BASARABIA

ROMANA

(Oki'4

44kri7":tlim

antologie

editura

SEMNE

1 ,

N!,

1.1

r, Ir

www.dacoromanica.ro

INSPECTORATUL PENTRU CULTURAAL MUNICIPIULUI BUCURESTI

BASARABIA ROMANA

ANTOLOGIEEditie Ingrijita, note 0 comentarii

de Florin ROTARU

Editura SEMNEBUCURETI

1996

www.dacoromanica.ro

Coperta de: MIRCEA DUMITRESCU

Acest volum a fost publicat in cadrul programului cultural:BUCURESTI, CAPITALA LATINITATII ORIENTALE

www.dacoromanica.ro

ARGUMENT EDITORIAL

Rapirea ruseasca a transferat, neindoios, trecutul de glorie al MoldoveiOrientale intr-un abis fail timp. A ucide si a deporta, ducind pe drumul siberian almortii sute de mii de oameni numai pentru vina ca erau romani stabiliti de sute deani in satele si orasele lor, este un gest de steps salbatica, rusii neatingindu-seniciodata de rafinamentul chinezesc.

La 1812, romanli uitasera grozaviile migratiilor tribale haituite de foameteadin steps. Dar, oricum, traumele de atunci, cind migratorii intelesesera ca hrana lordepindea de existenta asezarilor romanesti, nu se comparau cu dramele ocupa ;ieirusesti. Imaginindu-se deja europeni, la o suta de ani de la reformele lui Petru I, rusiiau crezut ca pot deforma un intreg fond etnic prin dislocari de populatie si prinimplantarea unor institutii noi. La inceput, tarismul lor s-a izbit de vechile traditiiromanesti $i vreme de vreo trei decenii s-au vazut obligati sa le respecte. S-au nascut$i acte de revolts, dar ele s-au manifestat printr-o solicitare decenta a drepturilor sauprin refugieri tacute ale basarabenilor la rudele sau paminturile lor din dreaptaPrutului. Despre aceste realitati din care se nastea o alts Basarabie, nimeni nu ascris. Asa s-a intretasut data cu trecerea timpului o stare de instrainare si devinovata uitare in sinul celor ramasi in matca nationall Tirziu, pe la sfirsitulsecolului al XIX-lea, citiva intelectuali sositi din Basarabia au mai scris cite putindespre locurile lor natale. Si tot un moment de tresarire nationala 1-a oferitsfidatoarea sarbatorire ruseasca, purtata la rang de stat, cu prilejul centenaruluianexarii Basarbiei. Atunci, citeva constiinte romanesti au reactionat cu hotarire sidecenta asa cum ne indemnase Eminescu, dar n-a existat o riposta oficiala aguvernului roman. Totusi, dupa 106 ani de suferinte purtate in singuratate,Basarabia s-a declarat pentru unirea cu Cara romans. Revederea a zguduit constiintaromaneasca si pacatul vinovatiei a cuprins multe inimi. Pentru tamaduirea ranilorbasarabene, istoria n-a lasat romanilor decit doua decenii si jumatate, ping cind unalt dictat a facut din cursul blind si firav al Prutului un zid incompatibil.

Astazi, rusii isi repudiaza, dupa 80 de ani de sfortari propria lor creatie auniunii sovietice, prabusita data cu ideologia ei bolsevica. Este momentul cindglasul istoriei trebuie ascultat. Pe de o parte, rusii, sint obligati sa recunoasca orealitate istorica in functie de care sa-si adopte o pozitie veridica: romanii le sintvecini si in pofida tentativelor moscovite, timp de 200 de ani n-a fost posibiladistrugerea lor, tot asa cum niciodata in viitor nu se va reusi acest lucru. In schimb,actiunile de colaborare au adus rezultate benefice ambelor parti. Astfel, citevavictorii rusesti impotriva imperiului otoman au putut fi obtinute $i datorita jertfeide singe romanesc, iar atunci cind rusii n-au fost aliati cu romanii in timpul celuide-al doilea razboi mondial, Moscova si Leningradul, simbolurile rezistentei rusesti

I

www.dacoromanica.ro

au fost incercuite. De cealalta parte, i romanii sint obliagtie s mediteze asuprafaptului ca spre deosebire de austriaci sau austro-ungari, de exemplu, careintotdeauna au avut un singur obiectiv, acela al ocupatiei germane asupra tarilorromane, in schimb, ruii au fost citeodata capabili, ca in acel secol al XVIII-leadominat de romantismul religios, sa gIndeasca i altceva in afara ocupatiei, anumecrearea Regatului Dacia care ar fi trebuit s reuneasca pe toti romanii.

In fapt, un climat de respect reciproc in aceasta zone genereaza stabilitate io civilizatie remarcabila, ideile pangermanismului, ca i cele panslaviste dovedindu-sefalse pentru realitatile romaneti.

Volumul prezent nu reprezinta un simplu florilegiu de pasaje reprezentativedin citeva carti, el reunete studii i opere complete, astfel incit cititorul sa scoatadin aceasta antologie coroborata cu celelalte din cadrul programului culturalBucurefti, Capitals latinitaii orientate, cea mai large cunoatere a trecutuluiistoric al romanilor rammi in afara granitelbr statului, cu referire specials laromanitatea basarabeana. Firete, n-au putut fi incluse toate lucrarile pe care ni ledoream republicate, in aa fel incit s avem un tablou exhaustiv al problemei, darnecuprinse in aceste antologii n-au ramas cleat foarte putine lucrari importante.Astazi, cititorul are avantajul de-a privi lucrurile de la inaltimea intregului adevar,perspective ce nu se argumenteaza, ele trebuie numai sa fie redate imediat tuturorromanilor pentru a fi capabili sa-i apere viitorul.

Textele care au stat la baza acestei editii sint, in general, primele editii alelucrarilor antologate, de altfel i singurele in majoritatea cazurilor, numai rareori aufost folosite ultimele editii de autor. Ca sistem de transcriere au fost adoptatenormele Academiei Romane elaborate ping in anul 1989, din motive obiectivesustinute de realitatile din afara granitelor Orli unde schimbarile aduse n-amprodus cleat confuzie. Notele de autor au fost transferate din subsolul paginilor lasfirsitul fiecarei lucrari i sint urmate de notele de editor marcate in text cuparanteze drepte [ ]. Au fost corectate tacit greelile de tipar. Selectia textelor a fostdeterminate direct de valoarea stiintifica a tor, de cuprinsul celorlalte antologiialcatuita de noi, de alte reeditari facute recent, ca i de numarul fix de pagini alvolumului.

Au fost incluse, din considerente diferite, urmatoarele lucrari:1. Mihai EMINESCU, Basarabia i Tendinfe de cucerire. S-a folosit textul

stabilit de editia academiei: Mihai Eminescu, Opere, vol X, Bucureti, 1989. Studiileau fost reproduse nu numai pentru valoarea for qtiintifica deosebita, dar dintr-odatorie morals lath' de acest mare ginditor care, nedreptatit pins acum, trebuieconsiderat primul istoric roman al problemei basarabene.

2. N. Iorga, Pagini despre Basarabia de azi, Valenii de Munte, 1912. Marelesavant a fost, in 1912, contiinta romaneasca care a raspuns cu cea mai frumoasademnitate falsificarilor ruseti, sustinind mai multe conferinte i organizind diversecomemorari, pe linga publicarea a doua carti: o istorie propriu-zisa, intitulataBasarabia noastrei i republicata in 1995 de Fundatia culturala romans i aceastaculegere de articole publicate i selectate de autor, lucrare din care putem observastarea de ignoranta condamnabila ce cuprinsese societatea romaneasca la sfiritulsecolului al XIX-lea i inceputul secolului al XX-lea. Republicarea acestor textes-a facut din dorinta de-a nu se mai repeta acea trista stare de spirit.

II

si

www.dacoromanica.ro

3. Charles Upson Clark, Bessarabie, New York, 1927. Lucrare tradusapentru prima data in limba romans la aproape 70 de ani de la aparitia ei, desi estepoate cea mai valoroasa carte scrisa de un cunoscut istoric strain despre Basarabia.Un alt scop al republicarii acestui studiu consta si in dorinta de-a oferi un argumentin plus impotriva acelui complex de inferioritate ce stapineste pe nedreptmajoritatea romanilor, putini fiind aceia ce constientizeaza falsitateaartificialitatea aestui complex, intretinut cu build stiinta de cei ce doresc dominareapoporului roman.

4. William Howell Reed, Bessarabie, New York, 1918. Studiu tradus pentruprima data in limba romans, aproape necunoscut istoricilor romani republicat dinaceleasi considerente ca lucrarea lui Clark, pentru a vedea romanii CA drepturilefor contestate de altii sint aparate si de istorici americani, nu numai de nationalistiromani.

5. Onisifor Ghibu, De la Basarabia ruseasca la Basarabia romaneascii,Cluj, 1926. Lucrarea republicata acum pentru prima data si care confine o anexa cuarticole din presa romaneasca de la Chisinau din anii 1917 si 1918, documente de oexceptionala valoare.

6. General M.N. Schina, Basarabia. Ianuarie 1918-Iunie 1919, Bucuresti,1938;

7. Th. Holban, Numdrul bulgarilor din Basarabia Din viata bulgarilorbasarabeni, ambele studii au fost publicate in revista Viata Basarabiei",

8. Mihai Ciachir, Obiceiurile religioase ale gligduzilor in ViataBasarabiei",

9. Ion Nistor, Drepturile noastre asupra Hotinului, Chisinau, 1918.

Ne exprimam intreaga noastra gratitudine fats de d-na Constanta Ghibucontinuatoare devotata a dorintei sotului sau Octavian Ghibu, de-a incurajarepublicarea lucrarilor importante scrise de marele patriot Onisifor Ghibu. Deasemenea, ne facem o datorie de onoare din a aminti ajutorul ce ne-a fost acordatde Valentina Roca, dr. Marian Radu $i dr. loan Constantin, precum seriozitateain lucru depusa de Editura SEMNE, fara de care aparitia acestui volum ar fi fostpractic imposibila.

Florin ROTARU

III

i

i

i

i

i

www.dacoromanica.ro

MIHAI EMINES CUBASARABIA

I. NUMELE $1 INTINDEREA EI

In toate intimpinarile de ping acum, in scrisoarea d-lui X, din Le Nord", inarticolul putin politicos a gazetei ruseti Viedomosti", in rgspunsul unui rus catreAlecsandri gasim repetindu-se cu staruinta cg Basarabia este din numarulprovinciilor cucerite de rui cu sabia de la tatari i de la turci. Convingerea noastrAeste insa ca, din veacul al patrusprezecelea incepind, Basarabia n-a fost niciintreaga, nici in parte a turcilor sau a tatarilor, ci a unui stat constituit, neatirnat,dei slabit i incalcat in posesiunile sale, -a Moldovei. Moldova era proprietarullocului i data reprezentantii statului moldovenesc, Domnii, ajunsesera atit de slabiincit dreptul nostru era dezbracat de putere i nu putea sA se apere aceasta nu e odovadA ca Moldova a renuntat vreodatA la dinsul. Cgci un drept nu se pierde decitprin invoirea formalg de a-I pierde. Dar fie aceasta invoke smulsa cu de-a sila, fiedictatA de ratiuni de stat, fie izvoritg din orice alte consideratii, nu se modifica i nuse nimicete decit din momentul in care renuntam la el.

Cum ca aceasta nu e numai opinia noastra, ci chiar aceea a diplomatiei rusetise dovedete din istoria celor din urma 150 de ani. De cite on Rusia stipula ceva infavorul Principatelor in tratatele ei cu Turcia, ea se provoca totdeauna la drepturileimprescriptibile, ab abtiquo, la capitulatiunile Principatelor.

Acelai Rumiantof de care d. X pretinde c-ar fi cucerit Basarabia de la tatarirealipete Basarabia *i Hotinul la Moldova, Giurgiu i Braila la Valahia.

Rumiantof se invoiete cu desfiintarea mitropoliei Proilabului (Braila), treatsde greci pentru partile pe care, din cauze militare, turcii le ocupase, i permitemitropolitului Moldovei sa alipeasca din nou, precum era din vechime, Basarabia laeparhia Huilor, Hotinul la eparhia Radautilor, Giurgiul Si Braila la eparhiaRimnicului.

