi subunităŃile ei pe de o parte şi între subunităŃiile aceleaşi societăŃi privind transmiterea de active patrimoniale. În cadrul acestor decontări subunităŃiile sunt fără personalitate juridică, iar din punct de vedere contabil acestea întocmesc balanŃe de verificare, urmând ca bilanŃul şi alte lucrări de sinteză să se întocmească la nivelul societăŃii. În cadrul decontărilor în cadrul unităŃii se cuprind:

Decontările dintre unitate şi subunităŃi- exprimă relaŃiile economico-financiare dintre unităŃi şi subunităŃi, privind transmiterea reciprocă de active patrimoniale.Se contabilizează cu ajutorul contului: ►CONTUL 481 „Decontări între unităŃi şi subunităŃi’’ Decontările dintre subunităŃi- exprimă relaŃiile de decontare stabilite între subunităŃile fără personalitate juridică din cadrul aceleaşi societăŃi privind transmiterea reciprocă de active circulante. Se evidenŃiază în contabilitate cu ajutorul contului: ►CONTUL 482 ,,Decontări între subunităŃi “

4.7. CONTABILITATEA AJUSTĂRILOR PENTRU DEPRECIEREA CREANłELOR

Ca şi celelelte active şi creanŃele pot fi supuse deprecierii,care pot fi : ♦ deprecieri ireversibile, care sunt scoase din evidenŃă şi înregistrate la pierderi; ♦ deprecieri reversibile, pentru care se constituie ajustari şi a căror valoare se determină ca diferenŃă între valoarea de intrare (contabilă) şi valoarea actuală sau reală a creanŃelor.

62

Aceste ajustari au menirea de a înlătura sau diminua în exerciŃiile următoare inpactul pierderilor provocate,de trecerea la pierderi a creanŃelor ce nu pot fi încasate. Sunt deductibile fiscal ajustarile constituite de societatile comerciale in limita unui procent de 20% (incepand cu 01.01.2004) ,25%(incepand cu 01.01.2005) si 30% (incepand cu 01.01.2006) ,din valoarea creantelor asupra clientilor ,care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii :

♦ sunt inregistrate dupa data de 01.01.2004; ♦ sunt neincasate intr-o perioada care depaseste 270 zile de la data scadentei ; ♦ nu sunt garantate de alta persoana; ♦ sunt datorate de o persoana care nu este afiliata contribuabilului; ♦ au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

Reducerea sau anularea ajustarilor care au fost anterior deduse se includ in veniturile impozabile.- (18) Ajustarile pentru deprecierea creanŃelor implică următoarele operaŃiuni: ♦ constituirea de ajustari, atunci când creanŃele nu au fost încasate la termen şi există riscul de a nu putea fi recuperate integral sau parŃial, ele se constituie de regulă la sfârşitul anului; ♦ suplimentarea ajustarilor se realizează atunci când deprecierea de la sfârşitul exerciŃiului curent este mai mare decât cea din anul precedent, şi se constituie de asemenea ajustari; ♦ diminuarea ajustarilor atunci când deprecierea de la sfârşitul anului curent este mai mică decât cea din anul precedent; ♦ anularea provizioanelor, atunci când ajustarile constituite anterior rămân fără obiect în urma încasării creanŃelor sau a trecerii lor la pierderi. Constituirea şi suplimentarea ajustarilor se realizează prin includerea sumelor respective în cheltuielile de exploatoare ale societăŃii iar diminuarea sau anularea ajustarilor se realizează prin trecerea sumelor respective la venituri. Ajustari pentru deprecierea creanŃelor se evidentiaza in urmatoarele conturi, care au functie contabila de pasiv si in care se inregistreaza: CONTUL 491 ,,Ajustari pentru deprecierea creanŃelor-clienŃi’’; CONTUL 495 ,,Ajustari pentru deprecierea creanŃelor-decontări în cadrul grupului şi cu asociaŃii” CONTUL 496 ,,Ajustari pentru deprecierea creanŃelor- debitori diverşi’’.

4.8.OPERATIUNI PRIVIND DATORIILE FATA DE TERTI

Operatii privind datoriile comerciale

■ Societatea achiziŃionează materii prime de la furnizori. Costul de achiziŃie 20.000 lei, T.V.A. 19%. Plata se face cu ordin de plată din contul curent. - intrarea şi recepŃia materiilor prime:

% = 401 - 23.800

“Furnizori” 301 20.000 -


“TVA deductibilă” - plata furnizorului din contul curent la bancă ,conform extrasului de cont:

401 = 5121 23.800 23.800

“Furnizori” “Conturi la bănci în lei” ■ Pentru furnizarea energiei electrice se acordă furnizorului un avans de 10.000 lei care se regularizează ulterior la achitarea facturii care este de 50.000 lei, TVA 19%. Furnizorul acceptă un bilet la ordin pentru decontarea diferenŃei de plată , care se plăteşte la scadenŃă din contul bancar. - acordarea unui avans furnizorului de energie electrică:

% = 5121 - 11.900


“Furnizori – debitori” 4426 1.900 -

“TVA deductibilă” - înregistrarea facturii de energie electrică:

63

% = 401 - 59.500

“Furnizori” 605 50.000 -

“Cheltuieli privind energia şi apa” 4426 9.500 -

“TVA deductibilă”

- regularizarea avansului acordat: % = 409 - 10.000

“Furnizori – debitori” 401 11.900 -

“Furnizori” 4426 1.900 -

“TVA deductibilă” - acceptarea de către furnizor a unui bilet la ordin pentru decontarea diferenŃei de plată:

401 = 403 47.600 47.600

“Furnizori” “Efecte de plătit” - la scadenŃă, biletul la ordin se decontează:

403 = 5121 47.600 47.600

“Efecte de plătit” “Conturi la bănci în lei” ■ Societatea cumpără mărfuri evaluate la cost de achiziŃie cu 20.000 lei, TVA 19%. După recepŃie se constată unele deficienŃe de calitate care sunt acceptate de furnizor şi se refuză întreaga cantitate de marfa livrata. Pentru acest refuz, furnizorul emite o factură în roşu. - intrarea în gestiune a mărfurilor de la furnizor:

% = 401 - 23.800

“Furnizori” 371 20.000 -

“Mărfuri” 4426 3.800 -

“TVA deductibilă” - înregistrarea refuzului de plată pe baza facturii în roşu:

% = 401 - 23.800

“Furnizori” 371 20.000 -

“Mărfuri” 4426 3.800 -

“TVA deductibilă” ■ Se achiziŃionează un utilaj de la furnizor, în valoare de 60.000 lei,T.V.A. 19%.Furnizorul acceptă un bilet la ordin pentru decontarea plăŃii, care la scadenŃă se plăteşte din contul bancar. - recepŃia utilajului:

% = 404 - 71.400

“Furnizori de imobilizări” 2131 60.000 -

"Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaŃii de lucru)"

4426 11.400 -

“TVA deductibilă” - acceptarea de către furnizor a biletului la ordin:

404 = 405 71.400 71.400

“Furnizori de imobilizări” “Efecte de plătit pentru imobilizări” - la scadenŃă biletul la ordin se decontează:

405 = 5121 71.400 71.400

“Efecte de plătit pentru imobilizări” “Conturi la bănci în lei” ■ Se recepŃionează mărfuri la sfârşitul exerciŃiului N, ce au sosit fără factură. Cantitatea recepŃionată 1.000 kg, preŃ negociat 10 lei/kg, T.V.A. 19%. În exerciŃiul N+1 se primeşte factura de la furnizor prin care, în urma încadrării mărfurilor la o categorie superioară, se modifică preŃul la 12 lei/kg. - recepŃia provizorie a mărfurilor:

64

% = 408 - 11.900

“Furnizori – facturi nesosite” 371 10.000 -

“Mărfuri” 4428 1.900 -

“TVA neexigibilă” - la sosirea facturii:

408 = 401 11.900 11.900 „Furnizori-facturi nesosite” „Furnizori” 4426 4428 1.900 1.900 „TVA deductibilă” „TVA neexigibilă” - inregistrarea diferentei din factura ca urmare a cresterii pretului

% = 401 2.280

„Furnizori” 371 2.000 -

“Mărfuri” 4426 280 -

“TVA deductibilă”

“Furnizori” “Conturi curente la bănci” Operatii privind datoriile salariale, sociale şi asimilate � La datele stabilite de întreprindere, pe baza listelor de avans chenzinal, se achită avansul în sumă de 20.000 lei. Se ridică bani de la bancă pentru plata avansului. La sfârşitul lunii se calculează şi se înregistrează salariile brute, pe baza centralizatorului de state de plată, în sumă de 60.000 lei, şi se fac următoarele reŃineri: ▪ 5.700 lei – contribuŃia de 9.5 % a salariaŃilor la asigurările sociale; ▪ 600 lei – contribuŃia de 1% a salariaŃilor la fondul de şomaj; ▪ 13.500 lei – impozit pe salarii; ▪ 3.900 lei – contribuŃia de 6.5% a salariaŃilor la fondul de sănătate; ▪ 20.000 lei – avans acordat – chenzina I; ▪ 150 lei – reŃineri datorate terŃilor (chirii); ▪ 130 lei – debite faŃă de unitate Se achită prin bancă reŃinerile din salarii. Se ridica bani de la banca 16.020 lei. Se face plata partiala a salariilor in suma de 10.000 lei iar diferenta de 6.020 lei se plateste ulterior . - se ridică bani de la bancă:

581 = 5121 20.000 20.000

“Viramente interne” “Conturi la bănci în lei”

5311 = 581 20.000 20.000

„Casa în lei” “Viramente interne”

- plata chenzinei I: 425 = 5311 20.000 20.000

“Avansuri acordate personalului” “Casa în lei” - înregistrarea salariilor brute la sfârşitul lunii pe baza ştatelor de plată:

641 = 421 60.000 60.000

“Cheltuieli cu salariile personalului” “Personal – salarii datorate” - înregistrarea impozitului pe salarii la sfârşitul lunii:

421 = 444 13.500 13.500

“Personal – salarii datorate” “Impozitul pe salarii” - înregistrarea reŃinerilor din salarii, inclusiv avansul chenzina I, la sfârşitul lunii prin ştatul de plată:

65

421 = % 30.480 -

“Personal – salarii datorate” 425 - 20.000

“Avansuri acordate personalului” 4312 - 5.700

“ContribuŃia personalului la asigurările sociale”

4372 - 600

“ContribuŃia personalului la fondul de şomaj”

4314 - 3.900

„ContribuŃia angajaŃilor pentru asigurările sociale de sănătate”

427 - 150

“ReŃineri din salariile datorate terŃilor”

4282 - 130


- se ridică bani de la bancă: 581 = 5121 16.020 16.020

“Viramente interne” “Conturi la bănci în lei”

5311 = 581 16.020 16.020

„Casa în lei” “Viramente interne”

- plata chenzinei a II-a: 421 = 5311 10.000 10.000

“Personal – salarii datorate” “Casa în lei” - salarii neridicate : 421 = 426 6.020 6.020 „Personal- salarii datorate” „Drepturi de personal neridicate” - plata ulterioara : 426 = 5311 6.020 6.020 „Drepturi de personal neridicate” „Casa in lei” ________________________ ________________________ Nota : daca salariile nu se ridica in termenul legal ,ele se prescriu : 426 = 7588 6.020 6.020 „Drepturi de personal neridicate” ‚Alte venituri din exploatare” ________________________ ________________________ - plata prin bancă a reŃinerilor din salarii datorate la ridicarea de la bancă a numerarului pentru chenzina a II-a:

% = 5121 - 23.800

“Conturi la bănci în lei” 427 150 -

“ReŃineri din remuneraŃii datorate terŃilor”

4312 5.700 -

“ContribuŃia personalului la asigurările sociale”

4372 600 -

“ContribuŃia personalului la fondul de şomaj”

4314 3.900 -

„ContribuŃia angajaŃilor la asigurările sociale de sănătate”

444 13.500 -

“Impozitul pe salarii” ■ Se înregistrează pe baza ştatelor de plată ajutoare materiale datorate personalului pe luna octombrie 20.000 lei, reprezentând concedii de boală şi maternitate plătite din CAS. ReŃinerile asupra ajutoarelor materiale: avans acordat – 8.000 lei; impozit aferent – 3.200 lei. Drepturile de ajutoare materiale se ridică parŃial la sfârşitul lunii, 6.000 diferenŃa se plăteşte ulterior. Se ridică bani de la bancă pentru plata acestor ajutoare. - ajutoare materiale datorate personalului:

4311 = 423 20.000 20.000

“ContribuŃia unităŃii la asigurările sociale”

“Personal – ajutoare materiale datorate”

- reŃineri asupra ajutoarelor materiale:

66

423 = % 11.200 -


425 - 8.000

“Avansuri acordate personalului” 444 - 3.200

“Impozitul pe salarii” - se ridică de la bancă drepturile pentru plata ajutoarelor materiale:

581 5121 8.800 8.800

“Viramente interne” “Conturi la bănci în lei” 5311 = 581 8.800 8.800

“Casa în lei” “Viramente interne” - se achită drepturile privind ajutoarele materiale 6.000 lei, iar 2.000 lei reprezintă drepturi neridicate în termen:

423 = % 8.800 -


5311 - 6.800

“Casa în lei” 426 - 2.000

“Drepturi de personal neridicate” - după o anumită perioadă se plătesc ajutoarele materiale neridicate la termen:

426 = 5311 2.000 2.000

“Drepturi de personal neridicate” “Casa în lei”

