Constantin Rizescu Teza
-
Upload
cristiiroxanamirea -
Category
Documents
-
view
226 -
download
0
Transcript of Constantin Rizescu Teza
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 1/199
UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT AREPUBLICII MOLDOVA
Cu titlul de manuscrisCZU:796.322: 796.015.134
RIZESCU CONSTANTIN
PREGĂTIREA TEHNICĂ A HANDBALIŞTILOR ÎNCEPĂTORI
PRIN EŞALONAREA MIJLOACELOR SPECIFICE
Specialitatea: 13.00.04. – Teoria şi metodologia educa ţ iei fizice,
antrenamentului sportiv şi culturii fizice de
recuperare
TEZA de doctor în pedagogie
Conducător ştiinţific:CONSTANTIN CIORBĂ
doctor habilitat în pedagogie profesor universitar
© RIZESCU CONSTANTIN
CHIŞINĂU2008
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 2/199
3
CUPRINS
INTRODUCERE...………………………………………………………………5
Capitolul I. FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND PREGĂTIREA
HANDBALIŞTILOR ÎNCEPĂTORI..……………………………10
1.1. Aspecte teoretice ale antrenamentului sportiv contemporan în
jocurile sportive............................................................................…10
1.2. Tendinţe actuale în dezvoltarea jocului de handbal ……....…... 22
1.3. Particularităţile pregătirii tehnice în jocul de handbal....……... 32
1.4. Particularităţi psihofiziologice de dezvoltare a copiilor de
10-11 ani. ……………………………………………..................... 44
Capitolul II. METODELE ŞI ORGANIZAREA CERCETĂRII……........... 53
2.1. Metodele de cercetare ……………………………………. …….. 53
2.2. Organizarea cercetării …………………………………………... 67
Capitolul III. EFICIENŢA PREGĂTIRII TEHNICE A HANDBALIŞTILOR
ÎNCEPĂTORI.……………………………………………………. 70
3.1. Opiniile specialiştilor privind pregătirea tehnică a
handbaliştilor începători...……………………………………….. 70
3.2. Documente ce reflectă pregătirea tehnică a handbaliştilor
începători ..…………………………………………………………79
3.3. Aprecierea nivelului pregătirii sportive a handbaliştilor
începători................................................................................…….. 82
3.4. Cerinţe de bază pentru planificarea pregătirii handbaliştilor
începători, prin eşalonarea mijloacelor specifice ..………………92Capitolul IV. ARGUMENTAREA EFICIENŢEI APLICĂRII PROGRAMEI
EXPERIMENTALE ÎN PREGĂTIREA TEHNICĂ A
HANDBALIŞTILOR ÎNCEPĂTORI........................…………..110
4.1. Analiza indicilor somatici ai handbaliştilor începători pe
parcursul experimentului .……………………………………….110
4.2. Dinamica indicilor funcţionali ai handbaliştilor începătoripe parcursul experimentului.…………………………………….116
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 3/199
4
4.3. Evoluţia indicilor pregătirii fizice, generale şi specifice, ai
handbaliştilor începători pe parcursul cercetării.………………123
4.4. Pregătirea tehnică a handbaliştilor începători cuprinşi
în experimentul pedagogic de bază.. …………………………....133
4.5. Analiza corelativă a indicilor pregătirii tehnice şi influenţa
acestora asupra pregătirii fizice, generale şi specifice...………..139
CONCLUZII ...…………………………………………………………………143
RECOMANDĂRI PRACTICO-METODICE..………………………………145
BIBLIOGRAFIE...……………………………………………………………...150
ANEXE..………………………………………………………………………...169
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 4/199
5
INTRODUCERE
Actualitatea temei. Jocul de handbal cunoaşte o evoluţie rapidă şi
spectaculoasă, nivelul performanţelor realizate în etapa actuală este foarte ridicat şi
nu poate fi atins decât de jucători a căror capacitate de performanţă este deosebit
de mare şi în continuă perfecţionare.
Conceptul contemporan despre antrenamentul în handbal, consider ă
instruirea copiilor şi juniorilor ca parte integrantă a sistemului de pregătire pentru
handbalul de înaltă performanţă (Gogâltan V., 1974; Cercel P., 1980; Игнатиева
В. Я., 1982; Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983;
Агреби Б., 1983; Матвеев Л.П., 2000; Negulescu I., 2000). În acest context,
cantitatea, dar mai ales calitatea procesului de instruire a copiilor şi juniorilor,
constituiţi în baza de masă a handbalului de performanţă, reprezintă un factor
hotărâtor al asigur ării unei capacităţi superioare de performanţă a handbaliştilor, la
nivelul exigenţelor jocului actual şi în perspectiva evoluţiei lui.
Pregătirea unitar ă a începătorilor în handbal este o cerinţă tot mai des
exprimată de specialişti în ultimul timp, unde selecţia sportivă trebuie privită ca un
proces continuu care cuprinde toate perioadele pregătirii de mai mulţi ani a
sportivilor (Bulgacova N.J., 1973, Gogâltan V., 1981, Dr ăgan I., 1989; Келлер
В.С., Платонов В.Н., 1993; Матвеев Л.П., 2000).
Important în acest sens este ca la nivelul începătorilor să îmbinăm exigenţele
selecţiei cu necesitatea realizării unui proces de pregătire încadrat în limitele unor
coordonate corespunzătoare particularităţilor de vârstă şi sex, care să conducă la
realizarea obiectivelor prioritare specifice nivelului.În acest context pregătirea tehnică aplicată în concordanţă cu cerinţele şi
obiectivele specifice nivelului de instruire, contribuie hotărâtor la însuşirea corectă
a tehnicii de bază, ca premisă favorabilă a realizării măiestriei tehnice la seniorat.
Când acest lucru este sprijinit şi de o solidă pregătire fizică, generală şi specifică,
se creează condiţiile pentru ca sportivii să poată face faţă cu succes nivelului şi
exigenţelor handbalului actual.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 5/199
6
Pregătirea tehnică va trebui abordată concomitent cu celelalte componente
ale antrenamentului, dar în mod deosebit cu pregătirea fizică şi cea tactică, întrucât
condiţionarea reciprocă dintre ele conduce la măiestrie tehnică şi la creşterea
performanţelor sportive (Иващенко В.П., 1982; Игнатиева В. Я., 1982; Kunst-
Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983. Игнатьева В. Я.,
Атхам Камис, 1999; Шипулин Г. Я., Сердюков О.Э. 2001). În acelaşi timp o
atenţie deosebită se va acorda eşalonării mijloacelor specifice în cadrul pregătirii
tehnice a handbaliştilor începători.
Măiestria tehnică nu mai este considerată o abilitate de salon, unde
procedeele tehnice sunt aplicate în condiţii prielnice, ea se materializează în
execuţii precise şi oportune, realizate într-o permanentă stare de adversitate, pe
spaţii mici, din poziţii dezechilibrate, atât în jocul de atac cât şi în cel de apărare.
Elaborarea şi utilizarea unei metodologii de pregătire tehnică, cu ajutorul
mijloacelor specifice, pe durata unui macrociclu anual, bazat pe un sistem de
modele operaţionale, raţionalizat şi standardizat, va contribui la îmbunătăţirea
pregătirii sportive a handbaliştilor începători, acesta fiind motivul pentru care tema
abordată se consider ă actuală şi necesar ă teoriei şi practicii antrenamentului sportiv
în jocul de handbal.
Obiectul cercetării îl constituie procesul de pregătire tehnică a
handbaliştilor începători, în baza aplicării unui sistem argumentat de mijloace
specifice eşalonate în cadrul antrenamentului sportiv.
Ipoteza cercetării. S-a presupus că elaborarea şi aplicarea în practică a unui
sistem de mijloace specifice, eşalonate în cadrul pregătirii tehnice din
antrenamentul sportiv al handbaliştilor începători, va favoriza esenţial nivelul
pregătirii acestora care se exprimă prin:
• îmbunătăţirea nivelului pregătirii tehnice;
• sporirea nivelului pregătirii fizice, generale şi specifice;
• creşterea nivelului calitativ de joc;
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 6/199
7
Scopul cercetării îl constituie argumentarea metodicii pregătirii sportive a
handbaliştilor începători prin eşalonarea mijloacelor specifice pe parcursul unui
macrociclu anual de pregătire.
Pentru realizarea scopului propus s-au fixat următoarele obiective:
1. Studierea concepţiilor teoretice şi a experienţei practice a specialiştilor
care îşi desf ăşoar ă activitatea la nivelul copiilor şi juniorilor, privind realizarea
pregătirii tehnice în jocul de handbal.
2. Aprecierea nivelului de dezvoltare morfologică, a capacităţii funcţionale
şi psihomotrice generale şi specifice, şi a deprinderilor tehnice specifice
handbaliştilor începători.
3. Elaborarea sistemului raţionalizat de mijloace specifice pregătirii tehnice,
eşalonarea şi aplicarea acestora într-un macrociclu anual de pregătire, la nivelul
handbaliştilor începători.
4. Argumentarea teoretică şi experimentală a eficienţei aplicării sistemului
de mijloace specifice eşalonate în pregătirea tehnică a handbaliştilor începători.
Baza metodologică a lucrării o constituie metodele cercetării aplicate:
analiza literaturii de specialitate; observaţia pedagogică; ancheta tip chestionar;
metoda testărilor (dezvoltării morfologice, capacităţii funcţionale, pregătirii fizice
generale, pregătirii fizice specifice; pregătirii tehnice); experimentul pedagogic;
metoda comparativă; metoda statistico-matematică de prelucrare şi interpretare a
datelor şi metoda reprezentării grafice.
Baza teoretică şi epistimologică a lucrării. Cercetarea are la bază
conceptele:
• antrenamentului sportiv modern (Harre D. şi colab, 1973; Teodorescu L.,
1975; Филин В.П., Фомин Н.А., 1980; Platonov N. V., 1984; Матвеев
Л.П.,1991, 2000; Nicu A. coord., 1993; Dragnea A., 1996; Платонов
В.Н., 1997; Верхошанский Ю.В., 1998; Bompa T. O., 2002;
Курамшин Ю.Ф., 2003; Холодов Ж.К., Кузнецов В.С., 2003)
• antrenamentului sportiv în jocul de handbal (Kunst-Ghermănescu I.,1978; Барышев Г.И., 1980; Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 7/199
8
E., Negulescu I., 1983; Cercel P., 1983; Bota I., 1984; Турчин М.Е.
1984; Ignatieva V. Ia., 1986; Constantini D., 1994; Czerwinski J.,
Taborsky F., 1997; Sotiriu R., 1998; Mihăilă I., 2003; Budevici A.,
Şufaru C., 2004)
• antrenamentului sportiv în jocul de handbal la nivel de începători (Trofin
E., Grigorovici S., 1967; Данилов А.А., 1974; Gogâltan V., 1974, 1981;
Гарбаляускас В. 1983; Negulescu I., 1997, 1998; Acsinte A., Eftene A.,
2000; Sotiriu R., 2000; Ghervan P., 2003; Rizescu C., 2004)
• pregătirea tehnică, componentă de bază în pregătirea începătorilor pentru
jocul de handbal (Амханыдкин А.Г., 1974; Kunst-Ghermănescu I.,
1978; Cercel P., 1980; Иващенко В.П., 1982; Игнатиева В. Я., 1982;
Negulescu I., 2000; Mihăilă P., Preda C., 2002; Rizescu c., 2006; Rizescu
C., Ciorbă C., 2007)
• particularităţile morfo-funcţionale la nivelul handbaliştilor începători, în
vârstă de 10-11 ani (Demeter A., 1972; Дзагания Д.Г., Багратиони
Д.И., 1981; Ильин Е.П., 1983; Ifrim M., 1986; Dr ăgan I., 1989; Минаев
Б.Н., Шиян Б.М., 1989; Nicu A. coord., 1993; Bota C., 1997, 2000)
Noutatea ştiinţifică. S-a considerat că la nivel de începători în jocul de
handbal, alături de componenta fizică, pregătirea tehnică este cea care contribuie
esenţial la desăvâr şirea pregătirii viitorilor handbalişti, în acest sens s-a elaborat o
metodologie de pregătire, bazată pe un sistem de mijloace specifice, utilizate în
pregătirea copiilor începători.
Importanţa teoretică Ca urmare a analizării literaturii de specialitate, a
observaţiilor pedagogice pe parcursul experimentului, chestionării antrenorilor,
precum şi pe baza rezultatelor cercetărilor a fost elaborată o metodologie de
pregătire tehnică, pe baza aplicării mijloacelor specifice eşalonate, ce poate fi
considerat un model de instruire ştiinţific argumentat. Metodologia folosită poate
completa cu succes unele lipsuri ale procesului de pregătire la nivelul copiilor
începători în jocul de handbal.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 8/199
9
Importanţa practică constă în posibilitatea pe care o au antrenorii care
lucrează la acest nivel, de a folosi în pregătirea propriilor sportivi metodologia
pentru pregătirea tehnică, utilizată şi verificată în mod experimental.
Rezultatele cercetării pot fi aplicate cu succes în procesul de pregătire
profesional-pedagogică a studenţilor Facultăţilor de Educaţie Fizică şi Sport cu
specializarea “handbal”.
O parte din rezultatele cercetărilor pot fi implementate în activitatea
federaţiei de profil, ca material metodic pentru instruirea copiilor la acest nivel.
Tezele de bază propuse pentru susţinerea tezei:
1. Abordarea concepţiilor teoretice şi a experienţei practice a specialiştilor
care tratează pregătirea copiilor începători în handbal şi în mod deosebit aspectele
legate de pregătirea tehnică.
2. Nivelul dezvoltării morfologice, al pregătirii funcţionale, fizice generale şi
specifice a handbaliştilor începători, vârsta 10-11 ani.
3. Metodica de pregătire tehnică pentru copii începători în handbal, în baza
eşalonării mijloacelor specifice şi a planificării conţinutului instruirii pe durata
unui macrociclu anual de pregătire.
4. Argumentarea metodicii de pregătire tehnică a handbaliştilor începători,
bazată pe eşalonarea mijloacelor specifice.
Structura şi volumul tezei: teza este prezentată în 194 pagini de tipar,
dintre care 145 pagini text de bază, fiind structurată pe patru capitole, conţinând 23
tabele, 53 figuri, concluzii, recomandări practico-metodice, bibliografie şi anexe.Bibliografia include 245 titluri, dintre care 188 în limba română, 38 în limba rusă
şi 19 în alte limbi str ăine.
Cuvinte cheie: handbal, sportivi începători, pregătire tehnică, eşalonare a
mijloacelor specifice, planificare, pregătire fizică.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 9/199
10
CAPITOLUL I. FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND PREGĂTIREAHANDBALIŞTILOR ÎNCEPĂTORI
1.1. Aspecte teoretice ale antrenamentului sportiv contemporan în jocurilesportive
Amploarea activităţii sportive din ultima junătate de secol, având la bază
valenţele formative şi de valorificare la înalt nivel a aptitudinilor indivizilor în plan
fizic, biologic şi psihic, confirmă preocupările societăţii omeneşti în domeniul
performanţelor sportive. Sportul de performanţă a devenit un element de bază al
dezvoltării, perfecţionării şi afirmării omului integrat progresului social actual.
Valorificarea la maximum a aptitudinilor şi calităţilor indivizilor se realizează în
cadrul unui proces instructiv-educativ complex denumit antrenament sportiv.
Valoarea performanţelor sportive, apreciate sub aspect pedagogic, subliniază
importanţa procesului de antrenament, ca loc unde se transmit informaţii metodice,
se exersează acte motrice, în cadrul unui sistem didactic cu funcţii de reglare pe
baza fenomenului de feed-back. Specialiştii consider ă că performanţa realizată în
procesul didactic de predare-învăţare este condiţionată de stabilirea obiectivelor şi
programarea conţinutului care să conducă la valorificarea la maximum a
aptitudinilor, talentului, motivaţiei şi aspiraţiilor sportivului (Bogen M., 1970;
Diacikov V., 1978; Hebbelinck M., 1980; Berlotti N., Donatti A., 1983; Weinek J.,
1983; Platonov N. V., 1984; Meinel K., 1984; Berger I., Minoh H., 1985; Firea E.,
Florescu C., 1985; Гужаловский А.А., 1986; Gandelsman A.D., Smirnov K.M.,
1987; Chiriac I., Litinschi I., 1988; Solverborn S. A., 1988; Gambetta V., 1990;
Adam J. J.,.Wilburg R. B, 1992; Bach H., 1995; Платонов В.Н., 1997; Colibaba-Evuleţ D., Bota I., 1998; Dragnea A., Mate-Teodorescu S., 2002; Bompa T., 2002,
2003). Pregătirea sistematică pentru obţinerea unor performanţe, nu este o
descoperire recentă, dacă avem în vedere faptul că încă din antichitate anumite
categorii de indivizi se antrenau, în principal cu scopuri militare, dar şi sportive.
Definirea conceptului de antrenament sportiv a constituit o preocupare a
specialiştilor domeniului, încă de la constituirea disciplinei “teoriaantrenamentului sportiv”, în cadrul stiinţei sportului.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 10/199
11
Literatura de specialitate prezintă, în viziunea multor autori, definiţia
antrenamentului sportiv.
În 1972 Ozolin N. G. defineşte antrenamentul sportiv ca “un proces
pedagogic de educare a sportivului subordonat tuturor principiilor şi regulilor
educaţiei…”. Tot în acea perioadă Harre D. şi colab. (1973) consider ă
antrenamentul sportiv “pregătirea sportivilor în scopul obţinerii rezultatelor
maxime”.
În lucrarea “Terminologia educaţiei fizice şi sportului” (1974),
antrenamentul sportiv este definit ca un “proces pedagogic desf ăşurat sistematic şi
continuu gradat, de adaptare o organismului omenesc la eforturile fizice şi psihice
intense, în scopul obţinerii de rezultate înalte într-una din formele de practicare
competitivă a exerciţiilor fizice”.
Şiclovan I. (1977) consider ă antrenamentul sportiv ca “ un proces
instructive-educativ orientat spre valorificarea maximă a aptitudinilor cetăţenilor
pentru practicarea diferitelor sporturi”, organizate în condiţii igenice, sub un
permanent control medical, psihologic şi sociologic, în vederea obţinerii
performanţelor maxime.
Matveev L. P. şi Novicov A. D. (1980) precizează că “antrenamentul sportiv
este pregătirea spotivului, construită după un sistem, pe baza metodelor
exerciţiului”.
Actualmente, în literatura românească de specialitate antrenamentul sportiv
este considerat “ un proces pedagogic desf ăşurat sistematic şi continuu gradat, de
adaptare a organismului uman la eforturi fizice şi psihice intense, implicate de participarea în concursuri organizate pe diferite ramuri de sport” (Dragnea A.,
1996).
Tot în acest fel defineşte şi Manno R. (1996) antrenamentul sportiv, ca pe
“un proces complex de intervenţie, al cărui scop este învăţarea şi perfecţionarea
tehnicii, sub o formă simplă sau înlănţuită, pentru un individ, un grup sau o echipă,
şi care vizează dezvoltarea calităţilor fizico-psihice permiţând atingerea unor performanţe sportive maxime, ţinând cont de potenţialităţile subiectului, grupului
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 11/199
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 12/199
13
Fig. 1. Aspecte ce definesc antrenamentul sportive
(după Letzeiter M., 1982, citat de Nicu A. coord., 1993)
Sistemul are capacitatea de a fi reglat şi de a se autoregla pentru a-şi menţine
starea de echilibru dinamic şi de funcţionare optimă pe bază de feed-back. Acest
concept aplicat în performanţa sportivă, permite tratarea antrenamentului ca un
sistem deschis cu structur ă şi funcţii proprii.Considerând antrenamentul sportiv, înainte de toate, “un proces didactic”,
Nicu A. coord. (1993) diferenţiază principiile acestuia în două categorii; generale
şi specifice.
Cele generale vizează:
principii privind orientarea pregătirii, dezvoltarea multilaterală a personalităţii
sportivului şi integrarea socio-profesională a acestuia, eficienţa maximă şi
economicitatea, dar şi complementaritatea teoriei cu practica;
principii privind obiectivele: dezvoltarea aptitudinilor motrice, cognitive,
afective şi emoţionale, controlul, obiectivarea şi evaluarea activităţii şi
colabor ării dintre antrenor, sportiv şi echipa de specialişti;
principii privind conţinutul: intredisciplinaritatea, conştientizarea şi
operaţionalizarea;
biologic
pedagog psiholog
sociolog etic
esteticigienic
antrenamentul
sportiv
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 13/199
14
principii metodico-strategice; individualizarea, modelarea, specializarea,
accesibilitatea, motivaţia şi efortul voluntar, interacţiunea mijloacelor verbale
şi a celor nonverbale, supraânvăţarea şi autoreglarea sportivului.
Privind principiile specifice, mulţi autori (Harre D. coord., 1973; Şiclovan I.,1977; Matveev I. P., Novicov A. D., 1980; Nicu A. coord., 1993; Dragnea A.,
1996; Manno R., 1996; Платонов В.Н., 1997; Cîrstea Gh., 1997, 1999; Артемьев
В.П., Климчук В.А., 2001 ş. a.) susţin că acestea sunt în esenţă biologice, pentru
că practica antrenamentului implică, înainte de toate, cunoaşterea şi respectarea
legilor care antrenează procesele de adaptare.
In cadrul jocurilor sportive, complexitatea sistemul de pregătire este multamplificată de diversitatea deprinderilor motrice specifice ce se manifestă în
condiţii variate, în relaţie cu adversarii şi coechipierii. Instruirea deprinderilor
tehnice în variate situaţii tactice, pe fondul dezvoltării fizice şi psihice a sportivilor,
este calea de urmat în sporturile de echipă, pentru îmbunătăţirea performanţelor. La
aceasta se mai adaugă calitatea procesului de antrenament, capacitatea profesională
a antrenorului, baza materială şi managementul activităţii. Toate, în contextultendinţelor şi direcţiilor de dezvoltare a jocurilor, pe fondul modificărilor de
regulament impuse de creşterea dinamismului, atractivităţii şi spectaculozităţii
acestora.
