Universitatea TRANSILVANIA BraşovFacultatea de ŞTIINŢE ECONOMICE

PROIECTCONTABILITATE

FINANCIARĂ

STUDENT: JOZSA CSABA GRUPA: 8481 TRANZACŢII INTERNAŢIONALE

Analiza financiară

Analiza financiară reprezintă activitatea de diagnosticare a performanţelor financiare ale unei intreprinderi la încheierea unui exerciţiu financiar. Altfel spus analiza financiară urmăreşte să identifice punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării unor strategii de menţinere şi dezvoltare a intreprinderii.

Indiferent de faptul că este internă sau externă, analiza financiară are ca obiective:

- studiul performanţei financiare- studiul echilibrului financiarSursele de date pentru analiza financiară sunt următoarele:- bilanţul- contul de profit şi pierdere- anexe la bilanţObiectivul principal al funcţiunii financiare este punerea în aplicare a

unui sistem de metode de gestiune financiară care să determine creşterea valorii societăţii comerciale. Astfel pentru societăţile mari acest obiectiv vizează maximizarea valorii de piaţă (a acţiunilor sale), iar pentru societăţile mici şi mijlocii obiectivul substanţial este asigurarea independenţei şi a rentabilităţii.

Structura gestiunii financiare cuprinde un domeniu operaţional pentru gestiunea fluxurilor financiare şi un domeniu funcţional responsabil de prelucrarea datelor financiare, de difuzarea acestora în mediul intern şi extern al intreprinderii şi de relaţiile cu mediul financiar extern.

Gestiunea financiară ocupă un loc particular în conducerea generală a societăţii, dar ea nu este decât o funcţie complementară alături de alte

domenii funcţionale cum sunt: contabilitatea generală şi analitică, controlul financiar, informatica de gestiune etc.

În continuare, după o scurtă prezentare a societăţii, vom urmări analiza financiară a S.C. “CARPATEX” S.A..

S.C. “CARPATEX” S.A.

S.C. “CARPATEX” S.A. are o istorie îndelungată, care începe cu înfiinţarea în 1823 a Fabricilor de Postav şi Ţesături de Modă din Braşov Wilhelm Scherg & Ciie S.A., care este întreprinderea cea mai veche din ramura industriei de lână.

S.C. “CARPATEX” S.A. s-a înfiinţat prin preluarea integrală a patrimoniului întreprinderii de stofe, conform H.G. 1245/1990. Conform statutului societăţii capitalul social a fost subscris şi vărsat de statul român ca unic acţionar. În baza legii privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991, acţiunile societăţii au fost transmise celor doi acţionari: FPS şi FPP. În 1995 are loc privatizarea de 100%, în urma căreia la Adunarea Generală a Acţionarilor din 11.11.1996 a fost hotărâtă modificarea statutului S.C. “CARPATEX” S.A..

În prezent societatea îşi desfăşoară activitatea în trei unităţi amplasate astfel:

- Unitatea I: Str. Nicolae Titulescu nr.2, unde se află sediul societăţii, secţia de ţesătorie şi finisaj, precum şi atelierele de întreţinere şi secţia creaţie.

- Unitatea a II-a: Str. Avram Iancu nr.64, secţia filatură cardată şi vopsitoria de fibre.

- Unitatea a III-a: Str. Mihai Viteazul nr.87, depozitele de materii prime pentru secţia filatură.

Obiectul de activitate al S.C. “CARPATEX” S.A. este fabricarea şi comercializarea de:

- fire lână şi tip lână cardate.- ţesături lână şi tip lână. - abur şi apă supraîncălzită, executări de lucrări privind prestări de

servicii şi sponsorizarea diferitelor activităţi.

Firma are secţii de producţie în care pornind de la fibră se filează prima dată firele, se execută toate operaţiile pregătitoare necesare pentru obţinerea ţesăturii, are secţie de remediere a defectelor ce pot apărea în ţesătura crudă şi are secţie de finisare a ţesăturilor în care se obţine tuşeul necesar fiecărui articol în parte.

Toţi indicatorii calculaţi pe anul 1998 vor avea ca indice cifra “0”, iar indicatorii calculaţi pe anul 1999 vor avea ca indice cifra “1”. Deasemenea săse ţină seama de faptul că toate sumele sunt exprimate în mii lei.