DATORII SOCIALE

■ Se înregistrează decontările cu bugetul asigurărilor sociale astfel: C.A.S. 11.700 lei (60.000 lei salarii brute x 19.5% cota C.A.S.); cota de7% alocată pentru fondul de sănătate (60.000 lei x 7% = 4.200 lei) contribuŃii pentru îndemnizaŃii sociale de sănătate 450lei (60.000 lei x 0,75%); ajutor de şomaj 1.500 lei (60.000 lei x 2.5%),contributia pentru accidente si boli profesionale (60.000 x 0.546) ,comision datorat Inspectoratul.Teritorial de Munca 0.75%. La sfârşitul lunii, odată cu ridicarea chenzinei a-II-a, se achită datoriile sociale. Sume incluse pe cheltuieli pentru concediul de odihnă neachitate in anul curent 10.000, care in anul următor se constituie ca o datorie fata de salariaŃi.Ajutoare materiale din CAS in suma de 5.000 lei, neacordate pana la sfarsitul anului. - se înregistrează la sfârşitul lunii C.A.S. datorat bugetului asigurărilor sociale:

6451 = 4311 11.700 11.700

“Cheltuieli privind contribuŃia unităŃii la asigurările sociale”


- contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate (60.000 x 7%): 6453 = 4313.01 4.200 4.200

“ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

“ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de sanatate”

- contributia unitatii pt indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate (60.000 x 0.85) 6453 = 4313.02 510 510 „ Contributia angajatorului „Contrib angajatorului pt pt asigurari sociale de indemnizatii de asigurari sanatate” sociale de sanatate” __________________________ _________________________ - se înregistrează contribuŃia unităŃii la fondul de şomaj (60.000 x 2% = 1.200 lei:

6452 = 4371 1.200 1.200

“Cheltuieli privind contribuŃia unităŃii pentru ajutorul de şomaj”

“ContribuŃia unităŃii la fondul de şomaj”

- contribitia pentru accidente de munca si boli profesionale (60.000 x 0.546% = 328 lei) 6458 = 4381 328 328 „Alte ch privind asig „Alte datorii sociale” si protectia sociala” ___________________________ ________________________ - se achită la sfârşitul lunii, odată cu ridicarea chenzinei a II-a, datoriile sociale:

67

% = 5121 - 18.388 “Conturi la bănci în lei”

4311 11.700 - “ContribuŃia unităŃii la

asigurările sociale”

4313.01 4.200 - “ContribuŃia angajatorului

pentru asigurările sociale de sănătate”

4313.02 „Contributia angaj. pt indemniz. asig soc de sanatate

4371

510

1.200

-


4381 328 - „Alte datorii sociale”

4281 450 - „Alte datorii in leg cu personalul” _____________________ ____________________ - comision datorat Inspectoratului Teritorial de Munca (60.000 x 0.75% = 450 lei): 622 = 4281 450 450 „Ch privind comisioanele” „Alte datorii in leg cu peronalul” __________________________ ________________________ - pentru concedii de odihnă şi fondul de premiere în sumă de 10.000 lei aferente anului respectiv dar neplătite până la sfârşitul anului:

641 = 4281 10.000 10.000

„Cheltuieli cu salariile personalului” “Alte datorii în legătură cu personalul”

- în anul următor se constituie datoria faŃă de salariaŃi pentru concediile şi fondul de premiere neplătite în anul anterior: 4281 = 421 10.000 10.000

“Alte datorii în legătură cu personalul” “Personal – salarii datorate” - ajutoare materiale în valoare de 5.000 lei din contribuŃia de asigurări sociale necalculate până la sfârşitul anului:

4311 = 4381 5.000 5.000

“ContribuŃia unităŃii la asig sociale” „Alte datorii sociale” - în anul următor se înregistrează definitiv ajutoarelor materiale:

4381 = 423 5.000 5.000

„Alte datorii sociale” „Personal – ajutoare materiale datorate”

Operatii privind datoriile fiscale si asimilate √ IMPOZITUL PE PROFIT ■ La sfârşitul trimestrului, societatea datorează bugetului de stat un impozit pe profit de 32.000 (profit brut, sold creditor al contului 121 de 200.000 x 16% = 32.000 lei) ce se plăteşte din contul curent la bancă. - impozit datorat bugetului:

691 = 441 32.000 32.000

“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozitul pe profit” - plata impozitului:

441 = 5121 32.000 32.000

“Impozitul pe profit” “Conturi la bănci în lei”

√ IMPOZITUL PE VENITUL MICROINTREPRINDERILOR - O microintreprindere realizeaza in trimestrul I un venit impozabil de 15.000 lei ,pentru care se calculeaza si se inregistreaza impozitul datorat (15.000 x 2% = 300 lei). 698 = 4418 300 300 „Ch cu imp.pe profit „ „Impozitul pe venit” _________________________ _________________________ - O microintreprindere realizeaza in trimestrul I un venit de 10.000 lei si in aceeasi perioada achizitioneaza o casa de marcat fiscala in valoare de 1.000 lei.Se calculeaza si inregistreaza impozitul pe venit datorat (10.000 – 1.000 = 9.000 x 2% = 180 lei)

698 = 4418 180 180 „ Ch cu imp.pe venit” „Impozit pe venit” ____________________ ___________________

68

√ TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

■ O societate realizează următoarele operaŃii pentru care plăteşte şi încasează T.V.A.; cumpără materii prime la preŃ de achiziŃie de 50.000 lei, T.V.A. 19%; angajează executarea unor servicii de reparaŃii în valoare de 10.000 lei, T.V.A. 19%; vinde produse finite terŃilor, preŃ de livrare 100.000 lei, T.V.A. 19%. La sfârşitul lunii se face regularizarea T.V.A. cu bugetul statului şi plata acesteia din contul bancar. - recepŃia materiilor prime:

% = 401 - 59.500

“Furnizori” 301 50.000 -


“TVA deductibilă” - recepŃia serviciilor de reparaŃii executate de terŃi:

% = 401 - 11.900

“Furnizori” 611 10.000 -

“Cheltuieli de întreŃinere şi reparaŃii” 4426 1.900 -

“TVA deductibilă” - vânzarea produselor finite:

4111 = % 119.000 -

“ClienŃi” 701 - 100.000

“Venituri din vânzarea produselor finite”

4427 - 19.000

“TVA colectată” - regularizarea T.V.A.:

4427 = % 19.000 -

“TVA colectată” 4426 - 11.400

“TVA deductibilă” 4423 - 7.600

“TVA de plată” - plata T.V.A. datorată către bugetul statului:

4423 = 5121 7.600 7.600

“TVA de plată” “Conturi la bănci în lei”

■ Societatea înregistrează factura de consum de energie electrică în valoare de 20.000 lei, T.V.A. 19% şi achiziŃionează piese de schimb cu valoare la preŃ de achiziŃie de 15.000 lei, TVA 19%, se vând produse finite la preŃ de livrare 30.000 lei, TVA 19%. La sfârşitul lunii se face regularizarea T.V.A. - înregistrarea facturii de energie electrică:

% = 401 - 23.800

“Furnizori” 605 20.000 -

“Cheltuieli privind energ şi apa” 4426 3.800 -

“TVA deductibilă” - recepŃia pieselor de schimb:

% = 401 - 17.850

“Furnizori” 3024 15.000 -

“Piese de schimb” 4426 2.850 -

“TVA deductibilă” - vânzarea produselor finite:

69

4111 = % 35.700 -

“ClienŃi” 701 - 30.000


4427 - 5.700

“TVA colectată” - regularizarea T.V.A.:

% = 4426 6.650

“TVA deductibilă” 4427 5.700 -

“TVA colectată” 4424 950 -

“TVA de recuperat” - recuperarea T.V.A. de la bugetul statului:

5121 = 4424 950 950

“Conturi la bănci în lei” “TVA de recuperat” Notă: creanŃele din T.V.A. de regulă nu se restituie ci se compensează

- cu datoriile din T.V.A. ale lunii următoare, în care caz se face înregistrarea: 4423 = 4424 950 950

“TVA de plată” “TVA de recuperat”

√ IMPOZITUL PE SALARII ■ Societatea înregistrează următoarele impozite datorate şi reŃinute: - impozite pe salarii reŃinute din drepturile băneşti cuvenite salariaŃilor sub formă de salarii, pe baza statelor de plată, la sfârşitul lunii 25.000 lei:

421 = 444 25.000 25.000

“Personal – salarii datorate” “Impozitul pe salarii” - impozite pe drepturile băneşti cuvenite salariaŃilor sub formă de ajutoare materiale, calculate pe statele de ajutoare – 5.000 lei:

423 = 444 5.000 5.000


“Impozitul pe salarii”

- impozite pe drepturile băneşti cuvenite salariaŃilor sub formă de stimulente din fondul de participare la profit - 8.000 lei: 424 = 444 8.000 8.000

“Participarea personalului la profit”

“Impozitul pe salarii”

- impozite pe drepturile băneşti cuvenite colaboratorilor unităŃii - 2.000 lei: 401 = 444 2.000 2.000

“Furnizori” “Impozitul pe salarii” ■ Societatea virează la bugetul statului impozitele reŃinute asupra drepturilor băneşti cuvenite salariaŃilor, la sfârşitul lunii, la plata chenzinei a doua, suma de 40.000 lei din contul bancar :

444 = 5121 40.000 40.000

“Impozitul pe salarii” “Conturi la bănci în lei”

� Alte datorii faŃă de bugetul statului (impozite, taxe şi vărsăminte asimilate) ■ Societatea înregistrează la sfârşitul anului alte datorii faŃă de bugetul statului reprezentând impozit pe dividente - 3.000 lei, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate ce constituie cheltuieli ale unităŃii – 2.500 lei:

% = 446 - 5.500

“Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

457 3.000 -

“Dividende de plată” 635 2.500 -

“Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsămintele asimilate”

4.9.OPERATII PRIVIND CREANTELE FAłĂ DE TERTI Operatii privind creantele comerciale

■ O societate comercială vinde produse finite pe credit comercial. Valoarea facturii la preŃ de vânzare 50.000 lei, T.V.A. 19%, încasarea se face în contul curent la bancă. PreŃul de înregistrare al produselor 40.000 lei.

70

- înregistrarea facturii pentru vânzarea produselor: 4111 = % 59.500 -

“ClienŃi” 701 - 50.000


4427 - 9.500

“TVA colectată” - încasarea facturii prin bancă:

5121 = 4111 59.500 59.500

“Conturi la bănci în lei” “ClienŃi” - se descarcă gestiunea de produsele finite:

711 = 345 40.000 40.000

“Venituri din producŃia stocată” “Produse finite” ■ Societatea primeşte un avans de 10.000 lei, TVA 19% de la client pentru produsele livrate în sumă de 50.000 lei, T.V.A. 19%, regularizarea făcându-se la decontarea facturii prin reŃinerea avansului. - încasarea avansului de la client:

5121 = % 11.900 -

“Conturi la bănci în lei” 419 - 10.000

“ClienŃi – creditori” 4427 - 1.900

“TVA colectată” - livrarea produselor clientului:

4111 = % 59.500 -

“ClienŃi” 701 - 50.000


4427 - 9.500

“TVA colectată” - reŃinerea avansului din valoarea creanŃei:

% = 4111 - 11.900

“ClienŃi” 419 10.000 -

“ClienŃi – creditori” 4427 1.900 -

“TVA colectată” - încasarea diferenŃei din factura de livrare a produselor finite (59.500-11.900=47.600:

■ Se livrează mărfuri unui client fără să se întocmească factură la

livrare, ci numai pe baza avizului de însoŃire. Valoarea mărfii livrate 150.000 lei, T.V.A. 19%. La încheierea exerciŃiului financiar, din cauza stării de insolvabilitate, încasarea creanŃei devine incertă, lucru care ulterior se confirmă; creanŃa devine nerecuperabilă. Pentru această incertitudine la sfârşitul exerciŃiului financiar se constituie o ajustare de 150.000 lei, care apoi se anulează, rămânând fără obiect, creanŃa trecându-se la pierderi conform aprobării AGA. - livrarea mărfurilor pe bază de aviz de expediŃie:

418 = % 178.500 -

“ClienŃi – facturi de întocmit” 707 - 150.000

“Venituri din vânzarea mărfurilor” 4428 - 28.500

“TVA neexigibilă” - întocmirea şi transmiterea către client a facturii la o dată ulterioară:

4111 = 418 178.500 178.500

“ClienŃi” “ClienŃi – facturi de întocmit” - concomitent se înregistrează şi T.V.A. devenită exigibilă:

4428 = 4427 28.500 28.500

“TVA neexigibilă” “TVA colectată” - la sfârşitul anului creanŃa de încasat devine incertă:

4118 = 4111 178.500 178.500

“ClienŃi incerŃi sau în litigiu” “ClienŃi” - la sfârşitul exerciŃiului financiar se constituie un provizion pentru incertitudinea încasării creanŃei:

5121 = 4111 47.600 47.600

“Conturi la bănci în lei” “ClienŃi”

71

6814 = 491 150.000 150.000

“Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea


“Ajustari pentru deprecierea creanŃelor - clienŃi”

- în cursul exerciŃiului următor creanŃa asupra clientului este definitiv nerecuperabilă si se trece la pierderi conform aprobarii AGA:

% = 4118 - 178.500

“ClienŃi incerŃi sau în litigiu” 654 150.000 -

“Pierderi din creanŃe” 4427 28.500 -

“TVA colectată” - concomitent se anulează provizionul, el rămânând fără obiect prin trecerea creanŃei pe pierdere:

491 = 7814 150.000 150.000

“Provizioane pentru deprecierea creanŃelor - clienŃi”

“Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante”

Notă: În situaŃia că se creează probabilitatea încasării creanŃei, în locul trecerii pe pierdere se face înregistrarea de încasare:

5121 = 4118 178.500 178.500

“Conturi la bănci în lei” “ClienŃi incerŃi sau în litigiu”

CreanŃe în legătură cu personalul

■ Chirii datorate de personalul societăŃii pentru spaŃiile de locuinŃe proprietatea unităŃii şi închiriate de salariaŃi-5.000 lei:

4282 = 706 5.000 5.000


“Venituri din redevenŃe, locaŃii de gestiune şi chirii”

■ Se înregistrează avansuri de trezorerie în sumă de 2.000 lei care nu au fost justificate: 4282 = 542 2.000 2.000


“Avansuri de trezorerie”

■ Lipsuri în gestiune nejustificate, considerate vânzări , la preŃ de vânzare 4.000 lei plus T.V.A. 19%: 4282 = % 4.760 -


7588 - 4.000

“Alte venituri din exploatare” 4427 - 760


Creante în legătura cu bugetul statului T.V.A. de recuperat de la buget ■ T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, în valoare de 15.000 lei, când T.V.A. colectată (30.000 lei) este mai mică decât T.V.A. deductibilă (45.000i):

4424 = 4426 15.000 15.000

“TVA de recuperat” “TVA deductibilă” ■ TVA de recuperat care se compensează cu T.V.A. datorată bugetului în perioada următoare:

4423 = 4424 15.000 15.000

“TVA de plată” “TVA de recuperat” ■ T.V.A. de recuperat încasată de la bugetul statului în baza cererii de rambursare:

5121 = 4424 15.000 15.000

“Conturi la bănci în lei” “TVA de recuperat”

CreanŃe din subvenŃii ■ O societate comercială de stat are de primit de la bugetul statului subvenŃii pentru investiŃii, 50.000 lei şi subvenŃii pentru diferenŃe de preŃ de 20.000 lei:

445 = % 70.000 -

“SubvenŃii” 131 - 50.000


741 - 20.000

“Venituri din subvenŃii” - încasarea subvenŃiilor în contul curent al băncii:

72

5121 = 445 70.000 70.000

“Conturi la bănci în lei” “SubvenŃii”

Alte creanŃe privind bugetul statului ■ O societate are de recuperat de la bugetul statului sume vărsate în plus în valoare de 10.000 lei peste obligaŃiile legale, altele decât impozite şi taxe şi penalităŃi suportate de bugetul statului de 2.000 lei - înregistrarea creanŃei faŃă de buget:

4482 = % 12.000 -

“Alte creanŃe privind bugetul statului”

7581 - 2.000

“Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităŃi”

7582 - 10.000

“Venituri din donaŃii şi subvenŃii primite ”

- încasarea sumelor de la buget: 5121 = 4482 12.000 12.000

“Conturi la bănci în lei” “Alte creanŃe privind bugetul statului”

4.10.OPERATII PRIVIND DECONTARILE IN CADRUL UNITATII, GRUPULUI SI CU ASOCIATII

Decontări între unitate şi subunităŃi ■ Unitatea transmite subunităŃilor sale unele stocuri de active circulante la preŃ de înregistrare (achiziŃie): materii prime 10.000 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 5.000, produse finite 15.000, mărfuri 8.000 şi ambalaje 4.000 lei. - în contabilitatea unităŃii; valoarea stocurilor ieşite din gestiune:

481 = % 42.000 -

“Decontări între unitate şi subunităŃi”

301 - 10.000

“Materii prime” 303 - 5.000


345 - 15.000

“Produse finite” 371 - 8.000

“Mărfuri” 381 - 4.000

“Ambalaje” - în contabilitatea subunităŃilor; valoarea stocurilor intrate în gestiune:

% = 481 - 42.000

“Decontări între unitate şi subunităŃi”

301 10.000 -



345 15.000 -

“Produse finite” 371 8.000 -

“Mărfuri” 381 4.000 -

“Ambalaje”

Decontări între subunităŃi ■ Subunitatea A transmite subunităŃii B stocuri de active circulante. EvidenŃa acestora se Ńine la preŃ de achiziŃie: materii prime 12.000 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 5.000 lei, produse finite 8.000 lei.

73

- în contabilitatea subunităŃii A; ieşiri de stocuri din gestiune, la preŃ achiziŃie: 482 = % 25.000 -

“Decontări între subunităŃi” 301 - 12.000

“Materii prime” 303 - 5.000


345 - 8.000

“Produse finite” - în contabilitatea subunităŃii B; intrări de stocuri în gestiune, la preŃ de achiziŃie:

% = 482 - 25.000

“Decontări între subunităŃi” 301 12.000 -



345 8.000 -

“Produse finite”

Decontări cu asociaŃii sau actionarii

■ CreanŃe ale societăŃii provenite din subscrierile asociaŃilor sau acŃionarilor la capitalul social ;valoarea nominala 15.000. - subscrierea capitalului la înfiinŃarea societăŃii:

456 = 1011 15.000 15.000



- subscrierea la capitalul social cu primă de aport ,valoarea nominala 10.000 ,prima de emisiune 1.000. 456 = % 11.000 -


1011 - 10.000

“Capital subscris nevărsat” 1041 - 1.000

“Prime de emisiune ” - aportul adus conform subscrierilor constând în: un utilaj 10.000 lei, teren 10.000 lei, numerar 6.000lei:

% = 456 - 26.000


2131 10.000 -

"Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaŃii de

lucru)"

2111 10.000 -

“Terenuri” 5311 6.000 -

“Casa în lei” - după aducerea aportului se constituie capitalul vărsat:

1011 = 1012 25.000 25.000

“Capital subscris nevărsat” “Capital subscris vărsat” ■ Datorii ale societăŃii către acŃionari. - capitalul social retras de acŃionari constând din sume din contul curent în lei 6.000:

1012 = 456 6.000 6.000

“Capital subscris vărsat” “Decontări cu asociaŃi privind capitalul”

- sume achitate acŃionarilor:

456 = 5121 6.000 6.000



Decontări cu asociaŃii – conturi curente ■ Se deschid conturi curente pentru asociaŃi în care se depune suma de 22.000 lei, astfel : prin casierie 2.000 lei prin contul bancar 4.000 lei ,prin conturi in devize 16.000 (6.154$ x 2.60 lei/$):.

74

% = 4551 - 22.000

“AsociaŃi – conturi curente” 5311 2.000 -

“Casa în lei” 5121 4.000 -


“Conturi la bănci în valută” ■ Sume lăsate în contul curent al asociaŃilor, la dispoziŃia unităŃii reprezentând dividende cuvenite la sfârşitul exerciŃiului financiar – 12.000 lei:

457 = 4551 12.000 12.000

“Dividende de plată” “AsociaŃi – conturi curente”

Decontări privind dividentele ■ Dividente datorate acŃionarilor din profitul realizat în anul precedent rămas nerepartizat - 10.000 lei:

1117 = 457 10.000 10.000

“Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat”

“Dividente de plată”

■ Dividente datorate acŃionarilor din profitul anului curent, la sfârşitul exerciŃiului financiar, cu ocazia repartizării profitului – 20.000 lei:

129 = 1117 20.000 20.000

“Repartizarea profitului” „Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat”

■ Constituirea datoriei faŃă de acŃionari pentru dividentele din exerciŃiul curent: 1117 = 457 20.000 20.000

„Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat”

“Dividente de plată”

■ Impozitul pe dividente datorat bugetului statului (16%) 30.000 x 16% =4.800: 457 = 446 4.800 4.800

“Dividende de plată” “Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

4.11. ALTE OPERATII PRIVIND DECONTARILE √ Decontări cu debitori şi creditori diverşi ■ Societatea obŃine împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni în sumă de 10.000 lei şi încasarea lor prin casierie. - valoarea nominală a obligaŃiunilor emise subscrise:

461 = 161 10.000 10.000

“Debitori diverşi” “Împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni”

- încasarea prin casierie a valorii obligaŃiunilor subscrise:

5311 = 461 10.000 10.000

“Casa în lei” “Debitori diverşi” ■ Societatea achiziŃionează cu plata prin banca actiuni de la unitatea afiliata (1.000 acŃiuni x 25 lei/buc. = 25.000 lei) pe care apoi le vinde la bursă astfel : 500 buc. x 30 lei/buc. = 15.000 lei şi 500 buc. x 24 lei/buc. = 12.000 lei. Încasarea se face ulterior prin bancă. - achiziŃionarea titlurilor (valoarea de achiziŃii 25 lei/buc. x 1.000 bucăŃi = 25.000 lei):

501 = 5121 25.000 25.000

“AcŃiuni detinute la entitatile afiliate”


- vânzarea titlurilor procurate la preŃ mai mare cu diferenŃă favorabilă; 500 buc. x 30 lei = 15.000 lei , cu diferenta de 500 x 5 lei = 2.500:

461 = % 15.000 -

“Debitori diverşi” 501 - 12.500

“AcŃiuni detinute la entitatile afiliate” 7642 - 2.500

“Câştiguri din investiŃii financiare pe termen scurt cedate”

- vânzarea titlurilor la un preŃ mai mic cu diferenŃă nefavorabilă; 500 buc. x 24 lei = 12.000 ,cu dif de 1 lei = 500 lei:

75

% = 501 - 12.500

“AcŃiuni detinute la entitatile afiliate”

461 12.000 -

“Debitori diverşi” 6642 500 -

“Pierderi din investiŃii financiare pe termen scurt cedate”

■ Societatea vinde un strung la un preŃ negociat de 10.000 lei, TVA 19% pentru care acordă un scont de 5%. Strungul este complet amortizat, iar valoarea de înregistrare este de 8.000 lei. Încasarea creanŃei se face prin bancă. - înregistrarea vânzării mijlocului fix la preŃ negociat + T.V.A. 19%:

461 = % 11.900 -

“Debitori diverşi” 7583 - 10.000

„Venituri din vânzarea activelor şi alte operaŃii de capital”

4427 - 1.900

“TVA colectată” - înregistrarea scontului acordat de 5%:

667 = 461 595 595

“Cheltuieli privind sconturile acordate”

“Debitori diverşi”

- inregistrarea TVA aferent scontului ;595 x 19 : 119 = 95 lei: 667 = 4427 95 95 „Ch privind sconturile acordate” „TVA colectata” _________________________ _________________________ - încasarea diferenŃei (11.900 – 595 = 11.305 lei)):

5121 = 461 11.305 11.305

“Conturi la bănci în lei” “Debitori diverşi” - scoaterea din evidenŃă a strungului vândut, amortizat integral:

2813 = 2131 8.000 8.000

“Amortizarea instalaŃiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaŃiilor”

“Echipamente tehnologice, (maşini, utilaje şi instalaŃii de

lucru)”

Creditori diverşi � Se procură obligaŃiuni în valoare de 20.000 lei (1.000 buc. x 20 lei/oblig.) iar plata se face prin casierie. - achiziŃionarea obligaŃiunilor:

506 = 462 20.000 20.000

“ObligaŃiuni” “Creditori diverşi” - plata creditorului:

462 = 5311 20.000 20.000

“Creditori diverşi” “Casa în lei”

4.12. DECONTĂRI INTRE EXERCITIILE FINANCIARE – OPERAłII DE

REGULARIZARE ŞI ASIMILATE Cheltuieli şi venituri înregistrate în avans

■ O societate execută reparaŃii prin terŃi în valoare de 15.000 lei, TVA 19%, eşalonată conform scadenŃarului în 3 luni. In fiecare luna se include pe cheltuieli curente cota parte din cheltuieli anticipate - înregistrarea valorii lucrării conform facturii:

% = 401 - 17.850

“Furnizori” 471 15.000 -

“Cheltuieli înregistrate în avans” 4426 2.850 -

“TVA deductibilă” - înregistrarea pe cheltuieli a valorii aferente primei luni (15.000 : 3 = 3.000):

611 = 471 5.000 5.000

“Cheltuieli de întreŃinere şi reparaŃii”

“Cheltuieli înregistrate în avans”

Notă: în următoarele 2 luni se repetă ultima înregistrare. ■ Societatea încasează venituri anticipat pentru 3 luni din: chirii încasate în numerar 1.500 lei, abonamente încasate prin cont bancar 1.000 lei,TVA 19%. In fiecare din cele trei luni aceste venituri se includ pe veniturile perioadei - chirii incasate in avans prin casierie : 5311 = % 1.785 - „Casa in lei”

76

472 - 1.500 „Venituri inregistrate in avans” 4427 - 285 „TVA colectata” _______________________ _________________________ - abonamente incasate in avans prin banca :

5121 = % 1.190

472

„Venituri inregistrae in avans”

1.000-

4427

„TVA colectata” 190-

-

- conform scadenŃarului veniturile incasate in avans sunt trecute eşalonat asupra veniturilor curente (1.500 : 3 = 500; 1.000 : 3 = 333:

472 = % 833 -

“Venituri înregistrate în avans” 706 - 500


7588 - 333

“Alte venituri din exploatare”

Notă: în următoarele 2 luni se repetă ultima înregistrare

OperaŃii în curs de clarificare

■ Societatea are cu un furnizor o situaŃie neclară, fiind în litigiu: 401 = 473 5.000 5.000

“Furnizori” “Decontări din operaŃii în curs de clarificare”

- prin sentinŃă judecătorească, situaŃia se clarifică, datoria aparŃine furnizorului: 473 = 401 5.000 5.000

“Decontări din operaŃii în curs de clarificare”

“Furnizori”