Prin urmare Rumiantof, contimporan cu acele cuceriri, el insui cuceritorul,tia mai bine ale cui erau acele locuii, tia mai bine ca tatarii n-ar fi avut nevoie demitropolit i de episcop, tia cu un cuvint ca locurile erau ale Moldovei. Cum caaceasta contiinta de drept nu s-a stins niciodata in Moldova vom avea ocazia de ao dovedi pas cu pas. Pas cu pas vom dovedi totodata ca ocuparea partilor dinMoldova i Tara Romgneasca n-a fost decit militara, ca ea avea cel mult caracteruladministratiei trecatoare pe care i ruii o introduc in campanie prin provinciileinamice i ca, oriunde erau a se hotari chestiuni de proprietate unde putereajuridica a statului se manifesta, statul moldovenesc hotara pe acest pamint ocupat

3

www.dacoromanica.ro

de turci. Cazurile de reclamatii sint tocmai cu tatarii ce locuiau in Buceag, caroradomnia Moldovei le hotaraste locul unde le este Invoit a fi asezati, mdsura acel locsi-1 hotarniceste, desi domnia era fanariota, desi slaba, desi locul era ocupat detrupe turcesti.

Dar pina a sosi la capatul veacului al XVII-lea si la inceputul veacului alXVIII-lea, la slabiciunea statelor noastre sub fanarioti, a carei cauza e tocmai Rusiasi alianta nefericitului Cantemir cu Petru cel Mare, vom stabili mai intii drepturiletarilor pentru timpii in. care nu era vorba de precumpanire turceasca la noi.

Acest petec de pamint, precum 11 numesc corespondentii ziarului Le Nord",locuit de tatari sub corturi si de alte neamuri pe jumatate salbatece, care-sidatoreste scoaterea lui din intuneric unor general d'un renom populaire", caRumiantof i Sumarov, are cu toate acestea un nume care tipa sub condeielerusesti.

A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusesti.Numele Basarab i Basarabeni exista cu mult inaintea vremii in care acest pamintdevenise romanesc; acest nume singur este o istorie Intreaga.

D'Ohsson, in Histoire de(s) Mongols (T.I., p. XXXV), ne spune ca existau inarhivele hanului mongol din Persia fragmente istorice de o recunoscutaautenticitate, scrise in limba si cu caractere mongole, pe care insa prea putini leputeau citi. Pentru ca aceste fragmente s fie pricepute si de public, sultanulMahmud Gazon Khan au voit ca ele sa fie adunate Intr-un trup de istorie si auinsarcinat cu aceasta lucrare in anul 1303 pe medicul Fazel-Ullah, poreclit Rasid.

Medicul Fazel-Ullah-Rasid compileaza deci cronica lui dupa fragmentemongolice si sub anul 1240 povesteste urmatoarele:

primavara anului 1240 principii mongoli trecura muntii Galitii, pentru aintra in tara bulgarilor si a ungurilor. Orda care merge spre dreapta, dupa cea atrecut tara Aluta, ii iesi Inainte Bazaran-bam cu o armata, dar e batut. Cadan siBurl au mers asupra sasilor si i-au invins in trei batalii. Bugek trecu din tara sasilorpeste munti, intrind la Kara-Ulaghi si a batut popoarele ulaghice".

Asadar principii tatari au batut pe Kara-Ulaghi, adica pe negri-valahi (Kara-iflak) ba inaintea unuia i-a iesit o armata comandata de Basarab-ban.

Annales Polonorum vetustiores, scrise se vede intre anii 1248-1282(publicate Intii de Sommersberg, analizate de Lelewel) se &este insemnat pentruanul 1259: Tatarii, dupA ce subjugasera pe besarabeni, pe litvani, pe ruteni si alteneamuri, au luat cetatea Sandomir", sau latineste; Thartari, .subiugatisBessarabenis, Lithvanis, Ruthenis etc.".

Regele maghiar Carol-Robert, intr-o diploma din anul 1332 povestestebatalia ce o patise de la Basarab, fiul lui Tugomir, in tara noastra; In terratransalpina per Bazarab ilium Thocomery" (Fejer VIII, 3, 625).

Din acest Tugomir-Basarab, care traia pe la 1300 si ceva, s-a nascutAlexandru, cel pomenit in diploma de mai sus, care a trait pina la 1360; dinAlexandra s-a nascut Vladislav i Radu Negru, din Radu Negru Dan i Mircea celMare (1418).

Cam intr-o suta de ani, de la Tugomir pina la capatul domniei lui Mircea,Tara Romaneasca ajunsese la cea mai mare intindere teritoriala, caci cuprindeaOltenia, Valahia Mare, ducatele Fagarasului si Omlasului din Ardeal, mare parte aBulgariei, Dobrogea cu cetatea Silistra, Chilia cu gurile Dunarii si tari tatarestinenumite mai de aproape. In aceasta vreme Valahia intreaga, impreuna cu toate

4

in

In

www.dacoromanica.ro

posesiunile ei, se numea in bulele papale, in documentele cele scrise latinete aledomnilor, in scrieri contimporane: Basarabia. Una din aceste posesiuni a Post iacest lambeau de terre de pe care Rumiantof i Sumarov pretind a fi cules tatari desub corturi.

E destul a pomeni ca, dei aces familie de Domni s-a stins in liniebarbateasca, numele vechi domnesc de Basarabia se mai poarta Si astazi prinadoptiune de catre un boier mare din Tara Romaneasca.

Tot in vremea aceasta a infloririi voievozilor Basarabi i a tarii Basarabia idest Valahia, Moldova poseda teritoriul de la Hotin pina in Cetatea Alba, caci lainceputul veacului al cincisprezecelea cavalerul Guilebert de Lannoy se intilnetecu Alexandru cel Bun, merge la Cetatea Alba, care e a Domnului moldovenesc igasete aici un oral stapinit de un pircalab (Burggraf) moldovenesc i populat cugenoveji, moldoveni i armeni.

Dar despre acestea mai tirziu.Destul numai ca intr-o vreme in care abia era viata istorica prin imprejurimi,

Basarabia actuala era pamint romanesc stapinit de Domni romani. $i aceasta n-odeduc numai istoricii de astazi, ci Miron Costin insui, cronicarul cel invatat i marelogofat in Moldova povestete aceasta in versurile dedicate regelui Poloniei.

Pentru a nu anticipa, reproducem acestea numai pentru a explica numele i aarata a el este putin ceva mai vechi decit tatarii de sub corturi ai lui Rumiantof, iarpe acest general rus II vom gasi, cum am zis, la vremea lui, sustinind cu act iscalit dedinsul tocmai teoria contrail celei espuse de corespondentii ziarului Le Nord".

Dar lasind Valahia de o parte, ce se numete astazi Basarabia?Tragind o linie de la Hotin, din Nistru pina in Prut, avem o lature; de la

amindoua capetele ei tragem cite o linie ping in Marea Neagra, una de-a lungulNistrului, cealalta de-a lungul Prutului; iar capetele acestor doua linii le incheiem cuo a patra linie formats prin tarmurii Marii Negre. Acest cadrilater cam neregulat senumete azi Basarabia, dei fara cuvint.

Dupa ce Stefan cel Mare a luat de la Valahia, intre anii 1465-1475, partile desud, cite le aveau Basarabii intre Prut i Nistru, aceste parti a pastrat numeledistinctiv a dinastieiprimae occupantis, a Basarabilor. Deci nu intreaga Cara dintrePrut i Nistru e Basarabia, ci aceasta e numai o fiie spre sud, hotarita i mica, aacum ne-o arata Cantemir in Descriptio Moldaviae.

Iata deci marginile reale ale Basarabiei reale: trage o linie curmezia de lingaNistru la Bender pina in virful lacului Ialpug la Bolgrad i ai o lature, apoi ia-o dela Bolgrad piny la Reni, ai a doua lature, de la Reni pe Dunare in sus pina la Chilia,a treia lature, apoi luind malul Marei Negre pina la Cetatea Alba la gura Nistrului,a patra lature; apoi in sus pe Nistru de la Cetatea Alba pina la Bender, a cincealature. Numai pamintul cuprins intre aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvintBasarabie; tot ce-i deasupra e Moldova curata, razbotezata de la 1812 incoace.

Pamintul cuprins intre aceste cinci linii era impartit in patru tinuturi:Buceagul, Cetatea Albii, Chilia i Ismail. Numai in tinutul Buceagului au locuittatari cu invoirea Domnilor Moldovei, in celelalte se vor fi rasfirat cite unul-doi,caci nimeni nu poate opri in mod hermetic trecerea unui om, mai ales tatar fiind,peste marginile moiei lui; dar in sflgit numai in Bugeac tatarii colonizati s-aubucurat de oarecare privilegii, concese *de proprietarul locului, care era statulMoldovei.

5

www.dacoromanica.ro

Cu acest pamInt ne vom ocupa in numerii viitori. Statornicind, dupacercetarile mai noi, originea numelui, dupa Cantemir, marginile parnintului de caree vorba, vom arata ce soi de Mari a putut culege de sub corturi generalii ziaruluiLe Nord", de la anul 1400 incepind i pina la 1812, adica in curs de patru sute imai bine de ani. In treacat ne vom ocupa i cu cetatea Hotinului.

II. VEACUL AL CINCISPREZECELEA

in numarul nostru de la 20 februarie am raspuns deja unui domn ZtX, careadresase din Bucureti o scrisoare directorului ziarului Le Nord", spunind in ea caRusia cucerise Basarabia de la nite cirduri (peuplades) care locuiau sub corturi ierau pe jumatate salbatice, de la un soi de baibuzuci odioi, i ca din nici un punctde vedere Basarabia prin Tractatul de Paris n-a putut fi considerata ca fiindrestituita posesorilor ei legitimi.

Prin documente publicate in mare parte in arhive slave chiar am ara'tat catatarii dlui X, care ar fi fost in trecut les possesseurs legitimes, erau cam ciudati infelul lor.

In Suceava domnete Alexandru Voda cel Bun, care prescrie la anul 1407 cevami au sa plateasca negustorii poloni la Tighina (Bender) i la Cetatea Alba(Akkermann). Tot in vremea lui Alexandru trece la 1420 ierodiaconul rus Zosimaprin Cetatea Alba i ne spune ca, voind sa treaca Nistrul, a trebuit sa plateascapentru trecatoare un bir, pe care moldovenii i litvanii impart la incheiereasocotelilor. Ierodiaconul ade la Cetatea Alba doua saptamIni i apoi pleaca de laflnarul aezat chiar la gura Nistrului pe o corabie catre Sfintele Locuri.

Peste un an (1421) mai vine alt calator, cavalerul Guillebert de Lannoy,ambasadorul a doi regi apuseni, care asemenea petrece la Cetatea Alba, ce este substapinirea lui Alexandru Voda, pe care 1-a vazut i-I cunote cavalerul.

B a cavalerul are i ocazia de a afla ca moldovenii din Cetatea Alba sintminunat de bine administrati, caci, singur calarind pe ringa Nistru, a fost pradat ipolitia de atunci i-a aflat in citeva zile pe hoti i i-au adus legati inaintea lui.Cavalerul, mirat de aceasta justitie expeditiva, se roaga lui Voda ierte, caci i-audat banii toti inapoi.

In fine, la anul 1475, Stefan Voda cel Mare trimite la Cetatea Alba pe unarhitect grec, anume Teodor, ca s faca un turn nou i un zid nou la intrari, iararhitectul le spune acestea prin inscriptii care stau i astcizi pe zidurile cetatii.

Totodata vedem in hrisoavele domneti de pe acea vreme, iscaliti deodata cuDomnul regulat, pircalabii Chiliei, ai Cetatii Albe i ai Hotinului, care erau boierimarl, incit se vede cum ca tatarii de sub corturi ai dlui X aveau trecere pe atunci.

Numai numiri ciudate aveau acei boieri tatari. Pentru ca vedem din hrisoaveca linga Manoil, pIrcalab de Hotin i Stanciu de Cetatea Alba, sint iscalit d-nialor:Albul Spatar, Joan Baiceanu, Hodeo Cretul, Oanea Pintece, Tudor Vascanu,Giurgea lui Gadra, tot nume... tatareti de boieri de a lui Alexandru Voda.

Dar Cetatea Alba devine i mai ciudata printr-alts imprejurare. InaezarnIntul ce-1 da Alexandru cel Bun la 1407 negustorilor poloni se vede i cemarfuri importau acele peuplades a demi sauvages. Negustorii aduc din Lembergpostav, din Braila pete, din Podolia cai i vite albe; ce or fi aducind ei oare dinCetatea Alba? Poate corturi tatareti? Ei aduc din Cetatea Alba stofe cusute cu firde aur, stofe de matasa i vinuri din Grecia, pe care prozaicul aezaniint be numetecvas grecesc. Erau luxoi tatarii din Basarabia.

6

sa-i

si-1

www.dacoromanica.ro

Se tie ca dupa moartea lui Alexandru cel Bun au ramas doi fii, Stefan i Ilie,care i-au impartit Cara in doua. Matei Strykowski, in cronica sa polona-litvana,tiparita Thai la Koenigsberg la 1582, ne spune cum i-au impartit-o ei. Ilie a luatregiunea Nistrului, Hotinul, Suceava, Iaii, Huii, Tecuciul etc.