Pe baza datelor prezentate în bilanţ se determină următorii indicatori:1. Situaţia netă2. Fondul de rulment 3. Nevoia de fond de rulment4. Trezoreria netă

Determinarea acestor indicatori necesită întocmirea unui bilanţ simplificat de forma:

ANUL 1998Active imobilizate: 20.157.402

Capitaluri proprii: 33.250.602Datorii pe termen lung: 27.681.891

Active circulante: 60.850.980

Datorii pe termen scurt: 20.075.889

ANUL 1999Active imobilizate: 19.274.464

Capitaluri proprii: 34.601.716Datorii pe termen lung: 28.850.119

Active circulante: 77.363.938

Datorii pe termen scurt: 33.186.567

1. Situaţia netă: SN

Exprimă valoarea drepturilor pe care le au proprietarii asupra întreprinderii şi se calculează după următoarea formulă:

SN = Total Activ-Datorii

SN0 = 81008382-(27.681.891+20.075.889) SN0 = 33.250.602

SN1 = 96.638.402-(28.850.119+33.186.567) SN1 = 34.601.716

2. Fondul de rulment net: FRN

Se poate calcula cu ajutorul următoarelor formule:

FRN = CP-Ai , unde CP – capitaluri permanenteFRN = Ac-DTs Ai – active imobilizate

Ac – active circulante DTs – datorii pe termen scurt

CP = Cp+DTl , unde Cp – capitaluri proprii DTl – datorii pe termen lung

Prin prima formulă obţinem:

FRN0 = (33.250.602+27.681891)-20.157.402 FRN0 = 40.775.091

FRN1 = (34.601.716+28.850.119)-19.274.464 FRN1 = 44.177.371

Calculul prin a doua formulă:

FRN0 = 60.850.980-20.075.889FRN0 = 40.775.091

FRN1 = 77.363.938-33.186.567

FRN1 = 44.177.371

FRN = FRN1-FRN0 = 44.177.371-40.775.091FRN = 3.402.280

Pe baza calculelor se observă că FRN a crescut din 1998 până în 1999 cu 3.402.280 mii lei. Fondul de rulment pozitiv arată că capitalurile permanente ale întreprinderii finanţează integral activele imobilizate nete şi o parte din activele circulante.

Fondul de rulment se poate descompune în:- fond de rulment propriu: FRP- fond de rulment străin: FRSFondul de rulment propriu se calculează cu ajutorul formulei:

FRP = Cp-Ai

FRP0 = 33.250.602-20.157.402 = 13.093.200

FRP1 = 34.601.716-19.274.464 = 15.327.252

Fondul de rulment străin se calculează prin următoarea formulă:

FRS = FRN-FRP

FRS0 = 40.775.091-13.093.200 = 27.681.891

FRS1 = 44.177.371-15.327.252 = 28.850.119

Putem observa pe baza rezultatelor că atât FRP, cât şi FRS înregistrează o creştere, deci putem spune că se menţine într-o anumită proporţie gradul de autonomie din domeniul investiţional. Creşte FRP, dar în acelaşi timp creşte şi FRS, deci gradul de îndatorare.

3. Nevoia de fond de rulment: NFR

Acest indicator reflectă mărimea resurselor de finanţare a activelor circulante necesare desfăşurării activităţii întreprinderii. Se calculează ca

diferenţă între nevoile temporare (fără disponibilităţi) şi resursele temporare (fără credite pe termen scurt).

NFR0 = (60.850.980-1.034.827-43.531-27.442)-20.075.889NFR0 = 39.669.291

NFR1 = (77.363.938-168.943-27.614-12.282)-33.186.567NFR1 = 43.968.532

NFR =NFR1-NFR0 = 4.229.241

Nevoia de fond de rulment are valoare pozitivă şi se apreciează favorabil fiind expresia unei politici de creştere a nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.

4. Trezoreria netă: TN

Trezoreria netă se calculează în felul următor:

TN = FRN-NFR

TN0 = 40.775.091-39.669.291 = 1.105.800

TN1 = 44.177.371-43.968.532 = 208.839

TN = TN1-TN0 = 208.839-1.105.800TN = -896.961

În fiecare din cei doi ani trezoreria netă înregistrează valori pozitive, ceea ce înseamnă că intreprinderea desfăşoară o activitate eficientă, dispunând de o autonomie financiară pe termen scurt.