■ În extrasul de cont de la bancă apare o plată în sumă de 5.000 lei care nu aparŃine societăŃii şi o încasare în sumă de 1.000 pentru care nu există document:

473 = 5121 5.000 5.000



5121 = 473 1.000 1.000

“Conturi la bănci în lei” “Decontări din operaŃii în curs de clarificare”

- făcându-se cercetări pentru clarificare s-a constatat că plata era pentru o altă firmă şi s-a corectat:

5121 = 473 5.000 5.000

“Conturi la bănci în lei” “Decontări din operaŃii în curs de clarificare”

- încasarea era dintr-o chirie: 473 = 706 1.000 1.000



4.13. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANłELOR

■ Se constituie provizioane pentru deprecierea creanŃelor-clienŃi: - se vând mărfuri unui client în valoare de 5.000 lei TVA 19%:

77

4111 = % 5.950 -

“ClienŃi” 707 - 5.000


4427 - 950

“TVA colectată” - ulterior clientul devine insolvabil, falimentar:

4118 = 4111 5.950 5.950

“ClienŃi incerŃi sau în litigiu” “ClienŃi” - se constituie provizioane pentru întreaga sumă datorată de client:

6814 = 491 5.000 5.000

“Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea


“Ajustari pentru deprecierea creanŃelor-clienŃi”

- în urma negocierilor se reuşeşte să se încaseze de la client 50% din suma datorată: 5121 = 4118 2.975 2.975

“Conturi la bănci în lei” “ClienŃi incerŃi sau în litigiu” - diferenŃa de 50% se trece pe costuri fiind pierderi, iar TVA-ul se scade din contabilitate:

654 = 4118 2.500 2.500

“Pierderi din creanŃe” “ClienŃi incerŃi sau în litigiu”

4427 = 4118 475 475

“TVA colectată” “ClienŃi incerŃi sau în litigiu” - după aceste operaŃiuni provizionul se anulează rămânând fără obiect:

491 = 7814 5.000 5.000

“Ajustari pentru deprecierea creanŃelor clienŃi”

“Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor

circulante”

- urmarirea in continuare a creantei pana la prescriptie : Debit 8034 Debitori scoşi din activ şi urmăriŃi în continuare - 2.975 - se reactiveaza valoarea creantei trecuta pe pierdere : 4111 = % 2.975 - „Clienti” 754 2.500 „”Venituri din creante reactivate si debitori diversi”

4427 475 „TVA colectata”

______________________ ________________________ - incasarea creantei : 5121 = 4111 2.975 2.975 „Conturi la banci in lei” „Clienti” _______________________ ________________________ - scoaterea creantei din evidenta extrabilantiera : Credit 8034 Debitori scoşi din activ şi urmăriŃi în continuare - 2.975

� Societatea mama acorda unei filiale un imprumut in suma de 2.000 lei .Filiala devine insolvabila si se calculeaza o ajustare pentru deprecierea creantei .Ulterior filiala se redreseaza ,creanta se incaseaza iar ajustarea se anuleaza . - se transmite unităŃii din cadrul grupului un ajutor in sumă de 2.000 lei:

4511 = 5121 2.000 2.000

“Decontări între entitati afiliate”

“Conturi la banci in leil”

- se calculeaza ajustari pentru deprecierea creanŃelor, deoarece unitatea din cadrul grupului a devenit insolvabilă: 6864 = 495 2.000 2.000

“Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de

val.a activelor circulante ”

“Ajustari pentru deprec creanŃelor -decont în cadrul grup, unităŃi şi cu asociaŃii”

- în urma solicitărilor făcute se reuşeşte să se încaseze întreaga sumă: 5121 = 4511 2.000 2.000

“Conturi la bănci în lei” “Decontări între entitati afiliate”

- se anulează ajustarea , rămânând fără obiect în urma încasării sumei: 495 = 7864 2.000 2.000

“Ajustari pentru deprec creanŃelor-decont în cadrul gr,

unităŃii şi cu asociaŃii”

“Venituri financiare din ajustari pt.pierderea de val.a

activelor circulante””

78

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA TREZORERIEI

Trezoreria reprezintă totalitatea operaŃiunilor băneşti şi financiare pe care le efectuează o societate in scopul asigurării mijloacelor băneşti necesare desfăşurării normale a activităŃii ei. În structura trezoreriei se cuprind: a) InvestiŃiile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament - reprezintă acele investiŃii pe care societatea le face pentru achiziŃionarea de titluri de valoare în vederea realizării unui profit într-un termen scurt prin vânzarea acestora la un preŃ mai mare decât preŃul de cumpărare. • Titlurile de plasament cuprind: - acŃiunile deŃinute la entităŃile afiliate - obligaŃiuni emise şi răscumpărate; - obligaŃiunile; - bonurile de tezaur sau de trezorerie; - alte titluri de valoare. AcŃiunea reprezintă un titlu de plasament emis de o societate pe acŃiuni care atesta participarea deŃinătorului la capitalul societăŃii şi care dă dreptul deŃinătorului de a primi dividente adică cote părŃi repartizate din profitul obŃinut de societate. ObligaŃiunea reprezintă un titlu de plasament emis de o societate comercială pentru obŃinerea unui împrumut de la posesorul obligaŃiunii şi care conferă acestuia un venit sub forma de dobândă. Evaluarea titlurilor de plasament are în vedere cele patru momente stabilite pentru evaluare şi anume : - la intrarea în patrimoniu prin achiziŃii cu titlu oneros(cu plata) se evoluează la cost de achiziŃie (preŃ de cumpărare sau valoarea din contract). Cheltuieli accesorii de cumpărare a titlurilor cum sunt comisioanele şi alte cheltuieli aferente nu se includ în cost de achiziŃie ci se înregistrează direct în cheltuieli de exploatare ale exerciŃiului. - cu ocazia inventarierii evaluarea se face la valoarea actuala estimată în funcŃie de preŃul pieŃei şi de utilitatea titlurilor pentru societatea respectivă; - cu prilejul întocmirii bilanŃului, evaluarea se realizează pe titluri de aceeaşi natura prin compararea valorii de inventar (valoarea actuală) cu cea de intrare (contabilă) iar pentru diferenŃa în minus (valoarea de inventar mai mică decât cea de intrare) se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament; - la ieşirea din patrimoniu evaluarea se face la valoarea lor de intrare (contabilă). b) DisponibilităŃile băneşti în conturi la bănci şi în casierie au următoarea structură: - valorile de încasat: cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci; - disponibilităŃile în lei şi în valută; - cecurile unităŃii; - creditele acordate de bancă în conturile curente, aşa zise credite de acoperire; - creditele pe termen scurt acordate prin conturi separate de împrumut; - dobânzi aferente disponibilităŃilor; - alte valori de trezorerie: acreditive, avansuri de trezorerie, alte valori. Efectele de comerŃ sunt înscrisuri care prevăd obligaŃia unei persoane numită debitor de a plăti sau de a face să se plătească unei persoane numită creditor o sumă de bani la un anumit termen (scadenŃă) şi la un loc determinat (loc de plată). Efectele reprezintă titluri de credite care prevăd obligaŃia de a plăti la scadenŃă o anumită sumă de bani. Acreditivul reprezintă suma separată din contul plătitorului şi Ńinută la dispoziŃia unui furnizor la unitatea bancară la care plătitorul îşi are contul în vederea efectuării de plăŃi pentru aprovizionările efectuate. Evaluarea disponibilităŃilor şi a operaŃiilor în devize se face astfel: - creditele şi datoriile unităŃii inclusiv cele în devize se evaluează la valoarea nominală; - operaŃiunile de deconturi în devize precum şi încasările şi plăŃile în numerar se evaluează la cursul de schimb în vigoare din ziua când se face operaŃiunea; diferenŃele de curs valutar dintre data înregistrării creanŃei sau datorii în devize şi data decontării respectiv încasării se înregistrează la cheltuieli financiare (diferenŃe nefavorabile) respectiv la venituri financiare (pentru diferenŃele favorabile). - la închiderea exerciŃiului financiar atât creanŃele şi datoriile în devize cât şi disponibilităŃile în devize se evaluează la cursul în vigoare din ultima zi a anului , iar diferenŃele de curs valutar faŃă de data înregistrării în contabilitate se reflectă în conturile de cheltuieli respectiv venituri. c) Alte valori de trezorerie în care se cuprind: timbrele fiscale şi poştale; tichete şi biletele de călătorie; biletele de tratament şi de odihnă; bonuri (cantităŃi fixe) pentru carburanŃi şi lubrifianŃi; alte valori.

Documentele utilizate în cadrul trezoreriei În funcŃie de modul de efectuare a operaŃiunilor băneşti între societăŃile comerciale şi între acestea şi alte persoane fizice sau juridice, documentele utilizate se grupează în: 1) Documente de încasări şi plăŃi în numerar (pentru operaŃiuni prin casierie) sunt: • ChitanŃa - utilizată pentru încasarea sumelor prin casierie iar în cazul cumpărărilor fără factură se foloseşte chitanŃa fiscală; • Cec-ul de numerar- utilizat pentru ridicarea numerarului de la bancă;

79

• Foaia de vărsământ, utilizat pentru depunerea numerarului la bancă; • DispoziŃia de plată-încasare către casierie, utilizat pentru plata avansurilor de deplasare respectiv pentru încasarea avansurilor neutilizate; • Procesul-Verbal de plăŃi, utilizat pentru predarea sumelor de casierul societăŃii către casierii plătitori; • Împuternicirea, este documentul prin care se autorizează o persoană pentru a încasa drepturile băneşti de la casieria societăŃii; • Registrul de casă, în lei sau în valută, este documentul centralizator al încasărilor şi plăŃilor în numerar efectuate prin casieria societăŃii pe baza actelor justificative. La sfârşitul fiecărei zile în registrul de casă se stabileşte soldul de casă (numerarul existent în casierie). 2) Documente de încasări şi plăŃi fără numerar (decontări pe baza unor instrumente de plată fără numerar) sunt: • Cecul:

- este un instrument cu care se poate plăti valoarea unor bunuri primite fără a avea nevoie de numerar ; - este utilizat de titularii de cont cu disponibilităŃi în cont; - circulă între trei persoane: trăgător -tras- beneficiar; - se emite de trăgător (titularul de cont) prin care se cere băncii ca în calitatea sa de tras să plătească beneficiarului (sau

însuşi trăgătorului aflat în poziŃie de beneficiar) o suma de bani la prezentarea cecului; - se plăteşte numai la vedere, adică la depunerea lui de către beneficia; • Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare – utilizat ca document justificativ (împreună cu documentele

în baza cărora s-au emis cecuri) pentru sumele achitate cu cecuri din carnete cu/şi fără limite de sumă. • Cambia – este un instrument de plată dar şi un titlu de credit prin care trăgătorul (emitentul) plăteşte o datorie faŃă de

beneficiar prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare trăgătorului . Plata se face la ordinul trăgătorului sau al beneficiarului.

• Biletul la ordin, este un instrument de plată prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti beneficiarului la scadenŃă o suma de bani. Este şi un titlu de credit creat de emitent în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în calitate de creditor.

• Ordinul de plată – este o dispoziŃie necondiŃionată dată de emitent unei bănci de a plăti unui beneficiar la o anumită dată o sumă de bani.

• Extrasul de cont – este documentul centralizator al încasărilor şi plăŃilor fără numerar efectuate prin contul de la bancă pe baza actelor justificative. Se întocmeşte de unitatea bancară zilnic şi se pune la dispoziŃia societăŃii titulară a contului împreună cu documentele justificative care au stat la baza înregistrării operaŃiunilor în cont. În cadrul operaŃiunilor de plată prin cambie sau bilet la ordin intervine operaŃiunea de scontare care înseamnă: - cumpărarea de către o bancă a unei cambii sau bilet la ordin înainte de scadenŃă de la beneficiarii titlurilor; - operaŃia prin care banca plăteşte beneficiarului suma înscrisă în cambie sau bilet la ordin, mai puŃin dobânda denumită scont, calculată de la data scontării şi până la scadenŃă; - operaŃia prin care o bancă avansează înainte de scadenŃa unui client al ei, valoarea unor bilete la ordin sau cambii în schimbul unei sume reŃinută denumită scont.

Contabilitatea investiŃiilor financiare pe termen scurt (titluri de plasament)

Contabilitatea titlurilor de plasament se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 5 „ Conturi de trezorerie” grupa 50 „ InvestiŃii financiare pe termen scurt” şi anume : - 501 „AcŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate”; - 505 „ObligaŃiuni emise şi răscumpărate”; - 506 „ObligaŃiuni”; - 508 „Alte investiŃii financiare pe termen scurt şi creanŃe asimilate”; - 5081 „Alte titluri de plasament”; - 5088 „Dobânzi la obligaŃiuni şi titluri de plasament”; - 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiŃii financiare pe termen scurt”. Toate aceste conturi cu excepŃia contului 509 au funcŃie contabilă de activ şi se debitează cu titlurile de valoare cumpărate sau răscumpărate din propriile emisiuni, se creditează cu valoarea contabilă (de intrare) a titlurilor vândute sau anulate după caz iar soldul final debitor reprezintă valoarea titlurilor de plasament aflate în portofoliul societăŃii. De menŃionat că, valoarea contabilă a acestor titluri este dată de preŃul de cumpărare sau valoarea stabilită prin contractele de achiziŃie, iar toate cheltuielile accesorii de cumpărare (comisioanele de intermediere, onorariile, spetele bancare, etc) se înregistrează direct în cheltuieli curente de exploatare ale anului curent. Contul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiŃii financiare pe termen scurt” are funcŃie contabilă de pasiv, este un cont de datorie şi exprimă titlurile de valoare dobândite dar neachitate.