Foarte mulţi autori evită tratarea corelativă a conţinutului real al jocului
sportiv. Orice definiţie ar r ămâne incompletă, în a exprima complexitatea jocului,
condiţionată de numeroşi parametri, apar ţinând diverselor ştiinţe conexe; biologie,
pedagogie, psihologie, sociologie, etc.
Teodorescu L. (1975) consider ă că jocurile sportive reprezintă “o formă de
manifestare cu caracter ludic a exerciţiului fizic, cu o valoare educativă deosebită”,
caracterizate prin “preponderenţa activităţii din punct de vedere tehnic, prin
solicitări şi efecte cumulative (globale şi nu selective) din punct de vedere
morfofuncţional şi motric şi printr-o intensă participare psihică”.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 14/199
15
Analiza modalităţior de creştere a capacităţii de performanţă, dar şi a
activităţii practice pe plan mondial, evidenţiază priorităţile şi factorii care
favorizează perfecţionarea antrenamentului în jocurile sportive.
Astfel, unul din factori este constituit din resursele umane, masa de copii şi
tineri înzestraţi pentru jocurile sportive, încadraţi într-un proces continuu de
selecţie şi pregătire. În literatura de specialitate Ifrim M. (1986) citând date ale
Congresului de la Roma al Federaţiei Internaţionale de Medicină Sportivă, afirmă
“că în obţinerea performanţei, 70% revine selecţiei şi 30% antrenamentului de
natur ă să permită atingerea limitei superioare de adaptabilitate genetică…”.
Creşterea dinamicii efortului în jocurile sportive este un alt factor care
favorizează obţinerea performanţelor înalte, fapt concretizat prin sporirea
numărului de acţiuni în atac şi apărare. Acest lucru a fost determinat de necesitatea
creşterii spectaculozităţii jocurilor dar şi de unele prevederi regulamentare menite
să accelereze fazele de joc.
Esenţial este ca în antrenamentele din jocuri să se realizeze indici ai efortului
(intensitate), cu valori apropiate, egale sau chiar mai mari decât în competiţie
(Trofin E., Grigorovici S., 1967; Dr ăgan I. şi colab., 1973; Dr ăgan I. coord., 1989;
Stroe Şt., 1976; Stănculescu V., 1977; Brail M. S., 1980; Cercel P., 1980; Gogâltan
V., 1981; Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983;
Портных Ю.И., 1986; Gambetta V., 1990; Nicu A., Coţofană D., 1991;
Brettschneider D. W., 1991; Belous V., 1992, 1995; Betran J. O., Corni J. T., 1992;
Motroc I., 1994; Sotiriu R., 1998; Бриль М.С., 2001; Волков В.Н., Сиваков
В.И., 2001; Ivănescu P., 2002; Stănculescu G., 2003; Bompa T., 2003; Dragnea A.coord., 2006).
Dragnea A. coord., (2006) subliniind necesitatea creşterii intensităţii
efortului în lecţia de antrenament, precizează că aceasta trebuie să vizeze în special
mijloacele care contribuie efectiv la realizarea obiectivelor de lecţie.
Pregătirea jucătorilor pentru competiţie, prin complexitatea specifică
jocurilor sportive, constituie un alt factor care favorizează creşterea eficienţeiantrenamentului. În cadrul unui grup, echipă, interrelaţiile dintre indivizii care o
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 15/199
16
compun nu sunt totdeauna coordonate sinergic, fapt ce amplifică complexitatea
pregătirii.
În al doilea rând, în afara şi în cadrul antrenamentului şi concursului
acţionează factorul joc, cu caracter integrativ, care are rol determinant în obţinerea
performanţei. Obiectivizarea unui meci conduce la selecţionarea celor mai
eficiente mijloace de pregătire care să asigure reuşita în competiţie. Mijloacele sunt
impuse de structura şi solicitarea jocului, Jocul impune conţinutul, modelul şi
programarea pregătirii, realizate din succesiunea algoritmică a antrenamentului şi
ciclurilor să ptămânale. Periodizarea antrenamentului şi planificarea efortului în
cadrul acestuia, va lua în considerare realităţile organizatorice ale pregătirii şi
sistemului competiţional, urmărind obţinerea performanţelor maxime în
coccordanţă cu obiectivele propuse.
Handbalul este un joc sportiv colectiv, cu un pronunţat caracter dinamic şi
un mare grad de accesibilitate, datorat faptului că se bazează pe o sinteză a
deprinderilor motrice de bază, alergare, săritur ă, aruncare şi deprinderi specifice
relativ simple (Амханыдкин А.Г. 1974; Данилов А.А., 1974; Дзагания Д.Г.
1975; Латышкевич Л.А., Маневич Л.Р., 1981; Cercel P., 1983; Гарбаляускас В.,
1983; Bota I., 1984; Sotiriu R., 1998; Rizescu C., 2000; Hantău C., 2002; Voicu S.,
2003; Mihăilă I., 2004).
Marile competiţii sportive internaţionale de handbal (Campionate
Europene, Campionate Mondiale, Jocurile Olimpice) au permis unor colective de
specialişti, efectuarea de înregistr ări, care prelucrate statistic au evidenţiat la
echipele de top, o pregătire fizică exemplar ă, pe baza căreia toţi jucători au atins unînalt nivel de măiestrie tehnico-tactică, fapt ce permite aplicarea în meciuri, cu
mare eficienţă, a sistemelor de joc în atac şi în apărare (Барышев Г.И., 1980;
Латышкевич Л.А., Маневич Л.Р., 1981; Дзагания Д.Г., Багратиони Д.И., 1981;
Дзагания Д.Г., 1984; Игнатиева В. Я., 1982; Иващенко В.П., 1982; Тхорев
В.И., 1982; Дорохов С.И., 1983; Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E.,
Negulescu I., 1983; Kreisel W., 1988; Popescu C., 1994; Constantini D., 1994;Евтушенко А.Н., 1995; Mihăilă I., 2003, 2006;). Dar şi în aceste condiţii
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 16/199
17
supremaţia la nivel mondial a apar ţinut echipelor care în situaţiile cele mai dificile,
au găsit rezolvări oportune împotriva sistemelor de joc în atac şi apărare. Situaţiile
de joc au fost fructificate favorabil, pe baza posibilităţilor tehnice şi a cunoştinţelor
tactice generale, aplicate adecvat, prin intermediul acţiunilor şi combinaţiilor
tehnico-tactice, toate acestea pe fondul valorificării avantajelor şi dezavantajelor
sistemelor de joc în atac şi apărare (Trofin E., Grigorovici S., 1967; Popescu C.,
1971; Данилов А.А., 1974; Kunst-Ghermănescu I., 1978; Барышев Г.И., 1980;
Игнатиева В. Я., 1982; Агреби Б., 1983; Cercel P., 1983; Bota I. , 1984; Турчин
М.Е., 1984; Евтушенко А.Н., 1995; Werner V., Heinz B., Gerd F., Raimund K.,
1995; Hantău C., 2002; Voicu S., 2003; Mihăilă I., 2004).
Factorii sau componentele antrenamentului în jocurile sportive, sunt cei
recunoscuţi de teoria antrenamentului sportiv contemporan (figura 2.) (Nicu A.
coord., 1993; Dragnea A., 1996; Dragnea A., Mate-Teodorescu S., 2002).
Fig. 2. Componentele de bază ale antrenamentului sportive(după Nicu A., coord., 1993; Dragnea A., 1996; Dragnea A., Mate-
Teodorescu S., 2002, şi alţi autori)
Importanţa acestora şi ponderea în cadrul pregătirii este specifică fiecărui
joc sportiv în parte. Trebuie avut în vedere faptul că de fiecare dată câştigătoare a
fost echipa, ai cărei componenţi, în condiţii de egalitate la ceilalţi factori ai
fizic
t ctic
teoreticsihologic
biologic
antrenamentul sportiv
tehnic
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 17/199
18
pregătirii, au f ăcut dovada unor calităţi psihice deosebite, care să-i ajute în
rezolvarea celor mai dificile stuaţii de joc.
Putem spune că antrenamentul sportiv contemporan, considerat un proces
pedagogic desf ăşurat după reguli stricte, acţionează asupra tuturor aspectelor care
îl definesc, cu scopul creşterii capacităţii de efort a indivizilor ce practică sportul
de performnaţă. Deasemenea practica sportivă foloseşte rezultatele cercetărilor, din
propriul domeniu sau din cele conexe, în scopul maximizării calităţilor şi
capacităţilor indivizilor, pentru realizarea de performanţe superioare.
În continuare vom analiza două dintre metodele moderne folosite în
antrenament pentru creşterea eficienţei instruirii, modelarea şi algoritmizarea.
Modelarea. Prin modelare inţelegem operaţia de studiere a fenomenelor cu
ajutorul modelelor. Modelul este un sistem material sau teoretic care reproduce, la
altă scar ă, structura (elemente şi relaţii dintre ele) unui alt sistem pe care ne
propunem să-l cunoaştem (Mitra Gh., Mogoş Al., 1980; Razus M., 1983; Nicola, I.
2000)
Sistemul original, obiect, fenomen sau proces real presupune elabotarea unui
model (Dragnea A., 1996). Prin intermediul modelului, se realizează conoaşterea
realităţii analogice cu obiectul sau procesul pe care-l modelează.
Observând sau studiind modelul putem să cunoştem o serie de date, să
formulăm ipoteze şi presupuneri despre obiectul, fenomenul sau procesul modelat.
Pe baza modelului putem studia fenomenul sau activitatea respectiva, încercând să
găsim soluţii optime de realizare a acestuia.
Modelul pune în evidenţă cele mai semnificative elemente, trasaturiesentiale ale activităţii modelate (Mitra Gh., Mogoş Al., 1980; Cârstea Gh., 1993,
1997, 1999; Dragnea A., 1996).
După specificul lor distingem următoarele tipuri de modele didactice (Albu
V., 1999):
- Modele didactice obiectuale (mulaje, corpuri geometrice, machete,etc);
- Modele didactice figurative (schiţe, scheme, grafice, etc.);
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 18/199
19
- Modele didactice simbolice (legităţi exprimate matematic, ecuaţii chimice,
etc.);
Modelele didactice sunt considerate analoage ale realităţii şi nu copii ale ei.
In tehnologia didactică, modelul reprezintă cerinţele maximale care pot fi realizate
in procesul instructiv-educativ.
In domeniul educaţiei fizice modelul prefigurează cerintele maxime de
dezvoltarea multilaterală fizică, intelectuală, etică şi estetică a tinerei generaţii
(Mitra Gh., Mogoş Al., 1980).
Prin intermediul modelului trebuie să determinăm care sunt parametrii pe
care trebuie să-i atingem pe linia dezvoltării fizice armonioase, insuşirea unui
anumit sistem de cunoştinţe, deprinderi, priceperi si obişnuinţe, care sunt indicii la
care trebuie să dezvoltăm calităţile motrice, cum trebuie să arate profilul moral al
elevului, etc (Dragnea A., 1996).
In domeniul antrenamentului sportiv, modelul prefigurează cerinţele
maximale pe care trebuie să le îndeplinească ramura de sport sau sportivul
respectiv, pentru a putea face faţă cu deplin succes exigenţelor impuse de marile
confruntări internaţionale, Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale si
Campionate Europene.
Aceasta nu înseamnă că, respectând propor ţiile, nu putem elabora modele
pentru activitatea internă, modele de pregătire pentru copii şi juniori, precum si alte
categorii de sportive (Dragnea A., 1996).
Elaborarea modelelor prezintă o importanţă deosebită în obiectivizarea şi
optimizarea procesului de pregătire. Dar stabilirea modelelor nu inseamnă standardizare, şablonizare, ci atitudine creatoare, de a stabili nivelul de cerinţe, de
a găsi căile şi mijloacele de realizare, de a indeplini integral obiectivele propuse.
Un criteriu de clasificare a modelelor porneşte de la exigenţa cu care sunt
concepute şi realizate acestea (Mitra Gh., Mogoş Al., 1980; Cârstea Gh., 1993,
1997, 1999; Albu V., 1999). Pornind de la acest criteriu, vom avea:
- modele empirice;- modele logice;
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 19/199
20
- modele matematice (cibernetice);
Un alt criteriu de clasificare a modelelor îl constituie finalitatea acestora şi
vom avea (Mitra Gh., Mogoş Al., 1980; Cârstea Gh., 1993, 1997, 1999; Albu V.,
1999):
a) modele intermediare, cum va trebui sa arate elevul la finele unor cicluri
de şcolarizare, primar, gimnazial, etc.; cum va trebui să arate performerul
la nivelul juniorului III, II şi I:
b) modele finale, care sunt parametrii pe care trebuie să-i atingă absolventul
la finele activităţii şcolare (absolvent de liceu); modelul performerului la
săritura în lungime, la aruncarea discului, modelul pivotului la baschet, al
portarului la handbal, etc.
c) modele operationale. aceste modele se elaborează frecvent în cadrul
sistemelor de acţionare care urmăresc realizarea anumitor obiective
instructiv-educative. Astfel se stabilesc modele operaţionale care să
contribuie la realizarea unei dezvoltări fizice armonioase, la dezvoltarea
rezistenţei, a for ţei, la iniţierea în practicarea unei ramuri de sport, etc.
Algoritmizarea. Aceasta metodă face parte din strategiile didactice de tip
noneuristic şi este practic o “prelungire” a instruirii programate (Cârstea
Gh.,1993). Aceste strategii se caracterizează printr-o succesiune rigidă de operaţii,
între activitatea de predare şi cea de învaţare (Cârstea Gh.,1993, 1997, 1999, Albu
V., 1999; Dumitru M., 2001; Stănescu M., 2002)
Algoritmizarea este un rezultat al cuceririlor psihologiei contemporane,
privitoare la operativitatea gândirii.“Un algoritm este o operaţie, constituită dintr-o succesiune de secvenţe, care
conduce, intotdeauna, spre acelaşi rezultat”(Nicola, I. 2000).
In cadrul acestei metode se disting doua nivele complementare si anume:
• elaborarea algoritmilor
• aplicarea lor în vederea rezolvării unor situaţii tipice
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 20/199
21
Scopul fundamental al aplicării acestei metode este de ordin formativ, care
se realizeaza prin transmiterea şi asimilarea acestor algoritmi, care în final ajută la
rezolvarea altor sarcini mai complexe.
Făr ă a mai insista asupra modului cum se foloseşte metoda în cadrul
celorlalte obiecte de invaţământ, vom face trecerea directă la specificul educaţiei
fizice şi sportului.
Există mai multe tipuri sau categorii de algoritmi (Cârstea Gh. 1997):
• algoritmi specifici activităţii conducătorului procesului instructiv-educativ (cei
care vizează pregătirea şi conducerea activităţii de educaţie fizică şi sport);
• algoritmi specifici subiecţilor în procesul respectiv;
• algoritmi specifici conţinutului procesului instructiv-educativ respectiv.
In activitatea sportivă de performanţă se utilizează toate cele trei tipuri de
algoritmi.
Un algoritm cuprinde mai multe sisteme de acţionare sau modele
operaţionale care vizează rezolvarea aceloraşi obiective.
Desigur că algoritmizarea nu se poate aplica in mod întâmplător în oricare
lectie de antrenament sportiv. De aceea profesorul - antrenor trebuie să analizeze
cu toată competenţa, dacă tema respectivă se pretează la aplicarea acestei metode.
Pe de altă parte nu trebuie să se abuzeze de această metodă, deoarece
limitează dezvoltarea spiritului de initiativă, imaginaţie, creativitate (Cârstea Gh.,
1999).
Alegerea temelor la care se pretează folosirea acestei metode, elaborarea
unor algoritmi de maximă eficienţă şi respectarea cerinţelor de aplicare, constituie
premisa sporirii eficienţei lecţiei de antrenement sportiv, în mod deosebit la nivelul
începătorilor, pentru instruirea tehnică şi dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi
specifice.
Folosirea metodelor moderne de instruire în pregătirea sportivilor de
performanţă, reprezintă o cerinţă actuală, de maximă importanţă, în condiţiile
creşterii nivelului performanţelor şi scăderii vârstei de realizare a aceastora.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 21/199
22
Aceste metode nu fac decât să accelereze procesul de pregătire al
sportivilor, pe baza modelelor de nivel superior – modelul campionului olimpic,
modelul echipei ideale – în disputa actuală pentru obţinerea de medalii şi titluri. La
nivelul începătorilor plecăm de la modelul de selecţie (somatic, funcţional, motric
şi tehnico-tactic), pentru a putea parcurge toate treptele până la modelul
campionului olimpic. Pentru a ajunge la modelul campionului vom parcurge mai
multe etape intermediare, reprezentate de modelul juniorului IV, III, II, I şi al
handbalistului de performanţă. Realizarea acestor modele finale se face urmărind
modelele de pregătire alcătuite pe baza algoritmizării, unde mijloacele sunt
raţionalizate şi standardizate, în concordanţă cu particularităţile şi calităţile
colectivelor de sportive. Toate acestea sunt orientate spre accelerarea procesului de
instruire şi creşterea parametrilor de eficienţă.
1.2. Tendinţe actuale în dezvoltarea jocului de handbal
Observaţiile şi înregistr ările efectuate de echipe de specialişti, la
campionatele europene, mondiale şi la jocurile olimpice, au scos în evidenţă
anumite tendinţe apărute în handbalul contemporan de înaltă performanţă.
Federaţia Internaţională de Handbal prin acţiuni metodice, cu participarea
specialiştilor din toate ţările cu handbal dezvoltat, a realizat periodic analize ale
marilor competiţii desf ăşurate, iar în concluziile acestor acţiuni s-au concretizat şi
tendinţele de dezvoltare şi evoluţie ale handbalului mondial (Kreisel W., 1989;
Pokrajac B., 1989; Popescu C., 1994).Cunoaşterea stadiului de dezvoltare a jocului trebuie întregită în mod
permanent de cunoaşterea tendinţelor de evoluţie a handbalului, care influenţează
în mod direct concepţia de joc şi de pregătire, ca şi unele modificări ale
regulementului de joc (Popescu C., 1994; Constantini D., 1994; Werner V., Heinz
B., Gerd F., Raimund K., 1995; Евтушенко А.Н., 1995; Sotiriu R., 1998; Hantău
C., 2002; Mihăilă I., Preda C., 2002; Rizescu C., 2005; Başturea E., 2005;).
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 22/199
23
Tendinţele de dezvoltare şi evoluţie a handbalului pe plan mondial au fost
grupate pe doua principale direcţii (Popescu C., 1994; F.R.Handbal, 1996); cele
privind selecţia sportivilor şi cele privind jocul echipelor.
Privind selec ţ ia sportivilor (Kreisel W., 1989; Popescu C., 1994) se
păstrează la echipele de vârf tendinţa de creştere a înălţimii medii a jucătorilor; la
feminin media de peste 175 cm, iar la masculin media de peste 190 cm. Fiecare
echipă are în componenţa cel puţin 2-3 jucători cu înălţimea ce depăşeşte 200cm la
băieţi şi 180cm la fete. Totuşi, se constată, că pe lângă cei cu înălţime deosebită şi-
au găsit locul şi jucători cu talie mai mică, cu un aport deosebit în jocul echipelor,
în special pe posturile de extreme şi centru.
Majoritatea jucătorilor din eşalonul de vârf al handbalului de mare
performanţă dau dovadă de o motricitate deosebită, şi o creştere importantă la
capitolul puterii jucătorilor. Acestea se manifestă atât în jocul de atac cât şi în jocul
de apărare.
Tendinţele de evoluţie privind jocul echipelor de handbal, manifestă atât
aspecte pozitive cât aspecte negative (Pokrajac B., 1989 ; Popescu C., 1994 ;
Federaţia Română de Handbal (F.R.H.), 1996).
Vorbind despre aspectele pozitive, specialiştii apreciază că se constată o
creştere a măiestriei tehnico - tactice a jucătorilor, care permite aplicarea cu
exactitate a unor sisteme de joc, în atac şi apărare. Prin aceasta, jocul întâmplător
este pe cale de dispariţie. Numărul de greşeli tehnice este în scădere, deşi ritmul de
joc a crescut mult.
Îmbunătăţirea tehnicii a contribuit la apariţia unor combinaţii de mare fineţe,a jocului acrobatic în apropierea şi pe deasupra spaţiului de poartă, ceea ce a dus la
creşterea spectaculozităţii jocului.
Faza de finalizare a atacului se pregăteşte în mod gândit cu ajutorul unor
circulaţii de minge şi de jucători care preced de regulă mijloacele tactice de
prefinalizare şi finalizare, precum şi aruncările la poartă executate prin surprindere.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 23/199
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 24/199
25
Jocul neregulamentar al apăr ătorilor practicat în mod intenţionat şi
premeditat în scopul întreruperii permanente a cursivităţii atacului advers
constituie o frână în realizarea vitezei de joc şi a spectacolului sportiv.
Jocul pasiv şi întârzierea reluării jocului apar destul de frecvent în anumite
situaţii, ceea ce contravine desigur, spiritului jocului, motiv pentru care trebuie
sancţionate de arbitri.
Deasemenea faultul asupra atacantului constituie un capitol extrem de
delicat al handbalului actual, care se cere să fie analizat cu atenţie pentru a se găsi
măsuri juste de combatere a lui. Faultul atacantului se întâlneşte în forme variate,
dificil de depistat şi mai ales de sancţionat. Acest aspect solicită din partea
arbitrilor cunoştinţe tehnico-tactice avansate, spirit de observaţie şi mult
discernământ, pentru ca intervenţiile acestora să fie în spiritul tendinţelor de
evoluţie a jocului de handbal.
