FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu
personalitatea sau cu existenta umana.
individual
social
FIZIOLOGIC :
Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de
functionalitate.
Organicitate- rolul FRAA, zona centrencefalic, c. Veghe (corpi
mamilari), c. Somn (HT ant)
T. Organo- dinamic
PSIHOLOGIC :
Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoar
Jean Delay (psa)- - funcie complex care e o ierarhizare a unor
funcii care o creeaz n totalitate .
Tipuri
Elementar
Operaional-logic
Axiologic
3. DEFINI II:
J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al
activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate
intr-un comportament dotat cu o structura originala.
K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat ; fiecrui moment al
insului i corespunde o experien trit n corelaie cu o ordine
prestabilit; aici i acum
H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei
experiente transpunand-o in universalitatea constiintei ; adispune
de un model al lumii; fenomenul contiinei
Stare de veghe activ, de vigilen i atenie optim lucid
ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA
OBIECT SI SUBIECT
CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI
4. Diferene
VIGILENA (VEGHE)- receptare pasiv, neutr a mediului nconjurtor;
atitudine voluntar de observare atent i susinut, de supraveghere a
mediului nconjurtor
CONTIENA (STARE DE CONTIEN)- aptitudinea de a reflecta
subiactiv existena ( interioar i exterioar) i de a-i adapta
comportamentul la reflectare
INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa
constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se
constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei
individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din
per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi
psihice din perioade de tulburari ale constiintei.]
SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza
la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au fost
anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul
constiintei.
Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si
a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI
CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant
neintrerupt.
PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea
si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in
momentul respectiv.
8.
9. Proprieti
Substrat material
Nivel maxim odat cu limbajul
Prezint variaii in timp i ciclic (somn/ veghe)
Necesit integritatea tuturor sferelor psihice (perc, atenie,
memorie, gndire, afectivitate, etc. )
10. Laturi
Informaional- cognitiv-
Identificarea obiectelor
Delimitarea real/ imaginar
Concepte,
simboluri
Legturi logice,
Raionamente
Reglatoare
Motivaia
Formularea comportamentelor
Asumarea responsabilitilor
Aplicarea deciziilor
11. Tipuri de contiin
Moral
Social
Grupului
Profesional
De clas
Naional
De sine!- individualizat
12. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI
I . SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care
functia de veghe a constiintei este suspendata.
Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor
fiziologice.
TIPURI DE SOMN:
LENT reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si
e insotit de unde EEG lente.
PARADOXAL somnul cu activitate rapida comportamentala,
intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii
onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau
[PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza,
relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter.,
bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana)
UNITATEA DE SOMN= O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA
SOMN PARADOXAL[20-25%].
4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.
VISUL 3-6 faze/noapte.
Suprimarea fazei paradoxala a somnului neliniste,
iritabilitate.
Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste-
tulb. de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate.
13. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTE I
II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de
constiinta necesara bunei functionari a psihicului.
IMEDIATA Se realizeaza fara efort si determina incadrarea
noastra corecta in timp si spatiu ( orientare allopsihica) si
asupra propriei persoane ( orientare autopsihica ).
MEDIATA Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune
psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre
ceva.
14. Tulburrile contiinei I. Tulburrile cmpului contiinei
CANTITATIVE (CLARITATE)
Obtuzia
Hebetudine
Torpoare
Obnubilare
Stupor
Sopor
Coma- apsihism Guiraud
Subcoma
Vigil
carus
CALITATIVE (STRUCTUR)
Onirism
Oneroidie Mayer- Gross
Stare amentiv Meyert
Stare crepuscular
Automatism ambulatoriu
Fuga patologic crepuscular
somnambulism
15. Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine
CORPORALITII (SOMATOGNOZIA)
Tulb. Schem corporal neurologice
Sd. Gertsmann
Sd. Anton Babinski
Tulb. Schem corporal psihice
Cenestopatii
Hipocondrii
Sd. Cotard
Desomatizare
Dismorfofobia
heautoscopia
16. Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine
2. REALITII OBIECTUALE
Derealizare
deja vu
deja connu
17. Tulburrile contiinei II. Tulburrile contiinei de sine
3.CONTIINEI PROPRIEI PERSOANE
Personalitate multipl
Depersonalizare
Sd. Automatism mental Kandinski- Clerambault
Senzaii parazite
Triplu automatism
Motor
Ideativ
Ideo-verbal
Dedublarea mecanic a gndirii
Micul automatosm mental
18. Tulburrile contiinei III. Tulburrile ritmului nictemeral
HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste
de somnul normal doar prin profunzime, durata, bruschetea
aparitiei. In: leziuni de trunchi cerebral, talamice, corticale,
insuf. respiratorii, hepato-renale.
NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de
halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului muscular
exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de somn. -
22. Tulburarile Visului.
COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant.
Caracteristici: * Angoasa ; * Senzatia de opresiune si greutate in
piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai
mici miscari.
AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE.
PAVOR NOCTURN.
ENUREZIS NOCTURN.
BRUXISME.
23. TEMPERAMENTUL
24.
ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O
AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA.
Component dinamico-energetic a personalitii constnd ntr-un
ansamblu de nsusiri constituionale, fiziologice, ereditare,,
expresie a unei ractiviti particulare a sistemului
neuro-endocrin
DIRIJEAZA : promptitudinea, intensitatea si durata
raspunsurilor la solicitari.
Este format din insusiri relativ stabile .
Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul
( putand fi si el modelat de caracter).
TIPOLOGII- fiecare individ poate coexista la mai multe
categorii tipologice, n realitate exist doar tipologii intermediare
sau mixte
25. TIPOLOGII
MORFO-FIZIO-PSIHOLOGICE
PSIHO-FIZIOLOGICE
PSIHOLOGICE
PSIHO-SOCIOLOGIC
CLINICE
26. CARACTERUL
27.
C h ara k ter = semn, masc, trasatura, particularitate
(gr.).
TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI
REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT,
TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI
LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT
Cea mai inalt i sintetic formaiune a personalitii care rezult
din integrarea n anumite modaliti de comportament i conduitp a
ntregii experiene de via a omului
Se formeaza in timp indelungat, progresi v
Poate fi apreciat conform:
atitudinii fata de sine
atitudinii fata de alte persoane
atitudinii fata de munca.
28. Tipuri caracteriale Heymans& Wiersme
Nervos
Sentimental
Coleric
Pasionat
Sanguin
Flegmatic
Amorf
Apatic
29. PERSONALITATEA
30.
ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA,
DINAMICA SI ARMONICA. Ansamblul de triri morale i intelectuale, de
nsuiri i aptitudini sau defecte care caracterizeaz modul propriu de
a fi, individualitatea comparativ cu alte persoane
Presupune jocul dintre aspecte ereditare/ dobndite