Ce-i mai ramasese bietului Stefan?Trei tinuturi: Cetatea Alba, Tighina i Chilia, care erau echivalente cu tot

restul Moldovei. Se vede ca Stefan tia importanta acestui lambeau de terre, cacin-a cerut nici nici Suceava, ci s-a multumit cu aceti tatari, care locuiau subcorturi i purtau stofe lucrate cu fir de our i matasarii, beau vinuri din Grecia istateau in relatiuni directe cu Genova i cu Venetia. Aceasta imparteala iimpaca'ciune intre frati a pus-o la cale regele Poloniei la anul 1436.

Nu-i vorba de cronici, geografii i atlasuri. Nici una din ele nu contestsproprietatea depling i neturburata a Moldovei asupra Basarabiei. Dar, avind a facecu diplomati de soiul celor care scriu in Le Nord", am adus, ca Tomanecredinciosul, dovezi sense de oamenii traitori in veacul al cinsprezecelea, oamenicare au vorbit cu Alexandru cel Bun, cu fiii sai Ilie i Stefan, cu Stefan cel Mare.Aici nu se poate spune ca este o vreme ca aceea a lui Rurik sau a lui Oleg, in careistoria e mit i mitul istorie, ci, din contra, o vreme in care negustorul ce aduceapete de la Braila trebuia s plateasca vama, importind iepe i vaci platea vama,trecind Nistrul platea vama; o vreme in care politia de Cetatea Alba prindea petilhari incit, din contra, vremea de astazi, cu nesiguranta ei caracteristica, e o licentapoetics pe linga epoca sanatoasa a lui Alexandru Voda cel Bun. N-avea a face cupoveti i drepturi inchipuite, ci cu oameni care au fost, cum sintem noi astazi de ane vedea cu ochii, care se imbracau ei cu postav adus din Lemberg, iar cucoanele cumatase din Cetatea Alba; i, cite on voim a spune poveti de tatari sub corturi ioameni jumatate salbatici, protesteaza boierul Manoli parcalab de Hotin, Stanciude la Cetatea Alba i impreuna cu ei Tudor Vascanu, Joan Baiceanu, Oane Pintece,Albu Spataru i ceilalti.

Din acest triunglii format in documentele noastre de pircalabul de Hotin, celde la Cetatea Alba i cel de la Chilia nu to scapa nici un soi de subtilitatediplomatica, nici un soi de apucatura. Nu-i ieire precum nu-i intrare i, pagin sa fieomul, trebuie sa zica: Adevarat, a Moldovei e Basarabia.

De cind exists romanii pe pamint, Basarabia noastra actuala, acest lambeaude terre, a avut i el onoarea de a forma un stat deosebit, dei foarte trecator, subStefan, fiul lui Alexandru cel Bun. Astfel e pururea parte integranta, sau a Valahieiin veacul al paisprezecelea, sau a Moldovei din veacul al cinsprezecelea i pins laluarea ei prin rui.

Fata cu aceste lucruri pozitive, cu aceti pircalabi, stofe cusute cu fir, vamiplatite de negustori, turnuri i ziduri facute de Stefan Voda, nu tim zau dac-ar maicuteza cineva s zica cumva La Bessarabie a aucun point de vue n'a ete consider&par le Traite de Paris comme restituee a ses possesseurs legitimes!

Hotinul-nord extrem, Chilia-gura Dunarii, Cetatea Alba-gura Nistrului i totteritoriul dintre liniile ce le-am putea trage intre ele a fost al nostru i este de dreptal nostru i astazi, caci nu nouei nu s-a luat, nu cu noi s-au batut ruii, nu pa-ma'ntulnostru 1-au putut ceda turcii.

Stim prea bine ca diplomatii sint isteti intru prefacerea dreptatii in terfeloagefara valoare. Dar taria unui popor mic a stat totdeauna in drept. Oare nu-i era maiuor la inima dlui X sau cititorului rus a lui Le Nord", adica afacerea se regula intrenoi i noi renuntam la dreptul nostru de voie buns? Nu-i 'Area mai bine dacataceam molcom i jucam dupa cum ni se cinta?

7

Iaii,

www.dacoromanica.ro

Sigur ca da.De aceea, oricit de slab ar fi dreptul lipsit de arme i de putere, el e tot mai

mare decit nedreptatea, tot mai tare decit neadevarul.Cu un cuvint tatarii dlui X i ai lui Rumiantof al carui nume dl X it citeaza fara

cuvint, pentru ca acest general n-a sustinut niciodata de a fi eliberat Moldova de subtatari, ci din contra el a dat Moldovei, pe linga proprietatea i posesiunea linitita aBasarabiei i a Hotinului, acei tatari n-au trecere, ci sint pure inventiuni pentru aarunca praf in ochii Europei, netiutoare de lucrurile noastre de la Dunare.

Acest petec de pamint pe care Le Nord" ar voi sa-1 sacrificarn prietenieinoastre cu Rusia nu are pentru noi nici un echivalent in lume. El insemneazamisiunea noastra istorica, taria noastra.

La intrarea sultanului Mohamet in Tara Romaneasca contra lui Vlad TepeVoievod se afla intre ostaii lui i un sirb, anume Constantin Mihailovicz deOstrovifa. El ne spune ca pe atunci opinia publics era ea oricine s-ar razboi curomanii, care sa-i invinga, numai paguba are..Aceasta-i foarte natural, pentru Caromanii nu sint popor cuceritor, de aceea li apara ce-i al lor cu indaratnicie, pentruca ce au cu drept au Si al lor este.

Oricind insa turcii sfatuiau pe sultan s nu faca razboi cu romanii, pentru can-aduce nici un folos, ci pier numai o multime de turci in zadar, atunci sultanul leraspundea: Pins cind romanii stapinesc Chilia i Cetatea Alba, iara unguriiBelgradul sirbesc, pins atunci nu vom putea birui pe cretini!" (Vezi Sbior pisarzowpolskich, sec. II torn. V, Warszawa 1828).

Prin urmare sultanul Mohamet tia bine a acest lambeau de terre nu-i dedispretuit i daca el zicea aceasta la 1490, de ce sa n-o zicem noi la 1878?

Mutatis mutandis zicem:Pe vita vreme Basarabia este in miinile noastre, Rusia nu va putea cuceri

Orientul".Caci, dupa cit dam noi cu socoteala din ciudatele teorii a frontierelor

naturale, a barierelor ostile de invins i a victoriilor repurtate la Cahul i Ismail, camasta este intentia puternicului nostru vecin.

VEACUL AL $A1SPREZECELEA

Pentru a intelege tacerea ce domnete in cronici in privirea Basarabiei inveacul al aisprezecelea vom trebui s permitem citeva consideratiuni de o naturamai generals.

Centrul vietii istorice sint oraele, nu esul dimprejurul lor, nici satele. indatace turcii au pus mina pe oraele Chilia i Cetatea Alba nu se mai vorbete nimicdespre viata imprejurimilor lor.

Am incheiat articolul trecut cu cuvintele lui Mohamet II rostite la anul 1462,ca pins cind romanii stapinesc Chilia i Cetatea Alba, ping atunci nu vom puteabirui pe cretini".

In dricul verii anului 1484 sultanul Baiazid II intra cu oti mari in tamMoldovei i bate Chilia i Cetatea Alba, pentru a realiza o politica oarecumtraditionala. Miercuri, la 14 iulie ia cetatea Chilia, comandata de pircalabii Ivacu iMaxim, iar la 5 august acelai an ia Cetatea Alba, comandata de pircalabii Ghermani arra (la Urechi: loan).

Si ar fi apucat i alte cetati, ca Stefan Voda la gol nu indraznea sa iasa; cinumai la strimtoare nevoia, de le facea sminteala. Ci vazind turcii ajutorul lui StefanVoda din Tata leeasca ce-i venise, sau insui craiul, cum scriu unii, ca au tras de la

8

www.dacoromanica.ro

Rusia si de la Litfa Ceara toata, de se strinsese oamenii de treaba mai mutt de 20 000trecind craiul cu dinsii Nistrul sub Halici, au venit la Colomeia, de si-au pus

tabara, unde si Stefan Voda au mers de s-au impreunat cu craiul in anul 6993septemvrie 1 (1485). Si toate ce au avut mai de treaba au hotarit si apoi ospatatu-aupe Stefan Voda si 3 000 oameni i-au dat de oaste, cu care s-au Intors Stefan Voda laMoldova si, Impreunind oastea cea strains cu a sa, pe multe locuri au smintit peturci, de le-au cautat o ieire din fara,

Asa Stefan Voda au curatat tara de vrajmasi, iar cetatile care le-au luat turcii,Chilia i Cetatea Alba, nu au putut sa le mai scoata de la turd, ca ei mai Inaintede ce au iesit din tail le-au ingrijit cu oameni, cu pusti si cu bucate de ajuns; si asaau ramas pe mina turcilor 'Ana astazi". (Urechi)

Tor in anul acesta 1485 Stefan Vodadaca au scos vrajrnasii din tars si daca au racit vremea si caii turcilor au slabit

au lovit pe Malcoci la Catlabuga (lac si riu in judetul Bolgrad) in 16 zile a luniinoiembrie, de au topit toata oastea turceasca".

Adaugam numai ca fiecine trebuie s se pazeasca de eroarea de a privi sijudeca vremile trecute dupa Imprejurarile de astazi, de a da numirilor ce existsastazi aceeasi greutatd pe care o aveau atunci. Puterea in istorie este o notiunerelative. Venetia, de exemplu, nu avea intindere mare, dar era una din puterile mariale Europei. Ace lasi Stefan Vodda caruia turcii (pe atunci cea dintli putere militarain Europa) ii dau Chilia si Cetatea Alba, acelasi Stefan Voda bate de-1 stinge maitirziu pe regele Albert in Codrii Cosminului, incit raraine proverb tara leseasca Inzilele lui Albert au pierit sleahta" si acelasi Malcoci a carui oaste turceasca Stefana topit-o in tinutul Bolgradului a patruns mai tirziu in Polonia si prada si arse pInala Lemberg fall ca regatul sa -1 poata opri.

De aceea trebuie s-o spunem de pe acuma ca, oricit de viteaz sa fi fost batrinuldomn al Moldovei, oricit de puternic sa fi fost pentru vremea lui, in care alte statecu intindere de zece on mai mare erau mai slabe decit Moldova contra Turciei saua Spaniei din vremea aceea n-ar fi putut rezista decit In defensive, decit nevroind lastrimtoare, pentru a le face sminteala caci la gol nu Indraznea.

in sfirsit anul 1504 Stefan Voda se cobori in mormint, girbovit de greutati side virsta, dupa 47 si mai bine de domnie, iar poporul in urma-i i-a zis cu drags inimasi Bun si Sfint si Mare, caci asa Domn nici n-avusese pina atunci, nici poate ca vamai avea de acum si pururi.

Desi in gindul lui statornicise de-a inchina tara turcilor, dar lui insusibiruitorului tuturor vecinilor, nu i se cadea sa se piece; vrea ca numele lui sainsemne insusi fiitor peste toata fara; ci numai

inaintea desavIrsirii sale el cheama la sine pe boierii mari si altii ciii s-auprilejit aratindu-le cum nu vor putea Linea tara precum o au tinut el; ci socotinddecit toti mai puternic pre turc si mai Intelept au dat invatatura sa se inchineturcului."

intr-adevar, in anul 1511, Bogdan, voievodul Moldovei, incheiecapitulatiunea Intiia cu turcii. in aceasta capitulatiune Poarta recunoaste;

(Art. 1) ca Moldova e tata libera si nu cucerita; (Art 3) ca Poarta e obligatade-a apara Moldova contra oricarii agresiuni eventuale si de-a o mantinea in stareain care se gasea de mai-nainte, fara ca sa i se face cea mai mica stirbire a teritoriuluiei; (art. 6) ca stapinirea voievozilor se va intinde asupra intregului teritoriu alMoldovei; ca (art. 8) turcii nu vor putea cumpara pamInturi in Moldova, nisi vor

9

si,

www.dacoromanica.ro

putea cladi geamii, nici se vor putea aseza in once mod ar fi. Drept semn desupunere Domnii Moldovei vor da in fiece an Portii 1 000 de galbeni turcesti, 40 desoimi si 40 de iepe fatatoare, toate insa sub titlu de dar".

Avind Domnii Moldovei stapinire pe toata intinderea Orli, recunoscuta dejure prin acest tratat formal, avutu-l-au si de facto?