O mare parte din specialişti (Teodorescu L., 1975; Cercel P., 1983; Kunst-
Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983; Bota I., 1984, Турчин
М.Е., 1984; Constantini D., 1994; Werner V., Heinz B., Gerd F., Raimund K.,
1995; Евтушенко А.Н., 1995; Hantău C., 2002; Rizescu C., 2005; Başturea E.,
2005) sunt de acord că pentru înlăturarea aspectelor negative şi creşterea
spectaculozităţii jocului de handbal, sunt necesare căutări pentru perfecţionarea
jocului.
Direcţiile principale în care trebuie să se acţioneze pentru perfecţionarea
jocului şi pentru înlăturarea tendinţelor negative pot fi sistematizate în următoarele
aspecte:
• elaborarea unei concepţii moderne de joc, care să ţină seama de tot ceea
ce apare ca progresist pe plan intern sau internaţional şi care să fie în
concordanţă cu spiritul de întrecere sportivă;
• planificarea riguros ştiinţifică a procesului de antrenare în vederea
însuşirii conţinutului concepţiei de joc şi dobândirii capacităţii de
aplicare în joc a acestei concepţii;• asigurarea unui calendar competiţional corespunzător;
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 25/199
26
• ridicarea la un nivel superior a măiestriei tehnico-tactice a jucătorilor;
• îmbunătăţirea pregătirii fizice generale şi specifice prin creşterea
volumului, intensităţii şi a complexităţii efortului urmărindu-se: creşterea
vitezei în manevrarea mingii şi executarea procedeelor tehnice în condiţii
de adversitate; dezvoltarea detentei musculare (membre inferioare şi
superioare); dezvoltarea for ţei generale (abdomen şi trunchi, în special);
dezvoltarea rezistenţei generale (aerobe);
• atacarea relativ simultană a factorilor antrenamentului, în funcţie de
perioadele şi etapele de pregătire, în vederea acceler ării procesului de
formare a jucătorilor;
• mărirea ponderii acordate pregătirii specifice, individuale şi colective,
pentru jocul de apărare;
Un rol important în pregătirea sportivilor de performanţă pentru handbal îl
joacă selecţia şi pregătirea începătorilor în perspectiva dezvoltării şi evoluţiei
jocului. Practica a demonstrat că obţinerea marilor performanţe în handbalul actual
nu se poate realiza f ăr ă a se acorda importanţa cuvenită selecţiei la copii şi juniori
şi în continuare la nivelul handbalului de performanţă şi mare performanţă.
Vom face această argumentare privind selecţia deoarece cercetarea noastr ă
se suprapune peste una din aceste perioade. În cadrul procesului continu de selecţie
şi pregătire a handbaluştilor pentru marea performanţă, cercetarea noastr ă se
plasează în etapa I-a, de formare a grupelor de copii începători, în faza denumită
“selecţia relative stabilă” ce are un conţinut specific (tabelul 1), peste care s-a
suprapus macrociclul în care a avut loc experimentul pripriu-zis, al demersului
nostru ştiinţific.
Selecţia sistematică şi obiectivă efectuată pe baze ştiinţifice, împreună cu
alţi factori cum ar fi aplicarea în practică a ştiinţei antrenamentului sportiv,
conducerea ştiinţifică a procesului de antrenament, existenţa calendarului
competiţional intern şi internaţional, asigurarea bazei materiale corespunzătoare,
contribuie în mod hotărâtor la ridicarea nivelului performanţelor în handbal, pe
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 26/199
27
plan intern şi internaţional (Kunst-GhermănescuI., Gogâltan V., Jianu E.,
Negulescu I., 1983; Bota I., 1984). Toată această activitate se va realiza în
contextul cunoaşterii tendinţelor de dezvoltare şi evoluţie a jocului.
Respectarea principalelor aspecte teoretico-metodice ale selecţiei, vor
asigura acesteia caracterul obiectiv şi baza ştiinţifică (Gogâltan V., 1975, 1981;
Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983; Csudor G.,
1983; Barabaş G., 1995; Negulescu I., 1997; Ghervan P., 2003; Rizescu C., 2003,
2007).
Etapele selec ţ iei specifice handbalului
Handbalul, ca şi celelalte jocuri sportive, respectă regulile generale care stau
la baza desf ăşur ării procesului de selecţie. Împreună cu unii factori cum ar fi:
aplicarea în practică a ştiinţei antrenamentului sportive, conducerea ştiinţifică a
procesului de antrenament, asigurarea bazei materile, organizarea activităţii
competiţionale interne şi externe, selecţia contribuie hotărâtor la creşterea nivelului
performentelor din handbal (Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E.,
Negulescu I., 1983; C.Hantău, 2002, Rizescu C., 2005)
Etapele selecţiei specifice jocului de handbal, au şi unele aspecte particulare,
dar ele respectă caracterul obiectiv şi baza ştiinţifică a procesului (tabelul 1).
Dintre aspectele specifice, care diferenţiază handbalul de alte sporturi, vom
menţiona;
- vârsta de selecţie;
- denumirea şi conţinutul etapelor;
- parametrii modelelor de selecţie;Vom face o scurtă analiză a etapei I, formarea grupelor de copii începători,
prin prisma faptului că cercetarea noastr ă se suprapune peste această etapă.
Preocuparea pentru formarea grupelor de copii începători este de mare r ăspundere
şi profesionalism, pentru cei care îşi desf ăşoar ă activitatea la acest nivel, cu
implicaţii majore în realizarea performanţelor (Gogâltan V., 1975, 1981; Kunst-
Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983; Başturea E., Sârbu D.,Stan Z., 2001; Rizescu C., 2003) .
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 27/199
28
Selecţia trebuie să se desf ăşoare metodic, repectând aspectele specifice
handbalului. La acest nivel selecţia se desf ăşoar ă numai pe orizontală şi cuprinde
trei faze (Gogâltan V., 1981; Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E.,
Negulescu I., 1983; Hantău C., 2002; Rizescu C., 2005, 2007):
1. Selec ţ ia ini ţ ial ă sau preselec ţ ia. Conţinutul acestei faze presupune câteva
activităţi f ăr ă de care nu se poate începe procesul de pregătire sportivă şi se întinde
pe durata a 2 - 4 să ptămâni:
a. Delimitarea ariei de selecţie. Aceasta se poate face pe baza reglementărilor
instituţiilor de învăţământ (inspectorate), sau a înţelegerilor dintre conducerea
mişcării sportive şi a unităţilor şcolare. Se va lua în calcul distanţa pe care o au de
parcurs copii de la domiciliu până la baza de pregătire, pentru a nu afecta mult
timpul necesar deplasării la şi de la antrenament. Se vor cerceta acele zone unde
handbalul are tradiţie şi condiţii de practicare.
Tabelul 1Etapele selecţiei specifice bazei de masă a handbalului de performanţă
(adaptat după I. Kunst-Ghermănescu, V. Gogâltan, E. Jianu, I. Negulescu, 1983)
Etapa Faza Conţinut
Selec ţ ia ini ţ ial ă sau preselec ţ ia
• depistarea celor selecţionabili• observaţia pedagogică
Selec ţ ia preliminar ă • depistarea şi atragerea celor
selecţionabili• proces de pregătire• observaţia pedagogică • model somatic• model motric
ETAPA I
Formarea grupelor de copii începători
Selec ţ ia relativ stabil ă
• depistarea celor care nu au
disponibilităţi pentru sport• proces de pregătire• observaţia pedagogică • model motric• model de joc
ETAPA II
Formarea grupelor de copii
Selec ţ ia copiilor avansa ţ i jun. IV
• depistarea celor care nu audisponibilităţi pentru handbal şireorientarea
• proces de pregătire• observaţia pedagogică • competiţii• model somatic• model motric
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 28/199
29
avansaţi (jun. IV)şi copii de performanţă
(jun. III) Selec ţ ia copiilor de
performan ţă jun. III
• selecţionarea celor cu disponibilităţi pentru handbal
• proces de pregătire• competiţii• model somatic• model motric• model de joc• modelul jucătorilor specializaţi pe
linii de posturi
Selec ţ ia juniorilor II
• selecţionarea celor cu disponibilităţideosebite pentru handbal
• proces de pregătire• competiţii• model somatic• model motric• model de joc• modelul jucătorilor specializaţi pe
posturi
ETAPA III
Formarea grupelor de juniori IIşi juniori I
Selec ţ ia juniorilor I
• selecţionarea celor cu disponibilităţideosebite pentru handbal
• proces de pregătire
• competiţii• model somatic• model motric• modelul handbalului de performanţă
“ştie tot handbalul”
Legătura şi colaborarea cu profesorii de educaţie fizică din unităţile şcolare,
cuprinse în aria de selecţie, constituie cheia succesului activităţii în această fază.
b. Depistarea copiilor selecţionabili. Se realizează prin asistenţă la orele de
educaţie fizică, la jocurile campionatelor de casă, sau la jocurile din campetiţiile
şcolare de masă. Acolo unde nu este posibil acest lucru, în colaborare cu profesorul
de educaţie fizică, cel care face selecţie va organiza şi desf ăşura jocuri, acestea
fiind cel mai bun mijloc de a depista pe cei care pot practica handbalul. Lista celor
selecţionabili va fi întregită cu cei recomandaţi de profesorii de educaţie fizică din
şcolile unde antrenorul nu a participat direct la depistare, dar şi de cei veniţi
întâmplător (au citit anunţuri sau au auzit de la colegi).
c. Atregerea copiilor selecţionabili. Mijlocul principal de realizare este discuţia
pe care o are antrenorul cu cei nominalizaţi pentru selecţie, prezendându-se
frumuseţile handbalului (jocuri demonstrative, prezentarea de înregistr ări video,
etc.), succesele realizate de handbaliştii români în competiţiile internaţionale. În
anumite cazuri se poate ajunge până la discuţii cu părinţii, colective sau
individuale. Şi în acest moment legătura şi sprijinul profesorilor din şcoli esteesenţială.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 29/199
30
d. Organizarea activităţii practice. Constă în împăr ţirea copiilor în grupe de
câte 25-30, de preferinţă din şcoli apropiate sau aceiaşi zonă de domiciliu, pentru
care se stabileşte orarul şi locul de desf ăşurare a antrenamentelor. Se are în vedere
faptul că pentru formarea unei grupe de începători de 20-25 copii, trebuiesc
investigaţi aproximativ 100-150 de copii.
2. Selec ţ ia preliminar ă. Este momentul realizării legăturii dintre selecţie şi
pregătirea sportivă propriu-zisă. Se desf ăşoar ă lecţii de antrenament cu un conţinut
adecvat depistării aptitudinilor şi calităţilor motrice specifice, dar şi a
temperamentului, tr ăsăturilor de caracter moral-volitive, ce vor asigura baza unei
evoluţii favorabile ulterioare. Acest lucru se realizează pe durata a 4 - 6 să ptămâni,
în funcţie de calităţile copiilor, perioadă în care se aplică bateria de teste somatice
şi de 2 - 3 ori probele de control pentru motricitate specifică.
Datele culese prin observaţia pedagogică permanentă şi ca rezultat al
aplicării probelor de control, trebuie să ne conducă la depistarea celor care nu au
nici un fel de disponibilitate pentru handbal, care trebuie reorientaţi spre alte
sporturi. Nu vom face greşeala de a opri în pregătire doar pe “cei mai buni” la
momentul respectiv, acest lucru îngustând foarte mult sfera selecţiei. Îi consider ăm
f ăr ă disponibilităţi pentru handbal pe cei care nu se încadrează în modelele
specifice, prevăzute pentru selecţia preliminar ă şi nu fac nici dovada unor tr ăsături
comportamentale care să-l anunţe pe viitorul performer.
Prezentăm modele, somatic şi motric, specifice selecţiei preliminare (tabelul
2 şi 3).
Tabelul 2Modelul somatic pentru selecţia preliminară
(după , Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983)
SexulVîrsta(ani)
Talia(cm)
Anvergura(cm)
Lungimeapalmei (cm)
T-100/G
10 151 154 15,7 1,06-1,07Fete
11 156 159 16,2 1,06-1,07
Băieţi 10 148 151 15,4 1,08-1,10
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 30/199
31
11 156 159 16,2 1,08-1,10
Tabelul 3
Modelul motric pentru selecţia preliminară (după Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983)
Sexul Vârsta(ani)
Săritura înlungime de
pe loc(cm)
30 m platcu start din
picioare(sec)
Aruncareamingii de
handbal - 3paşi elan (m)
30 m dribling în liniedreaptă
(sec)
Deplasare întriunghi -2
trasee(sec)
10 167 5,3 15 6,8 18,5Fete
11 175 5,2 17 6,8 18,3
10 179 5,2 20 6,3 17,8Băieţi
11 187 5,1 22 6,2 17,53. Selec ţ ia relativ stabil ă. Este faza care încheie procesul de constituire a
grupelor de copii începăroti. Conţinutul este asemănător cu cel din faza precedentă,
în pregătirea grupelor constituite se introduc sarcini care vizează iniţierea şi
învăţarea anumitor procedee tehnice specifice handbalului. Într-o perioadă de 2 - 3luni, concomitent cu pregătirea se recoltează noi date, care vor fi raportate la un
nou model motric, lucru ce va permite selecţionarea unui nucleu de 25 - 30 copii.
Cu o grupă astfel formată se va începe pregătirea pripriu-zisă pentru handbal.
Instruirea în cadrul grupelor de copii începători are o durată de 1 - 2 ani,
perioadă în care se continuă selecţia pe orizontală, fluctuaţia copiilor find foarte
mare la acest nivel. Întru-cât perioadă este scurtă nu avem un nou model somatic,
specific selecţiei relativ stabile îi este numai modelul motric, pe care îl prezentăm
în continuare (tabelul 4).
La sfâr şitul acestei perioade copiii vor trebui să joace handbal după un
model de joc, simplificat, specific începătorilor, care are două faze atât în atac cât
şi în apărare (anexa 1).
Tabelul 4
Modelul motric pentru selecţia relativ stabilă (după , Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983)
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 31/199
32
Sexul Vârsta
(ani)
Săritura înlungime de
pe loc(cm)
30 m platcu start din
picioare(sec)
Aruncareamingii de
handbal cu 3paşi elan (m)
30 m dribling în liniedreaptă
(sec)
Deplasare întriunghi -2
trasee(sec)
10 170 5,3 16 6,5 18,2Fete
11 178 5,2 18 6,5 18,0
10 182 5,2 21 6,0 17,5Băieţi
11 190 5,1 23 5,9 17,2
Necesitatea perfecţionării permanente a procesului de pregătire, pentru
realizarea de performante superioare, necesită o accelerare a instruirii la nivelul
bazei de masă a handbalului de performanţă.
Accelerarea instruirii rezultată şi din tendinţele de evoluţie şi dezvoltare a
jocului de handbal pe plan mondial, solicită jucători tot mai bine pregătiţi fizic şi
tehnic. Pe această direcţie consider ăm că este necesar ă experimentarea unor
modalităţi, practice şi eficiente, de accelerare a pregătirii tehnice, în concordanţă
cu cerinţele actuale ale handbalului de mare performanţă.
1.3. Particuleriăţile pregătirii tehnice în jocul de handbal
Pregătirea tehnică este reprezentată de totalitatea măsurilor adoptate în
procesul de antrenament, în privinţa conducerii, organizării şi metodologiei folosite
în scopul însuşirii tehnicii specifice ramurii de sport. Ramurile de sport difer ă
unele de altele printr-un sistem de structuri motrice specifice care, executate
conform regulamentului, conduc la obţinerea performanţelor. Putem spune f ăr ă
teama de a greşi că tehnica este cea care diferenţiază un sport de altul.
Ozolin N.G. (1972) referindu-se la tehnica sportivă spune că aceasta
reprezintă “modalităţile de executare a exerciţuilui fizic”. Tot în această direcţie şi
Harre D. coord. (1973), apreciază că tehnica este “un sistem special de mişcări care
se execută simultan sau succesiv, dirijate în scopul organizării raţionale a
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 32/199
33
modificărilor de for ţe interne şi externe, astfel încât să permită atingerea
performanţelor superioare”.
Dintre specialiştii români Şiclovan I. (1977), defineşte tehnica ca fiind
“totalitatea acţiunilor şi procedeelor de mişcare, care prin forma şi conţinutul lor
specific asigur ă posibilitatea practicării unei ramuri sau probe sportive, în
concordanţă cu prevederile regulamentelor în vigoare, alcătuieşte tehnica sportului
respectiv”. Dragnea A. (1996) spune că tehnica reprezintă “un sistem de structuri
motrice specifice fiecărei ramuri de sport, efectuate raţional şi economic, în
vederea obţinerii unui randament maxim în competiţii”.
O definiţie a tehnicii, cu referire la jocurile sportive, a fost dată de
Teodorescu L. (1975), unde “tehnica reprezintă ansamblul de procedee specifice ca
formă şi conţinut (cunoscute sub denumirea de procedee tehnice), folosite în
scopul practicării cu randament maxim a unui joc sportiv, în concordanţă cu
cerinţele procesului de joc competiţional”.
Importanţa tehnicii rezultă din faptul că asigur ă economicitate şi eficienţă în
execuţia mişcărilor. Acest lucru este condiţionat de nivelul de dezvoltare a
calităţilor motrice şi este în strânsă legătur ă cu pregătirea tactică, psihologică şi
teoretică. Asigurarea suportului fizic este condiţia esenţială pentru însuşirea
tehnicii la începători. Bagajul iniţial de deprinderi şi experienţa motrică a fiecărui
copil, sunt cele care influenţează nivelul pregătirii tehnice. Ponderea acesteia, în
procesul de pregătire, este diferenţiat pe ramuri sportive şi nivele de pregătire. Sunt
ramuri sportive care necesită o pregătire tehnică foarte exigentă, cum ar fi cele cu
manifestări complexe de precizie şi expresivitate (gimnastica artistică, ritmică, patinajul artistic, înotul sincron, etc.). Dar sunt şi sporturi în care tehnica trebuie să
favorizeze, obţinerea randamentului maxim, în alergările de viteză, sau
economicitatea mişcărilor, în sporturile de rezistenţă. În jocurile sportive şi
sporturile de luptă, tehnica este cea care influenţează soluţionarea favorabilă a
situaţiilor complexe apărute în desf ăşurarea lor. Procesul de pregătire la grupele
de începători va urmării realizarea unei baze largi de deprimderi motrice, încomparaţie cu avansaţii, unde specializarea va deveni mult mai îngustă.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 33/199
34
Scopul antrenamentului de tehnică este îmbunătăţirea comportamentului
motric al sportivilor, ceea ce determină posibilităţi multiple de rezolvare a
situaţiilor mereu schimbătoare ce apar în competiţii.
Învăţarea în sport constituie un proces complex, ce solicită măsuri metodice
deosebite şi multă competenţă profesională din partea antrenorilor.
În clasificările alcătuite de diver şi cercetători, sunt cuprinse învăţarea de tip
senzori-motric şi învăţarea motrică, ca tipuri de învăţare care stau la baza unui şir
întreg de comportamente, cu preponderenţă întâlnite în activitatea sportivă
(Dragnea A.,1996; Epuran M., Holdevici I., Toniţa F., 2001; Dragnea A., Mate
Teodorescu S., 2002).
Dezvoltarea capacităţii de acţiune a sportivului constituie un proces de
învăţare din punct de vedere psihologic. Acest proces este caracterizat de legile şi
etapele învăţării actelor şi acţiunilor motrice, cu unele diferenţieri specifice
determinate de particularităţile ramurilor de sport.
Referindu-se la învăţarea motrică, Epuran M.(1996) subliniază că există o
legătur ă firească între aceste tipuri de învăţare şi învăţarea inteligentă, mai ales că
în actele comportamentale sunt "situaţii care pretind o apreciere logică a
situaţiilor", învăţarea presupune realizarea unor mişcări voluntare care conduc la
realizarea unor deprinderi motrice operaţionale.
Latur ă a procesului instructiv specifică domeniului educaţiei fizice,
învăţarea motrică este şi ea o activitate de restructurare a comportamentelor, care
au un caracter intenţional şi conştient. Deşi în educaţie fizică şi sport, activitatea
este preponderent motrică sau cel puţin aceasta este latura vizibilă a activităţii,totuşi pentru execuţia actelor motrice este necesar ă formarea unui sistem de
cunoştinţe specifice, pe baza cărora exersarea va că păta eficienţa.
În caracterizarea pe care o face învăţării tehnicii sportive, Dragnea,A.(1996)
aminteşte că aceasta ”se desf ăşoar ă sub trei tipuri care determină tot atâtea tipuri de
deprinderi tehnice”, şi anume: învăţarea perceptiv motrică, învăţarea motrică şi
învăţarea inteligent motrică.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 34/199
35
Procesul de învăţare a tehnicii este de trei feluri, determinând tot atâtea
tipuri de deprinderi motrice (Epuran M., Holdevici I., 1993; Dragnea A., 1993,
1996; Epuran M., Holdevici I., Toniţa F., 2001).
Vorbim în primul rand de învăţ area perceptiv-motrică (senzoriomotrică ),
care constă în modificarea comportamentului în funcţie de condiţiile concrete din
antrenament şi competiţii, prin mai multe încercări până la obţinerea unei
sincronizări între imaginea formată şi eficienţa acţiunii.
Citat de Epuran M., Holdevici I.,(1993, pag.133) Montpellier consider ă
această învăţare "ca o adaptare a reacţiilor preexistente la condiţiile perceptive
schimbate". R ăspunsul dat de un sportiv conduce la noi coordonări senzorio-
motrice, la creşterea preciziei şi fineţei coordonărilor sau a unor scheme deja ştiute.