Contabilitatea operaŃiilor efectuate prin conturile de la bănci În categoria operaŃiunilor efectuate prin conturile de la bănci se cuprind: a) Valorile de încasat care cuprind cecurile şi efectele de încasat, evidenŃiate în contul 511 „Valori de încasat” cu următoarele detalieri în conturi sintetice de gradul II: - 5112 „Cecuri de încasat”

80

- 5113 „ Efecte de încasat” - 5114 „ Efecte remise spre scontare”. Toate aceste conturi au funcŃie contabilă de activ, se debitează cu valorile de încasat şi se creditează cu valorile încasate iar soldul debitor reprezintă valorile de încasat existente în conturile de la bănci. b) DisponibilităŃile în lei şi devize cuprind sumele în lei sau devize aflate în conturi la bănci şi a celor în curs de decontare evidenŃiate în contul 512 „Conturi curente la bănci” care se detaliază în următoarele conturi sintetice de gradul II: - 5121 „Conturi la bănci în lei” - 5124 „Conturi la bănci în valută” - 5125 „Sume în curs de decontare”. Contul 512, este cont bifuncŃional, având funcŃie contabilă de activ atunci când reflectă existenŃa şi mişcarea mijloacelor băneşti păstrate la bănci şi funcŃie contabilă de pasiv atunci când reflectă creditele de trezorerie acordate de bancă (aşa zise credite de acoperire). Toate operaŃiile efectuate prin conturile curente la bănci sunt înscrise de bancă în extrasul de cont. OperaŃiile bancare în devize precum şi cele în numerar în valută, se contabilizează atât în devize cât şi în lei la cursul zilei cu stabilirea diferenŃelor de curs valutar faŃă de data înregistrării creanŃelor sau datoriilor, diferenŃe care se înregistrează la venituri (diferenŃe favorabile) sau în cheltuieli (diferenŃe nefavorabile) după caz . La sfârşitul exerciŃiului financiar disponibilităŃile în devize existente în conturile de la banca se evaluează la cursul de schimb din ultima zi a anului, iar diferenŃele de curs valutar rezultate se înregistrează la cheltuieli sau venituri financiare, după caz . • Dobânzile aferente disponibilităŃilor din conturile la bănci sunt evidenŃiate în contul 518 „Dobânzi” care se dezvoltă în următoarele conuri sintetice de gradul II: - 5186 „ Dobânzi de plată” - evidenŃiază dobânzile datorate băncii pentru creditele de trezorerie acordate; - 5187 „ Dobânzi de încasat” - evidenŃiază dobânzile pe care le datorează banca pentru disponibilul din conturile curente. Contul 518 este cont bifuncŃional având funcŃie de pasiv atunci când evidenŃiază în credit dobânzile datorate pentru creditele primite şi funcŃie de activ atunci când înregistrează în debit dobânzile primite pentru disponibilul din contul curent . • Sumele virate, depuse la bancă sau prin mandat poştal dar care nu au apărut în extrasul de cont sunt evidenŃiate 5125 „Sume în curs de decontare”, cont cu funcŃie contabilă de activ. c) Credite bancare pe termen scurt, cuprind creditele pe termen scurt acordate de bănci într-un cont distinct de împrumut reprezintă credite pentru nevoi temporare. Sunt evidenŃiate în contul sintetic de gradul I 519 „ Credite bancare pe termen scurt” care se detaliază în următoarele conturi sintetice de gradul II: - 5191 „ Credite bancare pe termen scurt” - 5192 „ Credite bancare pe termen scurt nerambursate la termen” - 5193 „ Credite externe guvernamentale” - 5194 „ Credite externe garantate de stat” - 5195 „ Credite externe garantate de bănci” - 5196 „ Credite de la trezoreria statului” - 5197 „ Credite interne garantate de stat” - 5198 „ Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” Aceste conturi au funcŃie contabilă de pasiv şi înregistrează în credit datoria unităŃii pentru creditele obŃinute sau dobânzile datorate şi în debit sumele plătite în contul datoriei, iar soldul creditor reflectă sume datorate la sfârşitul perioadei.

Contabilitatea operaŃiilor băneşti în numerar şi alte valori de trezorerie Sumele în numerar în lei sau valută sunt păstrate de societate în casieria unităŃii cu evidenŃa şi gestiune distinctă în lei şi în valută . Contabilitatea operaŃiilor prin casierie sunt evidenŃiate în contul 531 „Casa”, detaliat pe următoarele conturi sintetice de gradul II : - 5311 „Casa în lei” - 5314 „Casa în valută”. Sunt conturi cu funcŃie contabilă de activ. Toate operaŃiunile de casă sunt evidenŃiate în registrul de casă. EvidenŃa analitică a contului 5314 se Ńine pe feluri de valută . Pentru operaŃiunile în devize sumele în valută se transformă în lei la cursul valutar de la data efectuării operaŃiunii de decontare, iar diferenŃele care apar faŃă de data înregistrării operaŃiunilor sunt înregistrate ca venituri (diferenŃe favorabile) sau cheltuieli (diferenŃe nefavorabile) financiare după caz . Contabilitatea altor valori sunt evidenŃiate în contul 532 „Alte valori”. Are funcŃie contabilă de activ şi se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II care reflectă şi structura acestor cheltuieli: - 5321 „Timbre fiscale şi poştale” - 5322 „Bilete de tratament şi odihnă” - 5323 „Tichete şi bilete de călătorie” - 5328 „Alte valori”.

81

Contabilitatea operaŃiilor prin acreditive şi avansuri de trezorerie

• Acreditivele reprezintă sume de bani rezervate într-un cont distinct la dispoziŃia unui furnizor din care se achită obligaŃiile faŃă de acesta pe măsura livrării mărfurilor. • Avansurile de trezorerie reprezintă sume de bani puse la dispoziŃia unor persoane împuternicite de societate (salariaŃi, etc.) pentru efectuarea de plăŃi în favoarea societăŃii. Contabilitatea acestor elemente de trezorerie se Ńine cu ajutorul următoarelor conturi: - 541 „Acreditive” cu dezvoltare pe conturi sintetice de gradul II: - 5411 „ Acreditive in lei” - 5412 „ Acreditive in valută” - 542 „ Avansuri de trezorerie”. Ambele conturi au funcŃie contabilă de activ şi înregistrează în debit sumele alocate în acreditive şi pentru avansuri iar în credit sumele plătite, iar soldul debitor reprezintă sume neconsumate existente în cont.

Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie

• Provizioanele pentru deprecierea conturilor de trezorerie se constituie numai pentru investiŃii financiare pe termen scurt . Contabilitatea acestor provizioane se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie” şi anume: - 591 „Provizioane pentru deprecierea investiŃiilor financiare la societăŃi din cadrul grupului” - 592 „Provizioane pentru deprecierea acŃiunilor proprii” - 593 „Provizioane pentru deprecierea acŃiunilor” - 595 „Provizioane pentru deprecierea obligaŃiunilor emise şi răscumpărate” - 596 „Provizioane pentru deprecierea obligaŃiunilor” - 598 „Provizioane pentru deprecierea altor investiŃii financiare şi creanŃe asimilate” Toate aceste conturi au funcŃie contabilă de pasiv în creditul lor se înregistrează sumele aferente deprecierii titlurilor de plasament, calculate la sfârşitul exerciŃiului financiar iar în debit sumele corespunzătoare diminuării sau anulării provizioanelor înregistrate anterior, soldul creditor reprezintă provizioane constituite existente în portofoliul societăŃii .

OperaŃiuni privind contabilitatea titlurilor de plasament ■ Societatea cumpără 500 acŃiuni la un preŃ de 15 lei/acŃiune plata făcându-se prin bancă. AcŃiunile se achiziŃionează prin bancă, căreia unitatea îi plăteşte serviciul efectuat în sumă de 1.000 lei. AcŃiunile sunt cotate la bursă şi se vând în două tranşe: - 250 acŃiuni cu 16 lei/acŃiune - 250 acŃiuni cu 14,5 lei/acŃiune - cumpărarea acŃiunilor la preŃ de cumpărare (500 acŃiuni x 15 lei = 7.500 lei):

501 = 5121 7.500 7.500 “AcŃiuni deŃinute la

entităŃi afiliate” “Conturi la bănci în

lei”

- cheltuieli efectuate cu procurarea acŃiunilor (comisionul băncii):

627 = 5121 1.000 1.000 “Cheltuieli cu

serviciile bancare” “Conturi la bănci în

lei”

- se vând acŃiuni la bursă, tranşa I la preŃul negociat de 16 lei/acŃiune (250 acŃiuni x 16 lei/acŃiune = 4.000; 250 x 15 = 3.750 şi diferenŃa de 250 x 1 = 250 se înregistrează pe venituri):

5121 = % 4.000 - “Conturi la bănci în

lei”

501 - 3.750 “AcŃiuni deŃinute la

entităŃi afiliate”

7642 - 250 “Câştiguri din

investiŃiile financiare

82

pe termen scurt cedate””

- se vând acŃiuni la bursă tranşa II la preŃ negociat de 14.5 lei/acŃiune (250 x 14.5 = 3.625 lei, 250 x 15 = 3.750 şi

diferenŃa de 250 x 0.5= 125 lei se înregistrează pe cheltuieli):

% = 501 - 3.750 “AcŃiuni deŃinute la

entităŃi afiliate”

5121 2.625 - “Conturi la bănci în

lei”

6642 125 - “Pierderi privind

investiŃiile financiare pe termen scurt

cedate”

■ Societatea emite un număr de 5.000 obligaŃiuni cu valoare nominală de 20 lei cu o dobândă de 15%, pe un an, încasarea prin bancă. La termen obligaŃiunile se răscumpără plătindu-se valoarea lor şi dobânda aferentă. ObligaŃiunile se anulează şi se stinge împrumutul. - se emit obligaŃiunile şi se distribuie, constituindu-se creanŃe (5.000 obligaŃiuni x 20 lei/obligaŃiune = 100.000 lei):

461 = 161 100.000 100.000 “Debitori diverşi” “Împrumuturi din

emisiuni de obligaŃiuni”

- se încasează de la debitori valoarea obligaŃiunilor:

5121 = 461 100.000 100.000 “Conturi la bănci în

lei” “Debitori diverşi”

- la termen se răscumpără obligaŃiunile la valoarea nominală:

505 = 5121 100.000 100.000 “ObligaŃiuni emise şi

răscumpărate” “Conturi la bănci în lei”

- se înregistrează dobânda aferentă, la sfârşitul anului (100.000 X 15% = 15.000):


dobânzile” “Dobânzi af împrum din

emisiunea de obligaŃiuni”

- se plăteşte dobânda datorată:

1681 = 5121 15.000 15.000 “Dobânzi af împrum din emisiunea de obligaŃiuni”


-se anulează obligaŃiunile răscumpărate, precum şi împrumutul:

161 = 505 100.000 100.000 “Împrumuturi din

emisiuni de obligaŃiuni”

“ObligaŃiuni emise şi răscumpărate”

■ Societatea vinde produse finite clienŃilor în valoare de 50.000 lei , TVA 19 % . La încasarea creanŃei se primeşte de la client un CEC de 20.000 lei şi un efect comercial acceptat de 39.500 lei. Se acordă clientului un scont de 3 %. DiferenŃa se încasează prin contul curent, banca percepând un comision de 1.00 lei.

- înregistrare creanŃă pe bază de factură : 4111 = % 59.500 -


produselor finite”

83


- primire efecte comerciale acceptate :

5112 = 4111 20.000 20.000 “Cecuri de încasat” “ ClienŃi”

- primire efecte comerciale acceptate pt. diferenŃă :

413 = 4111 39.500 39.500 “Efecte de primit” “ ClienŃi”

- primirea efectului de plată acceptat de client :

5113 = 413 39.500 39.500 “Efecte de încasat” “ Efecte de primit”

- depunerea la bancă pt. scontare pe bază de borderou a CECului şi a efectului comercial : 5114 = % 59.500 -

“Efecte remise spre scontare”

5112 - 20.000 “Cecuri de încasat” 5113 - 39.500 “ Efecte de încasat”

- înregistrarea scontului acordat de 3% :


sconturile” “ Efecte remise spre

scontare”

- regularizarea TVA ului aferent scontului acordat :

667 = 4427 285 285 “Cheltuieli privind

sconturile” “TVA colectată”

- încasarea diferenŃei în contul curent şi reŃinerea comisionului :

% = 5114 - 57.715 “ Efecte remise spre

scontare”

5121 56.715 - “Conturi la bănci în

lei”

627 1.000 - “Cheltuieli cu

serviciile bancare”

Contabilitatea operaŃiilor efectuate prin conturile de la bănci şi credire bancare ■ Societatea plăteşte prin contul de la bănci în devize către un furnizor suma de 4.000 $ la un curs de 32.000 lei/$ la data apariŃiei datoriei. Plata se face în două rate, astfel: 2.000 $ la un curs de 32.500 lei/$; 2.000 $ la un curs de 31.500 lei/$.