Pentru a lamuri si acest lucru consultam tratatul lui Petru Rare de la 1529:Art. 5 Granitele Moldovei se vor 'Astra intacte in toata intinderea lor.Art. 6 Exercitiul cultului musulman e oprit pe toata intinderea tarii.Art. 7 Nici un musulman nu va putea avea, sub titlu de proprietarin Moldova,

nici parnint, nici casa, nici pravalie.Art. 9 Negotul Moldovei e deschis pentru toate natiile comerciante".Cu toate acestea turcii vor avea preferenta inainte(a) celorlalte natii pentru

cumpararea de producte pe cari le vor tocmi in porturile Galati, Ismail i Chilia;dar ei nu vor patrunde mai departe inlauntrul.tarei, fara autorizarea espresa a luiVoda. Aceasta e cestiunea de drept. De jure s-au restituit Moldovei toate cit i seluase s-a recunoscut ca nici un turc nu poate fi proprietar al vreunui imobil inMoldova, de facto insa turcii au tinut ocupate militareste atit Cetatea Alba citChilia.

Aceasta ne lamureste si atitudinea febrila si nelinistita a lui Petru Rares;tratatul lui secret cu marchizul de Brandenburg, subscris la Suceava (in) 1542 simotivat anume prin vointa de a recapata particelele Moldovei rapite de turci.

Tot in vremea lui Petru Rares, la 1535, turcii ocupara si Tighina (Bender).Intr- adevar, ce s ne inchipuim sub aceste ocupari turcesti? 0 cucerire?Pentru a raspunde la aceasta intrebare si a arata totodata continuitatea

dreptului Moldovei preste aceste locuri, vom intinde mina pe deasupra veacului al17-lea tocmai pind la Excaterina II, la stipulatiunile Tratatului de la Cuciuc-Cainardgi, 10(24) iulie 1774.

Ce se zice in el?L'Empire de Russie restitue a la Sublime Porte toute la Bessarabie avec les

villes d'Ackerman, Kilija, Ismail et avec les bourgs et villages et tout ce que contientcette province etc.

Iar mai jos urmatoarea obligatie pentru Poarta:3) De restituer aux couvents et aux autres particuliers les terres et

possessions ci-devant a eux appartenant, qui leur ont et6 prises, contre toute justice,situees aux environs de Brahilow, de Choezim, de Bender etc. appel6es aujourd'huiRayes."

TERRES ET POSSESSIONS CI-DEVANT A EUX APPARTENANT,QUI LEUR ONT ETE PRISES CONTRE TOUTE JUSTICE, iata adevaratadefinitie pentru toate ocuparile turcesti din trupul Moldovei, o definitie facuta dechiar Ecaterina II.

Cum a prin aceasta restitutiune nu se intelegea nimic mai putin decitrestitutiunea catre chiar statul Moldovei vedem din corespondenta ambasadoruluiaustriac Thugut, care scrie aceste amanuntimi la Viena.

intr-un raport din Pera, lingA Constantinopole, 3 dec. 1774, Thugut zice:intre altele, Poarta e ocupata de a pune la cale obiectul cererilor deputatilor

moldoveni si munteni. Cu aceasta ocazie voivodul Valahiei Alexandru si IacovachiRizo, in numele lui Ghica Voda, au fAcut de curind propunerea ca Poarta sAelibereze natiunilor arbindurora un asa-numit hatiserif, adica o scrisoare publica

10

si

www.dacoromanica.ro

iscAlita de Ins4 sultanul, prin care sa li se confirme Principatelor drepturile iprerogativele stipulate pentru ele prin cel din urma tratat oarecum din propriulimpuls al gratiei sultanului. Minded aceasta idee e sprijinita de pretextul aparent cain acest mod se va putea inconjura pe viitor staruinta Rusiei i amestecul ei intrebile natiei moldoveneti i valahiene, de aceea Poarta pare dispusa a primiaceasta propunere i nu alta la mijloc decit inlaturarea oarecaror greutAti, pentruoarecare intinderi caripIna acum s-au tinut de fortAretele Ibraila qi Hotin i, careconform cuprinsului tratatului, trebuie sa se innapoiasca locuitorilor Moldovei iValahiei".

In alt raport de la 10 i 11 decembrie 1775, Thugut spune cum ca, ladelimitarea Bucovinei, Reis Efendi se impotrivete de-a da o palms de loc dintinutul Hotinului, cad, dei e stipulat expres ca teritoriul Hotinului, al Benderului,al BrAilei etc. etc. sa fie reintrupate cu Moldova i Valahia..." totui Poartastaruiete pe linga Rusia sA nu fie silita a indeplini acest articol.

In raportul de la 1776, 3 ianuarie, Thugut repeta clar.Intre piedicele ce se opun (delimitarii Bucovinei) cea mai insemnatA este ca

in cel din urma tratat de pace cu Rusia s-au stipulat espres ca toate (sammtliche)regiunile cetatilor turceti de la granita, Hotin, Bender, Ibraila etc., fiind pArti caredin vechime (ursprunglich) s-au tinut de Moldova i Valahia sa fie intrupate(zuruckeinverleibet) cu cele douA Principate. Poarta, precum am aflat cu sigurantA,a fost silita de a introduce in hatierifurile pe care le-a dat moldovenilor ivalahienilor in urma staruintei Rusiei fagAduinta express cum ca pretentiilePrincipatului valahian i moldovenesc asupra aa-numitelor tinuturi ale Hotinului,Benderului, Ibrailei etc. vor fi cercetate la vremea for i cererile temeinice vor fisatisfacute."

In fine la 1784 sultanulli elibereaza hatieriful in chestiune, care, afarA de omultime de amanuntimi care confirms suveranitatea interns a Moldovei, repeta canici un turc nu va putea avea avere imobila in tarile noastre i promite a restituitinuturile in chestiune.

Aceste toate la dezvoltAm numai pentru a stabili un singur lucru. Dad inaintede o suta de ani, pe la capatul veacului al optsprezecelea, drepturile Moldovei erauaa de tan ca puteau fi dovedite de boieri i de manastiri, incit Turcia sa recunoascaprin Tratatul de la Cuciuc-Cainardgi i prin hatieriful de la 1784 temeinicia lor,dad acele drepturi nu se invechisera i nu se prescrisese atunci, pututu-s-au eleprescrie in veacul al aisprezecelea, in vremea lui Bogdan cel Chior, lui Stefan celTinAr sau in zilele lui Petru Rare, voievodul bogat, influent i plin de InvatAtura?

Desigur ca nu.Ceea ce tineau turcii pe atunci erau cele trei orae, Chilia, Cetatea Alba i

Tighina, avec les terrains affectees, cAci aa numete Thugut circumspectia militaraa oraului spre deosebire de districtul lui. Aceste terrains affectees erau Ins pentrupAscutul cailor ienicereti i nu vor fi intrecut cu mult suta de pogoane imprejurulzidurilor cetAtii qi poate vor fi ajuns atit de departe pe cit ajungea sAgeata din arcultataresc i glontele din puca ienicerului.

Intr-adevar, Matei Strykowski povestete dupa cum vazuse insui cu ochii,cum este d.e. Hotinul i de ce soi e ocupatiunea turceasca.

Hotinul e o frumoasa i puternica cetate, aezata pe o sanca avind aspectulfortaretei Koekenhausen din Liflanda, cad be vazui pe amindouA. In 1574 gasiiHotinul deja in posesiunea turceasca; totui domnul moldovenesc mai pastreazAacolo un pircalab, ce-1 reprezintA i carele ne primi de douA on in numele stApinului

11

sau..."

www.dacoromanica.ro

E drept ca Hotinul trece in urma din nou in posesiunea Moldovei si abia insecolul al 17-lea turcii ii reocupa $i -lintaresc. Dar, ca un fel de proba de cucerire side legitime possession putem cita acest caz, in care vedem doi stApini traind alaturiintr-unul i acelai loc: Domnul Moldovei, stapin legitim, insa slab, alaturi cusultanul, stapin nelegitim, 'MA puternic.

Nu tagaduim ca o picatura de sila in dreptul limpede al Moldovei ii intuneca,precum o picatura de singe intuneca limpezimea unui izvor; dar dreptul viureintinereste cu spor, pe cind sila, tocmai contrariul lui, vremea o mina cu sine -omistuie de nu se mai cunoaste c-au fost.

De-a mirarea lucru cum s-au pastrat contiinta vie a dreptului ping de astaziprin vremi atit de turburate precum au fost pentru not veacul al XVI-lea si al XVII-lea, cAci jumAtatea din urma a celui dintii si intreg al doilea nu sint decit o lungs sisingeroasA tragedie.

Din afard incep a veni tatarii $i cazacii, de preste Dungre vin turcii cuvecinicele for rAzboaie ba asupra unuia, ba asupra altuia; inlauntru, dupa stingereadinastiei se imperecheaza boierii in partizi, radica Domni efemeri spre a-i rAsturnaiarAsi, iar din cind in cind cite un tiran ineaca i revoltele, dar $i dreptatea, intr-omlastina de singe si fAradelegi.

Si cu toate acestea, cu toata grozavia acestor vremi, ele nu sint nimic pe lingaepoca fanariotilor, in care toate acele patimi urieesti care mistuiau pe oamenii dinCara, in loc de a conduse intr-o albie comund spre folosul tarii, au fost secate,nimicite prin mielie, moliciune, venalitate; in care toate instinctele barbare insanobile au facut loc instinctelor hipercivilizate ale Bizantului, acelui amestec deviclenie meschinA, Mutate meschind si nespusa fAtAmicie.

IV. VEACUL AL APTEZPREZECELEA

Bugeac in limba tatAreasca zice Cantemir va sa zica unghi, un colt depAmint. Cam pe la anul 1568 se incepe roirea tatarilor inspre tara Moldovei, precumne-o spune Cantemir insui, care era de origine din cea mai insemnata familie atatarilor nohai din cite s-au asezat in tara noastrA, ba chiar, in vremea in careDimitrie era Domn crestin in Moldova, in Buceag stApinea preste tatari asemeneaun Cantemir.

Tatarii, dupa cum ni-ldescriu cronicarii, nu se ocupau cu plugaria, ci se tineaucu turmele de cai si cu pradatul. Sate nu aveau, ci numai tirguri, se hrAneau cu laptede iapa si nu era nici una din Wile invecinate cu care s nu aibe bocluc.

La inceputul veacului al saptesprezecelea Ieremia Movila daruiete luiKzigherei Han din Crim sapte sate din Bugeac, sa-i fie de cisle, adeca de pdscut side strinsul fruptului, aceasta pentru a-1 impiedica pe han cu Polonia, caci Ieremiaavea nevoie si de prietenia Poloniei si de mijlocirea hanului tatgresc pe linga Poarta.

Se vede insa ca curind dupa aceea tatarii Bugeacului, sub capetenia forCantemir Paa, au fost rechemati in Crim.

SA nu uitAm ca cronicarii notri traiesc toti in veacul al saptesprezecelea, caNistor Ureche, de pe a carui izvoade au scris fiul sau Grigore, e boier mare la curtealui Ieremia Movila si partizan al Movilestilor, ca Miron Costin moare de sabia luiCantemir, ca ei toti cunosteau istoria colonizarii tatarilor in Basarabia; ba MironCostin vorbete de ei cu acel ton nepreocupat al contimporanului, care nu gasetede cuviinta a mai explica lucruri cunoscute de toata lumea; precum am vorbi notastAzi de pahontii rusesti prin gazete, fAra a ne mai interesa cum au venit $i cum seduc.

12

www.dacoromanica.ro

Destul CA, dupA ce vedem cum la Inceputul veacului Ieremia Movila ledaruiete nou6 sate, aflAm ca deja la 1637 ei nu mai erau in Bugeac i aceasta inurma unui tratat Intre Polonia i han de Crim.

Iata ce zice Miron Costin:Tot in acelai an (1637), Cantemir Pap cu oardele sale, peste voia hanului,

au ieit din Crim i s-au awzat iar in Bugeac, care lucru nesuferind hanul i merginddodaiala de la le i, care legase a doua legaturA prin Konet-Ploski cu Mustafa Papvizirul, set nu fie slobozi tatarii a locui in Bugeac, facind dodaiala craiei lor. Auieit porunca la hanul i la Vasile Voda (Lupu), domnul Orli noastre i al MateiVoda (Basarab), domnul muntenesc, sa mearga cu hanul asupra lui Cantemir. Deciau venit hanul cu oti i cu purces i Domnii cu Imbe tarile asupra lui Cantemir care,temindu-se de hanul, au fugit din Tarigrad, iar oardele lui le-au luat hanul cu sinela Crim i de pira lui ai pierit i Cantemir zugrumat in Tarigrad.