Stabilirea unor r ăspunsuri motrice in raport cu datele externe considerate
stimulatori ai activităţii, conduc la realizarea unei învăţări perceptiv-motrice sau
senzorio - motrice. Dintre informaţiile oferite cu ocazia învăţării, numai o anumită
parte este luată in considerare de sistemul senzorial. Prelucrarea selectivă a
acestora se datorează sursei de producere a stimulilor, care este mişcarea însăşi,
adaptarea adecvată a acesteia la situaţia creată, este condiţionată de aferentaţia
inversă, prin care se compar ă execuţia cu imaginea - program propusă. Astfel
învăţarea umană de tip perceptiv-motric este şi ea o învăţare inteligentă fiind
solicitate procese intelectuale superioare.
Al doilea tip este învăţ area motrică , ce are ca rezultat formarea deprinderilor
pe baza componentelor senzoriale, chinestezice sau proprioceptive, în care sfâr şitul
unei mişcări este semnalul pentru declanşarea mişcării următoare (ciclismul,canotajul, înotul, etc.). Învăţare motrică înseamnă dobândirea unor comportamente
definite prin performanţe sportive, acest tip de învăţare are un specific deosebit,
deoarece performanţa este caracterizată prin modul de execuţie, prin calitatea
acesteia, mai ales in sporturile tehnice.
Învăţarea motrică nu trebuie redusă la acţiunea de formare a deprinderilor
motrice, deoarece este un proces complex care "unifică într-o sinteză specifică învăţare motrică şi învăţarea inteligentă" (Epuran M., Holdevici I., 1993, pag.134).
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 35/199
36
Cel de al treilea tip este reprezentat de învăţ area inteligent-motrică , unde
acţiunile se desf ăşoar ă în condiţii mereu schimbătoare, cu adversari activi şi
agresivi, caracteristic sporturilor euristice, creative (sporturi de luptă şi jocuri). Prin
învăţarea inteligent-motrică definim corect procesul învăţării actelor motrice,
deoarece pe lângă priceperi, deprinderi, obişnuinţe, ea cuprinde şi noţiuni şi
concepte. Acest tip de învăţare complexă, modifică comportamente preponderent
motrice, în baza unor acţiuni inteligente ordonate de conştientizarea situaţiilor.
Învăţarea inteligent-motrică este, după Dragnea A., (1996) “caracteristică
ramurilor de sport euristice”. Epuran M. (1996) afirmă că învăţarea umană de tip
perceptiv-motric este şi ea inteligentă.
În învăţarea inteligentă predomină procesele intelectuale ale gândirii şi
memor ării. Ea utilizează mecanismele superioare ale intelectului uman.
Învăţarea inteligentă implică caracteristicile sale fundamentale. Aceste
caracteristici sunt: învăţarea conştientă, conceptuală, anticipativă, rezolutivă,
creatoare, problematică, euristică, algoritmică, operaţională, etc. Trebuie amintit
faptul că învăţarea umană are la bază cuvântul, deci învăţarea inteligentă implică
prin caracteristicile sale abilitatea de a opera cu simboluri şi semnificaţii.
Inteligenţa motrică asigur ă un nivel bun de realizare a învăţării motrice şi a
performanţei sportive. Ponderea elementelor implicate in învăţarea motrică este
diferită după natura activităţilor şi acţiunilor care le compun. Intre cele trei forme
de învăţare motrică specifică, nu se realizează o graniţă clar definită, acest lucru
fiind dificil, domeniul fiind întins ca arie, vizând teorii şi metode intrinseci dar şi a
unui număr de discipline teoretice asociate (psihologia experimentală, ştiinţeleneurologice, fizica, informatica) şi discipline corelate aplicate (ingineria,
psihoterapia).
Activitatea sportivă în general şi în mod special instruirea tehnică ofer ă un
domeniu concret de cunoaştere a motricităţii, în desf ăşurarea acesteia ridicându-se
o multitudine de probleme teoretice şi practice care sunt încă insuficient precizate.
Pentru învăţarea procedeelor tehnice vom parcurge etapele învăţării oricăruiact, acţiune sau deprindere motrică.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 36/199
37
Conform părerilor specialiştilor din domeniu (Mitra Gh, Mogoş Al., 1975;
Weinek J., 1983; Cârstea Gh., 1993, 1997, 1999; Dragnea A., 1996; Bota C., 2000;
Dumitru M., 2001; Dragnea A., Mate Teodorescu S., 2002; Stănescu M., 2002)
etapele învăţării tehnicii sportive sunt următoarele:
1. Etapa informării şi formării reprezentării mişcării, când sportivul îşi creează
concepţia şi bazele procedeului ce urmează a se învăţa, pe baza explicaţiilor şi
mijloacelor intuitive.
2. Etapa mişcărilor grosiere sau insuficient diferenţiate, caracteristică primelor
execuţii practice, unde informaţia principală primită de sportiv provine din
indicaţiile verbale a le antrenorului.
3. Etapa coordonării fine şi a consolidării procedeelor tehnice, se efectuează
mişcări corecte de obicei în condiţii standard sau relativ variate, execuţia are
ritm, precizie şi amplitudine fiind executată cu indici crescuţi de viteză, for ţă şi
rezistenţă.
4. Etapa perfecţionării şi supraânvăţării procedului tehnic, acesta se efectuează cu
indici superiori de eficienţă şi în cele mai variate condiţii.
Cunoscând aspectele teoretice privind învăţarea în activitatea sportivă
trebuie rezolvată creşterii eficienţei acesteia în condiţiile multitudinii procedeelor
tehnice din jocul de handbal. Diversitatea execuţiilor tehnice din jocurile sportive,
prezintă unele tr ăsături comune ale organizării procesului de învăţare, care
constituite priorit ăţ ile metodice ale învăţării tehnicii (Dragnea A., 1996; Dragnea
A., Mate - Teodorescu S., 2002):
• stabilirea fondului pregătirii tehnice (acele procedee care vor forma obiectul
instruirii) la nivelul fiecărui eşalon de pregătire – începători, avansaţi,
performanţă,
• indiferent de nivelul de instruire în însuşirea temeinică a prodeelor tehnice
se va ţine seama pe cât posibil şi de opţiunile şi înclinaţiile sportivilor pentru
unele execuţii tehnice;
• la toate nivelel de instruire, însuşirea tehnicii se va face în strânsă concordanţă cu exigenţele complexe ale competiţiei;
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 37/199
38
• se va limita permanent tendinţa spre “înflorituri tehnice” la unele execuţii, în
condiţiile în care acestea nu au aplicativitate în competiţii;
• individualizarea pregătirii este calea cea mai eficientă pentru invăţarea,
consolodarea şi perfecţionarea tehnicii sportive;
• exersarea analitică a unor procedee sau structuri tehnice, este importantă şi
eficientă dacă permanent va fi urmată de repetări în condiţii de concurs sau
similare acestuia;
• stabilirea de către antrenor a sistemelor de acţionare folosite, cuprinse în
algoritmi pentru instruirea tehnică, în concordanţă cu particularităţile
sportivilor, nivelul de pregătire şi obiectivele instruirii;
• evaluarea periodică a pregătirii tehnice, folosind probe şi norme de control
specifice;
Nu vom putea trece peste învăţarea tehnicii sportive f ăr ă să amintim despre
transferul pozitiv şi interferenţa (transferul negativ) deprinderilor motrice, deci a
procedeelor tehnice în jocurile sportive (Mitra Gh., Mogoş Al., 1975; Epuran M.,
1976; Epuran M., Holdevici I., 1993; Cârstea Gh., 1993; Albu V., 1999).
Atât transferul cât şi interferen ţ a (transfer negativ) se întâlnesc în procesul
de formare şi consolidare a deprinderilor motrice .
Transferul reprezintă o problemă particular ă a învăţării şi constă din
influenţa unei activităţi care-i urmează sau uneia pe care a precedat-o.
Epuran, M. (1976) defineşte transferul ca fiind ”o ameliorare înregistrată în
învăţarea unei sarcini datorită învăţării sarcinii anterioare”. Învăţarea se poatetransfera datorită elementelor comune între vechi şi nou. La deprinderile motrice,
transferul prezintă variante numeroase atât de tip efector cât şi de tip integrator-
perceptor motric sau cognitiv-efector. Mecanismul transferului este explicat prin
elementele de natur ă metodică, de organizare a învăţării, de natur ă fiziologică sau
psihologică.
Transferul are loc atunci când între deprinderea veche formată şi cea nouă
propusă spre învăţare, sunt componente, elemente asemănătoare. Acest transfer nu
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 38/199
39
este o simplă asociere în care componentele vechi sunt înglobate în noua
deprindere. La baza transferului stă un amplu proces de analiză, comparare şi
generalizare conştientă a experienţei motrice.
Transferul exercită o influenţă favorabilă asupra procesului de insuşire anoilor deprinderi (procedee), scurtând considerabil timpul necesar repetării,
deprinderile noi devin mai stabile şi cu posibilităţi multiple de aplicare în
activitatea practică (Matveev L.P., Novicov A.D., 1980).
Prin interferen ţă (transfer negativ) înţelegem suprapunerea neinspirată,
neadecvată a componentelor asemănătoare ale vechii deprinderi, peste noua
deprindere însuşită. Aceasta interferenţă, alterează noua deprindere şi ingreunează procesul de însuşire al acesteia.
Transferul poate să aibă loc şi în sens invers. In acest caz unele elemente ale
noii deprinderi se suprapun peste o deprindere veche insuficient fixată. Interferenţa
crează prejudicii activităţii sportive şi în consecinţă trebuie să fie evitată pe cât
posibil.
Factorii care favorizează interferenţa sunt destul de numeroşi. Datoria
antenorului este aceea de a-i cunoaşte pentru a-i putea evita. Cunoaşterea lor îi
ajuta pe antrenori în planificare judicioasă a temelor, în alegerea celor mai eficiente
mijloace, în organizarea generală a procesului instructiv-educativ, etc.
Conform părerii unor autori (Mitra Gh., Mogoş Al., 1975; Epuran M.,
Holdevici I., 1993; Albu V., 1999), dintre factorii care influenţează cel mai
frecvent interferenţa sunt:
• dezvoltarea şi pregătirea fizică unilaterală;
• nivelul scăzut al calităţilor motrice;
• un bagaj motric izvorât dintr-o specializare îngustă;
• deprinderi motrice greşit însuşite sau insuficient consolidate;
• neînţelegerea scopului acţiunii ce trebuie intreprinsă şi a structurii mişcării
propusă spre învăţare;
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 39/199
40
• greşeli metodice în programarea procesului instructiv-educativ; programarea
unor teme asemănătoare care pot favoriza procesul de interferenţă, neasigurarea
pauzelor necesare între anumite componente, care se pot interfera, lipsa de
analiză şi comparare între acţiunile asemănătoare ca structur ă, etc.
Instruirea în jocul de handbal se caracterizează prin prezenţa simultană a
tuturor componentelor antrenamentului, respectându-se cerinţa de modelare a
pregătirii în conformitate cu structura şi caracterul jocului. Ponderea
componentelor difer ă în funcţie de nivelul de instruire şi perioadele de pregătire.
La nivelul eşaloanelor de juniori şi în handbalul de performanţă, ponderea
componentelor este strâns legătă de calendarul competiţional. Atingerea formei
sportive determină ponderea componentelor antrenamentului, şi diferită de la o
perioadă la alta sau chiar în cadrul aceleiaşi perioade. Cea mai mare stabilitate a
raportului dintre componentele antrenamentului o vom întâlni la nivelul grupelor
de copii începători. Stabilirea ponderii componentelor antrenamentului la grupele
de copii se face luând în calcul trei elemente (Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V.,
Jianu E., Negulescu I., 1983, pag.259):
• motricitatea fiecărei grupe în parte şi nivelul atins în perfecţionarea
fiecărei componente;
• încărcătura profesională din anumite perioade şcolare;
• baza materială şi condiţiile climaterice de lucru;
În tabelul 5, prezentăm ponderea principalelor componente ale
antrenamentului (fizic, tehnic şi tactic), în procente din volumul total de pregătire,
la toate eşaloanele bazei de masă a handbalului de preformanţă (după Kunst-
Ghermănescu I., Gogâltan V,. Jianu E., Negulescu I., 1983)..
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 40/199
41
Tabelul 5
Ponderea componentelor antrenamentului la nivelul bazei de masă ahandbalului de performanţă
(după Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V,. Jianu E., Negulescu I., 1983)
Componentele
antrenamentului
Nivelul de instruire
Pregătire
fizică
reg tire
tehnic
Pregătire
tactică
Copii încep ă tori 40% 50% 10%
Copii avansa ţ i – jun.IV 35% 50% 15%
Copii performan ţă – jun
III 35% 45% 20%
Juniori II30% 45% 25%
Juniori I25% 40% 35%
Constatăm că pregătirea tehnică ocupă ponderea cea mai mare în
antrenamentul copiilor şi juniorilor. Cu toate acestea conţinutul ei, la copiii
începători şi avansaţi, cuprinde numai tehnica de bază (fundamentală) care trebuie
însuşită foarte bine, consolidată şi perfecţionată. Deşi cuprinde mai puţine
procedee, volumul de muncă va fi mare, fiind necesar ă folosirea unui sistem de
mijloace cât mai variat şi diversificat.
Modelul de joc la nivelul copiilor este mult simplificat, iar învăţarea şi
perfecţionarea tehnicii de bază cuprinsă în aceste modele constituie premise pentruînsuşirea ulterioar ă a tehnicii handbalului de performanţă.
Mijloacele folosite pentru instruirea tehnică vor fi atractive, constituind
structuri asemănătoare diferitelor situaţii de joc, pentru a forma priceperea folosirii
execuţiilor tehnice, în jocul bilateral cu randament crescut. Complexitatea
mijloacelor tehnice va creşte treptat, la nivelul juniorilor I asigurând similitudinea
cu jocul.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 41/199
42
Caracteristic tehnicii juniorilor mari este dobândirea măiestriei execuţiilor,
realizată printr-o intensă muncă analitică. Acest lucru va fi alternat permanent cu
instruirea globală, prin introducerea execuţiilor tehnice în exerciţii complexe în
condiţii apropiate sau chiar de joc bilateral.
În continuare vom analiza particularit ăţ ile periodiz ării şi programării
instruirii copiilor începători.
Dorinţa specialiştilor de a efectua o eşalonare cât mai raţională a
conţinutului instruirii, a metodelor şi mijloacelor de antrenament a condus la
necesitatea periodizării pregătirii sportivilor.
Periodizarea reprezintă “împăr ţirea anului competiţional în intervale mai
scurte, strâns legate între ele şi fiecare urmărind influenţarea creşterii gradului de
pregătire a sportivilor potrivit cerinţelor obţinerii şi menţinerii formei sportive”
(Şiclovan I., 1977).
În lucrarea “Terminologia educaţiei fizice şi sportului” (1974), periodizarea
este definită ca “operaţia de programare a pregătirii sportivilor pe anumite unităţi
de timp, variabile ca durată şi corelate între ele”. Asemănător este definită
periodizarea şi de Bompa T. (2002), care mai face precizarea că termenul nu este
deloc nou, originea sa trebuie căutată la olimpici antici.
Referindu-se la programarea conţinutului pregătirii, Şiclovan I. (1977)
înţelege prin aceasta “eşalonarea ponderii componentelor instruiri (pregătirea
tehnică, tactică, fizică, psihologică şi teoretică)i, precum şi volumul şi intensitatea
efortului corespunzător obiectivelor proprii fiecărui microciclu”. Există o strânsă
relaţie între cele două activităţi, periodizare şi programare, care se realizează la parametrii diferiţi în funcţie de obiectivele prioritare ale etapelor de pregătire, dar
şi de nivelul de pregătire al sportivilor.
La nivelul handbalului, periodizarea instruirii copiilor şi juniorilor este o
activitate metodică de mare responsabilitate. Dacă la nivelul juniorilor şi al
handbalului de performanţă periodizarea se realizează în strânsă concordanţă cu
sistemul competiţional, la copii stabilirea perioadelor şi etapelor de pregătireurmăreşte realizarea obiectivelor de perfecţionare a componentelor
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 42/199
43
antrenamentului. În fiecare perioadă şi etapă se urmăreşte îndeplinirea de obiective
instructiv-educative intermediare, care să conducă la realizarea obiectivelor finale
planificate pentru anul respectiv.
Periodizarea pregătirii copiilor trebuie f ăcută în concordanţă cu structura
anului şcolar. Se va avea în vedere faptul că pe parcursul unui an şcolar sunt
perioade cu o mai mare încărcătur ă pe plan profesional - testări şi verificări
semestriale sau finale, dar şi perioade mai descongestionate - începuturile de
semestru şi vacanţele şcolare (Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E.,
Negulescu I., 1983). Programarea instruirii pe parcursul acestor etape fiind diferită,
ele vor deveni etape distincte de pregătire.
Cerinţele metodologice şi organizatorice specifice pregătirii copiilor vor
influenţa programarea instruirii la acest nivel.
Lipsa calendarului competiţional la începători, va orienta pregătirea spre
perfecţionarea componentelor antrenamentului şi nu la obţinerea formei sportive.
Deasemenea, pregătirea se va realiza în concordanţă cu obiectivele prioritare
stabilite pentru fiecare nivel de instruire. Datorită stabilităţii în general reduse a
efectivelor la aceste grupe, copiilor nou selecţionaţi li se vor întocmi programe de
pregătire individualizată, pentru a ajunge la acelaşi nivel de instruire. Toate aceste
considerente vor influenţa periodizarea şi programarea pregătirii copiilor începători
şi avansaţi (juniori IV) şi par ţial pe a copiilor de performanţă (juniori III).
Cunoaşterea particularităţilor de vârstă a celor care alcătuiesc grupele, dar şi
analiza şi interpretarea disponibilităţilor din punct de vadere fizic, tehnic, tactic şi
psihic, vor constitui baza unei corecte conceperi a instruirii copiilor şi juniorilor.Putem face aprecierea că pregătirea tehnică şi instruirea tehnicii de bază în
jocul de handbal este considerată proiritate la nivelul bazei de masă a handbalului
de performanţă. Acest lucru este amplificat de posibilităţile multiple pe care le
ofer ă vârsta de 10 - 11 ani în desf ăşurarea procesului de învăţare a deprinderilor
motrice, deci a procedeelor tehnice. Importanţa pregătirii tehnice la această vârstă
este recunoscută de majoritatea specialiştilor care lucrează în handbalul de performanţă.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 43/199
44
1.4. Particularităţi psihofiziologice de dezvoltare a copiilor de 10 – 11 ani
Întregul nostru demers ştiinţific nu ar avea şanse mari de reuşită f ăr ă o
cunoaştere profundă a particularităţilor de dezvoltare a celor cu care ne desf ăşur ăm
experimentul. În acest sens cunoaşterea particularităţilor psihofiziologice specifice
dezvoltării copiilor de 10-11 ani sunt necesare, pentru ca tot ceea ce facea să fie în
concordanţă cu acestea, să nu dăuneze dezvoltării copiilor, dar să favorizeze
realizarea obiectivelor cercetării.
Copilul considerat un adult în miniatur ă (Şchiopu U., 1967; Piaget J., 1972;
Vincent R., 1972) parcurge o etapă de creştere şi dezvoltare, potrivit legilor
biologice, formată din mai multe perioade importante pentru activitatea sportivă.
Creşterea şi dezvoltarea reprezintă un complex de procese biologice pe care le
parcurge organismul în evoluţia sa spre maturitate, realizat în etape şi perioade
distinct definite pe parcursul vieţii (Ionescu A., Mazilu V., 1968; Astrand P. O.,
1971; Belloiu M., 1972; Baciu C., 1977; Demeter A., 1982; Ильин Е.П., 1983).
Optimizarea procesului de pregătire sportivă nu se poate realiza f ăr ă
cunoaşterea particularităţilor de vârstă ale copiilor de 10-11 ani, vârstă cuprinsă în
perioada antepubertar ă, importantă pentru tratarea diferenţiată atât în activitatea
şcolar ă, cât şi pentru selecţia şi pregătirea în sportul de performanţă (Maloricaru
M. 1981,1986).
Creşterea şi dezvoltarea umană se materializează prin modificări funcţionale
şi îmbunătăţiri calitative, prin perfecţionarea şi adaptarea aparatelor şi sistemelor,toate integrate şi coordonate unitar (Ifrim M., 1986; Bota I., Bota M., 1990;
Clanton R. E., Dwight M. P., 2003). Mărirea dimensiunilor corpului şi a
segmentelor sale componente sunt expresia fenomenelor cantitative care definesc
creşterea. Diferenţierea funcţională a tesuturilor, perfecţionarea sistemelor şi
aparatelor organismului, reprezintă procesele calitative ale evoluţiei ce
caracterizează dezvoltarea umană (Baciu C., 1977, Scarlat E., 1981, Firea E.,2003). Creşterea şi dezvoltarea umană nu se realizează constant, ascendant, viteza
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 44/199
45
se diminuează cu cât ne apropiem de maturitate, iar la nivelul diferitelor organe şi
segmente înregistrează puseuri (Badiu T., Ciorbă C., Badiu G., 1999).
Organismul copiilor evoluează în concordanţă cu legile creşterii şi
dezvoltării normale, enunţate de Ionescu A. şi Mazilu V. (1968). Acestea sunt;
legea creşterii inegale şi asimetrice a ţesuturilor şi organelor; legea ritmului diferit
de creştere şi dezvoltare; legea propor ţiilor; legea alternanţei;legea creşterii şi
dezvoltării diferenţiate pe sexe; care stabilesc următoarele aspecte:
• în prima perioadă de viaţă creşterea este relativ lentă, după 10 - 11 ani şi pâna la
14 - 15 ani creşterea este foarte accelerată
• ritmul de creştere este mai accelerat la fete, lucru care facilitează şi o pubertate
precoce
• creşterea segmentelor corpului este variabilă; creşterea capului şi trunchiului
este mai lentă, comparativ cu cea a membrelor inferioare; membrele superioare
cresc moderat, la 10 ani anvergura este egală cu talia
• valorile medii anuale de creştere sunt aproximativ egale la ambele sexe
• există variaţii sezoniere de creştere; primăvara şi vara creşte statura, iar toamna
creşte greutatea
• în mediul urban valorile medii ale creşterii sunt superioare celor din mediul
rural, 4 - 7 cm pentru înălţime şi 3 - 6 kg pentru greutate
Procesul de creştere se opreşte de regulă în jurul vârstei de 17 - 19 ani la
fete, iar la băieţi continuă până la 21 - 25 ani.