- plata primei rate 2.000 $ x 32.500 lei/$ = 65.000.000; diferenŃă 500 lei/$ x 2.000 $ = 1.000.000: % = 5124 - 65.000.000

“Conturi la bănci în valută”

401 64.000.000 - “Furnizori”

665 1.000.000 - “Cheltuieli din

84

diferenŃe de curs valutar”

- plata celei de a II-a rate 2.000 $ x 31.500 lei/$ = 63.000.000; diferenŃă 500 lei/$ x 2.000 $ = 1.000.000 lei: 401 = % 64.000.000 -

“Furnizori” 5124 - 63.000.000 “Conturi la bănci în

valută”

765 - 1.000.000 “Venituri din


■ Societatea contractează cu BCR un credit pe termen scurt de 50.000.000; din care 25.000.000 lei se plăteşte direct un furnizor; 25.000.000 lei se virează în contul curent. Dobânda datorată 40%. Creditul nu poate fi achitat la termenul prevăzut în contract, ceea ce duce la majorarea dobânzii cu 10%. Se achită creditul restant şi dobânda aferentă. - se achită furnizorul din creditul bancar pe termen scurt:

401 = 5191 25.000.000 25.000.000 “Furnizori” “Credite bancare pe

termen scurt”

- se primeşte creditul în contul curent: 5121 = 5191 25.000.000 25.000.000

- creditul neachitându-se la termen, se trece la credite restante: 5191 = 5192 50.000.000 50.000.000

“Credite bancare pe termen scurt”

“Credite bancare pe term scurt neramb la

scadenŃă”

- se achită împrumutul restant: 5192 = 5121 50.000.000 50.000.000

“Credite bancare pe term scurt neramb la

scadenŃă”


- se calculează dobânda datorată (50.000.000 lei x 40% = 20.000.000 lei): 666 = 5198 20.000.000 20.000.000

“Cheltuieli privind dobânzile”

“Dobânzi af creditelor bancare pe termen

scurt”

- se înregistrează dobânda majorată ca urmare a nerambursării la termen a creditului de 10% (50.000.000 x 10% = 5.000.000 lei):

666 = 5198 5.000.000 5.000.000 “Cheltuieli privind

dobânzile” “Dobânzi aferente

creditelor bancare pe termen scurt”

- se achită dobânda, inclusiv majorările (20.000.000 + 5.000.000 lei = 25.000.000): 5198 = 5121 25.000.000 25.000.000

“Dobânzi aferente creditelor bancare pe

termen scurt”


Contabilitatea operaŃiilor băneşti în numerar şi alte valori de trezorerie ■ Societatea efectuează prin casierie următoarele operaŃiuni : - ridică bani de la bancă 5.000 lei - încasează de la clienŃi o creanŃă de 10.000 lei - aport în numerar adus de asociat de 10.000 lei - restituie avansul de trezorerie neutilizat de 1.000 lei - încasează la vânzarea mărfurilor 15.000 lei - plăteşte un furnizor cu 7.000 lei - depune numerar la bancă de 4.000 lei - plăteşte avansul chenzinal de 5.000 lei - plăteşte salariile - plăteşte ajutoare materiale de 3000 lei

85

- acordă avnsuri de trezorerie de 1.000 lei - plăteşte chiria de 1.000 lei - ridică bani de la bancă 5.000 lei

581 = 5121 5.000 5.000 “Viramente interne ” “Conturi la bănci în

lei”

5311 = 581 5.000 5.000 “Casa în lei ” “Viramente interne ”

- încasează de la clienŃi o creanŃă de 10.000 lei

5311 = 4111 10.000 10.000 “Casa în lei ” “ClienŃi”

- aport în numerar adus de asociat de 10.000 lei

5311 = 456 10.000 10.000 “Casa în lei ” “Decontări cu asociaŃii

privind capitalul ”

- restituie avansul de trezorerie neutilizat de 1.000 lei

542 = 5311 1.000 1.000 “Avansuri de

trezorerie” “Casa în lei”

- încasează la vânzarea mărfurilor 15.000 lei

5311 = 707 15.000 15.000 “Casa în lei ” “Venituri din vânzarea

mărfurilor ”

- plăteşte un furnizor cu 7.000 lei

401 = 5311 7.000 7.000 “Furnizori” “ Casa în lei”

- depune numerar la bancă de 4.000 lei

581 = 5311 4.000 4.000 “ Viramente interne” “ Casa în lei”

5121 = 581 4.000 4.000 “ Conturi la bănci în

lei” “Viramente interne ”

- plăteşte avansul chenzinal de 5.000 lei

425 = 5311 5.000 5.000 “Avansuri acordate

personalului” “ Casa în lei”

- plăteşte salariile

421 = 5311 7.000 7.000 “Personal- salarii

datorate” “ Casa în lei”

- plăteşte ajutoare materiale de 3000 lei

423 = 5311 3.000 3.000 “Personal- ajutoare materiale datorate”

“ Casa în lei”

- acordă avansuri de trezorerie de 1.000 lei

542 = 5311 1.000 1.000 “ Avansuri de

trezorerie” “ Casa în lei”

- plăteşte chiria de 1.000 lei

612 = 5311 1.000 1.000 “Cheltuieli cu “ Casa în lei”

86

redevenŃe, locaŃii...chirii”

■ Societatea plăteşte prin casierie în devize către un furnizor suma de 1.000 $ la un curs de 20lei/$ la data apariŃiei datoriei. Plata se face în două rate, astfel: 500 $ la un curs de 22lei/$; 500 $ la un curs de 18lei/$.

- plata primei rate 500$ x 22lei/$ =11.000; diferenŃă 2 lei/$ x 500 $ =1000: % = 5314 - 11.000

“Casa în devize ” 401“Furnizori” 10.000 -

665 1.000 “Cheltuieli din


- plata celei de a II-a rate 500 $ x 18/$ =9.000; diferenŃă 2 lei/$ x 500$ = 1.000. lei: 401 = % 10.000 -

“Furnizori” 5314“Casa în

devize” - 9.000

765“Venituri 1.000 din diferenŃe de curs - valutar”

■ Societatea procură bilete de călătorie pe CFR în valoare de 5.000 lei cu plata dintr-un avans de trezorerie. Din acestea 4.000 se utilizează pentru transportul în interes de seviciu a salariaŃilor, iar diferenŃa se vinde salariaŃilor cu încasare prin casierie. - acordă avansuri de trezorerie de 1.000 lei

542 = 5311 5.000 5.000 “ Avansuri de

trezorerie” “ Casa în lei”

- procură bilete de călătorie pe CFR 5323 = 542 5.000 5.000

“Tichete şi biletede călătorie”

“ Avansuri de trezorerie”

- consum bilete pentru transportul salariaŃilor 625 = 5323 4.000 4.000

“Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi

transferări”

“ Tichete şi biletede călătorie”

- diferenŃa se vinde salariaŃilor 5311 = 5323 1.000 1.000

“ Casa în lei” “ Tichete şi biletede călătorie”

Contabilitatea operaŃiilor prin acreditive şi avansuri de trezorerie ■ În cadrul operaŃiilor de aprovizionare cu valori materiale, furnizorul solicită să i se deschidă un acreditiv pentru a fi sigur de încasarea valorii bunurilor vândute. Pentru aceasta, societatea deschide un acreditiv la banca sa pentru suma de 50.000.000 lei. În baza acestui acreditiv furnizorul expediază societăŃii o instalaŃie în valoare de 35.000.000 lei TVA 19%, plus cheltuielile de transport de 3.000.000 lei TVA 19%. După efectuarea plăŃii diferenŃa rămasă neconsumată din acreditive se anulează. - se deschide acreditivul solicitat:

5411 = 5121 50.000.000 50.000.000 “Acreditive în lei” “Conturi la bănci în lei”

Notă: în situaŃia că se deschide acreditivul dintr-un credit obŃinut de unitate de la bancă se faceînregistrarea: 5411 = 5191 50.000.000 50.000.000

“Acreditive în lei” „Credite bancare pe termen scurt”

87

- furnizorul livrează instalaŃia, în baza facturii şi se face recepŃia la cost de achiziŃie (inclusiv cheltuielili de transport) plus TVA 19%:

% = 404 - 45.220.000 “Furnizori de

imobilizări”

2131 38.000.000 - "Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaŃii

de lucru)"

ss

4426 7.220.000 - “TVA deductibilă”

- se achită furnizorul din acreditivul deschis: 404 = 5411 45.220.000 45.220.000

“Furnizori de imobilizări” “Acreditive în lei” - diferenŃa de acreditiv neconsumată se anulează (50.000.000 – 45.220.000 = 4.780.000) trecându-seîncontul curent:

5121 = 5411 4.780.000 4.780.000 “Conturi la bănci n lei” “Acreditive în lei”

■ Se acordă unui salariat un avans în valută de 500 $ cu un curs de 32.000 lei/$ = 16.000.000 lei. Se justifică cu acte pentru cheltuielile efectuate pentru protocol 200 $, restul se restituie la casierie. La restituirea sumei cursul dolarului este de 32.500 lei/$. - se acordă avans în valută (500 $ x 32.000 lei/$ = 16.000.000 lei):

542 = 5314 16.000.000 16.000.000 “Avansuri de

trezorerie” “Casa în devize”

- se justifică cu acte 200 $ cheltuieli de protocol (200 $ x 32.000 lei/$ = 6.400.000 lei): 623 = 542 6.400.000 6.400.000

“Cheltuieli de protocol reclama şi publicitate”

“Avansuri de trezorerie”

- la restituirea sumei necheltuite cursul dolarului este de 32.500 lei/$ (300 $ x 32.000 = 9.600.000 lei; 300 $ x 500 = 150.000 lei:

5314 = % 9.750.000 - “Casa în devize”

542 - 9.600.000 “Avansuri de

trezorerie”

765 „Venituri din diferente

de curs valutar”

- 150.000

CAPITOLUL 6 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

Definirea şi recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor • Cheltuielile reprezintă valori plătite sau de plătit pentru consumuri de stocuri , lucrări şi servicii de care beneficiază unitatea, cheltuieli de personal şi pentru executarea unor obligaŃii legale sau contractuale. Cheltuielile includ şi pierderile care conduc la reduceri ale beneficiilor economice. • Veniturile reprezintă sume sau valori încasate sau de încasat în nume propriu din activităŃi curente cât şi câştigurile din orice alte surse. Câştigurile reprezintă cresteri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu din activitatea curentă , dar nu diferă ca natura de veniturile din această activitate . CADRUL GENERAL de intocmire şi prezentare a situaŃiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde InternaŃionale de contabilitate definesc cheltuielile şi veniturile astfel: -cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau cresterii datoriilor, care se concretizează în reduceri de capitaluri priprii, altele decât cele rezultate din distribuirea către actionari - veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau creşteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor , care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuŃii ale actionarilor

88

Recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor se bazează pe normele internaŃionale IASC, paragrafele 92 şi 94 : - cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierderi atunci când a avut loc a reducere a beneficiilor

economice viitoare , aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii , iar această reducere poate fi evaluată credibil.

- În ceea ce priveşte veniturile IAS 18 stabileşte criteriile de recunoaştere în raport cu natura veniturilor ( mai detraliat se regăseşte la pag. 386-390 din cartea domnului Florea Stefan – Contabilitatea finbanciară a aîntreprinderii )

Potrivit IAS 18 evaluarea veniturilor din activitatea curentă se face la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit. Mijlocul de plată, în cele mai multe cazuri ia forma numerarului sau a echivelentului de numerar primită sau ce urmează a fi primită. Valoarea justă a mijlocului de plată va fi determinată prin actualizarea tuturor sumelor de primit în viitor, utiliuzând în acest scop rata dobânzii aferente perioadei respective. DiferenŃa dintre valoarea justă la data recunoaşterii venitului şi valoarea nominală a mijlocului de plată este recunoscută ca venituri din dobânzi, deci venit financiar. Structura cheltuielilor şi veniturilor şi reflectarea lor în contabilitate Structura cheltuielilor şi veniturilor are în vedere natura activităŃilor care le-au generat şi anume: - activitatea de exploatare sau curentă: cuprinde activităŃile ce se desfăşoară în cadrul societăŃii pentru realizarea obiectului de activitate al societăŃii precum şi alte activităŃi cu un anumit grad de permanenŃa. - activitatea financiară -cuprinde totalitatea operaŃiunilor financiare şi monetare generate de activităŃile ce se desfăşoară în societăŃi. - activitatea extraordinară -cuprinde acele operaŃiuni ce apar accidental extraordinar , care nu apar frecvent şi care nu se repetă cu regularitate. Pornind de la această grupare a activităŃilor ,cheltuielile şi veniturile se grupează astfel: A. Cheltuielile: cheltuieli de exploatare; cheltuieli financiare; cheltuieli extraordinare. Cheltuieli cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru deprecierea sau pierederea de valoare , etc

Decontarea cheltuielilor Toate aceste conturi de cheltuieli au funcŃie contabilă de activ; ele colectează în debit toate cheltuielile efectuate în cursul lunii şi se creditează la sfârşitul lunii prin repartizarea rulajelor debitoare respective asupra contului de rezultat (contul 121-profit şi pierderi). Închiderea conturilor de cheltuieli se face în două etape şi anume: În prima etapă se închid conturile de cheltuieli prin creditarea lor în corespondenŃă cu contul de profit şi pierdere determinându-se rezultatul brut prin următoarea formulă contabilă: 121 = conturile de cheltuieli (profit şi pierderi) (clasa 6) În a doua etapă se calculează impozitul pe profit şi se închide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit procedându-se astfel: - se determină rezultatul fiscal (impozabil ) prin influenŃarea rezultatului brut cu elementele nedeductibile şi cu cele deductibile fiscal. - asupra rezultatului fiscal se aplică cota de impozitare prevăzută de normele legale (25%) determinându-se impozitul pe profit care se înregistrează după formula:

691 = 441 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”

„Impozitul pe profit”

- se închide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit prin formula contabilă:

121 = 691 „Contul de profit şi pierdere”

„Cheltuieli cu impozitul pe profit”

- după efectuarea acestor operaŃiuni de închidere conturile de cheltuieli rămân fără sold. Deci conturile de cheltuieli sunt conturi de rezultate , ele nu apar în bilanŃ la sfârşitul lunii neavând sold. B. Veniturile, după natura lor se grupează în :

- Venituri din exploatare; - Venituri financiare; - Venituri extraordinare.