Dupa ce au pornit din Bugeac hanul pe tatari, au lasat pe doi sultani, frati aisai, sa vie cu dinii, iara el au purces spre Crim inainte. Tara cind au fost latrecatoarea Niprului s-au ridicat nohaii i au lovit fara veste pe sultani i i-au omoritpe amindoi i dupa aceasta fapta au purces cu colurile sale spre Cara leeasca,pohtind de la lefi loc sit' se afeze sub ascultarea lor. Imbla pre la tirguri i prin satetoti cu cite o cruce de lemn la piept, semn de inchinticiune. Ci leii aFt loc defertfara oameni mai inkiuntru 'aril sale neavinc4 le-au dat clmp pre Nistru IntreKrilav Si Intre Kodin: i era aproape de 20 000 de nohai oarda aceea".

Nu-i vorba, peste un secol ii intilnim iar in Buceag, cerind acum loc de lamoldoveni, cari, neavind ce sa-i faca capului, le masura un petec de pamint de 32ceasuri lungime i doua latime tot pe locurile pe unde mai fusese inainte de un veac,iar mirzacii toti se obliga printr-un lung inscris, dat la mina lui Grigore Voda Ghica,s plateasca arendii pentru locurile de paunat, iar de unde le-or spune pircalabii sase retraga cu turmele, de acolo s se i retraga Meal a face bucluc. Dar despre acesteamai pe larg la veacul al optsprezecelea.

A vorbi despre aceti ca despre nite possesseurs legitimes ai Basarabiei ni separe cel putin curios i tot atit de curioasa este deci i teoria cum ca Basarabia s-acucerit de Rusia de la turci i de la tatari.

Teritoriul pe care locuiau in Moldova be era dat in arena, plateau haculpamintului, cum zice Invoiala, era o colonie de strAini pe pAmint moldovenesc, caren-aveau proprietate, ba nici capacitatea juridica de a o avea.

Dar cea mai vie dovada ca in acest veac erau in Basarabia romani este desigurexistenta eparhiei BrAilei. Vechiul Proilabum, al carui nume turcii 1-au prefacut inIbrAila, a incAput pe la jumatatea veacului al 15-lea, sub domnia turceasca, deci,nemaiputindu-se administra bisericete de episcopia de Buzau, s-a format o nouaeparhie, atirnatoare direct de patriarhul din Constantinopol, avind sub sine toatecuceririle lui Mircea cel BAtrin de pe malul drept al Dunarii. Astfel, Inca pe la anul1622 un om al bisericei, totdeauna conservatoare, inseamna la finele mineiului luiiulie:

SA se tie ea a venit parintele Ignatie de la parintele vladica Calinc etc., careacest Calinic era mai inainte aici la Braila Metropolit Drist (Dorystolum-Silistria)i Proilav (Proilabum-Braila)."

in anul 1641 parintii calugAri de la manastirea Caracal, din Sfintul Munte, cerde la Ioanichie, patriarhul Constantinopolei, permisiunea de a repara vecheabiserica din Ismail.

13

i

www.dacoromanica.ro

Din actul eliberat de patriarh la 2 iunie 1611 se vede Irma 1) ca eparhiaProilaviei se administra de un mitropolit numit mitropolitul Proilavului 2) bisericaSf. Neculaie din Ismail se Invechise $i se dilrimase, de vreme ce calugarii dinmanastirea Caracal cer voie s-o reconstruiasca.

Prin urmare, biserica din Ismail fund cel putin din veacul al 16-lea, $i orasul atrebuit s fie fondat de moldoveni, inclt Miron Costin in Descrierea MoldoveiTara Romilnqti (scrisa la 1674 in versuri polone) greseste cind zice Ca Ismail e defundatiune turceasca.

Cantemir nu comite aceasta greseala, el zice lamurit: Ismail, Moldavisolium Smil dictus..." Se vede ca Ismail a avut aceeasi soarta ca Braila. Turcii aufacut din Smil Ismail, ca $i din Proilabum, Ibraila.

Dar sa venim iar la vorba noastra, la mitropolia Proilaviei.De eparhia acestei mitropolii se Linea:I. Silistra, Braila, Chilia. Tag Ind o linie din Silistra la Marea Neagra ajungem

tocmai la Chiustenge, inclt intreaga Dobroge a lui Mircea cel Batrin intra Ineparhie.

II. Reni, Ismail, Acherman (Cetatea Alba), Bender (Tighina). Trag Ind o liniede la Bender la Reni avem toatii Basarabia in chestiune.

III. Toate satele orasele romanesti dintre Nistru si Bug, adica din PodoliaCherson. Citat anume e orasul Dubasarii, dincolo de Nistru, care se tinuse de

episcopia Hu#lor. Dar la sud de Dubasari sint Malaestii, la nord de ei e orasulBalta, apoi orasul Ocna Inca foarte multe sate, ramase pins azi romanesti.

La Dubasari dincolo de Nistru era la 1794 ping o tipografie romaneascadin care au iesit mai multe carti bisericesti.

Tatarii dlui X devin foarte interesanti. Ei au nevoie de mitropolit, de biserici,de carti romanesti, ba. pe la anul 1640 Vasile Vvd Lupul le zideste o biserica inChilia, iar la 1641 calugarii din minastirea Caracal le repareaza biserica for ceaveche din Ismail.

In fapta se vede cursul acestui veac de ce aveau nevoie tatarii $i de cemoldovenii. Tatarilor le trebuia pasune pentru cai, moldovenilor, poporuluistatornicit de veacuri crestin, le trebuia biserici, carti mitropolit.

Ce ilustratie pentru fraza: la Bessarabie a aucun point de vue n'a pu etreconsider6e comme restituee a ses possesseurs legitimes!".

Sa multumim bisericei noastre care, prin dumnezeiasca statornicie pecare a avut-o in vremile cele mai turburate, ne-a pastrat prin Insemnarile ei acestargument zdrobitor fats cu orice subtilitate diplomatica. Intrebarea posesiuneilegitime nu mai poate fi controversata. Dar acest argument devine si mai tare inveacul al optsprezecelea cind graful Rumiantof lui-meme aproba desfiintarea(deli numai trecatoare) a mitropoliei Proilabului imparte eparhia, dind toataBasarabia pina la Bender eparhiei de Husi, de care s-a tinut mai inainte sieparhiei de Buzau. Dar despre acestea mai tirziu.

V. VEACUL AL OPTSPREZECELEA

Am zis intr-un rind ea, oridte picaturi de silnicie ar fi cazut in izvorul limpedeal dreptului nostru istoric asupra Basarabiei, vremea a trebuit sA le mistuie s leaseze ca de la un rind., de vreme incoace, izvorul a trebuit sA curga din noulimpede, ca si mai inainte. In veacul a114 -lea vedempe Mircea intinzindu-si domnia

14

i

i

i

i

$i -n

linite si

i

i$i

5i

5i

si

www.dacoromanica.ro

Ora la Nistru, in al 15-lea vedem pe moldoveni cuprinzind cu cetati insemnate iavute intreg teritoriul dintre Prut i Nistru, in al 16-lea cetatile Chilia i CetateaAlba sint sub dominatie turceasca, insa numai cu circumscriptia militara, in al 17-lea tatarii apar i dispar din Bugeac, iar, paralel cu viata calatoare i nestatornica aacestor nomazi, vedem cum romanii din aceste locuri iii urmeaza Inainte viata forde popor statornic, avind mitropolie proprie la Braila, zidind biserici, traind cumtraisera inainte ca proprietarii legitimi ai acestor locuri.

Ce ne va mai dovedi veacul al optsprezecelea?Izvoarele istorice ale acestui veac apropiat trebuie s fie neaparat foarte

limpezi i asupra oricaror indoieli. Cronicarii notri care descriu acest veac au traitin launtrul lui, ei nu sint copiatori de izvoare batrine, ci martori oculari aievenimentelor; luptele i invoielile Ecaterinei a II-a cu impartirea turceasca staudeschise i pe fata, nefiind nici un punct care ar admite controversa; in pedmetulcesiunei Bucovinei avem corespondenta dintre Thugut, ambasadorul austriac laConstantinopole, i Kaunitz, cancelarul Imperiului Habsburgic; cu un cuvintmaterialul se gramadete inaintea noastra Si nu mai avem nevoie de a face judecatiprin analogie de cazuri, caci evenimentele inile poarta pe ele pecetea valori forintrinsece, evenimente can nu se pot nici nega, nici discuta chiar.

in acest embarras de richesse trebuie cu toate acestea sa ne marginim laputine.

La 1716 urmeaza cearta intre Iorest, episcopul Huilor, i Ioanichie,mitropolitul Proilavului, pentru hotarele eparhielor acestor cif:ma scaune.

Cearta e anume pentru Dubasari dincolo de Nistru i satele Sultan-CiflasiMusaip-C4Ia0 din Bugeac. Numele satelor sint evident tatareti, dar populatia e

cretina, deci romana, indata ce vedem doi episcopi cretini purtind proces pentru ele.Dar inaintea cui se judeca procesul? Poate inaintea sultanului sau a... hanului

tataresc?Ioanichie, mitropolitul Beal lei, vine la Iafi si se tinguiete domnului Moldovei

Mavrocordat in aceasta chestie. Mavrocordat (IA cazul in tratarea unei fetebisericeti, a patriarhului Samuil. Patriarhul, in prezenta sfatului tarn i a partilorlitigante, gasete cu cale ea Dubasarii, nefiind din hotarul Moldovei, sa ramina subjurisdictia mitropolitului de Braila, iar cele doua sate din Bugeac sa ramina subascultarea episcopului de Hui. Amindoi episcopii 1i dau inscrisuri conformeacestei hotariri.

Iata inscrisul lui Iorest, episcop de Hui:Venind Sfintia Sa Parintele Ioanichie aici la Iai, au ieit la Maria Sa

luminatul nostru Domn Nicolai Alexandru Voievod (Mavrocordat) i Maria Sane-au poruncit sa mergem la fericitul Parinte Papa i Patriarh de la Alexandria, KyrSamuil, ca sa ne indreptam i, mergind inaintea Sfintiei Sale, fiind acolo idumnealor boierii cei marl luindu-ne seama Sfintia Sa Patriarhul, ne-am gezatfratete i cu pace intr-acelgi chip, cum pentru Dubasari sa lipseasca sub ascultareaa episcopiei de Hui i sa rarniie sub ascultarea a mitropoliei de Braila, nefiind pehotarul Moldovei, nici sa be dam mirul, nici blagoslovenia. bra pentru Sultan-Cilai i pentru Musaip-C114 ca sa fie tot sub ascultarea Huilor precum a fost iOda acum, i aa am primit amindoi pe aceasta aezare de imparteala etc."

Peste patruzeci de ani, la 1730, domnete in Moldova Grigore Ghica batrinul.In acest an urmeaza punerea la cale a tatarilor din Bugeac. Mangli-Gherei

Han din Crim cere de la Poarta sa mijloceasca pe linga scaunul Moldovei ca tatarii

15

i

1i

www.dacoromanica.ro

sa capete Bugeacul in arena caci n-au nici un fel de rost. Printr-un inscris, iscalitde toti mirzacii din Buceag, adica de toate capeteniile, ei lamuresc raportul in carestau cu Moldova.