Aprecierea corectă a nivelului de dezvoltare a copiilor de 10 - 11 ani, vârstă
cuprinsă în perioada şcolarului mic antepubertar, se va face urmărind
particularităţile anatomofiziologice şi psihice ale organismului uman.
Creşterea şi dezvoltarea morfofuncţională a copiilor antepubertari este
mai rapidă şi în general mai uniformă decât până la această vârstă (Baciu C.,
1977). Ea se face mai ales pe seama alungirii segmentelor (membrele inferioare)
care determină un aspect de fragilitate a copiilor. Caracteristica principală a
perioadei antepubertare o reprezintă dezvoltarea organelor din sfera vieţii somatice
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 45/199
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 46/199
47
Sistemul muscular. Fibrele musculare sunt relative mai lungi decât la adult
iar por ţiunile tendinoase sunt mai scurte, la inceputul perioadei sunt încă subţiri,
bogate în sarcoplasmă şi apă. Ţesutul conjunctival este cel care predomină la
nivelul fibrei musculare (Demeter A., 1972). Tonusul muscular şi excitabilitatea
neuromuscular ă sunt mai scăzute, ceea ce favorizează amplitudinea mişcărilor la
nivelul articulaţiilor, dar scade mult precizia şi fineţea acestora. Constatăm
deasemenea o viteză de reacţie şi de execuţie bună, dar care nu este susţinută
sufficient de for ţă. Studii efectuate la vârsta de 10 ani arată că fetele realizează
87%, iar băieţii 75% din viteza pe care o vor dezvolta la sfâr şitul perioadei de
creştere (Mazilu V. şi colab., 1973).
Sovetov, citat de Ionescu A. şi Mazilu V. (1968), afirmă că musculatura
ajunge să reprezinte la 9 ani, 27,2% din greutatea corpului copilului.
Exerciţiile fizice aplicare copiilor la această vârstă vor urmării tonificarea
musculaturii posturale, chiar corectarea eventualele deficienţe de postur ă.
Exerciţiile de for ţă să nu atingă încărcătura maximă, care poate produce leziuni
musculare şi ligamentare. La nivelul grupelor de începători în handbal se va
acţiona pentru devoltarea tuturor grupelor musculere în mod cât mai armonios,
folosindu-se greutatea propriului corp. Prelucrarea grupelor musculare implicate
direct în realizarea mişcărilor specice handbalului se va face cu greutatea
propriului corp pentru membrele inferioare, sau a obiectului de joc (mingea),
pentru membrele superioare.
Sistemul cardiovascular. Valorile medii în repaus ale frecvenţei cardiace
difer ă de la un an la altul, astfel ; la 9 ani 90 - 96/minut, la 10 ani 88 - 91/minut, 87- 88/minut la 11 ani şi 80/minut la 13 ani. Tahicardia naturală de la această vârstă
necesită o mare cheltuială energetică a organismlui, pentru menţinerea unui ritm
cardiac ridicat şi ineficient , în repaus. Precizăm că situaţia este şi mai dificilă în
efort,, datorită volumului mai mic al inimii, unde solicitarea suplimentar ă de
irigare a muşchilor reclamă o creştere suplimentar ă a frecvenţei cerdiace. De aceia
la această vârstă eforturile nu vor fi foarte intense şi de durată mare (Demeter A.,1982).
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 47/199
48
Greutatea inimii la 9 ani este de aproximativ 96 g (Bogdanov şi Krakoviak,
citaţi de A. Ionescu şi V. Mazilu, 1968), reţeaua vascular ă fiind relative bine
dezvoltată la nivelul arterelor de tip elastic, care uşurează mult sarcina
miocardului.
Volumul sistolic, în repaus are valori de 30 ml, la sfâr şitul perioadei, iar
debitul cardiac de la 2 - 2,5 litri/minut, în repaus poate ajunge, în efort, la 10 - 12
litri/minut, la vârsta de 10 - 12 ani. Tensiunea arterială are valori de 83,47/49,8
mmHg, la 10 ani (A. Demeter, 1972).
Aparatul respirator . Plămânii au o structur ă asemănătoare cu cea a adultului
încă de la 7 ani, dar volumul mic este insuficient pentru creşterea permanentă a
capacităţii de efort. Bronhiile respiratorii sunt puţine la număr, iar ţesutul
interstiţial este slab dezvoltat şi conţine puţine fibre elastice. Acestea sunt rare la
început şi puţine la număr, abia la 12 ani se dezvoltă rapid (A. Demeter, 1974).
Capacitatea vitală, la sfâr şitul perioadei antepubertare, ajunge la valori medii
de 1800 - 2000 ml la elevii care participă la activităţi fizice şcolare şi de 2200 -
2400 ml la cei care practică activităţi sportive de performanţă (A. Demeter şi
colab., 1979). Debitul respirator/minut în repaus este de 2,5 l/minut, iar în efort
ajunge la 18 - 20 l/minut, valore care reprezintă numai 8 - 10% din valoatrea
debitului respirator al unui sportive adult (A. Demeter, 1982).
Pentru activitatea sportivă trebuie cunoscut faptul că reacţiile respiratorii
sunt insuficiente, capacitatea funcţională se epuizează rapid, şi constituie un factor
limitativ mai ales pentru sporturile ce solicită un intens efort aerob chiar în
condiţiile în care capacitatea vitală creşte.În cadrul pregătirii handbaliştilor începători se va apela la eforturi intense,
dar cu o durată scurtă de timp (întreceri, concursuri sau joc bilateral), iar folosirea
eforturilor submaximale şi medii, adecvată vârstei, vor contribui la învăţarea şi
consolidarea tehnicii jocului.
Sistemul nervos. La vârsta de 10 ani creierul are greutatea apropiată de a
adultului, 1362 g (Gundobin, citat de Ionescu A. şi Mazilu V., 1968), însă din punct de vedere funcţional dezvoltarea nu este completă. Se constată mai bună
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 48/199
49
dezvoltare a primului sistem de semnalizare, iar aria corticală motrică se apropie de
maturitate (completa la 13 - 14 ani).
Formaţiunea reticulată şi substanţa neagr ă sunt bine diferenţiate, darn u
conţin încă pigmentul characteristic până la vârsta pubertar ă. Emisferele cerebrale
ale antepubertarului se aseamănă cu ale adultului, între câmpurile corticale limitele
nu sunt încă clare şi precise, în substanţa albă a emisferelor, până la 10 ani se
găsesc celule ganglionare izolate, al căror număr creşte după această vârstă (Baciu
C., 1977)
Diferenţierea scoar ţei cerebrale se face de la profunzime spre suprafaţă, prin
apariţia unor zone mielinizate, de la care procesul se întinde în toate direcţiile
afirmă Ifrim M. (1986). Între procesele corticale superioare, excitaţie şi inhibiţie,
nu s-a realizat încă un echilibru, remarcăm o predominanţă a excitaţiei. Formele de
inhibiţie, în special inhibiţia de diferenţiere este slab dezvoltată şi îngreuiază
fixarea elementelor nou învăţate. Activitatea nervoasă superioar ă se
perfecţionează, prin dezvoltarea capacităţii de inhibiţie, care nu reuşeşte totuşi să
echilibreze excitaţia (Ifrim M., 1986).
Activitatea glandelor cu secreţie internă este insuficientă în această perioadă.
Se constată o perfecţionare a analizatorului kinestezic, a celui vestibular şi visual,
ceea ce face ca mişcările să devină mai precise, coordonarea mai bună, se elinină
treptat contracţiile inutile, neeconomicoase. Timpul şi spaţiul sunt apreciate mai
bine (Ifrim M., 1986).
Aspectele psihologice ale vârstei de 10 - 11 ani sunt localizate, din punct de
vedere psihopedagogic, la sfâr şitul perioadei şcolare mici şi începutul perioadeişcolare mijlocii. Dintre particularităţile psihice specifice acestei perioade de vârstă,
mai evidente sunt cele intelectuale, care condiţionează procesul de învăţare în
general. Este cunoscut faptul că întregul proces de învăţare, inclusiv învăţarea
motrică, este condiţionat de atenţie şi memorie.
Atenţia poate fi definită ca o “capacitate a omului de a se orienta şi
concentra asupra unui obiect, fenomen sau activitate” (Epuran M., Holdevici I.,1980). Procesele solicitate de învăţare nu se pot desf ăşura f ăr ă această capacitate.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 49/199
50
Pentru activitatea sportivă sunt importante următoarele însuşiri ale atenţiei
(Epuran M., Holdevici I., 1980):
• volumul aten ţ iei – reprezintă numărul de elemente, sau unităţi informaţionale
cuprindse de individ relativ simultan (dintr-o privire); se consider ă că se pot
percepe cu claritate 5 - 9 elemente.
• concentrarea aten ţ iei – este o tr ăsătur ă a atenţiei selective, focalizate, asupra
unui obiect, fenomen, proces sau acţiuni; gradul de concentrare poate fi apreciat
după rezistenţa la agenţii perturbatori, strasanţi.
• stabilitatea aten ţ iei – constă în durata menţinerii neântrerupte şi intensive a
focalizării acesteia pentru orientarea şi concentrarea optimă a activităţii psihice;
educarea stabilităţii atenţiei are o importanţă deosebită în reuşuta tuturor
activităţilor umane.
• distributivitatea aten ţ iei – vizează posibilitatea sau imposibilitatea cuprinderii
simultane în câmpul şi sub controlul atenţiei a mai multe acţiuni sau activităţi
La această vârstă sistemul nervos se caracterizează prin excitabilitate
crescută, lipsa echilibrului între funcţiile corticale, de aceia atenţia este
preponderent involuntar ă şi se menţine prin activităţi care prezintă interes
(concursuri, întreceri, jocuri). Această excitabilitate crescută favorizează la această
vârstă instruirea tehnică, prin posibilitatea formării de noi deprinderi motrice
complexe.
Memoria este “procesul psihic de întipărire, fixare, recunoaştere şi
reproducere a experienţei trecute” (Epuran M., Holdevici I., 1980).
În învăţarea actelor motrice - a tehnicii sporturilor – o memorare eficientă
trebuie să îndeplinească câteva condiţii (Epuran M., Holdevici I., 1980):
a) înţelegerea exerciţiului, formarea noţiunilor clare şi precise despre actele
motrice respective;
b) îndreptarea atenţiei spre perceperea mişcărilor proprii şi a situaţiilor
activităţii concrete;
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 50/199
51
c) repetarea actilor motrice, ca mijloc de memorare, dar şi de formare a
priceperilor şi deprinderilor corespunzătoare.
Memoria senzorială este vizuală şi auditivă, iar informaţiile necesare
învăţării, respectiv învăţării motrice, sunt recepţionate în propor ţie de 80% prin
analizatorul vizual, restul de 20% prin ceilalţi analizatori.
Fazele constitutive ale memoriei sunt: faza de achiziţie (memorarea); faza de
reţinere (stocarea); faza de actualizare (recunoaştere, reproducere).
În activitatea sportivă, celor care învaţă le revine sarcina memor ării
mişcărilor, pe această bază realizându-se formarea şi consolidarea deprinderilor
motrice. Procesul de memorare se bazează pe factori emoţionali, afectivi şi
atitudinali (motivaţie şi interese). Se memorează şi se păstrează mai bine materialul
care corespunde interesului subiectului.
Prezenţa sau absenţa înţelegerii materialului de memorat determină o
memorare logică şi o memorare mecanică, iar prin prezenţa scopului memorarea
poate fi voluntar ă sau involuntar ă.
Procesul de pregătire sportivă, la nivelul începătorilor, este realizat în
principal pe baza însuşiri tehnicii ramurilor de sport, prin învăţăre motrică, Acest
lucru se bazează pe respectarea tr ăsăturilor de caracter şi a personalităţii copiilor,
cu solicitarea intensă a calităţilor intelectuale.
După o amplă consultare bibliografică prezentăm în finalul acestui capitol
câteva concluzii cu caracter teoretic şi metodologic, privind unele aspecte ale
pregătirii tehnice a începătorilor pentru handbalul de performanţă.
• Antrenamentul sportiv contemporan, bazat pe propriile cercetări dar şi pe
cele din ştiinţele conexe, caută perfecţionarea metodelor şi mijloacelor de
instruire, care să permită realizarea de indici superiori ai pregătirii la toate
componentele antrenamentului, calea sigur ă de obţinere a performanţelor
maxime.
• Jocurile sportive au la bază, pe lângă o pregătire fizică exemplar ă şi o
pregătire tehnică dusă la nivel de măiestrie. Pentru a se ajunge la acest nivel,
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 51/199
52
instruirea tehnică trebuie să ocupe o pondere importantă, la toate nivelele de
pregătire, cu atât mai mult la începători.
• Ponderea mare a pregătirii tehnice la nivelul începătorilor, predată adecvat,
vine în întâmpinarea particularităţilor de vârstă ale copiilor, unde jocul,
întrecerea, prezenţa mingii, sub forme adecvate, asigur ă o însuşire temeinică
şi eficientă a conţinutului ethnic al jocului de handbal.
• Temeinica pregătire tehnică, de la nivelul începătorilor, este pe linia
dezvoltării şi evoluţiei jocului modern, care solicită handbaliştilor viteză în
manevrarea mingii, execuţii spectaculoase într-o permanentă stare de
adversitate. Un astfel de jucător trebuie să stă pânească un număr mare de
procedee tehnice pe care să le folosească în funcţie de situaţiile de joc.
• Vârsta de 10-11 ani este una favorabilă privind pregătirea tehnică a
handbaliştilor începători, vârstă la care evoluţia parametrilor morfo-
funcţionali este una prielnică şi coincide cu perioadele critice de dezvoltare a
organismului copiilor.
• Accelerarea instruirii tehnice nu se poate realiza, f ăr ă a se apela la metode
moderne de instruire, mijloace adecvate, planificate şi programate eficient,
în modele de pregătire specifice fiecărui nivel de instruire.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 52/199
53
CAPITOLUL II. METODELE ŞI ORGANIZAREA
CERCETĂRII
2.1. Metodele de cercetare
În elaborarea prezentei cercetări s-a aplicat o abordare metodologică
complexă, pentru examinarea diferitelor aspecte, cu privire la particularităţile
pregătirii tehnice în antrenamentul handbaliştilor începători. Au fost utilizate
metode cunoscute pentru investigarea parametrilor somatici, funcţionali şi motrici
(Bulgacova N. J., 1973; Godik M. A., 1981; Dr ăgan I. coord., 1989; Nicu A.
coord., 1993; Dragnea A., 1996). În acelaşi timp s-au folosit metode adaptate şi
elaborate de noi, care au vizat aspecte ale pregătirii fizice specifice şi ale pregătirii
tehnice.
În cercetare au fost folosite metode generale şi specifice domeniului
educaţiei fizice şi sportului de performanţă, care au constituit căile de rezolvare a
obiectivelor propuse.
Aceste metode au fost următoarele:
• Analiza literaturii de specialitate;
• Metoda observaţiei pedagogice;
• Metoda anchetei tip chestionar;
• Metoda testării:
o Testarea dezvoltării somatice;
o Testarea capacităţii funcţionale;
o Testarea pregătirii fizice generale;
o Testarea pregătirii fizice specifice handbalului;
o Testarea pregătirii tehnice;
• Experimentul pedagogic;
• Metode statistico – matematice;
• Metoda reprezentării grafice;
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 53/199
54
Analiza literaturii de specialitate
Pentru fundamentarea ştiinţifică a cercetării am selecţionat lucr ările care
tratează această problematică (dicţionare, tratate, cursuri, traduceri, manuale,
articole din reviste,publicaţii şi buletine ale Federaţiei Române de Handbal, etc.),
toate alcătuind bibliografia selectivă a acestei lucr ării. Documentarea a cuprins atât
lucr ări de specialitate, cât şi din alte domenii: psihologie, fiziologie, sociologie,
anatomie, pedagogie, etc. Materialel studiate au evidenţiat aspectele pregătirii
tehnice în antrenamentul copiilor, importanţa dezvoltării fizice şi funcţionale, a
nivelului pregătirii fizice şi tehnice, în selecţia iniţială şi pregătirea începătorilor în
handbal. Un alt aspect studiat a vizat locul şi importanţa pregătirii tehnice în
jocurile sportive, în general şi în handball, în special, dar şi modalităţile de
realizare a acesteia prin folosirea unor algoritmi alcătuiţi din mijloace selecţionate
şi standardizate.
Metoda observa ţ iei pedagogice
Observaţia este un proces sistematic şi continuu, ce permite obţinerea unor
date şi a constatărilor ce ne interesează, aşa cum se prezintă, în modul lor natural
de manifestare şi f ăr ă intenţi de a le modifica (Gagea A., 1979; Chiriţă G., 1983;
Şerban M., 1987; Gugiuman A., Zetu E. şi colab., 1993; Epuran M., 1992; Coman
C. I., 1996; Epuran M., Holdevici I., Toniţa F., 2001). Aceste date prelucrate şi
clasificate, permit obţinerea unor concluzii pertinente, într-un timp relativ scurt.
Am folosit observaţia asupra copiilor de 10 - 11 ani, în timpul orelor de
educaţie fizică şi alte activităţi sportive, pentru depistarea copiilor cu posibilităţi dea fi selecţionaţi pentru practicarea handbalului.
Deasemenea observaţia pedagogică a fost aplicată permanent pe parcursul
procesului de selecţie şi pregătire, dar şi în desf ăşurarea experimentului pentru
urmărirea progreselor în însuşirea şi consolidarea procedeelor tehnice.
Metoda anchetei tip chestionar
Cunoaşterea şi aprecierea unei personae sau a unui fenomen, intr ă în preocupările a tot mai mulţi teoreticieni şi practiciei, din diferite domenii, chiar
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 54/199
55
dacă sistemul de evaluare nu este unanim acceptat (Barrow M., McGreer R., 1970;
Dragnea A., 1984; Şuteu C., Farcaş V., 1982; Epuran M., 1992). Efectuarea unei
investigaţii prin anchetă tip chestionar a favorizat obţinerea, într-un timp scurt, de
informaţii privind opiniile unor specialişti, profesori şi antrenori, care pregătesc
copii şi juniori la handbal.
Elaborarea chestionarului a respectat metodologia specifică (Chelcea S.,
1975; Dragnea A., 1984; Aşmarin B. A., 1987; Epuran M., 1992), urmărind
surprinderea aspectelor legate de selecţia şi pregătirea copiilor începători, de
ponderea componentelor antrenamentului şi interacţiunea dintre ele la acest nivel,
gradul de utilizare în practică a metodelor moderne de antrenament.
Metoda test ării
Metoda testări este prezentă în numeroase studii şi cercetări, aceasta
deoarece nevoia de apreciere şi autoapreciere a fost în firea omului pe parcursul
evoluţiei sale. Permanent omul şi-a evaluat semenii, i-a comparat între ei sau cu
sine, din nevoia de a-i aprecia în contextul evenimentelor (Epuran M., 1996;
Nicola I., 2000; Filip C. şi colab., 1999, 2001; Epuran M., Holdevici I., Toniţa F.,
2001).
Măsurarea în condiţii standard, a eşantionului stabilit de noi, grupa
experiment şi grupa martor,cu ajutorul unei baterii de teste, a avut drept scop
constatarea şi apoi evidenţierea evoluţiei parametrilor cercetaţi. Aceşti parametric
au măsurat aspecte somatice, funcţionale, motrice şi tehnice ale componenţilor
grupelor experimentale.
Dezvoltarea somatică Talia (înălţimea în stând). Constituie principalul indicator al creşterii
somatice şi este condiţionat genetic. Se măsoar ă cu ajutorul taliometrului între
vertex şi talpa piciorului. Subiectul este aşezat în ortostatism cu articulaţiile în
extensie, astfel încât tija verticală a taliometrului să atingă călcâele, şanţul
interfesier şi coloana vertebrală în dreptul omoplaţilor. Capul va fi aşezat astfel,
încât o linie imaginar ă ce uneşte unghiul extrem al ochiului cu marginea superioar ă
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 55/199
56
a conductului auditiv extern să fie paralelă cu talpa piciorului. Cursorul
taliometrului va fi sprijinit de vertex. Valoarea se va consemna în centimetri.
Greutatea. Acest indice este perfectibil si poate fi
influentat intr-o proportie considerabila atât de factorii exogeni,
precum alimentatia, la care se adaugã si factorii educativi.
Greutatea corporală se măsoar ă cu ajutorul cântarului medical si
se exprimă în kilograme.
Raportul (Talie–100)/Greutate. Acest indice folosit în
aprecierea robusteţei handbaliştilor (Kunst-Ghermănescu I.,
1977) este prezent în toate modelel somatice, începând cu
selecţia iniţială şi terminând cu selecţia pentru handbalul de
performanţă. Valorile acestui indice, care trebuie să fie ≥1, dau
informaţii despre posibilitatea handbalistului de a se manifesta
în condiţiile adversităţii permanente din jocul de atac şi apărare.
Anvergura. Este o dimensiune a membrelor superioare,
apreciată în jocul de handbal atât pentru specializarea pe unele
posturi (portar, pivot, inter), cât şi pentru jocul în apărare
(blocarea aruncărilor la poartă). Se măsoar ă cu ajutorul unei tije
rigide gradate în centimetri aşezate între vârful degetelor
mijlocii ale celor două mâini. Subiectul va fi aşezat în
ortostatism cu membrele superioare la orizontală şi cu toate
articulaţiile în extensie, aprecierea se face în centimetri.
