1. contiina

2.

• SCIENTIA = Cunoa tere; CON = Care inso e te.

• SENSURI:

• • • FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu personalitatea sau cu existenta umana.

• • • • individual

• • • • social

• • • FIZIOLOGIC :

• • • • Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de functionalitate.

• • • • Organicitate- rolul FRAA, zona centrencefalic, c. Veghe (corpi mamilari), c. Somn (HT ant)

• • • • T. Organo- dinamic

• • • PSIHOLOGIC :

• • • • Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoar

• • • • Jean Delay (psa)- - funcie complex care e o ierarhizare a unor funcii care o creeaz n totalitate .

• • • • Tipuri

• • • • • Elementar

• • • • • Operaional-logic

• • • • • Axiologic

3. DEFINI II:

• J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o structura originala.

• K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat ; fiecrui moment al insului i corespunde o experien trit n corelaie cu o ordine prestabilit; aici i acum

• H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente transpunand-o in universalitatea constiintei ; adispune de un model al lumii; fenomenul contiinei

• Stare de veghe activ, de vigilen i atenie optim lucid

• • • ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT

• • • CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI

4. Diferene

• VIGILENA (VEGHE)- receptare pasiv, neutr a mediului nconjurtor; atitudine voluntar de observare atent i susinut, de supraveghere a mediului nconjurtor

• CONTIENA (STARE DE CONTIEN)- aptitudinea de a reflecta subiactiv existena ( interioar i exterioar) i de a-i adapta comportamentul la reflectare

5. FUNCII

• De orientare

• De integrare superioar

• De motivare

• De control

6. Teorii

• Psihanalitic-

• • Jean Delay

• • Sigmund Freud- IC- modelul refulrii

• Neuro-fiziologic

• Psihofiziologic

• • Moruzzi- Magoun- Fraa

• • Penfield- zona centrencefalic

• • Corpi mamilari (veghe)/ HT ant (somn)

• Organo-dinamic-

• • Morakov- Jackson

• • • Automatisme nvate

• • • Reflexe condiionate

• • • Conduite (contiina deliberat)

• • Ey- cmpul contiinei conine percepia, imaginaia, afectivitate, instinctele, activitatea, limbajul; sincrona/ diacron- totalitatea clipelor cmpului constiinei constituie organizarea personalitii

7. CIMPUL CONSTIINTEI

• INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din perioade de tulburari ale constiintei.]

• SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul constiintei.

• Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt.

• PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in momentul respectiv.

8.

9. Proprieti

• Substrat material

• Nivel maxim odat cu limbajul

• Prezint variaii in timp i ciclic (somn/ veghe)

• Necesit integritatea tuturor sferelor psihice (perc, atenie, memorie, gndire, afectivitate, etc. )

10. Laturi

• Informaional- cognitiv-

• • Identificarea obiectelor

• • Delimitarea real/ imaginar

• • Concepte,

• • simboluri

• • Legturi logice,

• • Raionamente

• Reglatoare

• • Motivaia

• • Formularea comportamentelor

• • Asumarea responsabilitilor

• • Aplicarea deciziilor

11. Tipuri de contiin

• Moral

• Social

• Grupului

• Profesional

• De clas

• Naional

• De sine!- individualizat

12. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI

• I . SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a constiintei este suspendata.

• Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor fiziologice.

• TIPURI DE SOMN:

• • LENT reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e insotit de unde EEG lente.

• • PARADOXAL somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana)

• UNITATEA DE SOMN= O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-25%].

• 4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.

• VISUL 3-6 faze/noapte.

• Suprimarea fazei paradoxala a somnului neliniste, iritabilitate.

• Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate.

13. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTE I

• II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta necesara bunei functionari a psihicului.

• • • IMEDIATA Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in timp si spatiu ( orientare allopsihica) si asupra propriei persoane ( orientare autopsihica ).

• • • MEDIATA Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre ceva.

14. Tulburrile contiinei I. Tulburrile cmpului contiinei

• CANTITATIVE (CLARITATE)

• • Obtuzia

• • Hebetudine

• • Torpoare

• • Obnubilare

• • Stupor

• • Sopor

• • Coma- apsihism Guiraud

• • • Subcoma

• • • Vigil

• • • carus

• CALITATIVE (STRUCTUR)

• • Onirism

• • Oneroidie Mayer- Gross

• • Stare amentiv Meyert

• • Stare crepuscular

• • • Automatism ambulatoriu

• • • Fuga patologic crepuscular

• • • somnambulism

15. Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine

• CORPORALITII (SOMATOGNOZIA)

• • Tulb. Schem corporal neurologice

• • • Sd. Gertsmann

• • • Sd. Anton Babinski

• • Tulb. Schem corporal psihice

• • • Cenestopatii

• • • Hipocondrii

• • • Sd. Cotard

• • Desomatizare

• • • Dismorfofobia

• • • heautoscopia

16. Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine

• 2. REALITII OBIECTUALE

• Derealizare

• deja vu

• deja connu

17. Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine

• 3.CONTIINEI PROPRIEI PERSOANE

• • Personalitate multipl

• • Depersonalizare

• • Sd. Automatism mental Kandinski- Clerambault

• • • Senzaii parazite

• • • Triplu automatism

• • • • Motor

• • • • Ideativ

• • • • Ideo-verbal

• • • Dedublarea mecanic a gndirii

• • • Micul automatosm mental

18. Tulburrile contiinei III. Tulburrile ritmului nictemeral

• INSOMNII

• • De adormire

• • De trezire

• HIPERSOMNII

• • Continue

• • Paroxistice

• • • Sd. Pickwick

• • • Atac narcoleptic

• • • Atac cataleptic

• • • Pseudohipersomnia isteric

• VISUL

• • Comarul

• • Pavor nocturn

• • Bruxismul

• • Enuresis nosturn

• • Automatisme ambulatorii nocturne

• INVERSAREA RITMULUI NICTEMERAL

• STAREA HIPNAGOGIC/ HIPNAPOMPIC

19. TULBURARILE CONSTIINTEI

• I. CANTITATIVE:

• • • OBTUZIA = cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei, cresterea latentei; dificultati in precizarea ideilor, asociatii dificile.

• • • HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex, dezorientare usoara, hipokinezie.

• • • TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie.

• • • OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie, bradikinezie, orientare grea.

• • • STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata, reactioneaza doar la stimuli foarte puternici.

• • • SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei accentuate.

• • • COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor vegetative.

20. TLBURARILE CONSTIINTEI

• II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei, contact defectuos cu realitatea,

• • • STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila ( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini traite,

• • • STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala, incoerenta maxima, agitatie dezordonata.

• • • STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea automatismelor motorii; actele comportamentale coordonate dar neadecvate preocuparilor anterioare; amnezie consecutiva. In:*epilepsie;*betia patologica;*histerie;*tumori de lob frontal;*hipoglicemie.

• • • STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante.

21. TULBURARILE SOMNULUI

• STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA.

• INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire; terminale=de trezire). Calitative ( predormitionale; dormitionale; postdormitionale). Falsa insomnie.

• HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de somnul normal doar prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de trunchi cerebral, talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-renale.

• • NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de somn. -

22. Tulburarile Visului.

• COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant. Caracteristici: * Angoasa ; * Senzatia de opresiune si greutate in piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai mici miscari.

• AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE.

• PAVOR NOCTURN.

• ENUREZIS NOCTURN.

• BRUXISME.

23. TEMPERAMENTUL

24.

• ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA.

• Component dinamico-energetic a personalitii constnd ntr-un ansamblu de nsusiri constituionale, fiziologice, ereditare,, expresie a unei ractiviti particulare a sistemului neuro-endocrin

• DIRIJEAZA : promptitudinea, intensitatea si durata raspunsurilor la solicitari.

• Este format din insusiri relativ stabile .

• Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si el modelat de caracter).

• TIPOLOGII- fiecare individ poate coexista la mai multe categorii tipologice, n realitate exist doar tipologii intermediare sau mixte

25. TIPOLOGII

• MORFO-FIZIO-PSIHOLOGICE

• PSIHO-FIZIOLOGICE

• PSIHOLOGICE

• PSIHO-SOCIOLOGIC

• CLINICE

26. CARACTERUL

27.

• C h ara k ter = semn, masc, trasatura, particularitate (gr.).

• TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT

• Cea mai inalt i sintetic formaiune a personalitii care rezult din integrarea n anumite modaliti de comportament i conduitp a ntregii experiene de via a omului

• Se formeaza in timp indelungat, progresi v

• Poate fi apreciat conform:

• • atitudinii fata de sine

• • atitudinii fata de alte persoane

• • atitudinii fata de munca.

28. Tipuri caracteriale Heymans& Wiersme

• Nervos

• Sentimental

• Coleric

• Pasionat

• Sanguin

• Flegmatic

• Amorf

• Apatic

29. PERSONALITATEA

30.

• ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA. Ansamblul de triri morale i intelectuale, de nsuiri i aptitudini sau defecte care caracterizeaz modul propriu de a fi, individualitatea comparativ cu alte persoane

• Presupune jocul dintre aspecte ereditare/ dobndite

• Permanent transformare, dezvoltare, autoconstrucie unic, irepetabil, indivizibil

• Aspecte constitutive a PS.

• • Biosomatic

• • Psihic

• • Sociocultural

• nsuiri definitorii

• • Totalitatea

• • Transformarea

• • reglajul

• PERSONA = MASCA ACTORULUI .

• Ofera insului supletea adaptativa.

• Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si ne face sa-l iubim sau uram.

31. Teorii

• Neobehavioriste obiectiviste- Dellard- Miller, Watson, Thorndicke

• Psihodinamice- psihanalitice- Freud, Jung

• Sociale- Kardiner

• Bio-psiho-sociale

• Culturaliste- Horney, Fromm, Adler, Erickson

• Ierarhice - Allport

32. Componente ale personalitii

• Intelectual- cognitiv

• Dinamic- energetic (temeprament, afectivitate, motivaie)

• Proiectiv-(necesiti, tendine, aspiraii, idealuri)

• Efectorie (aptitudini, capaciti, deprinderi)

• Relaional (caracter interpersonal)

• Constituia biopsihologic

33. Personaliti accentuate Leonhard

• Demonstrative

• Hiperexacte- anancaste

• hiperperseverente.- paranoide

• Impulsive

• Anxioase

• Emotive

• Distimice- subdepresive

• Hipertimice- hipomaniacale

• Labil afective- ciclotime

• Exaltate

• Introverte

• extroverte

34. TULBURARI DE PERSONALITATE .

• NE DEZVOLTAREA : Oligofrenii.

• REGRESIA: Demente; psihoze cronice

• PUERILISM:isterie, schizofrenie, ologofrenie, demene

• TRANZITIVISM WERNICKE : pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie.

• DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare . In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei clare), surmenaj

• • DEREALIZAREA

• • DESOMATIZARE

• • DESANIMARE

• DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-onirice , schizofrenie

• • • TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE SIMPTOMELOR CARACTERISTICE ORIC R EI BOLI.