Pentru mai mare vadire a lucrului, reproducem intreg zapisul tatarilor nohaidat in mina lui Grigore Voda:

Pricina acestui zapis este precum in anu11141 (al Hegirei, de la Hristos 1730)Maria Sa inaltatul i milostivul stapinul nostru Mengli-Gherei Han, trimitlnd arz laimparatie pentru ca sa ni se orinduiasca din pamintul Moldovei locul de aFezaminti de payunarea bucatelor, dupa arzul Mariei Sale i cu ftiinta Maria Sale,Domnului Moldovei orinduindu-ni-se cu ferman imparatesc din pamintul Moldovei32 ceasuri de-a lungul i cloud ceasuri de-a curmezipl, care loc fiind din Inceputchiar loc moldovenesc i de folosul i hrana plimintului Moldovei: Maria Sa hanulimpreuna cu paa pazitorul Tighinei, cu hatierif imparatesc au hotarit i aumasurat i au larnurit hotarul acestui loc mai sus pomenit; (au) orinduit pentru ceice vor locui pe acel loc al Moldovei, 32 ceasuri de-a lungul i cloud ceasuricurmeziful sa dea, osebit de !gurul ce este obicinuit plata, chiHe pentru loc. Carelegatura noi am primit, adica pentru nohaii ce vor locui pe acel loc al Moldovei sa-idea ufurul i hacul pamintului i toata plata deplin, i cu invointa nostra i a tuturorbatrinilor notri facutu-s-au i hoget dupa legea noastra, intru care s-au insemnattoate legaturile cu carele noi toti ne-am legat i am primit; dupa cum insemneazahogetul, aezate fiind aceste tocmele i orInduele, noi toti aezindu-ne ca sa locuimpe partea locului Moldovei unde ni s-au poruncit.

insa cunoscind noi ca, pentru paunatul dobitoacelor noastre om avea lipsa istrimtoare, ajuns-am cu rugaminte la divanul Mariei Sale hanului stapinului nostru,rugind i cucerindu-ne ca sa ne ispraveasca putina nevoie numai pentru dobitoace,i pastorii notri sa se poata pauna pe uncle parti de loc a Moldovei de pe care ne-amridicat noi, fiind acele parti de loc de aceasta data nelocuite de raiaua Moldovei, ideerte aflindu-se acele parti de loc, ne-am rugat ca sa avem nevoie a ne paunadobitoacele noastre o sama de vreme. Deci Maria Sa hanul, milostivindu-se asupranoastra, trimes-au catre Maria Sa Domnul Moldovei cinste iarlicul Mariei Sale idespre partea noastra, a nohailor, pe Kaspolat-mirza anume i pe Cantemir-mirzai pe I-mirza i pe sultanul Mambet-mirza, impreuna cu omul Mariei Sale, cu poftapentru aceasta isprava; cari, impreunindu-se cu Maria Sa Domnul Moldovei iaratindu-se pofta i rugamintea nostra, raspunsu-le-au Maria Sa cum ca acele locurisint pentru trebuinta locuitorilor Moldovei i pe urma pe acele este sa se awze i salacuiasca raiaua Moldovei.

intr-acesta chip aratindu-le Maria Sa Domnul Moldovei, mirzacii acei de maisus pomeniti, vechilii notri, raspunzind intr-acesta chip, s-au apucat, de vreme eaacele parti de loc pe care noi sa ne paunam dobitoacele se afld deerte de aceastadata de lacuitori, pe acele parti de loc poftim sa ni se de voie de paunat o sama devreme; iar in partile ce-or fi trebuitoare pentru lacuitorii Moldovei sa nu ne agitam,ce numai sa paunam in partile unde ne vor arata ispravnicii i zapcii marginilorMoldovei, iar peste voia for sa nu avem a calca aiurile, i despre care ne-ar arataei ca este de trebuinta lacuitorilor Moldovei indatii filth nici o Intirziere sa avema ne ridica dobitoacele.

$i, osebit de acesta, apucindu-ne noi sa dam Marie Sale Domnului Moldoveialim indoit pe bucatele noastre, Maria Sa plecind catre pofta i porunca (?) MarieiSale hanului i slatuindu-se la aceasta i cu ai sai boieri ai Moldovei intr-acest chip

16

www.dacoromanica.ro

au dat raspuns, zicind; Precum pentru pasunea dobitoacelor de-om cumva pasi noipeste legaturile si asezamintul ce se insemneaza mai jos, nici un ceas sa nu ne lasedobitoacele pe locurile Moldovei sir le pasundm; asijderea si dobitoacele noastresa OA a se pasuna numai pe acele parti de loc care ne-ar ard ta dumnealuiserdarul i dumnealui cdpitanul de codru i afara din cuvintul acestor boieri aM'driei Sale nici un pas sa nu piiim, nici sa facem cit de putina suparare cuiva, nicis cuteziim a face pe piimintul Moldovei lacaf au sillaf pentru pastorii nostri cenumai sa aiba a-i purta piistorii nostri obiceiul for cite o oba in care; iaradin oba afara pe locurile acele sa nu fim volnici a bate par sau films, fail cleatvitele noastre, fiind la iernatec si fluid trebuinta pentru viteii nostri, sa stea suptacoperamint, numai pentru viteii nostri sa avem voie, din ceputul iernii pins insfirsit, a ne urzi pe locurile unde ne-ar arata zapcii Mciriei Sale cite o colibd ce secheamii di ramie aran; noi singuri sa avem a le urzi la inceputul iernii si lard noisinguri sa avem a le strica la sfirsitul iernii. Tara de nu le-am strica pe cum neapucam oamenii Marie Sale sa aibil a le da foc i a ne ridica cu totul.

Asijderea si din stapinii dobitoacelor, care ar avea dobitoace la iernatic sau lavaratic, mirzaci fiind sau karatatari, fiind trebuinta sa-si cerceteze dobitoacele, dear vrea sa mearga la dobitoae s le vada, sa aiba intii a merge la boierii Marie Salediregatorii marginilor, adicii la serdarul si la capitanul de codru si la pircillabulde Liipusna, si ard tinduli nevoia # trebuinta for ca sir' meargii still vadddobitoacele colo unde se plisuneazd, asa cu ftiinta for sa aibii voie a merge, lardfara de voia si cuvintul acestor boieri, nimeni din noi s nu OA voie a calca pepartile Moldovei. .

lard de s-ar afla cineva din nohai cu pricina dobitoacelor sa vie pe locurileMoldovei on pastorii nostri cu vreun chip de s-ar ispiti a face vreun supar odailorsau finatelor raielii locuitorilor Moldovei sau de s-ar afla cineva din nohai sau dintr-altiisi s-ar ispiti a face cit de pu /in val sau cit de putina stricaciune finatelor, odailor,dobitoacelor, pinilor sau semanaturilor, unul ca acela sa faith- a se prinde i legat sir'se trimitli la Iasi si acolo sa i se dea certare precum se cade.

i pe locurile unde s-ar pasuna vitele noastre, oricind ne-ar arata si ne-ar ziceboierii ce s-au zis mai sus cum ca pal-tile acelea sint trebuitoare pentru lacuitoriiMoldovei, indatii sa avem a ne ridica dobitoacele de acolo filth' nici o intirziere iprice.

far pentru alimul indoit apucindu -ne noi ca s dam Mariei Sale DomnulMoldovei, Maria Sa n-au primit a ne lua alim indoit si ne-au aratat ca gindul MarieiSale nu este sa ia de la noi alim indoit, nici sa locameste a lua de la noi banii indoitipentru pasunatul vitelor noastre; ce numai pe cit insemneaza in hoget atit primestesi Maria Sa s ia de la noi. Pentru care si noi ne-am apucat ca sa dam deplin precuminsemneaza in hoget, toate deplin fail nici o pricina $i preget, si gall din hotarulacesta la nimica s nu pasim, nici citu-i o palmii de loc, nici prin dobitoacelenoastre sa nu avem a supune si a tanui dobitoacele rdielii sau a negutitorilor.

$i dintr-aceste legaturi, din toate cite s-au pomenit mai sus, de-om pasi cit deputin si de n-am pazi aceste legaturi toate, sa aiba voie Maria Sa a ne scoate toatedobitoacele afara de pe locul Moldovei.

Deci intr-acest chip ca acela ce ne este noun in folos dupa bun si inaltasocoteala a Marie Sale Hanului, vechilii nostri viind cu raspuns inaintea Marie SaleHanului, inaintea divanului Marie Sale noi toti am primit aceasta legatura si acestraspuns ce ni I-au dat despre partea Marie Sale Domnul Moldovei si toate le-amprimit noi cu toti mirzacii si batrinii nohailor si ne-am apucat ca, de-om pasi cit de

17

dupli

www.dacoromanica.ro

putin din hotarul acestui zapis, Maria Sa Domnul Moldovei sa aiM a ne gonidobitoacele peste hotarul cel de (loud ceasurL Intr -acest chip ne-am legat cu totiicu acest temesuk al nostru, carele pentru ca sa fi tare i incredintat ea cu silinta i cupofta noastrg a tuturor s-au scris i s-au alcatuit i s-au dat in mina Mgriei SaleDomnul Moldovei lui Grigore Voda, la mijlocul luminei lui Sefer in anul 1142.

/scalifl: Sitkai-bei, Ismail-mirza, Batir-mirza Kelmehmet, Dokuz-olu, As lan-olu, Nevrut-mirza, Hagi-bei-mirza, Aslan-mirza, Giaun-mirza, Mamai-olu, Kazi-olu, Azamet-olu, Ali-olu, Iskander-mirza, Iusuf-beior, Hagi-bei-mirza, Kan-mirza-olu, Mehmet-olu, Bei-mirza-olu.

Din acest document nepretuit, plin de naivitate i de tautologie, se vadurmgtoarele lucruri:

1) ca tatarii erau supui al hanului din Crim;2) Ca li se orinduiete loc de aezamint i de pgunare lung de 32 ceasuri, lat

de 2 ceasuri, drept care ei ii i zic Bugeac, adicg colt de pgmint;3) ca ping la acest inscris ei plateau Moldovei doug dgri numite: uprul

hacul, fiind, din inceputul chiar, loc moldovenesc i de folosul i hrana pgmintuluiMoldovei;

4) ca de acum vor plgti deosebit i chirie pentru loc, va sa zicg o a treia dare;5) ca afarg de aceste locuri i cg pentru un asemenea beneficiu vor sa

plAteasca alim indoit;6) ea li se dg permisiune, insg sa n-aibg voie a zidi laca sau sgla, nici a bate

par sau tgru in pgmint, ci numai sub cort sa poatg locui. Facind bordei pentru iarng,sa -1 ridice primgvara, cgci altfel direggtorii Domnului moldovenesc vor da focbordeielor i-i vor alunga;

7) ca fara voia dumisale serdarului i a capitanului de codru sa n-aibg voienici sa-i viziteze vitele;

8) ca, indata ce li s-ar porunci sa paraseasca pgunea, s-o i pgraseasca faraintirziere i price;

9) cg, fAcind stricaciune sau val finatelor, dobitoacelor, odgilor, pinilor sausenignaturilor, sa fie prini, legati, trimii la Iai i pedepsiti;

10) ca nu vor mai tginui (vorba subtire pentru fura) vitele raielii saunegutitorilor;

11) ca, oricind n-ar indeplini obligatiunile lor, dobitoacele for sa fie alungatepeste hotarul cel de doug ceasuri.

Ciudati possessuers legitimes?Sub aceste conditiuni grele tgtarii rgmin ca arendai ai Buceagului, pe un

petec de pgmint de 60 mile patrate, pentru care platesc dgri domniei Moldovei. Peacest petec se judecg ordinari ai tgrii. Pgunindu-i vitele, n-au voie nici tgru inpgmint sa batg, necum faca casg.

De aceea nu-i de mirare ca renumitii generali Rumiantof i Sumaroi-a ggsitsub corturi. Numai cortul pe care-1 ducea in car avea permisiunea de a-1 intindedincolo de petecul Bugeacului.

In sfirit ruii i-au dat pe bietii notri arendai afarg, facind astfel pagubgvisteriei. Dacg exista pe atunci o administratie a domeniilor statului, ar fi protestati i-ar fi luat sub scutul articolului cutaruia din Codul civil. Dar bietul Chiel-Mehmet, iscalit al patrulea in inscris, nu tia sa i is advocati i sa se judece pe lacurti i tribunale; de aceea 1-au i tuns ruii. E drept ca Chiel-Mehmet nici n-aveamare cheltuialg la tuns.

18

www.dacoromanica.ro

Dar sa lasam pe tatari de o parte i sa ne-ntoarcem la alt ir de idei. In veaculal optsprezecelea se incepe inriurirea politicei ruseti in provinciile turceti sauatirnatoare de Turcia.

Dupa ce Petru cel Mare cittigase batalia de la Pultava, Constantin BasarabBrincoveanu trimite soli la dinsul i-i promite ajutor in contra turcilor. ConstantinBrincoveanu era in genere un om care promitea multe i voia s aiba in toate partilerazim. El sta in corespondents secrets cu toata lumea, pins ce Poarta i-a aflat acestedin urma uneltiri i a hotarit stingerea celor din urma Basarabi. Dimitrie Cantemir,crescut la Constantinopole i crezut credincios turcilor e trimis domn in Moldova;dar acesta, in loc sa lucreze in favorul Turciei, incheie cu Petru cel Mare un tratatde alianta, ratificat la Lusk (13 aprilie 1711). Prin acest tratat de alianta Petru seobliga de a restabili vechile margini ale Moldovei. La 14 mai acelai an, Cantemirpublics proclamatia sa: in care zice ca Petru s-a obligat a restituti Moldovei partileuzurpate de turci i a intretine cu cheltuiala sa o armata moldoveneasca de 10 000de oameni. Se tie ce trist sfirit au avut acea campanie ruseasca, care s-au incheiatprintr-o umilitoare pace prin care Rusia a consimtit a inapoia Azovul, a distrugeportul de Taganrok, a risipi toate cetatile de la granitele Turciei.

Dar pe romani i-a costat i mai mult pasul pripit al invatatului Cantemir.Constantin Brincoveanu a fost taiat impreuna cu toata familia, iar de la 1716incoace veni pentru not veacul de find al fanariotilor. Tot in acest veac inriurireaRusiei in Principate crete din ce in ce.