Lungimea palmei. Dimensiune importantă pentru jocul de
handbal în atac, unde facilitează prinderea mingii cu una sau
două mâini, dar şi manevrarea acesteia în ţinere apucată. Se
măsoar ă cu o bandă gradată, în centimetri, din punctul distal al
degetului medius până la baza articulaţiei palmare.
Capacitatea funcţională
Aprecierea capacităţii funcţionale s-a f ăcut prininvestigarea aparatului cardio-vascular şi respirator. Pentru
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 56/199
57
aparatul cardio-vascular s-au verificat frecvenţa cardiacă şi
tansiunea arterială, iar pentru aparatul respirator s-au înregistrat
valorile frecvenţei respiratorii, capacităţii vitale şi testul Ruffier
.
Frecven ţ a cardiacă . Se apreciazã numãrul contractiilor
miocardice în unitatea de timp (puls/minut). Măsur ătorile au
fost f ăcute prin metoda palpatorie la carotidă, în ortostatism.
Tensiunea arterial ă . Indice important cu relevanţă asupra
funcţionării în bune condiţii a aparatului cardio-vascular, atât în
stare de repaus cât şi în timpul efortului. Se măsoar ă cu
tensiometrul şi se exprimă în două valori, una maximă şi
cealaltă minimă.
Frecven ţ a respiratorie. Reprezintă numărul de cicluri
complete de respiraţii, inspiraţie şi expiraţie, pe care le
efectuează un individ în mod normal într-un minut. Se exprimă
în respiraţii/minut.
Capacitatea vital ă . Reprezintă cel mai mare volum de aer
pe care un individ îl poate mobiliza în mod voluntar într-o
inspiratie profundă si o expiraţie for ţată. Capacitatea vitală sau
indicele de ventilatie al plămânilor se măsoar ă cu ajutorul
spirometrului, iar aerul expirat se măsoar ă în centrimetri cubi
(cmc).
Testul Ruffier (pentru evaluarea capacităţii de efort- puterea aerobă) Se apreciază după formula:
1003
321. −
++=
P P P I C
Unde avem: IC este indicele cardiac; P1 este pulsul în
poziţia şezând, timp de 15 secunde, care apoi se înmulţeşte cu
4; P2 reprezintă pulsul în primele 15 secunde înmulţit cu 4, tot
în şezând, după efortul standard (30 genoflexiuni în 45 secunde)
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 57/199
58
– secundele 1 - 15 ale primului minut după efort; P3 este pulsul
pe ultimile 15 secunde (secundele 45 - 60) ale primului minut
după efort, înmulţit cu 4, tot în poziţia şezând.
Interpretarea testului:
• valori sub 0 - capaitate de efort foarte bună (FB)
• valori între 0 – 5 - capaitate de efort bună (B)
•
valori între 5 – 10 - capacitate de efort medie (M)
•
valori între 10 – 15 - capacitate de efort satisf ăcătoare
(S)
• valori peste 15 - capacitate de efort
nesatisf ăcătoare (NS)
Pregătirea fizică generală
Aprecierea nivelului de pregătire fizică, reflectat în gradul
de dezvoltare a calităţilor motrice, s-a realizat prin două probe
ale testului internaţional de capacitate fizică (Nicu A. coord.,
1993), cunoscut sub denumirea de “Standard Fitness Test”,
alergare de viteză pe 50 m şi alergare de rezistenţă pe 800 m, şi
alte două probe din ”Potenţialul biomotric al elevilor din clasele
V - VIII, la a treia ediţie a evaluării”, săritura pe verticală de pe
loc şi flotări.
Alergarea de vitez ă pe 50 m. Proba s-a efectuat cu start din
picioare, se înregistrează timpul realizat de la prima mişcare şi
până la finalul celor 50 m. Rezultatul se exprimă în secunde şi
zecimi de secundă.
Alergarea de rezisten ţă pe 800 m. Distanţa a fost parcursă
pe pista de atletism, s-a efectuat o singur ă încercare.
Transformarea alergării în mers este considerată abandon.
Proba este măsurată în secunde şi zecimi de secundă.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 58/199
59
Flot ări. Proba se execută din poziţia caracteristică acestui
exerciţiu, pe o suprafaţă orizontală, până la atingerea cu pieptul
a suprafeţei de sprijin. Se înregistrează numărul
maxim de repetări executate cu continuitate, în ritmul propriu
fiecărui subiect.
S ăritura pe vertical ă de pe loc. Iniţial se notează valoarea
în centrimetri realizată de subiect din poziţia stând pe pingea cu
braţul îndemânatic întins la verticală, pe un suport gradat.
Permiţându-se o singur ă pendulare de braţe pentru elan se
efectuează o săritur ă cu atingerea în punctul maxim de înălţare
a suportului gradat, se notează valoarea realizată.
Diferenţa dintre valoarea finală şi cea iniţială reprezintă
performanţa realizată. Se acordă două încercări înregistrându-se
performanţa cea mai bună, exprimată în centimetri.
Pregătirea fizică specifică handbalului
Pregătirea fizică specifică handbalului a fost testată cu
ajutorul probelor cuprinse în modelul motric de selecţie al
copiilor începători, iar la finalul experimentului s-au aplicat
probele modelului motric al copiilor avansaţi, având astfel
posibilitatea să constatăm şi care dintre subiecţi pot fi
promovaţi la nivelul superior.
Alergarea de vitez ă pe 30 m. Proba s-a efectuat cu start din picioare, se cronometrează timpul realizat de la prima mişcare
şi până la finalul celor 30 m. Rezultatul se înregistrează în
secunde şi zecimi de secundă.
S ăritura în lungime de pe loc. Proba s-a executat de pe
loc, permiţându-se o singur ă pendulare de braţe pentru elan. S-
au acordat două încercări, înregistrându-se performanţa cea mai bună. (s-a măsurat distanţa de la vârfuri – poziţia de plecare, la
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 59/199
60
călcâie – poziţia de aterizare). Rezultatul s-a înregistrat în
centimetri.
Aruncarea mingii de handbal cu elan de 3 paşi . Se
execută cu cel mult 3 paşi de elan, cu o minge regulamentar ă
pentru copii, acordându-se fiecăruia două încercări. Cu ajutorul
unei benzi gradate se măsoar ă, în metri, distanţa de la vârful
piciorului de sprijin şi până la punctul în care mingea atinge
solul.
Deplasare lateral ă în triunghi, 3 trasee. Un traseu este
reprezentat de cele trei laturi ale unui triunghi isoscel (figura 3),
cu baza şi înălţimea de 3 m, parcurs dus (A-B, B-C, C-A) şi
întors (A-C, C-B, B-A) prin deplasare laterală cu faţa spre
vârful triunghiului (C). Este obligatorie atingerea vârfurilor
triunghiului la fiecare trecere. Se cronometrează, în secunde şi
zecimi de secundă, timpul parcurs în efectuarea celor 3 trasee (3
x 6 laturi).
Fig. 3 Traseul pentru “Deplasarea lateral ă în triunghi”
Testarea pregătirii tehnice
Pentru aprecierea pregătirii tehnice a handbaliştilor începători s-a acţionat pe
două direcţii şi anume;• Aprecierea execuţiei procedeelor tehnice de bază din atac şi din apărare:
3 m3 m
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 60/199
61
o prinderea şi pasarea mingii (din deplasare şi în pătrundere) urmărindu-
se; poziţia trunchiului, a umerilor, a braţului, mişcarea de zvârlire la
pasare;
o aruncarea la poartă din săritur ă, la care s-a urmărit; poziţia trunchiului
şi a umărului opus braţului de aruncare, poziţia braţului deasupra
umărului, poziţia piciorului liber în săritur ă, mişcarea braţului şi
r ăsucirea umerilor şi a trunchiului în momentul aruncării;
o dribling multiplu, urmărindu-se poziţia palmei pe minge, urmărirea
mingii şi împingerea ei în sol;
o atacarea adversarului aflat în posesia mingii: poziţia corpului şi a
picioarelor, atacarea braţului îndemânatic, poziţionarea celuilalt braţ;
• Testarea unor procedee tehnice – prinderea şi pasarea, aruncarea - prin
probe măsurabile.
Testarea tehnicii de execu ţ ie. Aprecierea s-a f ăcut de către trei antrenori
(dintre care, doi sunt antrenori emeriţi), cu experienţă şi rezultate deosebite la
nivelul copiilor şi juniorilor, cu note de la 1 la 10. Notarea s-a f ăcut atât pentru
execuţiile din timpul antrenamentelor, cât şi pentru cele din jocurile bilaterale de la
nivelul grupelor. Media aritmetică a celor 5 note acordate de cei trei antrenori,
reprezintă nota finală a testului pentru fiecare subiect.
Ca probe măsurabile pentru testarea tehnicii s-au folosit următoarele:
- Pase la perete. Subiectul aflat la 3 m de un perete execută pasarea şi
prinderea mingii timp de 30 secunde, în viteza cea mai mare. Se înregistrează
numărul de execuţii complete.
- Dribling printre jaloane pe 30 m. Proba constă din
efectuarea driblingului multiplu, în viteza cea mai mare pe 30
m,, printre 7 jaloane aşezate la distanţă de 3 metri unul faţă de
celălalt, primul se aşază la 6 metri de linia de start. Dacă se produc greşeli tehnice (dublu dribling, paşi, picior) sau mingea
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 61/199
62
scapă de sub control, proba se anulează. Se acordă două
încercari, înregistrându-se cea mai bună.
Timpul parcurs de la prima mişcare efectuată până la linia
ce marchează 30 m, se cronometrează în secunde şi zecimi de
secundă.
- Pase în doi din deplasare. Pe grupe de câte doi, la 4 m distanţă între
subiecţi, se execută pasarea şi prinderea mingii din deplasare pe o distanţă de 30 m.
Nu se admit greşeli tehnice (paşi, dublă), dribling sau pierderea controlului mingii.
Se cronometrează în secunde şi zecimi de secundă, parcurgerea celor 30 m.
- Aruncarea la ţ int ă. Subiecti vor executa câte cinci aruncări de la linia de 7
m., în poarta de handbal împăr ţită în nouă dreptunghiuri (figura 4), fiecăruia
corespunzându-i un număr de puncte. Rezultatul probei este dat de suma punctelor
realizate.
5 3 5
2 0 2
4 1 4
Fig. 4 Poarta de handbal pentru proba de aruncare la ţ int ă
Metoda experimentului pedagogic
Experimentul pedagogic este considerat ca o activitate complexã cu caracter
permanent pe baza unui raţionament logic ce urmăreşte producerea unui fenomen
în condiţiile dorite de om (Epuran M. 1992; Epuran M., Holdevici I., Toniţa F.,
2001). Realizarea unui complex de condiţii corespunzãtor unui criteriu de cercetare
este, de asemenea, specific experimentului (Dumitrescu V., 1981).
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 62/199
63
Experimentul presupune crearea unei noi situaţii, prin
introducerea unei modificări intenţionate, în desf ăşurarea
acţiunii educaţionale cu scopul verificării ipotezei (Gugiuman
A., Zetu E. şi colab., 1993).
Desf ăşurarea experimentului s-a suprapus peste fazele
specifice etapei I a selecţiei în handbal, şi anume selecţia pentru
formarea grupelor de copii începători.
Testările iniţiale au fost efectuate pe un eşantion de 300
copii, cu vârsta cuprinsă între 10 şi 11 ani, cu scopul de a afla
nivelul dezvoltării morfologice, a capacităţii funcţionale şi a
pregătirii fizice generale.
Concomitent cu efectuarea testărilor s-a desf ăşurat şi un
proces de pregătire care a cuprins iniţierea în tehnica de bază a
handbalului prin mijloace specifice “şcolii mingii”, pentru a
putea testa şi pregătirea fizică specifică, dar şi pregătirea
tehnică. Dintre copiii testaţi iniţial am alcătuit o grupă
experimentală şi una martor, fiecare de câte 25 de subiecţi. Pe
parcursul selecţiei relativ stabile, grupa experimentaţă a fost
supusă unui proces de pregătire tehnică, în conformitate cu
cerinţele iniţierii în tehnica de bază a jocului de handbal.
La sfâr şitul acestei perioade s-a efectuat o nouă testare a
tuturor indicilor investigati la testarea iniţială, rezultatele find
înregistrate, analizate şi prelucrate statistic.Rezultatele acestei prime etape experimentale au evidenţiat
eficienţa metodologiei de pregătire tehnică propusă şi a condus
la constituirea grupelor de copii începători, una experimentală
şi cealaltă martor, fiecare cu un efectiv de 25 copii, a căror
rezultate au constituit baza datelor analizate. Am continuat
experimentul cu aceşti subiecţi pe durata unui macrociclu de pregătire.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 63/199
64
Metoda statistico- matematică
Frecvent folosită în cercetarea ştiinţifică, metoda statistico
matematică, reprezintă domeniul matematicii aplicate,
fundamentat pe teoria probabilităţilor şi pe legea numerelor
mari, care permit studiul diferitelor carecteristici ale
fenomenului de masă (Dumitrescu V., 1971; Tudoşi Ş., 1980;
Epuran M., 1992; Grimalschi T., 1999; Epuran M., Holdevici I.,
Toniţa F., 2001). Statistica matematică, folosită la interpretarea
rezultatelor şi compararea indicilor statistici, a oferit şi
posibilitatea de a stabili cu exactitate dacă indicatorii obţinuţi se
datorează întâmplării sau intervenţiei ameliorative. În
cercetarea noastr ă, pentru analiza şi interpretarea rezultatelor
obţinute am folosit următorii indicatori statistico-matematici:
• Media aritmetică, parametrul tendinţei centrale calculată
după formula:
n
x
x
n
i
∑=
=1
_
;
Acest indicator caracterizează însuşirile comune ale unei
grupări, dar poate ascunde însuşiri individuale de mare
importanţă. Din acest considerent, dar şi pentru a ne afla cât
mai aproape de valoarea reală a subiecţilor eşantionului cercetat
am operat şi alţi următorii indicatori de distribuţie, împr ăştiere
sau dispersie.
•
Abaterea (devia ţ ia) standard sau abaterea tip, indicator al
dispersiei, calculată după formula:
1
)( 2
1
−
−
±=
∑=
n
x x
S
n
i
i
;
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 64/199
65
Cu cât dispersia este mai mică, cu atât valoarea
parametrilor tendinţei centrale este mai reprezentativă.
• Coeficientul de variabilitate (Cv), , exprimat în procente,
măsoar ă gradul de omogenitate a unui eşantion şi face posibilă
compararea grupelor măsurate cu unităţi de măsur ă diferite, se
calculează după formula:
100C ⋅= x
S v % ;
Valorile coeficientului de variabilitate sunt cuprinse între:
- 0 – 10% indică omogenitate mare a colectivului
cercetat- 10 – 20% indică un colectiv cu omogenitate
medie
- peste 20% indică lipsă de omogenitate
• Eroarea standard a mediei (Em), parametru dependent de
volumul eşantionului (n – numărul de subiecţi) şi de abaterea
standard a distribuţiei se calculează după formula:
n
S m = ;
• Coeficientul de corela ţ ie, prin metoda produselor - se
calculează după formula:
SxSyn
y y x x
r i
n
i
i
)1(
))((11
−
−−
=
∑= ; sau
SxSyn
dydx
r
n
i
)1(
11
−
=
∑=
unde: dx x xi =− )( - diferenţa variabilei (x) faţă de media aritmetică )( x ;
dy y yi =− )( - diferenţa variabilei (y) faţă de media aritmetică )( y ;
∑−
n
i
dxdy1
- suma produselor diferenţelor individuale;
Sx, Sy – abaterea (deviaţia) standard de la cele două şiruri de date;
n – număr de subiecţi
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 65/199
66
Pentru a afla dacă s-au realizat progrese, iar acestea sunt
semnificative statistic am comparat toţi parametri supuşi
cercetării, la testarea iniţială şi finală. Metoda a urmat mai
multe etape, ultima dintre ele fiind interpretarea şi evaluarea
datelor obţinute (Tudoşi Şt., 1980, 1993; Dumitrescu V., 1981;
Dragnea A., 1984; Epuran M., 1992; Epuran M., Holdevici I.,
Toniţa F., 2001). Prin compararea rezultatelor obţinute de grupe
experimentală şi grupa martor a fost posibil să se constate
diferenţele şi progresele activităţii de instruire tehnică pe baza
unor mijloace raţionalizate în concordanţă cu modelul de joc
specific. Statistica matematică ofer ă posibilitatea de a stabili cu
destulă exactitate dacă aceste diferenţe se datorează întâmplării
sau intervenţiei ameliorative (Dumitrescu V., 1971, 1981;
Tudoşi Ş., 1980; Iacob I., Gheorghiu C. R., 1998)
Semnificaţia diferenţei dintre medii s-a f ăcut pe baza
testului Student, prin calcularea variabilei “t”, iar valoarea
obţinută s-a comparat cu valoarea tabelar ă a lui “t” (tabela lui
Fisher).
Pentru eşantioanele corelate (dependente) – grupa martor
sau experiment, între testarea iniţială şi finală – am folosit
formula:
1
)(1
2
1
2
1
−
−
=
∑∑
∑
==
=
n
D Dn
D
t n
i
n
i
n
i ;
unde: D – este diferenţa dintre valori la cele două testări;
n – număr de subiecţi;
Pentru eşantioane necorelate (independente) – grupa
martor şi experiment, la testarea iniţială sau finală – am folositformula:
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 66/199
67
mm
x xt
2
2
2
1
21
+
−= ;
unde: x1 - este media aritmetică a valorilor grupei
experiment;
x2 - este media aritmetică a valorilor grupei martor;
m2
1 - amplitudinea standard a valorii medii a grupei
experiment;
m2
2 - amplitudinea standard a valorii medii a grupei
martor;
Statistica matematică ofer ă posibilitatea de a stabili
aproape exact dacă diferenţele se datorează întâmplării sau
intervenţiilor ameliorative. Dacă vom obţine tcalcul ≥ ttabel ,
înseamnă că diferenţa dintre cele două medii este semnificativ
diferită în procent de 95% (sau 99%). Dacă tcalcul ≤ ttabel ,
diferenţa dintre cele două medii este nesemnificativă, cele două
şiruri diferind întâmplător. Această metodă am folosit-o pentru
a evidenţia în ce măsur ă programul propus de noi a influenţat
rezultatele finale ale cercetării.
Metoda reprezent ării grafice
Metoda reprezentării grafice constituie modul de exprimare a semnificaţiilor
datelor prelucrate statistico-matematic. Am abordat reprezentarea grafică, pentru a
pune în evidenţă diferenţele dintre performanţele obţinute de subiecţii, în diferite
momente ale cercetării noastre.
2.2. Organizarea cercetării
Cercetarea s-a desf ăşurat în cadrul Clubului Sportiv Şcolar Nr. 1 Constanţa,
unitate sportivă de performanţă cu rezultate deosebite în handbalul românesc la
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 67/199
68
nivelul copiilor şi juniorilor. În perioada anilor 2003 – 2006, urmărindu_se
perfecţionarea pregătirii tehnice, prin eşalonarea mijloacelor specifice în
antrenamentul începătorilor, pe parcursul etapei I de selecţie specifică în handbal,
denumită “formarea grupelor relativ stabile”. Cercetarea a parcurs 3 etape, după
cum urmează;
ETAPA I, s-a desf ăşurat în intervalul august 2003- aprilie 2005, perioadă
care a urmărit rezolvarea în principal a trei aspecte.
Selecţionarea din bibliografia de specialitate a materialelor ce conţin aspecte
legate de tema propusă cercetării. Materialele selecţionate au fost studiate cu
scopul fundamentării problemelor la nivel teoretic dar şi al unor clarificări privindactivitatea practică.
Un pas important al acestei perioade l-a constituit distribuirea şi analiza
chestionarului din cadrul anchetei realizate. Studiul constatativ efectuat pe baza
chestionarului elaborat, s-a efectuat pe un număr de 33 de profesori şi antrenori de
handbal, din secţiile cluburilor din ţar ă, care îşi desf ăşoar ă activitatea la nivelul
copiilor şi juniorilor. Chestionarul formulat a fost de tip închis şi a cuprinsîntrebări cu mai multe variante de r ăspuns (între 3 şi 5 variante).
Desf ăşurarea acţiunilor în vederea realizării primei faze, selecţia iniţială sau
preselecţia, din etapa I – a de selecţie specifică handbalului, respectiv formarea
grupelor relativ stabile. Deplasarea în aria de selecţie, constituită din şcolile cu
tradiţie în practicarea hadbalului la nivel şcolar, depistarea şi atragerea copiilor
selecţionabili. Pentru această acţiune de mare importanţă a fost colaborarea cu
profesorii de educaţie fizică din şcoli. Prin observaţie pedagogică directă, efectuată
la orele de educaţie fizică şi la alte activităţi sportive şcolare, am alcătuit lista
copiilor selecţionabili pentru practicarea handbalului. Această listă a fost
completată şi cu propunerile f ăcute de profesorii de educaţie fizică din şcoli. Toată
această activitate s-a desf ăşurat pe parcursul luni aprilie 2005 şi s-a încheiat cu
repartizarea copiilor pe grupe de câte 25-30 şi anunţarea programului de pregătire.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 68/199
69
ETAPA II, a cercetării a constat în organizarea testării iniţiale, realizată pe
parcursul desf ăşur ării fazei a doua, selecţia preliminar ă, a selecţiei pentru formarea
grupelor de începători şi a experimentului constatativ, realizat concomitent cu
selecţia relativ stabilă, faza a treia a aceleiaşi etape de selecţie specifică
handbalului.
Testările iniţiale, desf ăşurate în perioada mai-iunie 2005, au început cu
indicii morfologici, funcţionali şi fizici generali, concomitent desf ăşur ăndu-se şi un
proces de pregătire, care a permis ca în finalul perioadei să se testeze şi pregătirea
fizică specifică şi cea tehnică. La încheierea testării iniţiale am format două grupe
de câte 25 de copii, una experimentală şi una martor, în vârstă de 10-11 ani.