Decontarea veniturilor

89

Toate aceste conturi de venituri au funcŃia contabilă de pasiv; ele colectează în credit toate veniturile realizate în cursul lunii şi se debitează la sfârşitul lunii prin repartizarea rulajelor creditoare (soldurilor) respective asupra contului de rezultate-121 "Profit şi pierderi" . Formula contabilă de închidere a conturilor de venituri este: clasa 7 = 121 (conturi de venituri) (profit şi pierdere) După această înregistrare toate conturile de venituri se închid şi ele rămân fără sold. Conturile de venituri sunt conturi de rezultate ca şi cel de cheltuieli , ele nu apar în bilanŃ; la sfârşitul lunii nu prezintă sold. Contabilitatea operaŃiilor privind cheltuielile de exploatare ■ Societatea achiziŃionează materii prime la cost de achiziŃie 10.000 lei, T.V.A. 19%, care se dau în consum în totalitate. La inventariere se constată lipsuri de materii prime în valoare de 1.000 lei din care 50% se impută. - achiziŃii de materii prime conform facturii:

% = 401 - 11.900 “Furnizori”

301 10.000 - “Materii prime”


- materiile prime se dau în consum pe baza bonului de consum: 601 = 301 10.000 10.000

“Cheltuieli cu materiile prime”

“Materii prime”

- la inventariere se constată lipsuri de materii prime conform procesului verbal de inventariere: 601 = 301 1.000 1.000


“Materii prime”

- din lipsurile constatate, 50% sunt imputate gestionarului: 4282 = % 595 -


7588 - 500 “Alte venituri din

exploatare”

4427 - 95 “TVA colectată”

- la sfârşitul lunii se închide contul de cheltuieli: 121 = 601 11.000 11.000

“Profit şi pierdere” ““Cheltuieli cu materiile prime””

■ Se aprovizionează materii prime la care preŃul standard de 10.000 este mai mare decât cel de achiziŃie de 9.500 lei, T.V.A. 19%. Materiile prime se dau în consum. - recepŃia materiilor prime pe baza facturii:

% = 401 - 11.305. “Furnizori”

301 10.000.000 - “Materii prime”


materii prime şi materiale”


-materiile prime se dau in consum conform bonului de consum: 601 = % 9.500 -


301 - 10.000 “Materii prime” 308 - 500

90

“DiferenŃe de preŃ la materii prime şi

materiale”

Notă: în cazul utilizării metodei inventarului intermitent se fac următoarele înregistrări: - stocuri de materii prime la începutul lunii trecute pe cheltuieli:

601 = 301 1.500. 1.500. “Cheltuieli cu materiile

prime” “Materii prime”

- achiziŃionarea de materii prime în cursul lunii, reflectate direct în consum: % = 401 - 5.950

“Furnizori” 601 5.000. -


4426 950. - “TVA deductibilă”

- la sfârşitul lunii, pe baza inventarului, se constată în stoc materii prime în valoare de 1.000.000 lei: 301 = 601 1.000. 1.000.

“Materii prime” “Cheltuieli cu materiile prime”

Notă: după modelul de mai sus se înregistrează şi aprovizionările şi consumurile de materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de inventar, utilizându-se conturile 602 şi 302, respectiv 603 si 303. ■ Societatea Ńine evidenŃa animalelor la cost de achiziŃie şi obŃine animale nou născute evaluate la un preŃ stabilit de comisie prin proces verbal de 10.000 lei, la care se obŃine un spor de greutate de 40.000 lei. După îngrăşare se vând la preŃ de vânzare de 80.000 lei, TVA 19%, cu încasarea direct prin bancă. De asemenea se cumpără animale la preŃ de factură de 100.000.lei, T.V.A. 19%, la care se obŃine un spor de greutate de 40.000. lei. Acestea se sacrifică în abatorul propriu obŃinându-se produse din carne 180.000.lei şi subproduse de 20.000 lei. - se înregistrează animale tinere, nou născute, pe baza procesului verbal al comisiei de constatare şi evaluare:

361 = 711 10.000. 10.000. “Animale şi păsări” “VariaŃia stocurilor”

- se înregistrează sporul de creştere în greutate: 361 = 711 40.000 40.000

“Animale şi păsări” “VariaŃia stocurilor” - vânzarea animalelor îngrăşate la preŃ de vânzare:

5121 = % 95.200 - „Conturi la bănci în lei”

708 - 80.000. „Venituri din activităŃi

diverse”

4427 - 15.200 “T.V.A. colectată”

- se descarcă gestiunea firmei cu animalele vândute: 711 = 361 50.000 50.000

“VariaŃia stocurilor” “Animale şi păsări” - se cumpără animale conform facturii:

% = 401 - 119.000 “Furnizori”

361 100.000 - “Animale şi păsări”


- se înregistrează creşterea în greutate: 361 = 711 40.000 40.000

“Animale şi păsări” “VariaŃia stocurilor” - se sacrifică în cadrul abatorului propriu şi se descarcă gestiunea cu animalele cumpărate:

606 = 361 100.000 100.000 “Cheltuieli cu animalele

şi păsările” “Animale şi păsări”

- se descarcă gestiunea cu sporul în greutate: 711 = 361 40.000 40.000

“VariaŃia stocurilor” “Animale şi păsări” - din sacrificare se obŃin produse şi subproduse din carne:

91


345 180.000 - “Produse finite”

346 20.000 - “Produse reziduale”

- la sfârşitul lunii se închide contul de cheltuieli: 121 = 606 140.000 140.000

“Profit şi pierdere” “Cheltuieli cu animalele şi păsările”

■ Societatea Ńine evidenŃa animalelor la preŃ standard şi achiziŃionează animale la cost de achiziŃie de 15.000 lei, iar costul standard fiind de 16.000 lei, TVA 19% pe care le vinde la un preŃ de vânzare de 20.000. lei, T.V.A. 19%. De asemenea cumpără animale la un preŃ mai mare decât cel standard (preŃ standard 16.000 lei, preŃ de achiziŃie 18.000 lei), pe care le vinde tot la 20.000 lei T.V.A. 19%.

- achiziŃii de animale conform facturii:

% = 401 - 17.850 “Furnizori”

361 16.000 - “Animale şi păsări”

368 1.000 - „DiferenŃe de preŃ la

animale şi păsări”


- vânzarea animalelor la preŃ de vânzare pe bază de factură: 4111“ClienŃi” = % 23.800 -

708 “Venituri din activităŃi

diverse” - 20.000.

4427“TVA colectată” - 3.800 - se descarcă gestiunea cu animalele vândute:

606 = % 15.000 - “Cheltuieli cu animalele

şi păsările”

361 - 16.000 “Animale şi păsări” 368 - 1.000 “DiferenŃe de preŃ la


- se cumpără animale pe bază de factură: % = 401“Furnizori” - 21.420 361 16.000

“Animale şi păsări” - 368 2.000

“DiferenŃe de preŃ la animale şi păsări”

-

4426“TVA deductibilă” 3.420 - animalele se vând clienŃilor:

4111 = % 23.80 - “ClienŃi”

708 - 20.000 “Venituri din activităŃi

diverse”

4427“TVA colectată” - 3.800 “TVA colectată”

- se descarcă gestiunea cu animalele vândute: 606 = % 18.000 -

92

“Cheltuieli cu animalele şi păsările”

361 - 16.000 “Animale şi păsări” 368 - 2.000 “DiferenŃe de preŃ la


- la sfârşitul lunii se închide contul de cheltuieli: 121 = 606 33.000.000 33.000

“Profit şi pierdere” “Cheltuieli cu animalele şi păsările”

■ Se achiziŃionează mărfuri a căror evidenŃă se Ńine la preŃ cu amănuntul: preŃ de achiziŃie 10.000 lei, TVA 19% ,adaos comercial 20%, T.V.A. 19%. Din aceste mărfuri, jumătate se vând la preŃ de vânzare de 6.000 lei, T.V.A. 19%, cu încasare în numerar. La inventariere se constată lipsă de mărfuri de 500 lei, adaos comercial 20%, lipsă care se impută gestionarului. - recepŃia mărfurilor aprovizionate pe bază de factură:

% = 401 - 11.900. “Furnizori”

371“Mărfuri” 10.000. - 4426“TVA deductibilă” 1.900 - evidenŃa mărfurilor Ńinându-se la preŃ cu amănuntul, se înregistrează adaosul comercial 20% şi T.V.A.neexigibilă, 19%:

371 = % 4.280 - “Mărfuri”

378 - 2.000 “DiferenŃe de preŃ la

mărfuri”

4428 - 2.280 “TVA neexigibilă”

- se vinde în numerar jumătate din marfa achiziŃionată, preŃ de vânzare 6.000 lei, T.V.A. 19%:

5311 = % 7.140 - “Casa în lei”


mărfurilor”

4427“TVA colectată” - 1.140 - se descarcă gestiunea cu marfa vândută la preŃ de achiziŃie, adaosul comercial aferent 20% şi T.V.A. 19%:

% = 371 - 7.140 “Mărfuri”

607 5.000 - “Cheltuieli privind

mărfurile”


mărfuri”


- se descarcă gestiunea cu lipsurile constatate la inventariere: % = 371 - 714

“Mărfuri” 607 500 -

“Cheltuieli privind mărfurile”

378 100 - “DiferenŃe de preŃ la

mărfuri”

4428 114 - “TVA neexigibilă”

- se impută gestionarului lipsa de mărfuri: 4282 = % 714 -


7588 - 600

93

“Alte venituri din exploatare”

4427 - 114 “TVA colectată”

- se închide contul de cheltuieli: 121 = 607 5.500 5.500

“Profit şi pierdere” “Cheltuieli privind mărfurile”

■ La sfârşitul lunii, pe baza ştatelor de plată, întreprinderea înregistrează salariile brute în sumă de 50.000 lei. Se calculează CAS 22%, contribuŃii pentru fondul de şomaj 5% şi la fondul de sănătate 7%. Se înregistrează drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit ştatele de plată până la închiderea exerciŃiului curent, în sumă de 5.000 lei. De asemenea, se acordă personalului, potrivit legii, alte drepturi de protecŃie socială (ajutoare materiale), altele decât cele suportate din CAS, în sumă de 3.000 lei. - înregistrarea salariilor brute pe baza ştatului de plată, la sfârşitul lunii

641 = 421 50.000 50.000 “Cheltuieli cu salariile

personalului” “Personal – salarii

datorate”

- se înregistrează drepturi de personal pentru care nu s-au definitivat ştatele de plată până la sfârşitul anului: 641 = 4281 5.000. 5.000


“Alte datorii în legătură cu personalul”

- se înregistrează CAS (55.000 x 22% = 12.100.): 6451 = 4311 12.100 12.100

“Cheltuieli privind contribuŃia unităŃii ;a

asigurări sociale”


- se înregistrează contribuŃia pentru ajutorul de şomaj (55.000 x 3% = 1.650): 6452 = 4371 1.650 1.650

“Cheltuieli privind contribuŃia unităŃii pentru ajutorul de

şomaj”


- se înregistrează contribuŃia unităŃii la fondul de sănătate 7% (55.000 x 7% = 3.850.): 6453 = 4313 2.750 2.750.

“Cheltuieli privind contribuŃia unităŃii pentru ajutorul de

şomaj”

“ContribuŃia angajatorului pentru asigurările sociale de

sănătate”

- ajutoare materiale plătite de unitate din alte fonduri decât CAS: 6458 = 423 3.000. 3.000

“Alte cheltuieli privind asigurările şi protecŃia

socială”


- se închid conturile de cheltuieli: 121 = % 74.450 -

“Profit şi pierdere” 641 - 55.000 “Cheltuieli cu

remuneraŃiile personalului”

6451 - 12.100. “Cheltuieli privind

contribuŃia unităŃii la asigurările sociale”

6452 - 1.650 “Cheltuieli privind

contribuŃia unităŃii pentru ajutorul de

şomaj”

6458 - 3.000 “Alte cheltuieli privind

asigurările şi protecŃia socială”

94

6453 - 2.700 ContribuŃia

angajatorului pt. asigurările sociale de

sănătate

Contabilitatea operaŃiilor privind cheltuielile financiare ■ Societatea acordă împrumuturi pe termen lung altei societăŃi în valoare de 10.000 lei cu o dobândă de 15% anual. Din aceste creanŃe imobilizate societatea realizează pierderi de 2.000 lei pe care le înregistrează ca atare. Încasarea dobânzii şi a diferenŃei din valoarea creanŃei se realizează prin bancă.