Deja prin art. 2 al Tratatului de la Constantinopole (5 noiembrie 1728) Petrucel Mare 1i asigura oarecare inriurire asupra cretinilor din Orient. In vremeaimparatesei Ana (1730-1741) emisarii marealului Munich raspindesc our iproclamatiuni prin provinciile Turciei, sub domnia Elisabetei (1741-1762) emisariise inmultesc, pins ce in sfirit, sub Ecaterina a II-a (1763-1796), politica ruseasca inOrient s-au copt cu desavirire.

In 1769 Rusia declara razboi Turciei, Galitin ocupa Hotinul; in februarie 1770boierii moldoveni i munteni jura credinta Ecaterinei, in 1771 feldmarealulRumiantof stabilete cite un guvern provizoriu in fiecare Principat, iar Ecaterinadorete unirea Principatelor sub un rege care era sa fie Stanislaus AugustPoniatowski. In congresul de la Foc.ani din 1772 Rusia pretinde ca Principatele safie declarate independente sub garantia mai multor puteri ale Europei. In fine la1774 se incheie pacea de la Cuciuc-Cainargi, in care (art. 16) se stabilete caPrincipatele vor primi inapoi terenurile pe nedrept uzurpate de turci dimprejurulcetatilor Hotin, Bender, Akkerman, Chilia, Braila .a.

In genere interregnul din vremea ocupatiei ruseti de la 1769-1774 e cel maicaracteristic pentru vederile de atunci ale Rusiei. Ea voia o Romanie units cares-ajunga de la Nistru pins in Carpati. Pe monedele batute pentru Principate marcaMoldovei i a Tani Romaneti sint impreunate sub o singura coroana. Rusia cereadarimarea intariturilor de la Hotin, Bender i Cetatea Alba i impreunarea acestororate cu Moldova, iar a Brailei cu Tara Romaneasca. Corespondenta lui Thugut cuKaunitz dovedete aceasta cu asupra de masura, ca i tratarile din congresul de laFocani, ca i candidatura lui Stanislaus August care si fata favissent era s fiecel dintii rege al Romaniei unite. Deosebirea e c Romaniei de pe atunci i s-ar filasat cu drags inima petecul de pamint de la gurile Dunarii, pe cind, celei de an nu.

Dar politica inalta nu ne preocupa. Noi am urmarit pins acum firul rou aldreptului neschimbat al Moldovei asupra Basarabiei intrucit el traia in chiar

19

www.dacoromanica.ro

constiinta tarii. De aceea venim iar la mitropolia Proilavei. in vremea acestuiinterregn, Gavril mitropolitul Moldovei, in intelegere cu Grigorie, mitropolitulUngrovlahiei desfiinteaza Proilavia si reintegreaza vechile eparhii romane. TinutulBrailei se da episcopiei de Buzau; tinuturile Ismail, Reni, Chilia, Acherman siBender episcopiei de Husi, iar tinutul Hotinului episcopiei de Radauti. Mitropolitiiau si aplicat hotarirea lor, inainte chiar de a supune dispozitia grafului Rumiantof,de la care insa a primit in aceasta privinta urmatoarea deslegare printr-o srisoare(romaneste si ruseste).

Prea Sfintite Arhiepiscope si Mitropolite al Moldovei.Al meu milostiv Arhipastoriu.Dupa socotinta instiintarilor Preasfintiei Tale si a Preasfintitului Mitropolit al

Ungro-Vlahiei pentru eparhia Brailei, si eu asa socotesc ca, pins se va face hotarirede la marea stapinire, povatuirea cea duhovniceasca a acelor sinuturi, a Ismailului,a Renilor, a Chiliei, a Achermanului si a Benclerului, s-au fost dat episcopului deHusi. Iar tinutul Brailei, episcopului de Buzau. Deci intru implinirea acestora siPreasfintia Ta sa binevoiesti a scri celui mai mare povatuitor a eparhiei aceea, dupahotarirea bisericeasca si politiceascii. Iar eu pentru instiintarea la comandirii acelortinuturi am scris.

Al Preasfintiei Tale plecat slugs.1773, aprilie 25 subscris Graf Rumiantof"in urma acestei epitole mitropolitul instiinteaza prin enciclica pe toata tagma

bisericeasca si pe toti crestinii ortodocsi din tinuturile anexate la eparhia de Husi(Ismail, Reni, Acherman si Bender) ca, dupa intelegerea cu graful PetruAlexandrovici Rumiantof, ei pe viitor au a asculta de Inochentie, episcopul de Husi.

Iata dar o vadita continuitate de drept si in veacul al optsprezecelea si odovada ca romanii au persistat pe acele locuri, adica in Basarabia noastra de astazi.

VI. VEACUL AL NOUASPREZECELEA, IZVOARE

in iunie anul 1812 Napoleon I statea gata sa treaca preste Niemen cu o armatacum n-o mai vazuse pamintul pina atunci de 540 000 (zi sase sute patruzeci de mii)de oameni cu 1370 tunuri (zi una mie trei sute saptezeci).

Ce avea a le opune Alexandru I al Rusiei?Barclay de Tolly statea la Vilna cu 112 000 de oameni, avind a se impotrivi la

peste de jumatatea de milion a armiei celei mari, comandata in prima linie de insusiNapoleon I. .

in momentul acesta Rusia avea 53 000 de oameni sub Kutusof in Moldova,care-i trebuiau ca aerul pentru a nu fi inadusita si inecata de precumpanirea puteriilui Napoleon.

Spuie oricine drept: Era atunci Rusia in pozitia de a anexa Basarabia? Cinddelegatii ei din Bucuresti aveau avizul de a incheia pace cu once pref, poate cinevavisa ea afacerea Basarabiei a fost curata, a fost o afacere de cucerire?

Dumnezeu sa neerte, dar nu stim intr-adevar cum ar trebui s fie conformatacel cap omenesc care ar putea sa van' in retragerea grabnica a ostirii din Moldovao armata invingatoare. Oamenii batrini care au vazut pe atunci armata lui Kutusofpovestesc ca, de mersurile fortate, bietii soldati cadeau in santurile drumurilor deCara si pe paveaua de lemn a Iasilor si, cu toata cumplita graba, i-a trebuit patru lunica s ajunga in fata aripei drepte a armiei imparatului francez; in fata corpuluiauxiliar de 34 000 de austriaci de sub generalul Schwarzemberg.

20

www.dacoromanica.ro

Noi am spus-o Inca in cel dintii articol ca Anglia au staruit pentru incheiereaacestei paci, ca ea a silit pe sultan s-o iscaleasca. 0 flota engleza era in Bosfor, carea silit pe turci de a nu se folosi de cumplita pozitie in care se afla Rusia atunci. Darnici influenta engleza n-ar fi fost in stare de-a cuceri o provincie daca nu eraangajata o alts arms, rubla ruseasca tradarea dragomanului Moruzi.

in orice caz, tiind ca adevarata putere care a silit pe turci sa-ncheie pace eAnglia nu Rusia, trebuie sa admitem ca diplomatii engleji erau in deplinacunotinta de cauza i ca ei ne vor da tiintele cele mai exacte despre aceasta...ciudata cucerire cu sabia.

Consulul general al Angliei de la Bucureti, W. Wilkinson, in cartea saTablou istoric, geografic i politic al Moldovei i Valahiei, ne da o descriere claraa acelei cesiuni, facute in imprejurari atit de nefavorabile Rusiei. Iata acearelatiune:

Galib Effendi care, dupa schimbarile mari intimplate la Constantinopole,reluase functiunile de ministru al afacerilor straine a fost principalul plenipotentiarla Bucureti in anii 1811 i 1812: insa printul grec Dimitrie Moruzi, dragoman alstatului, era fats la negociatiuni, au dat directie celei mai mari parti a for i era inrealitate revestit cu foarte Intinse puteri. Ca i cei doi frati ai sai, el fusese cunestramutare ataat de partidul rusesc de la inceputul carierei sale politice;speranta ce o concepuse, de a fi inaltat la domnia unuia din cele cloud Principate,cel mai mare obiect al ambitiunii sale, ii parea foarte intemeiata dupa restabilireapacii. Caracterut sau public, serviciile la congres, sprijinul Rusiei, erau Intr-adevarconsiderafiuni care piireau a face sigurti numirea lui.

Cesiunea Valahiei i a Moldovei nu putea in nici un fel sa intre in vederile salei el o combatu cu energie i succes; dar, nand Portii un serviciu atIt de important,era necesar Ca, pe de alts parte s deie Rusiei o proba de ataamentul sau. Daca elar fi insistat sa se restituie cele doua Principate in Intregul for (restituitionintegrate), plenipotentiarii rui ar fi consimtit fara nici o indoiala caci aveau ordin agrabi incheierea pacii i de a subscrie sub orice conditie care nu s-ar fi Intinsdincolo de aceasta restitufiune. Dar Moruzi, care avea cunotinta perfecta despreaceste dispozitiuni, au hoteirft definitiv conditiunile tratatului, cedInd Rusiei ceamai frumoasii parte a Moldovei, care e situatci Intre rturile Nistru i Prut i facindasy-el pentru viitor din acest din urmd riu linia de demarcafiune a frontierelorrusefti.

Agentii vigilenti ai lui Buonaparte la Constantinopole nu pregetara de a facecunoscuta purtarea lui Moruzi. Cind, dupa incheierea pacii, ei s-au vazut frustati insperanta de-a determina pe Poarta sa continue razboiul au cautat sa faca s cads indizgratie familia acestui print grec, pentru a putea cel putin sa hotareasca peguvernul otoman de a pune in capul Principatelor persoane alese de dinii. Ei IIaratara pe printul Dimitrie ca e tradator, caci fusese cumparat (suborne) de Rusiapentru a-i servi interesele, in momentul in care era in puterea sa de a obtineconditiile cele mai avantajoase.

intre acestea se-ncepura ostilitatile Intre Franta i Rusia; i Poarta aratIndrezolutia sa tare de-a ramine neutra i nevoind sa dea nici umbra de Indoiala celordoua puteri beligerante prin alegerea noilor hospodari, hotari a o fixa asupra a doiindivizi ale caror principii politice nu fusese niciodata in contct cu curtile straine(Scarlat Calimah pentru Moldova, lancu Caragea pentru Valahia)...

21

i

ii

si

www.dacoromanica.ro

Dimitrie Moruzi, care se afla Inca in Valahia cu Galib Effendi, afla noutateaacestor cloud numiri intr-un moment in care s-astepta de-a primi numirea sa.Totodata el fu informat ca, intorcindu-se la Constantinopole, s-ar expune la celemai man pericole i s-au dat sfatul de a se retrage Intr -un stat crestin. I s-a oferitun azil in Rusia, cu o pensiune considerabila din partea acestui guvern, Insa,temindu-se ca fuga sa ar face pe guvernul otoman de a se razbuna asupra familieisale, care ramasese in puterea turcilor, in speranta de a justifica purtatea sa,pentru ca toata responsabilitatea afacerilor tratate la Congres trebuia, propriuvorbind, s cads asupra lui Galib Effendi, el se determine de a insoti pe acestministru pine in capitals. El era departe de a presupune ea acest ministru turc, acarui purtare fusese dezaprobata, stersese din spiritul sultanului toate impresiiledefavorabile pe care le-ar fi putut concepe in socoteala lui, atribuind conditiile paciice le subscrise intrigilor tradarii lui Moruzi ca primise in consecinta ordinesecrete de a aresta pe acest print, indata ce vor fi trecut amindoi Dunarea si a-1trimite prins marelui vizir, care avea Inca cartierul sail general la $umla.

Moruzi, Incurajat din ce in ce mai mult de protestatiunile de amicitie ale luiGalib Effendi, parasi Bucurestiul In luna lui septembrie. Ajungind la Rusciuc a fostcondus cu escorts la $umla; dar abia intra in locuinta marelui vizir and mai multiceausi se aruncara asupra lui taiara in bucati cu lovituri de sabie. Capul sau afost trimis la Constantinopol, unde a fost expus trei zile la portile seraiuluiimpreuna cu capul fratelui sau Panaiot Moruzi, care, in absenta lui Dimitrie,suplinise postul (de dragoman) pe linga Poarta $i a fost acuzat de a fi complice latradarea sa in contra Imperiului otoman.

Iata dar sfirsitul binemeritat al aceluia care a tradat Basarabia pentru cas-ajunga Domn, povestita de un contemporan, de un consul general englez care erala Bucuresti in vremea tratarilor si find interesata chiar Anglia la Incheierea acesteipaci, e sigur ca trebuie sa fi fost in cunostinta despre toate firele care se torceause teseau la noi, pe socoteala noastra.