Soldurile intermediare de gestiune: SIG

Sunt folosite pentru a pune în evidenţă volumul şi rentabilitatea activităţii întreprinderii. Pentru calculul acestor indicatori se folosesc datele din contul de profit şi pierdere.

Aceste SIG-uri, prezentate în tabelul următor sunt:- marja comercială: MC- producţia exerciţiului: PE- valoarea adăugată: VA- excedentul brut de exploatare: EBE- rezultatul exploatării: RE- rezultatul current: RC- rezultatul net: RN

Solduri intermediare de gestiune Anul 1998 Anul 1999 Vânzări de mărfuri- Costul mărfurilor vândute

1.039.857 896.340

808.892 567.212

1.Marja comercială 143.517 241.680 Marja comercială+ Producţia vândută+ Producţia stocată + Producţia imobilizată

143.517 55.357.338 6.540.365 ---

241.680 56.015.375 11.397.464 129.718

2.Producţia exerciţiului 61.897.704 67.542.555 Producţia exerciţiului+Marja comercială- Consumuri externe

61.897.704 143.517 43.225.308

67.542.555 241.680 48.084.116

3.Valoarea adăugată 18.815.913 19.700.119 Valoarea adăugată+ Subvenţii de exploatare- Impozite, taxe- Cheltuieli cu personalul

18.815.913 --- 253.698 14.170.367

19.700.119 3.445 237.361 13.099.343

4.Excedentul brut de exploatare 4.391.848 6.366.860 Excedentul brut de exploatare+ Alte venituri din exploatare- Alte cheltuieli din exploatare- Amortizări, provizioane

4.391.848 11.022.910 10.110.249 946.086

6.366.860 13.660.423 12.662.965 1.326.244

5.Rezultatul exerciţiului – profit 4.358.422 6.038.074 Rezultatul exerciţiului+ Venituri financiare

4.358.422 3.294.235

6.038.074 3.450.876

- Cheltuieli financiare 6.057.968 8.550.0846.Rezultatul curent – profit 1.594.689 938.866 Rezultatul current+ Venituri excepţionale- Cheltuieli excepţionale- Impozit pe profit

1.594.689 103.339 737.142 508.780

938.866 1.293.600 724.518 636.445

7.Rezultatul net – profit 452.106 871.503

Din tabelul prezentat se poate observa că profitul net al întreprinderii a crescut de la 452.106 mii lei la 871.503 mii lei.

Unele cheltuieli au crescut, dar altele au scăzut, fapt care se poate observa şi în cazul veniturilor. Aceasta a determinat şi faptul că rezultatul curent din1999 e mai mic decât cel din 1998, deşi rezultatul exerciţiului e mai mare în1999 decât în 1998. Totuşi rezultatul net este mai mare în 1999 datorită faptului că veniturile excepţionale au crescut mai repede decât cheltuielile excepţionale.

Valoarea adăugată în cei doi ani reprezintă o creşterea de valori de18.815.913 mii lei în 1998 şi de 19.700.119 mii lei în 1999.

Excedentul brut de exploatare exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare şi reprezintă resursa principală a întreprinderii cu influenţă directă asupra rentabilităţii economice a întreprinderii şi a capacităţii sale de autofinanţare.

Capacitatea de autofinanţare: CAF

Capacitatea de autofinanţare a întreprinderii reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii la sfârşitul unui exerciţiu financiar destinat să remunereze capitalurile proprii prin dividende şi să finanţeze investiţiile de menţinere sau de reducere, precum şi cele de dezvoltare din exerciţile viitoare.

Capacitatea de autofinanţare se calculează pornind de la veniturile şi cheltuielile gestiunii curente posibile de a se transforma imediat sau la termen în fluxuri de trezorerie.

Această capacitate se poate determina prin două metode:1. metoda deductivă

2. metoda adiţională

1. Metoda deductivă

Anul 1998 Anul 1999 EBE+ alte venituri exploatare+

Analiza ratelor de structură patrimonială

Analiza ratelor de structură ale activului

a) Rata activelor imobilizate: RAi RAi = (Ai /total activ)*100

RAi = (19.274.464/96.638.402)*100 = 19,945 %

După conţinutul componentelor activelor imobilizate această rată se descompune în:

a1) Rata imobilizărilor corporale: Ric

Ric = (ic /total activ)*100

Ric = (19.247.186/96.638.402)*100 = 19,915 %

a2) Rata imobilizărilor financiare: Rif

Rif = (if /total activ)*100

Rif = (27.278/96.638.402)*100 = 0,03 %

b) Rata activelor circulante: RAc

RAc = (Ac /total activ)*100

RAc = (77.363.938/96.638.402)*100 = 80,055 %

Ca şi în cazul activelor imobilizate se pot calcula rate în funcţie de componente:

b1) Rata stocurilor: Rs

Rs = (Stocuri /total activ)*100

Rs = (33.854.759/96.638.402)*100 = 35,03 %

b2) Rata creanţelor comerciale: Rcc

Rcc = (Creanţe comerciale /total activ)*100

Rcc = (43.300.340/96.638.402)*100 = 44,8 %

b3) Rata disponibilităţilor şi plasamentelor: Rdp

Rdp = ((disp+plasamente)/total activ)*100

Rdp = (208.839/96.638.402)*100 = 0,21 %

Analiza ratelor de structură ale pasivului

a) Rata stabilităţii financiare: Rsf

Rsf = (capitaluri permanente /total pasiv)*100

Rsf = (63.451.835/96.638.402)*100 = 65,66 %

b) Rata autonomiei financiare: Raf

- globale: Rafg

Rafg = (capitaluri proprii /total pasiv)*100

Rafg = (34.601.716/96.638.402)*100 = 35,81 %

- la termen: Raft

Raft = (capitaluri proprii /capitaluri permanente)*100

Raft = (34.601.716/63.451.835)*100 = 54,53 %

c) Rata îndatorării globale: Rîg

Rîg = (datorii totale /total pasiv)*100

Rîg = (62.036.686/96.638.402)*100 = 64,19 %

Diagnosticul financiar al rentabilităţii

Rentabilitatea reprezintă o dimensiune importantă a diagnosticului financiar al unei întreprinderi.

Sub aspect economic beneficiul unei întreprinderi este generat de rata rentabilităţii tuturor activităţilor pe care ea le desfăşoară, respective a tuturor fondurilor investite.

Diagnosticul rentabilităţii se realizează prin intermediul a două categorii de rate de eficienţă:

- rata rentabilităţii economice- rata rentabilităţii financiare

Rata rentabilităţii economice: Rre

Rata rentabilităţii economice măsoară eficienţa mijloacelor materiale şi financiare allocate activităţii întreprinderii.

Se calculează în felul următor:

Rre = (EBE /capitaluri investite)*100

Capitaluri investite = Active fixe brute+NFR+Disponibilităţi Capitaluri investite = 20.142.490+43.968.532+208.839 Capitaluri investite = 64.319.861

Rre = (6.366.860/64.319.861)*100 = 9,9 %

Rata rentabilităţii financiare: Rrf

Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul capitalurilor proprii, respective a plasamentelor financiare pe care acţionarii le-au efectuat atunci când au cumpărat acţiuni. Se calculează cu ajutorul formulei următoare:

Rrf = (profit net /capitaluri proprii)*100

Rrf = (871.503/34.601.716)*100 = 2,52 %

Tabloul de finanţare

Tabloul de finanţare permite descrierea relaţiilor de egalitate dintre fluxurile de utilizări şi fluxurile de resurse pe perioada trecută. Ca urmare se mai numeşte tabloul utilizărilor şi resurselor şi arată în felul următor:

UTILIZĂRI RESURSEI. Utilizări permanenete: I. Resurse permanente:

- reduceri de imobilizări882.938

- creşteri de capital permanente

2.519.342II. Utilizări pe termen scurt: - creşteri de active circulante 16.512.958

II. Resurse pe termen scurt: - creşteri de datorii pe termen scurt 13.110.678

Total 16.512.958 Total 16.512.958

Variaţia fondului de rulment: FR*

FR* = resurse permanente-utilizări permanente FR* = 3.402.280

Variaţia fondului de rulment este pozitivă. Aceasta se datorează faptului că resursele permanente depăşesc utilizările permanente, deci o parte a resurselor permanente se vor utiliza pentru finanţarea utilizărilor pe termen scurt.

Variaţia fondului de rulment: NFR*

NFR* = NFRE* + NFRAE* = 4.299.241

Variaţia trezoreriei nete: TN*

TN* = FR* - NFR* TN* = 3.402.280-4.299.241 = -896.961

Variaţia trezoreriei nete are valoare negativă, ccea ce înseamnă că se înregistrează o descreştere a trezoreriei nete.