În faza selecţiei relativ stabile desf ăşurate în perioada iulie-septembrie 2005,
a coincis cu experimentul constatativ, în care grupa experimentală a parcurs un
proces de pregătire tehnică ce a avut ca principal obiectiv iniţierea în tehnica de
bază a jocului de handbal, folosind mijloace specifice, eşalonate, raţionalizate şi
standardizate. Concluziile analizei datelor din experimentul prealabil au
demonstrat eficienţa metodologiei de pregătire tehnică propusă pentru această etapă şi continuarea cercetării.
Experimentul propriu-zis a fost realizat cu grupa experimentală, pe parcursul
unui macrociclu de pregătire, în parioada septembrie 2005 – mai 2006, iar testarea
finală s-a efectuat în ultimile două să ptămâni ale lunii mai 2006.
ETAPA III a constat în finisarea cercetării în perioada iulie 2006- februarie
2007. Prelucrarea statistică şi interpretarea datelor s-a desf ăşurat pe două direcţii:
1. Pentru fiecare baterie de teste, morfologice, funcţionale, de pregătire fizică,
generală şi specifică, de pregătire tehnică şi pentru fiecare probă în parte.
2. Comparativ între teste fizice şi cele fizice specifice cu scopul de a demonstra
faptul că existenţa corelaţiilor semnificative dintre indicii supuşi cercetării, vor
determina indici superiori ai pregătiri tehnice, dar şi ai pregătirii fizice specifice.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 69/199
70
CAPITOLUL III. EFICIENŢA PREGĂTIRII TEHNICE A
HANDBALIŞTILOR ÎNCEPĂTORI
În denersul nostru ştiinţific am pornit de la convingerea că o consultare a
specialiştilor care activează în handbalul de performanţă ne-ar clarifica unele
probleme legate de procesul instructiv-educativ la acest nivel, dar şi de rolul şi
importanţa pregătirii tehnice în pregătirea începătorilor în handbal. De asemenea
am studiat documentele instituţiilor care au în subordine pregătirea handbaliştilor,
din dorinţa de a vedea conţinutul, ponderea şi impotanţa pregătirii tehnice în
programele de pregătire de la nivelul începătorilor.
Pentru a constata eficienţa pregătirii tehnice la acest nivel am comparat unii
parametrii ai celor cuprinşi în experiment cu date ale populaţiei şcolare, ale
handbaliştilor de aceiaşi vârstă, dar şi cu cerinţele federaţiei de specialitate. Numai
după aceste demersuri am trecut la alcătuirea unei planificări pe un macrociclu,
unde pregătirea tehnică este prevăzută a se efectua pe baza eşalonării mijloacelor
specifice. Conţinutul planificării a constituit baza experimentului propriu-zis .
3.1. Opiniile specialiştilor privind pregătirea tehnică a handbaliştilor începători
Pe lângă datele oferite de studiul literaturii de specialitate, pentru a avea o
imagine completă privind pregătirea începătorilor în handbal, am apelat la un
chestionar (anexa 2), adresat celor care lucrează efectiv în handbalul de
performanţă, în special cu grupe de începători. Chestionarul conţine 12 întrebări cu
variante de r ăspuns de tip închis, special concepute, care să surprindă probleme
privind pregătirea copiilor începători în handbal, raporturile şi interacţiunea dintre
componentele antrenamentului, importanţa şi rolul pregătirii tehnice la acest nivel.
La chestionar au avut amabilitatea să r ăspundă 33 de profesori şi antrenori, cu
activitate efectivă la nivelul copiilor şi juniorilor, ce activează în secţiile cluburilor
sportive şcolare sau a cluburilor de drept privat din ţar ă. Dacă avem în vedere
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 70/199
71
36.36%
30.30%
27.27%
6.06%
categ. III
categ.II
categ.I
antr. em eriti
categoria de clasificare ca antrenor (figura 5), cei chestionaţi se împart în felul
următor: 12 au categoria a-III-a (36,36%); 10 au categoria a-II-a (30,30%); 9 au
categoria a-I-a (27,27%); 2 sunt antrenori emeriţi(6,06%).
Fig. 5. Categoriile de clasificare ale specialiştilor chestionaţiVechimea în activitatea sportivă de performanţă a acestor specialişti poate fi
grupată după cum urmează: 3 au până la 5 ani (9,09%); 8 au între 5 – 10 ani
(24,24%); 13 au între 10 – 20 ani (39,39%); 5 au între 20 – 30 (15,15%); 4 au peste
30 ani (12,12%). Dintre cei chestionaţi 27 (81,81%), lucrează efectiv încă şi la
nivelul copiilor şi juniorilor, 4 (12,12%) îşi desf ăşoar ă activitatea momentan numai
la seniori iar 1 (3,03%) este pensionar. Rezultatele anchetei tip chestionar sunt prezentate în tabelul 6.
Tabelul 6
Rezultatele opiniilor specialiştilor pe problema pregătirii tehnice
a handbaliştilor începători
Nr.crt.
Intrebările şi variantele de r ăspunsuri Procentajer ăspunsuri
La ce nivel se afl ă preg ătirea sportivilor începători, în jocurilesportive, în România?
nr. %
foarte bun; 1 3,03
bun; 4 12,12
satisf ăcător; 10 30,30
slab; 10 30,30
1
foarte slab; 5 15,15
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 71/199
72
alte r ăspunsuri; 3 9,09
La ce nivel se afl ă preg ătirea handbali ştilor începători, în România?
nr. %
foarte bun 4 12,12
bun; 6 18,18 satisf ăcător; 15 45,45
slab; 6 18,18
foarte slab; 2 6,06
2
alte r ăspunsuri; 0 0
Care din componentele antrenamentului sportiv, la jocul dehandbal, considera ţ i că ar trebui perfec ţ ionate din punct de vederemetodologic, la nivelul începătorilor?
nr. %
pregătirea fizică generală; 10 30,30
pregătirea fizică specifică; 6 18,18
pregătirea tehnică; 16 48,48
pregătirea tactică; 0 0
pregătirea psihologică; 0 0
3
alte r ăspunsuri; 1 3,03
La ce nivel se afl ă preg ătirea tehnică a handbali ştilor începători? nr. %
foarte bun; 0 0
bun; 4 12,12
satisf ăcător; 20 60,60
slab; 9 27,27
foarte slab; 0 0
4
alte r ăspunsuri; 0 0
Care sunt cele mai eficiente căi metodologice în preg ătireatehnică a handbali ştilor începători?
nr. %
conform programelor existente; 11 33,33
folosirea aparatelor ajutătoare; 2 6,06
algoritmizarea mijloacelor specifice; 10 30,30
jocuri pregătitoare; 6 18,18
5
alte r ăspunsuri; 4 12,12
Considera ţ i că este eficient ă aplicarea algoritmiz ării mijloacelorspecifice în preg ătirea tehnică a începătorilor în handbal?
nr. %
da; 16 48,48
nu; 39,09
6
par ţial; 10 30,30
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 72/199
73
alte r ăspunsuri; 4 12,12
Cum considera ţ i mai eficient ă eşalonarea mijloacelor specifice în preg ătirea tehnică a începătorilor în handbal?
nr. %
pe fazele jocului, în atac şi apărare; 9 27,27
pe componentele antrenamentului sportiv; 6 18,18
pe elementele tehnice; 2 6,06
pe procedeele tehnice; 14 42,42
7
alte r ăspunsuri; 2 6,06
Care sunt cele mai eficiente forme de instruire a tehnicii la nivelulîncepătorilor?
nr. %
frontală; 10 30,30
pe grupe; 4 12,12
individual; 8 24,24
sub formă de joc; 11 33,33
8
alte r ăspunsuri; 0 0
În ce parte a lec ţ iei de antrenament, considera ţ i eficient ă plasareatemelor care vizeaz ă preg ătirea tehnică , prin eşalonareamijloacelor?
nr. %
pregătitoare; 6 18,18
fundamentală; 21 63,63
de încheiere; 0 0
toate; 4 12,12
9
alte r ăspunsuri; 2 6,06
Considera ţ i că mijloacele folosite la preg ătirea tehnică contribueşi la dezvoltarea calit ăţ ilor motrice?
nr. %
da; 22 66,66
nu; 0 0
par ţial; 9 27,27
10
alte r ăspunsuri; 2 6,06
Care sunt, după părerea dumneavoastr ă , procedeele tehnice prioritare în instruirea handbali ştilor începători, în atac (bifa ţ i cu1, 2, 3) ?
nr. %
prinderea şi pasarea de pe loc; 6 6,06
prinderea şi pasarea în pătrundere; 11 11,11
prinderea şi pasarea din deplasare ; 13 13,13
aruncarea la poartă din alergare; 12 12,12
aruncarea la poartă din săritur ă; 23 23,23
11
aruncarea la poartă din sprijin; 11 11,11
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 73/199
74
driblingul multiplu; 17 17,17
alte r ăspunsuri; 6 6,06
Care sunt, după părerea dumneavoastr ă , procedeele tehnice prioritare în instruirea handbali ştilor începători, în apărare (bifa ţ icu 1, 2, 3) ?
nr. %
deplasările specifice; 24 24,24 atacarea adversarului cu minge; 33 33,33
blocarea aruncărilor ; 25 25,25
scoaterea mingii din dribling; 10 10,10
12
alte r ăspunsuri; 7 7,07
Cercetarea realizată prin intermediul chestionarului vine să confirme opiniamultor specialişti din sportul românesc, că la nivelul jocurilor sportive lipsa
rezultatelor internaţionale este generată şi de nivelul modest al pregătirii, încă de la
grupele de copii şi juniori. În acest sens majoritatea specialiştilor (60,60%)
consider ă nivelul modest (satisf ăcător 30,30% şi slab 30,30%) la care se adaugă şi
un procent de 15,15% care consider ă nivelul slab. Pentru bun (12,12%) şi foarte
bun (3,03%) optează numai cinci dintre cei chestionaţi.
Pentru un nivel satisf ăcător al pregătirii handbaliştilor începători optează
45,45% dintre cei chestionaţi. Sunt zece opţiuni pentru calificativele bun (18,18%)
şi foarte bun (12,12%), în comparaţie cu cele şase pentru slab (18,18%) şi foarte
slab (6,06%). Această apreciere a nivelului pregătirii începătorilor în handbal
credem că este influenţată şi de rezultatele foarte bune realizate la nivelul juniorilor
în ultima perioadă (prezenţa pe podium la competiţiile europene sau mondiale).
Aproape jumătate dintre specialişti 48,48%, apreciază că pregătirea tehnică
este cea care trebue perfecţionată la nivelul începătorilor în handbal. Acelaşi
procent dintre specialişti consider ă că pregătirea fizică (generală 30,30% şi
specifică 18,18%) este cea care trebue perfecţionată la handbaliştii începători. Nu
au primit nici un r ăspuns pregătirea tactică şi cea psihologică, iar un r ăspuns a vizat
alte aspecte. Aceste opţiuni (figura 6) sunt în concordanţă cu prevederile teoriei şi
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 74/199
75
48.48%
0.00%
30.30%
0.00%
18%3.03%
preg.tehnica
preg.tactica
preg.fiz.gen.
preg.psiho.
preg.fiz.spec.
alte optiuni
metodicii handbalului (Kunst-Ghermănescu, I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu
I., 1983).
Fig. 6. Componentele antrenamentului perfecţionabile la nivelulhandbaliştilor începători
Majoritatea celor care au r ăspuns la chestionar consider ă că nivelul pregătirii
tehnice a handbaliştilor începători este satisf ăcător (60,60%), iar 27,27% consider ă
nivelul slab. Numai patru specialişti (12,12%) apreciază cu bun nivelul pregătirii
tehnice. Acest lucru reflectă faptul că la nivelul începătorilor sunt posibilşităţi de
îmbunătăţire a pregătirii tehnice.
Metodologia cuprinsă în programele existente este considerată de 33,33%
dintre specialişti, modalitatea de instruire tehnică eficientă, iar 30,30% dintre
aceştia sunt de acord că algoritmizarea mijloacelor specifice este calea cea mai
eficientă pentru îmbunătăţirea tehicii începătorilor în handbal. Şase r ăspunsuri
apreciază că folosirea jocurilor pregătitoare este o cale eficientă de pregătire
tehnică, iar doi specialoşti acordă eficienţă în predarea tehnici folosirii aparatelor
ajutătoare. Sunt şi patru specialişti care consider ă alte modalităţi eficiente în
instruirea tehnică. Rezultatele la această întrebare ne dau garanţia că sunt suficienţi
specialişti, care consider ă algoritmizarea ca modalitate eficientă de instruire
tehnică.
Constatăm că aproximativ jumătate dintre cei chestionaţi consider ă eficientă
algoritmizarea mijloacelor specifice pentru instruirea tehnică, iar o treime sunt
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 75/199
76
48.48%
30.30%
9.09%
12.12% DA
PAR'IAL
NU
alte optiuni
48.48%
6.06%
27.27%
18.18%
6,06% pe procedee
tehnice
pe elemente
tehnice
pe fazele
jocului
pe comp. antr.
alte optiuni
par ţial de acord cu acestă opţiune (figura 7). Numai trei dintre cei chestionaţi nu
sunt de acord cu folosirea algoritmizării mijloacelor specifice în pregătirea tehnică,
alţi patru având alte opţiuni.
Fig. 7. Folosirea algoritmizării mijloacelor specifice în instruireatehnică, în opinia specialiştilor chestionaţi
R ăspunsurile la această întrebare coroborate cu r ăspunsurile la întrebarea
precedentă ne dau certitudinea că marea majoritate a specialiştilor care lucrează la
nivelul copiilor şi juniorilor sunt de acord şi ar utiliza practic algoritmizarea
mijloacelor specifice pentru instruirea tehnică la începători.
La întrebarea ce vizează modalitatea cea mai eficientă de eşalonare amijloacelor specifice în instruirea tehnică la începători, 42,42% dintre cei
chestionaţi optează ca aceasta să se realizeze pe procedee tehnice, 27,27% pe
fazele jucului în atac şi apărare, 18,18% pe componentele antrenamentului, 6,06%
pe elemente tehnice, iar doi specialişti au alte opţiuni (figura 8).
Fig. 8. Modalitaăţi de eşalonare a mijloacelor specifice pentruinstruirea tehnică
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 76/199
77
12.12%
11.11%6.06%
11.11%
17.17%
6.06%23.23%
13,13%
arunc.saritura
arunc.alerg.
arunc.sprijin
p-p loc
p-p deplasare
p-p patrundere
dribling
alte optiuni
Cea mai eficientă formă de instruire tehnică la începători este considerată
cea sub formă de jocuri 33,33% şi lucrul frontal 30,30%. Pentru individualizare la
această vârstă optează 24,24%, iar 12,12% pentru metoda pe grupe. Aceste
r ăspunsuri ne conduc la concluzia că la începători o mare parte dintre mijloacele
folosite să se predea sub formă de jocuri sau aplicănd metoda frontală.
Plasarea temelor de pregătire tehnică în lecţia de antrenament se va face cu
preponderenţă în partea fundamentală (63,63%) sau în partea pregătiroare
(18,18%), conform opţiunilor specialiştilor.
Dintre procedeele tehnice prioritare în instruirea începătorilor în atac,
specialiştii chestionaţi optează pentru aruncarea la poartă din săritur ă 69,69%,
driblingul multiplu 51,51%, prinderea şi pasarea din deplasare 39,39%. Celelalte
opţiuni sunt prezentate în figura 9.
Fig. 9. Prioritatea procedeelor tehnice în instruirea jocului în atac, lahandbaliştii începători
Pentru jocul în apărare, prioritatea procedeelor în instruirea tehnică (figura 10) esteasigurată de atacarea adversarului cu minge 33,33%, blocarea aruncărilor la
poartă25,25% şi deplsările în teren specifice 24,24%. Scoaterea mingii de la
adversar primeşte 10,10% iar alte opţiuni 13,13%.
Remarcăm că procedeele tehnice prioritare, în opinia celor chestionaţi,
corespund cu cele prezente în modelul de joc la nivelul handbaliştilor începători.
Putem afirma ca deşi majoritatea specialiştilor apreciază că pregătirea
sportivă a începătorilor la jocul de handbal este satisf ăcătoare, iar la nivelul
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 77/199
78
33.33%
25.25%
10.10% 24.24%13,13%
deplasări
specifice
atacarea
adversarului
blocarea
mingiilor
scoaterea
mingiilor
alte r ăspunsuri
execuţiilor tehnice, satisf ăcătoaer spre slab, perfecţionarea componentei tehnice a
antrenamentului este cea care va asigura progresul mai rapid al sportivilor spre
realizarea măiestriei.
Fig. 10. Prioritatea procedeelor tehnice în instruirea jocului în apărare,la handbaliştii începători
Există disponibilitate din partea antrenorilor anchetaţi, pentru folosirea în
activitatea practică a unei eşalonări a mijloacelor specifice pe procedee tehnice,
pentru jocul în atac şi apărare. Aceste mijloace vor fi utilizate pentru rezolvarea
temelor de lecţie de antrenament, atât în parte fundamentală cât şi în cea
pregătitoare a lecţiei. Priorităţile în instruirea procedeelor tehnice, în atac şi în
apărare, corespund conţinutului tehnicii de bază, care trebue insuşită la nivelul
handbaliştilor începători.
În concluzie putem spune că este necesar ă o cercetare experimentală, pentru
a stabili eşalonarea mijloacelor specifice pregătirii tehnice, care să fie în
concordanţă cu evoluţia handbalului modern şi să asigure o pregătire eficientă aîncepătorilor în jocul de handbal. Eşalonarea mijloacelor se va face pe procedeele
tehnice de bază cuprinse în modelul de joc pentru acest nivel. Toţi specialiştii sunt
de acord că procedeele atât pentru jocul de atac (prindere şi pasare din deplasare,
aruncare la poartă din săritur ă, dribling, etc.), cât şi pentru cel de apărare
(deplasarea în apărare, atacarea adversarului cu minge, blocarea aruncărilor, etc.)
trebuie învăţate şi consolidate concomitent cu o bună pregătire fizică, generală darşi specifică.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 78/199
79
3.2. Documente ce reflectă pregătirea tehnică a handbaliştilor începători
Dorinţa de a face o analiză a documentelor care vizează pregătirea
începătorilor în handbal, deci şi componenta tehnică, ne-a condus la situaţia în care
am constatat că aceste documente sunt foarte vechi ca dată de apariţie. Această
primă constatare este valabilă pentru ambele instituţii care trebuie să coordoneze,
din punct de vedere metodologic, activitatea cluburilor sportive şcolare, a liceelor
cu program sportiv, sau a cluburilor sportive de drept privat cu secţii de copii şi
juniori, acolo unde se face instruirea începătorilor în handbal.
Cel de al doilea aspect constatat este aceala că dintre documentele existente,
care se refer ă la instruirea începătorilor în handbal, deci şi la instruirea tehnică,
unul singur are caracter de document oficial al Ministerului Educaţiei şi
Învăţământului şi anume „Programa de handbal pentru şcolile sportive” (aprobat
cu nr.28477/1975).
Celălalt document, de la nivelul Federaţiei Române de Handbal, se refer ă în
principal la aspectele somatice şi motrice de la nivelul selecţiei începătorilor şi sunt
cuprinde în broşura, de uz intern, apărută în 1986 „Criterii, probe şi norme pentru
selecţia în handbal”, realizată de specialişti ai Federaţiei Române de Handbal şi ai
Centrului de Cercetări pentru Educaţie Fizică şi Sport.
Cea mai completă prezentare a cerinţelor pregătirii, deci şi a instruirii
tehnice, la nivelul începătorilor în handbal, se găseşte în lucrarea „Teoria şi
metodica handbalului” realizată de Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E. şi
Negulescu I. în 1983. Vom remarca faptul că această lucrare deşi are girul catedrei
de jocuri sportive şi a senatului Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport,nu este un document oficial al ministerului învăţământului sau al federaţiei de
specialitate.
În practică majoritatea celor care îşi desf ăşoar ă activitate în aceste instituţii,
se raportează cu pregătirea la modelele (somatic, motric şi de joc – tehnico-tactic)
cuprinse în lucrarea profesorului Ioan Kunst-Ghermanescu şi a colaboratorilor săi.
Analizând conţinutul „Programei de handbal pentru şcolile sportive” din1975, constatăm mai multe aspecte demne de reţinut, inclusiv cu referire la tehnica
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 79/199
80
jocului. Programa este structurată pe patru păr ţi: selecţia, grupele de începători,
grupele de avansaţi şi grupele de performanţă.
La selecţie sunt prezentate aspecte specifice metodologiei realizării acesteia,
criteriile de selecţie, probe de control (motrice, generale şi specifice) şi etapizarea
procesului de selecţie. Este de reţinut faptul că selecţia este prevăzută a se realiza
la vârsta de 11 - 12 ani (tabelul 7).
Partea rezervată grupelor de începători (vârsta 11 - 14 ani), care ne
interesează şi pe noi, cuprinde următoarele aspecte: modelul specific acestei etape
(fizic, tehnic, tactic), obiective, conţinutul instruirii şi indicaţii metodice. Toate
acestea vor fi realizate la sfâr şitul perioadei, adică la 14 ani.
Tabelul 7
Probele de control pentru selecţia iniţială
(după „Programa de handbal pentru şcolile sportive/1975)
Norme de control (vârsta 11-12 ani)Probe de control
B F
30 m plat 4,9 sec 5,2 sec
Săritura în lungime cu elan 3,90 m 3,60 m
Săritura în lungime de pe loc 1,90 m 1,60 m
Aruncarea mingii de oină la distanţă 35 m 25 m
Modelul specific etapei este alcătuit din modelul fizic (somatic şi motric),
tehnic şi tactic (talelul 8).