Este oare cu putinta de-a admite ea onoarea marelui nostru vecin ar fi fostangajata in aceasta... cucerire? Posibil de-a zice astazi cum ca Imparatul ar lua-o cao insulta facuta lui dace aceasta cestiune ar veni inaintea Congresului? Am Ince legeca ziaristica ruseasca .sa vorbeasca in interesul Rusiei de a o recapata; atuncidiscutiunea s-ar invirti pe un teren propriu le-am opune asemenea armainteresului. Dar a mesteca in toga afacerea numele celui mai puternic monarh, pecare ne-am obisnuit a-1 crede generos i bun Intrucit priveste persoana sa, noi, insimplitatea noastra, credem ca nu se cuvine.

Toate elementele morale in aceasta afacere sint in partea nostra. Dreptulnostru istoric, incapacitatea juridica a Turciei de-a instraina pamint romanesc,tradarea unui dragoman al Portii, recapatarea acelui pamint printr-un tratateuropean semnat de sapte puteri obligatoriu pentru ele, garantarea integritatiiactuale a Romaniei prin conventia ruso-romans, ajutorul dezinteresat ce 1-am datRusiei in momentele grele, toate acestea fac ca partea morale si de drept sa fie pedeplin in partea noastra.

Mai vine insa in partea noastra Imprejurarea ca acel pamint nu 1-am cucerit,n-am alungat pe nimenea de pe el, ca e bucatA din patria noastra straveche, estezestrea Impartitului nenorocitului popor romanesc.

Ni se scoate ochii cu binele ce 1-am avut din partea rusilor. Pentru raspundesi la aceasta ne-ar trebui sa umplem un volum Intreg. Destul numai sa pomenim caalianta de la Lusk dintre Petru cel Mare si Dimitrie Cantemir ne-a costat domnia

22

$i

si

si si

si -1

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

nationals $i un veac de Injosire si de mizerie, iar cea mai noua alianta dintre Rusiasi noi a Inceput a aduna noun grei deasupra noastra, Basarabia, manastirileInchinate, mii de oameni pierduti in batalie, zeci de milioane de lei aruncate inDun Are si in fine poate existenta poporului romanesc puss in joc, iata binele de careni se cere a ne bucura si a fi multamitori.

Ce ni se opune?Interesul a 80 de milioane de oameni fata cu slabele noastre cinci milioane.

Dar Temis e cu ochii legati spre a nu vedea partile ce se judecA inaintea ei si, in locde cumpana in care sa se cumpaneasca deosebirea de greutate intre 80 si 5 milioane,ea ar trebui sa is cintarul. De bratul scurt sau prezent al cintarului ar atirna in greuRusia, de bratul cel lung al unei istorii de 500 de ani atIrna Romania cu drepturilesale stravechi si noud.

inainte de a Incheia avem a Implini un act de gratitudine, nu pentru noi,asupra carora nu pretindem ca sA se reflecte meritul acestei lucrari, ci pentru tall ingenere, careia putinii lucratori pe ogorul istoriei nationale ii ofera azi mijloace de ase apara.

Pentru veacul al XIV-lea si al XV-lea am cercetat cu mult folos Istoria criticsa romanilor de B. P. Hasdeu si Arhiva istoria a Romaniei, editata de acelasi, apoiBeitrage zur Geschichte der Romanen v., Eudoxius, Frhrn. v. Hurmusaki; pentruveacul al XVI-lea materialul cel mai pretios shit capitulatiunile Domnilormoldoveni cu Poarta; pentru al XVII-lea, textul cronicelor editate de dl MihailKogalniceanu, iar, in privirea eparhiei Proilaviei, Cronica Huilor de P.S.S.Parintele Melchisedec, episcopul Dunarei de Jos; pentru al XVIII-lea aceeasicolectie de cronici, cu deosebire Insa cronica tradusa dupA ordinul lui Grigore VodAIn greceste de un Amiras, in care e cuprins si textul autentic al Inscrisului tatarilordin Bugeac, apoi colectiunea de documente a lui Hurmuzaki, vol. VII; pentruveacul al XIX-lea in fine mai sus citata carte a consului general englez Wilkinson.Asupra lui Amiras si Wilkinson ne-au atras atentia d. Al. Odobescu.

(3, 4, 7, 8, 10, 14 martie 1878).

DI HASDEU NE TRIIVIITE 0 SCRISOARE..."

Dl Hasdeu ne trimite o scrisoare in care se plinge Ca, in articolele noastredespre Basarabia, nu constatam a arsenalul nostru de citatiuni '11 datorim Istorieicritice i Arhivei istorice. Rugam din parte-ne sa binevoiasca a constata, intii, caarticolele noastre nu s-a sfirsit Inca, al doilea ca meritul for nu se reflects personalasupra nimanui, al treilea, ca e-n chiar interesul nostru politic al lucrarii noastre dea cita la capat toate izvoarele de care ne-am servit. Rugam deci s ni e ingaduie dea cita izvoarele abia la capatul studiului nostru, care se terming cu cesiunea de la 1812.

TENDINTE DE CUCERIRE

Situatia persists a raminea nehotarita, cu toate acestea noi credem ca limbacumpenei Inc lina spre razboi. intr-adevar, daca Rusia ar face concesiunile cerute deAnglia, daca ar supune deliberarii Europei Tratatul de la San-Stefano in Intregullui, ea ar renunta la foloasele materiale in a cAror prevedere a declarat razboi. Cacicine va mai lua scum la serios declaratiile diplomatice facute inaintea treceriiPrutului? Erau declaratii imbunatoare, de care noi credem ca nimeni n-a fos inselatdeclt acel ce au voit sa fie.

23

www.dacoromanica.ro

Aceasta o spunem despre guvernare, nu despre popoare. Guvernele au fostin stare sa cunoasca foarte bine politica ruseasca $i tintele ce ea le urmareste de-sutasi mai bine de ani. Rasarita din rase mongolice, de natura for cuceritoare, asezatepe stepe Intinse a caror monotonie are inriurire asupra inteligentei omenesti,lipsind-o de mladiosie si dindu-i istincte fanatice pentru idei de-o vaga maretie,Rusia e in mod egal muma mindriei si a lipsei de cultura, a fanatismului $i adespotiei. Frumosul e Inlocuit prin maret, precum colinele undoiate si muncii cudumbravi a tarilor apusene sint acolo inlocuite prin sesuri MA de capat. Intendintele de cucerire, in asa-numitele misiuni istorice cari-si cauta marginilenaturale nu e nimic dedesupt decit pur si simplu nestiinta si gustul de spoliare. Inzadar cauta un popor in Intinderi teritoriale, in cuceriri, in razboaie ceea ce-ilipseste in chiar sufletul lui; sub nici o zona din lume nu va gasi ceea ce Dumnezeui-a refuzat sau mai bine zicind ceea ce Dumnezeu a voit ca sa fie rezultatul munciia multe generatii dedate la lucru.

Caci sta oare destoinicia unei natii in vrun raport cu Intinderea teritoriului pecare ea-1 ocupa?

Mica Venetie era data o putere mare europeana prin cultura ei intensivaprin arte, prin industrie, prin judecata sanatoasa a aristocratiei ei. Dar toate acesteconditii de marire erau castigate prin munca indelungata, deprinderea si priceperease mostenea apoi din neam in neam, incit chiar astazi ciceronii venetiei au pastratmai mult gust in judecata tablourilor decum au multi profesori de etetica.

Un rol analog I-a avut Olanda in istorie, si astazi Inca sint state mici care sebucura de-o inflorire extraordinara; pe un pamint de mica Intindere se afla maimulte averi decit in Rusia intreaga. Astfel sintem aproape siguri ea in cumpanaeconomics Rusia, citu-i de mare, trage mai usor decit mica Belgie.

De aceea ni se pare ca din nefericire rusii sint sub dominarea unui desertsufletesc, a unui urit care-i face sa caute in cuceriri ceea ce n-au Inlauntrul lor. Nouani se pare ca cercurile culte, in loc de a stavili acest horror vacui, in loc de a-limpleaprin munca si cultura, il asmuta contra Europei, pe care o numesc imbatrinita sienervata, coapta pentru a cadea intreaga sub dominatie ruseasca.

Europa be pare astazi in starea in care era Bizantul la aparitiunea unui neamasemenea mongolic, al turcilor.

In locul civilizatiei grece inforit-au in Bizant o cultura turceasca? De loc.Tocmai asa nu va Inflori o cultura moscovita pe paminturile supuse rusilor, pentruca lipseste radacina subiectiva a unei asemenea culturi. In Rusia chiar miezulculturii e in Ingermanland si in cele trei provintii baltice, in mlinile si capetele apoate doua sute de mai de oameni de origine germana, pe cind populatiile stravechia acelor provincii, letii, livii, crevinii $i cum ii mai cheama, nu se vor fi aflind cu multmai sus de cum ii va fi gasit episcopul Albrecht la anul 1200.

Astfel misiunea istorica de care se face atita vorba nu-i o misiune care-si areoriginea in afara, ea e rezultatul unui gol sufletesc, al unei barbarii spoite cu frac simanusi, a unui desert care, de-ar stapini pamintul, tot nu s-ar umple.

Cerul deasupra-l'schimbi, nu sufletul, marea trecind-o.Pot sa treaca si Dunarea $i Carpatii si Adrianopol, s is Roma veche, precum

ameninta pe cea noun, pot sa presure Europa intreaga cu cenusa si cadavre, nu seva naste din milioanele de oameni nici un Rafael, nici un Beethoven, nici un Kant,

24

www.dacoromanica.ro

ba tocmai lipsa unor asemenea spirite de adincg intelepciune i de un adincsentiment pentru bunurile ce innobileazg omenirea este cauza acelui gal sufletesccare-i cautg compensatie in glorii singeroase i in cuceriri. De mult, dar mai cuseams de o sutd cincizeci de ani incoace, tinta cuceririlor ruse0 sint tarilergsgritene ale Europei. Nu mai vorbim despre cuvintul dlui Aksakof, care vedeintinzindu-se panslavismul in miezul Europei, in tgrile coroanei habsburgice ping laMarea Adriaticg. C-un cuvint in loc de a desfaura activitatea inlguntrul, ochiivecinului nostru sint pironiti cu flamingiune asupra Apusului, cercurile culte umplugolul sufletesc cu fantasmagoria unui imperiu care ar ajunge de la Sibir ping subzidurile Venetiei i apoi mai departe... tot mai departe.

Si aceastd misiune tainica o implinesc apoi diplomatii i baionetele. Existstestamentul lui Petru cel Mare sau nu exists, el exists in capetele a mii de oamenivisAtori care dau tonul in Rusia.

Rgzboiul a fost declarat Portii pentru a elibera pe cretini in forma in fondinsg pentru a cuceri intreg Imperiul otoman intr-un mod care sg poatg fi inghitit,mai de voie, mai de nevoie, de Europa. Dupg Turcia urmeazg Imperiul habsburgic,dupd dinsul cine mai tie cine. Scopul fictiv al rgzboiului i scopul adevgrat sintdiametral opuse.

Astfel se ddruie un regat splendid celui mai neinsemnat popor din PeninsulaBalcanicg, bulgarilor.

Se stabilete in Tratatul de la San-Stefano independenta Romaniei i c-unrind dupd aceea se stabilete c-un al treilea, fard de noi, dreptul de trece trupeleprin Cara noastra, de a o ocupa cu alte cuvinte doi ani de zile. Doi ani vgzind ifAcind s-ar preface apoi in zece i in o sutd pentru ea splendidul regat bulgar eplgsmuit aa de frumos pentru ca sa ramlie proprietatea ohavnica ruseascg.

Se stabilqte principiul ca Basarabia sd fie cedatg prin liberg invoialg, ceea cepresupune cg sintem in drept de a o ceda sau de a n-o ceda. Ne hotdrim de a n-oceda i Rusia a ocupat-o astazi pe deplin.

In fine, sustinind dreptul nostru vedem ivindu-se coltii prieteugului.Bucuretii sint impresurati de trupe, in Vlaca cazacii 1i bat joc de populatie dindpamenii afarg din case, trenurile noastre cu munitiuni sint oprite din drum, c-uncuvint Rusia a inceput a intrebuinta mijloacele ei civilizatrice pentru a ne intimida.

Nu deprindem frica i pace bung.Teamg ne e numai ca Imperiul habsburgic sd nu mid la invoialg cu Rusia cad

despre Anglia nu e vorbd. Ea este in stare a Linea razboi pind ce va fi zvirlitin vint cea din urmd rublg metalied.

Dar contele Andrassy a fdeut propuneri de impgrtealg i aceste propuneriprefac intelegerea in complicitate i complicitatea cu Rusia e totdeauna fatalg.

N-avem nevoie a pomeni exemplul nostru. Oamenii fara simt istoric, liberaliicosmopoliti c-un foarte incolor sentiment de patrie s-au dat in apele Rusiei i adeclarat un razboi care ne-a costat mii de suflete viteze, zeci de milioane i poate oprovi