- acordare de împrumuturi pe termen lung altei societăŃi :

2673 = 5121 10.000 10.000 „Împrumuturila acordate

pe termen lung” “Conturi la bănci în

lei”

- dobânda cuvenită 10.000 X 15% :

2674 = 763 1.500 1.500

„Dobânzi aferente împrumuturila acordate pe

termen lung”

“Venituri din creanŃe imobilizate”

- pierderi realizate din creanŃele imobilizate :

663 = 2673 2.000 2.000 „Pierderi din creanŃe

legate de participaŃii ” “ Împrumuturila

acordate pe termen lung”

- încasarea dobânzii aferente :

5121 = 2674 1.500 1.500 „Conturi la bănci în lei” “ Dobânzi aferente

împrumuturila acordate pe termen

lung”

- se încasează diferenŃa din valoarea creanŃei :

5121 = 2673 8.000 8.000

„Conturi la bănci în lei” “ împrumuturila acordate pe termen

lung”

- se închide contul de cheltuieli :

121 = 663 2.000 2.000

“Profit şi pierdere” “ Pierderi din creanŃe legate de participaŃii”

■ Societatea cumpără titluri de plasamente; acŃiuni ale entităŃii afiliate 5.000 lei şi obligaŃiuni 3.000 lei pe care le vinde astfel: acŃiunile cu 4.500 lei iar obligaŃiunile cu 4.000 lei. - procurarea acŃiunilor de la bursă:

501 = 5121 5.000 5.000 „AcŃiuni deŃinute la

entităŃi afiliate” “Conturi la bănci în

lei”

- vânzarea acestor acŃiuni la un preŃ mai mic realizând pierdere: % = 501 - 5.000

„AcŃiuni deŃinute la entităŃi afiliate”

95

5121 4.500 - “Conturi la bănci în lei”

6641 500 - “Cheltuieli privind

imobilizările financiare cedate”

- se cumpără obligaŃiuni:

506 = 5121 3.000 3.000 “ObligaŃiuni” “Conturi la bănci în lei”

- vânzarea acestor obligaŃiuni la un preŃ mai mare decât cel de achiziŃie, realizând venituri suplimentare:

5121 = % 4.000 - “Conturi la bănci în lei”

506 - 3.000 “ObligaŃiuni” 7641 - 1.000 “Venituri din

imobilizări financiare cedate”

- se închide contul de cheltuieli: 121 = 6641 500 500

“Profit şi pierdere” “Cheltuieli privind imobilizările financiare

cedate”

■ Se acordă un scont de 2% la creanŃele de încasat de la clienŃi din vânzarea produselor ( 20.000 lei, TVA 19% ) precum şi debitori 250 lei.

- se înregistrează factura pentru produsele vândute : 4111 = % 23.800 -

“ClienŃi” 701 - 20.000 “Venituri din

vânzarea produselor finite ”


- la încasare se acordă un scont de 2% :

667 = 4111 476 476 „Cheltuieli privind

sconturile acordate” “ClienŃi”

- TVA aferent scontului acordat pt. creanŃele clientului .

667 = 4427 76 76

„Cheltuieli privind sconturile acordate”


- sconturi acordate debitorilor :

667 = 461 250 250


“Debitori diverşii”

- TVA aferent scontului acordat pt. creanŃele debitorului :

667 = 4427 40



96

Contabilitatea operaŃiilor privind cheltuielile extraordinare, amortizările şi ajustările ■ Societatea înregistrează distrugeri din cauza calamităŃilor a stocurilor de materii prime, preŃ standard 2.000 lei, diferenŃe de preŃ nefavorabile 200 lei, animale înecate preŃ standard 5.000 lei, diferenŃe de preŃ favorabile 500 lei, produse finite din depozite - cost de producŃie 7.000 lei. Se fac alte cheltuieli excepŃionale achitate prin bancă 2.000lei. - distrugeri de materii prime din calamităŃi conform procesului verbal de constatare:

671 = % 2.200 - „Cheltuieli privind calamităŃile şi alte

evenimente extraordinare ”

301 - 2.000 “Materii prime” 308 - 200 “DiferenŃe de preŃ la

materii prime şi materiale”

- calamităŃi privind animalele înecate conform procesului verbal de constatare: 671 = % 4.500 -

„Cheltuieli privind calamităŃile şi alte


361“Animale şi păsări” - 5.000 368 - 500 “DiferenŃe de preŃ la animale şi păsări”

- calamităŃi de produse finite din depozite: 671 = 345 7.000 7.000



“Produse finite”

- alte cheltuieli extraordinare: 671 = 5121 2.000 2.000




- închiderea conturilor de cheltuieli: 121 = 671 15.700 15.700

“Profit şi pierdere” „Cheltuieli privind calamităŃile şi alte


■ Se calculează amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale 15.000 lei şi a celor corporale 25.000 lei . Desemenea se înregistrează cheltuieli pt. constituirea de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 10.000 lei, ajustări pt. deprecierea imobilizărilor necorporale 5.000 lei , corporale 7.000 lei, şi financiare 4.000 lei, pt deprecierea stocurilor de materii prime 11.000 lei, a creanŃelor clienŃilor 8.000 lei şi a titlurilor de participare 3.000 lei.

- se înregistrează amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale : 6811 = 280 15.000 15.000

„Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imibilizărilor”

“Amortizări privind imobilizările necorporale”

- se înregistrează amortizarea aferentă imobilizărilor corporale :

6811 = 281 25.000 25.000 „Cheltuieli de

exploatare privind amortizarea

“Amortizări privind imobilizările corporale”

97

imibilizărilor”

- se înregistrează constituirea de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli :

6812 = 151 10.000 10.000 „Cheltuieli de

exploatare privindprovizioanele pt.

riscuri şi ch.”

“Provizioane”

- ajustări pt. deprecierea imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare :

6813 = % 16.000 - „Cheltuieli de

exploatare privind ajustări pt. deprecierea

imibilizărilor”

290 - 5.000 “Ajustări pt.

deprecierea imobilizărilor necorporale”


deprecierea imobilizărilor

corporale”


deprecierea imobilizărilor

financiare”

- ajustări pt. deprecierea stocurilor de materii prime :

6814 = 391 11.000 11.000 „Cheltuieli de

exploatare privind ajustări pt. deprecierea activelor circulante”

“ Ajustări pt. deprecierea materiilor

prime”

- ajustări pt. deprecierea creanŃelor clienŃilor :

6814 = 491 8.000 8.000 „Cheltuieli de


“ Ajustări pt. deprecierea creanŃelor

clienŃi”

- ajustări pt. deprecierea titlurilor de participare :

6814 = 591 3.000 3.000 „Cheltuieli de


“ Ajustări pt. pierderea de valoare a acŃiunilor

deŃinute la entităŃile afiliate ”

- închiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 88.000 “Profit şi pierdere”

6811 40.000 „Cheltuieli de

exploatare privind amortizarea

imibilizărilor”

98


exploatare privindprovizioanele pt.

riscuri şi ch”


exploatare privind ajustări pt. deprecierea

imibilizărilor”



Contabilitatea operaŃiilor privind veniturile ■ Societatea recepŃionează produse obŃinute din secŃii, evidenŃa se Ńine la preŃ standard inferior costului de producŃie: produse finite preŃ standard 10.000 lei, diferenŃe nefavorabile de preŃ 1.000 lei, semifabricate 3.000 lei şi produse reziduale 1.000 lei. Acestea se vând la preŃuri de vânzare astfel: produse finite 12.000 lei, TVA 19%, semifabricate 4.000 lei cu factură întocmită ulterior şi cu TVA 19%, şi produse reziduale cu încasare directă 1.500 lei. După vânzare se descarcă gestiunea cu produsele vândute. Decontarea facturilor se realizează prin contul bancar. - recepŃia produselor în depozitele unităŃii:


345 10.000 - “Produse finite”


produse”

341 3.000 - “Semifabricate”

346 1.000 - “Produse reziduale”

- vânzarea produselor finite către clienŃi pe bază de factură: 4111 = % 14.280 -


produselor finite”

4427“TVA colectată” - 2.280 - se încasează factura de la clienŃi:

5121 = 4111 14.280 14.280 “Conturi la bănci în lei” “ClienŃi”

- se descarcă gestiunea cu produsele vândute:

711 = % 11.000 - “VariaŃia stocurilor”

345 - 10.000 “Produse finite” 348 - 1.000 “DiferenŃe de preŃ la

produse”

- se vând semifabricate cu factură întocmită ulterior:

418 = % 4.760 - “ClienŃi-facturi de

întocmit”


semifabricatelor”

99

4428“TVA neexigibilă” - 760 - se definitivează factura şi se trimite clientului:

4111 = 418 4.760 4.760 “ClienŃi” “ClienŃi-facturi de

întocmit”

- concomitent TVA devine exigibilă: 4428 = 4427 760 760

“TVA neexigibil” “TVA colectat” - se descarcă gestiunea cu semifabricatele vândute:

711 = 341 3.000 3.000 “VariaŃia stocurilor” “Semifabricate”

- se vând produse reziduale cu plata directă, conform facturii: 5121 = 703 1.500 1.500


“Venituri din vânzarea produselor reziduale”

5121 = 4427 285 285 “Conturi la bănci în

lei” “TVA colectată”

- se descarcă gestiunea cu produsele reziduale vândute:

711 = 346 1.000 1.000 “VariaŃia stocurilor” “Produse reziduale”

- se închid conturile de venituri: % = 121 - 17.500

“Profit şi pierdere” 701 12.000 -

“Venituri din vânzarea prod finite”

702 4.000 - “Venituri din vânz semifabricatelor”

703 1.500 - “Venituri din vânz prod

reziduale”

■ O societate are un sector propriu de proiectare şi cercetare prin care execută cu forŃe proprii un proiect în valoare de 5.000lei pe care îl vinde la un preŃ de 6.000lei, TVA 19%. De asemenea execută un studiu pentru alte unităŃi pe bază de contract pentru care primeşte un avans de 2.000lei. La terminarea lucrării se recepŃionează: valoare totală 8.000lei, TVA 19%, factura se întocmeşte ulterior. Se încasează factura prin bancă după ce se reŃine avansul. - valoarea lucrării executate cu forŃe proprii:

203 = 721 5.000 5.000 “Cheltuieli de

cercetare şi dezvoltare”

“Venituri din producŃia de imobilizări necorporale”

- vânzarea proiectului către alte unităŃi: 461 = % 7.140 -

“Debitori diverşi” 7583 - 6.000 “Venituri din vânzarea


4427“TVA colectat” - 1.140 - se descarcă gestiunea cu valoarea proiectului vândut:


activele cedate şi alte operaŃii de capital”

“Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare”

- se primeşte un avans pentru executarea unui studiu pe bază de contract: 5121 = 419 2.000 2.000


“ClienŃi - creditori”

- se termină lucrarea, iar factura se întocmeşte ulterior: 418 = % 9.520 -

100

“ClienŃi-facturi de întocmit”

705 8.000 “Venituri din studii şi

cercetări”

4428“TVA neexigibil” - 1.520 - se definitivează şi se întocmeşte factura:

4111 = 418 9.520 9.520 “ClienŃi” “ClienŃi-facturi de

întocmit”

- TVA neexigibil trecut la TVA colectat: 4428“TVA neexigibil” = 4427“TVA colectat” 1.520 1.520

- se încasează factura şi se reŃine avansul: % = 4111 - 9.520

“ClienŃi” 5121 7.520 -


“ClienŃi - creditori” - închiderea conturilor de venituri:

% = 121 - 19.000 “Profit şi pierdere”

721 5.000 - “Venituri din producŃia de imobilizări necorporale”

7583 6.000 - “Venituri din vânzarea


705 8.000 - “Venituri din studii şi

cercetări”

■ Societatea vinde mărfuri astfel: • vânzări cu ridicata - preŃ de vânzare 50.000, TVA 19% şi acordă clientului un scont de 2%, încasarea facturii se face

prin bancă • vânzări de mărfuri la export, scutite de taxe vamale şi TVA, valoarea vânzării 2.000 $, iar cursul valutar 2.70lei/$.

Factura se întocmeşte ulterior şi la decontarea ei cursul valutar este de 2.75lei/$. Comisionul vamal 0,5% la valoarea din vamă

• vânzări cu amănuntul la preŃ cu amănuntul de 20.000lei, care include şi TVA - se înregistrează factura pentru mărfuri vândute cu ridicata:

4111“ClienŃi” = % 59.500 - 707 “Venituri din vânzarea

mărfurilor” - 50.000

4427 - 9.500 “TVA colectat”

- se înregistrează scontul acordat clientului (2%):

667 = 4111 1.190.000 1.190 “ClienŃi privind

sconturile acordate” “ClienŃi”

- se încasează factura prin bancă (59.500– 1.190): 5121 = 4111 58.310 58.310

“Conturi la bănci în lei” “ClienŃi” - se înregistrează valoarea vânzărilor la export, fără factură (2.000 $ x 2.70lei/$ = 5400 lei):

418 = 707 5.400 5.400 “ClienŃi-facturi de

întocmit” “Venituri din vânzarea

mărfurilor”

- se întocmeşte factura: 4111 = 418 5.400 5.400

“ClienŃi” “ClienŃi-facturi de

101

întocmit” - se înregistrează comisionul vamal (2.000 $ x 0,5% = 10 $ x 2.70lei/$ = 27 ):

635 = 446 27 27 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi



- se plăteşte comisionul vamal: 446 = 5121 27 27



- încasarea facturii de la client (2.000 $ x 2.75lei =5.500): 5124 = % 5.500 -

“Conturi la bănci în valuta ”

4111 - 5.400 “ClienŃi” 765 - 100 “Venituri din diferenŃe

de curs valutar”

- vânzarea mărfurilor cu amănuntul prin magazinele unităŃii (TVA 20.000x 15,96638 % = 3.193) (procentul de calcul a TVA dedus s-a calculat din relaŃia 19/119 = 15,966381)

5311 = % 20.000 - “Casa în lei”


mărfurilor”

4427 - 3.193 “TVA colectat”

- închiderea conturilor de venituri: % = 121 - 72.307

“Profit şi pierdere” 707 72.207 -


765 100 - “Venituri din diferenŃe

de curs valutar”

Contabilitate Financiara

Documents

Transcript of Contabilitate Financiara