Modelul fizic conţine date privind talia sportivilor pe linii de posturi:
jucători de semicerc, jucători de 9 m şi portarii. Pentru aspectele fizice sunt date
probe, cu norme, pentru calităţile motrice (viteză, for ţă, rezistenţă), tot pe linii de
posturi.
Modelul tehnic este alcătuirt din procedeele tehnice care trebuie însuşite,
pentru jocul în atac şi apărare (anexa 3), iar modelul tactic conţine aspectele de
tactică individuală şi colectivă ce trebuie cunoscute de sportivi în această etapă.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 80/199
81
Tabelul 8
Cerinţe pentru grupele de începători-băieţi
(după „Programa de handbal pentru şcolile sportive/1975)
Posturi
Cerinţe
Jucători de
semicerc
Jucători de
9 m Portari
Tip somatic 1,60/1,65 cm 1,70/1,75 cm 1,70/1,75 cm
Calit ăţ i motrice
viteză-30 m plat 4,3 sec 4,4 sec 4,4 sec
for ţă-sărit.în lung.de pe loc -arunc.mg. la distanţă
2,20 m
35 m
2,20 m
40 m
2,20 m
40 m
FIZIC
rezistenţă-1000m 4’20” 4’20” 4’20”
Pase de baz ă (fundamentale); din alergare; în doi, întrei, pe contraatac; cu joc de picioare şi elan de
pas încrucişat. Aruncări la poart ă;din alergare; din săritur ă; cu elan
de pas încrucişat sau adăugat; din plonjon. Mi şcarea în teren; toate variantele.
Atac
Conducerea mingii-driblingul ; Mi şcarea în teren; deplasări în poz. fundamentală. Blocarea mingiilor aruncate la poart ă;
Scoaterea mingiilor de la adversar;
TEHNIC
Apărare
Atacarea adversarului cu corpul;
Atac TACTIC
Apărare Tactica individual ă şi tactica colectivă
Obiectivele instruirii prezentate în programă se adresează câte unu, pregătirii
fizice, tehnice, tactice şi psihologice.
Obiectivul pentru pregătirea tehnică are următorul conţinut: „Însuşirea
tehnicii de bază a jocului de handbal. Se va evita specializarea îngustă, pe posturi;
numai spre sfâr şitul acestui ciclu elevii pot fi dirijaţi spre o specializare pe grupe
de posturi (linia de 9 m sau linia de semicerc).” (Programa de handbal pentru
şcolile sportive/1975).
Conţinutul instruirii prezentat în programă are exemple de mijloace pentru
pregătirea fizică (pe calităţile motrice) şi pregătirea tehnică. La conţinutul pregătirii
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 81/199
82
tehnice sunt date 2-3 exemple de mijloace care pot fi utilizate pentru instruirea
procedeelor cuprinse în modelul tehnic.
La capitolul de „Indicaţii metodice” se face precizarea că acest conţinut al
programei, destul de cuprinzător din punct de vedere tehnic, trebuia realizat de
sportivi la sfâr şitul etapei (11- 14 ani). Tot la acest capitol se fac câteva precizări
privind pregătirea fizică, care va ocupa 50% în prima parte şi 40% în partea a doua
a etapei, dar şi câteva indicaţii pentru pregătirea tehnică. Se atrage atenţia ca
procedeele de pasare şi aruncare la poartă să se execute prin zvârlirea mingii,
pentru acesta se vor folosi mingi de dimensiuni mai mici, care să nu deformeze
execuţia tehnică. Se mai precizează că după însuşirea tehnicii corecte de pasare şi
aruncare, aceasta să se exerseze în condiţii cât mai variate.
Documentul Federaţiei Române de Handbal din 1986, „Criterii, probe şi
norme pentru selecţia în handbal” este structurat pe trei păr ţi şi anume:
- criteriile de selecţie, cu foarte multe indicaţii privind aplicarea acestora;
- etapa activităţii de selecţie, pregătire şi promovare în sportul de performanţă,
sunt prezentate obiective, mijloace şi criterii de acţionare;
- sistemul de probe şi norme de control pentru selecţia începătorilor, care
vizează pregătirea fizică generală, pentru vârsta de 6-14 ani băieţii şi 7-12
ani fetele;
În acest material nu întâlnim nici o precizare cu referire la conţinutul tehnic
sau modalităţile de realizare a pregătirii tehnice, de la nivelul începătorilor în
handbal.
În lucrarea „Teoria şi metodica handbalului” (Kunst-Ghermănescu I.,Gogâltan V., Jianu E. şi Negulescu I.) autori prezintă modelul de joc pentru
eşalonul de copii începători (anexa 1), model mult simplificat, ca şi conţinut
tehnico-tactic dar şi al organizării şi desf ăşur ării jocului. Acest lucru este motivat
de autori, prin adaptarea conţinutului tehnico-tactic la posibilităţile copiilor de 10-
12 ani, dar şi pentru a da posibilitatea insuşirii temeinice a elmentelor
fundamentale ale jocului. Ca urmare a acestui fapt modelul de joc pentru incepătoriconţine două faze pentru jocul de atac şi două pentru jocul de apărare.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 82/199
83
Constatăm că acest model de joc este mult mai aproape de cerinţele
handbalului actual, atât prin conţinutul prezentat, cât şi prin posibilitatea de
însuşire într-o perioadă mai scurtă de timp. Totuşi acest model dă posibilitatea
specialiştilor de completare la nivelul tehnicii cu tr ăsături specifice handbalului
modern: viteza de deplasare şi manevrare a obiectului de joc, relaţia unu la unu în
atac şi apărare, finalizare promtă şi decizie în apărare.
În privinţa ponderii pregătirii tehnice la nivelul începătorilor în handbal,
constatăm că acest lucru este abordat numai în lucrarea „Teoria şi metodica
handbalului”, Se specifică faptul că ponderea pregătirii tehnice la nivelul
handbaliştilor începători va fi de 50%, din totalul pregătirii (fizice, tehnice şi
tactice).
La cluburile sportive şcolare şi liceele cu program sportiv mai găsim
normative care indică numărul de ore de pregătire pentru o grupă de începători.
Aceasta este normată cu trei antrenamente pe să ptămână, de câte două ore, şi o or ă
de joc în week-end (tabelul 9). Conţinutul pregătirii în cele şase ore de lucru
să ptămânal este în totalitate lăsat la latitudinea profesorului.
Tabelul 9
Repartizarea orelor săptămânale pe nivele de instruire
NIVELUL DE INSTRUIRE Nr. antrenamente
sapt ămânal(2 ore)
Nr. jocuriîn week-end
(1 or ă )
Total ore Preg ătire
ÎNCEP Ă TORI 3 1 7 AVANSAŢ I 4/5 1 9/11
PERFORMAN ŢĂ 6 1 13
Analiza documentelor care ar trebui să orienteze întreaga pregătire la nivelul
bazei de masă a handbalului de performanţă, ne conduce la concluzia că aceasta
este foarte veche, redusă ca şi conţinut, lucru ce necesită o urgentă actualizare a
acestor documente, atât la nivelul ministerului cât şi al federaţiei de specialitate.
În acest sens cercetarea noastr ă poate constitui un punct de plecare înreactualizarea conţinuturilor pregătirii la nivelul începătorilor, printr-o eşalonare
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 83/199
84
adecvată a mijloacelor specifice, în mod deosebit a celor proprii pregătirii tehnice.
Modelel de selecţie şi de promovare de la un nivel la altul, vor trebui aduse la
cerinţele handbalului actual şi însoţite de modele de pregătire cât mai eficiente.
De aceia consider ăm că este nevoie de un model de pregătire, unde instruire
tehnică să fie realizată pe baza eşalonării mijloacelor specifice, cuprinsă în
algoritmi specifici, care să accelereze şi să îmbunătăţească nivelul execuţiilor
tehnice ale începătorilor în jocul de handbal.
3. 3. Aprecierea nivelului pregătirii sportive a handbaliştilor începători
Am considerat utilă aprecierea nivelului de pregătire a handbaluştilor, care
fac obiectul cercetării noastre, în contextul general al handbaliştilor de aceiaşi
vârstă, pentru o apreciere obiectivă, atât a rezultatelor obţinute cât şi a progreselor
înregistrate. Măsurarea în condiţii standard a eşantioanelor cercetate evidenţiază
dezvoltarea parametrilor studiaţi în mod practic, dar şi eventualele diferenţe între
populaţii (Ionescu A. şi colab., 1971; Mazilu V. şi colab., 1972; R ăduţ C., 1981;
R ăduţ E., 1981; Farcaş V., 1982; Tudusciuc I., Solomon M., Albuţ C., 1982;
Focşeneanu Al. şi colab., 1984; Hahn E., 1996; Mihăilă I., Ciorbă C., 2004;
Mihăilă I., 2006). Aprecierea nivelului de dezvoltare am realizat-o pe grupe de
teste pentru planul somatic, fiziologic, motric general, motric specific şi tehnic.
Datele experimentului nostru au fost comparate cu date din „Potenţialul biomotric
al populaţiei şcolare din România” (Nicu A. şi colab. 199o), cerinţele modelelor de
selecţie şi promovare pe nivele de instruire ale Federaţiei Române de Handbal(după Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983) şi din
datele primite de la colegii profesori şi antrenori ce îşi desf ăşoar ă activitatea la
acest nivel de instruire (din Constanţa, Medgidia, Cernavodă, Călăraşi, Br ăila,
Galaţi, Bucureşti, Ploieşti, Moreni, Craiova, Braşov, Suceava, Oradea). Lipsa unor
date centralizate la nivelul federaţiei de specialitate a f ăcut ca la unii parametri
(date fiziologice, de pregătire tehnică şi chiar de pregătire fizică generală) acesteasă fie incomplete.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 84/199
85
Dezvoltarea somatică
Datele pe care le-am avut la dispoziţie au acoperit numai doi parametri ai
dezvoltării somatice şi anume talia şi greutatea, cel de al treilea a fost calculat,
raportul (talie-100)/greutate. Deşi au acoperit numai aceşti parametrii ele au venit
din cele mai multe surse; grupa experiment, cerinţele Federaţiei Române de
Handbal, date din ţar ă centralizate şi date ale populaţiei şcolare. Centralizarea
acestor date este prezentată în tabelul 10, iar nivelul comparative al rezultatelor în
figura 11.
Tabelul 10
Dezvoltarea somatică a handbaliştilor începători (10-11 ani)
Nr.crt.
EşantionInd. somatic
grupaexperiment
ceriţeleF.R.H.
populaţiahandbalistică
populaţiaşcolară
1 Talia, cm 151,60 156 158,01 150,12
2 Greutatea, kg 47,16 51,37 49,20 39,51
3 Raportul(T-100) /G 1,09 1,09 1,17 1,26
Constatăm că valorile grupei experiment le depăşesc pe cele ale populaţiei
şcolare, dar sunt sub cerinţele F.R.Handbal şi ale populaţiei handbalistice. La
parametrul talie, grupa experiment depăşeşte valorea populaţiei şcolare cu 1,48 cm,
dar este mai mică decât cerinţa F.R.Handbal cu 3,4 cm şi cu 6,41 cm decât
valoarea populaţiei handbalistice.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 85/199
86
150.12
39,51
1,26
158,01
49,20
1,17
156,00
51,37
1,09
151,6
47,16
1,09talia
greutatea
raport (T-
100)/G
g r . e x p e r i m e n t
c e r i n t e F R H
p o p . h a n d b a l i s t i c a
p o p . s c o l a r a
Fig. 11. Nivelul comparativ al indicilor somaticila handbaliştii începători
La parametrul greutate se repetă situaţia de la talie, unde grupa experiment
este sub cerinţa F.R.Handbal cu 4,21 kg şi cu 2,04 kgsub valoarea populaţiei
şcolare. Raportul (talie-100)/greutate are aceiaşi valoare cu cerinţa F.R.Handbal,
celelalte valori find mai mari. Diferenţele în dezvoltarea somatică poate fi
explicată prin faptul că subiecţii sunt la debutul perioadei pubertare, unde creşterea
dimensiunilor corpului se fac în detrimentul greutăţii. Dezvoltarea func ţ ional ă
În privinţa indicilor funcţionali am analizat cele mai puţine date, acestea
provenind de la grupa experiment şi de la populaţia handbalistică din ţar ă, dar şi
aici f ăr ă rezultate la tensiunea arterială (tabelul 11).
Tabelul 11Dezvoltarea funcţională a handbaliştilor începători (10-11 ani)
Nr.crt.
Ind.funcţionalEşantion
Frecven ţ acardiacă ,nr/min
Frecven ţ arespiratorie,
nr/min
Capacitateavital ă , ml
Indicele Ruffier
1. Grupa experiment 87,08 21,04 2142 13,3
2. Populaţia handbalistică 82, 30 17 2548,20 7, 85
Indicele frecvenţei cardiace, la grupa experiment are valori identice cu cele pentru vârsta de 11 ani, 87 - 88 bătăi/minut (A. Demeter, 1982), în comparaţie cu
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 86/199
87
82,30 bătăi/minut populaţia handbalistică. Acest lucru indică o mai bună adaptare
la efortul a populaţiei handbalistice ca urmare a participării sistematice la
antrenamente. Acelaşi lucru este întâlnit şi la frecvenţa respiratorie, unde 21,02
respiraţii/minut la grupa experiment şi 17 respiraţii/minut la populaţia
handbalistică, sunt valori care indică faptul că efectele pregătirii sistematice nu şi-
au pus amprenta. Grupa experiment are valoarea capacităţii vitale de 2142 ml, sub
valoarea normală pentru vârsta de 10 - 11 ani, care este de 2200-2400 ml
(A.Demeter, 1982), pentru copii care practică sistematic exerciţiile fizice.
Populaţia handbalistică, cu valoarea de 2548,20 ml, depăşeşte cu 148,20 ml
valoarea normală a copiilor antrenaţi. Valorile indicelui Ruffier indică o capacitate
de efort satisf ăcătoare pentru grupa experiment şi o capacitate medie de efort
pentru populaţia handbalistică, ambele cu posibilităţi de îmbunătăţire (figura 12).
2548,20
82,30
17
7,85
2142
87,08
21,04
13,3cap.vitala
F CF R
I.Ruffier gr.experiment pop.handbalistica
Fig. 12. Nivelul comparativ al indicilor funcţionalila handbaliştii începători
Dezvoltarea fizică general ă
Datele analizate la indicatorii dezvoltarea fizică generală, se refer ă numai la
trei parametrii, cel de al patrulea, alergare de rezistenţă pe 800 m, nu a putut fi
comparat, deoarece în potenţialul biomotric la clasa a – IV - a proba de rezistenţă
prevede o alergare cât poate fiecare, iar la clasa a – V - a şi a – VI - a proba de
rezistenţă se aleargă pe 600 m. De asemenea, în performanţă mulţi antrenori nu dau
probe de rezistenţă la această vârstă, considerând că rezultatele nu sunt relevante.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 87/199
88
Comparaţia o vom face între grupa experiment, populaţia handbalistică şi populaţia
şcolara la probele de viteză 50 m, săritur ă pe verticală şi flotări (tabelul 12).
Tabelul 12Dezvoltarea fizică generală a handbaliştilor începători (10-11 ani)
Nr.crt.
EşantionInd. preg.fiz.gen
Grupaexperiment
Populaţiahandbalistică
Populaţiaşcolară
1 Alergare de vitez ă 50 m,
sec8,1 7,85 8,53
2 S ăritura pe vertical ă ,
cm25,12 27,90 28,02
3Flot ări,
număr de repet ării10 14,10 13,24
La alergarea de viteză pe 50 m, grupa experiment are o medie mai bună cu
0,43 sec, decât populaţia şcolar ă, dar mai mică decât populaţia handbalistică cu
0,25 sec. Detenta evidenţiată de proba de săritur ă pe verticală, prezintă valori
apropiate între populaţia şcolar ă şi cea handbalistică, grupa experiment find mai
slabă cu 2,78 cm decât populaţia handbalistică şi cu 2,90 cm decât populaţia
şcolar ă.
La proba de flotări rezultatul cel mai bun îl obţine populaţia handbalistică cu
14,10 execuţii, urmată de populaţia şcolara cu 13,24 execuţii şi de grupa
experiment cu 10 execuţii. Constatăm că la indicii de pregătire fizică generală
numai la viteză şi for ţă în braţe (flutări) copii care fac sport, au rezultate mult mai
bune decât populaţia şcolar ă (figura 13.).
28,02
13,24
8,53
27,9
14,1
7,85
25.12
10
8,1sarit.verticala
flotari
vit. 50mgr.experiment pop.handbalistica pop.scolara
Fig. 12. Nivelul comparativ al pregătirii fizice generalela handbaliştii începători
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 88/199
89
Dezvoltarea fizică specifică
Nivelul dezvoltării fizice specifice poate fi comparat foarte bine între grupa
experiment, populaţia handbalistică şi cerinţele F.R.H., unde avem date la toţi
indicatorii investigaţi (tabelul 13 şi figura 14).
Analizând rezultatele constatăm că mediile populaţiei handbaliştilor
începători depăşesc cerinţele federaţiei de specialitate, fapt care confirmă selecţia
bine f ăcută la acest nivel şi că pregătirea se desf ăşoar ă în concordanţă cu cerinţele
antrenamentului modern. Diferenţa mare la aruncarea mingii cu elan de trei paşi,
între practicanţii handbalului şi cerinţa federaţiei de specialitate ne conduce la
constatarea că acest indice ar trebui actualizat, la situaţia din ţar ă.
Tabelul 13Dezvoltarea fizică specifică a handbaliştilor începători (10-11 ani)
Nr.crt.
EşantionInd. preg.fiz.specifică
Grupaexperiment
Populaţiahandbalistică
CerinţeleF.R.H.
1 Alergare de vitez ă 30 m,
sec5,32 4,70 5,10
2 S ăritura în lungime de pe loc,
cm174,96 193,25 187
3 Aruncarea mingii cu elan de
3 paşi, m 20,16 29,34 22
4 Deplasare în triunghi,
sec17,63 16,46 17,50
Faptul că rezultatele înregistrate de grupa experiment sunt mai slabe decât
ale populaţiei handbalistică, dar şi decât cerinţle F.R.Handbal, este în concordanţă
debutul acestora în activitatea sportivă de performanţă.
193.25
29,34
16,46
4,7
187
22
17,5
5,1
174.96
20,16
17,63
5,32
sart.lungime
arunc.mingii
deplas.triunghi
viteza 30 m gr.experiment pop.handbalistica cerinte FRH
Fig. 14. Nivelul comparativ al pregătirii fizice specificela handbaliştii începători
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 89/199
90
Preg ătirea tehnică
Pentru compararea parametrilor pregătirii tehnice, am avut la dispoziţie
datele grupei experiment şi pe cele ale populaţiei handbalistice, la nivelul federaţiei
de specialitate neexistând astfel de cerinţe (tabelul 14).
Tabelul 14Pregătirea tehnică a handbaliştilor începători (10-11 ani)
Nr.crt.
Ind.tehniciEşantion
Pase la perete,nr.repet/30 sec
Dribling 30m printre
jaloane, sec
Pase dindeplasare pe
30 m, sec
Arunc.la ţ int ă , pct.
1 Grupa experiment 16,16 7,09 7,01 11,72
2 Populaţia handbalistică 18,20 5,92 6,28 18,87
Probele ce alcătuiesc bateria de teste tehnice, deşii nu sunt o noutate
absolută sunt mai rar folosite de specialişti în procesul instructiv-educativ. Ele
necesită respectarea unei metodologii stricte mai ales în alcătuirea grupelor la
probele cu pase în doi. La toate probele tehnice rezultatele grupei experiment sunt
mai slabe decât ale populaţiei handbalistice
Aceste diferenţe confirmă faptul că prezenţa în antrenament a mijloacelor
specifice determină o bună dezvoltare a tehnicii, lucru pe care îl întâlnim la
populaţia handbalistică (figura 15).
18,20
18,87
14,01
6,28
16,16
11,72
11,72
7,01
pase la perete
arunc.la tinta
pase in doi
pase din deplas. gr.experiment pop.handbalistica
Fig. 15. Nivelul comparativ al pregătirii tehnicela handbaliştii începători
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 90/199
91
După compararea rezultatelor obţinute de grupa experiment, cu rezultatele
celorlalte populaţii (şcolar ă şi handbalistică) şi cerinţele federaţiei de specialitate
putem formula câteva concluzii privind nivelul potenţialului biometric al copiilor
componenţi ai grupei experiment.
Nivelul somatic al grupei experiment este apropiat de cerinţele
federaţiei de specialitate, sunt sub valorile populaţiei handbalistice şi depăşesc la
majoritatea indicilor populaţiei şcolar ă. Şi în privinţa parametrilor funcţionali
valorile medii în limite normale pentru copii nesportivi, lasă posibilitatea ca pe
baza unei pregătirii sistematice şi de durată, aceştia să ajungă sau să depăşească
valorile pentru copii antrenaţi.
Dezvoltarea fizică generală ne arată faptul că grupa experiment este
apropiată ca valori de populaţia şcolar ă dar sub nivelul populaţiei handbalistice.
Acelaşi aspect este prezent şi la nivelul pregătirii fizice specifice, unde grupa
experiment se apropie de valorile cerinţelor F.R.H. dar sunt mai slabe decât cele
ale populaţiei handbalistice. Facem precizarea că valorile cerinţelor F.R.H. trebuie
realizate la finalul perioadei de handbalişti începători.
Faptul că nivelul pregătirii tehnice a grupei experiment este inferior la toţi
indicii nivelului populaţiei handbalistice este un argument în favoarea necesităţii
interventiei asupra procesului de pregătire tehnică.
Rezultatul comparaţiilor intre cele patru eşantioane (grupa experiment,
populaţia handbalistică, populaţia şcolar ă şi cerinţele F.R.Handbal) ne indică
necesitatea intervenţiei cu o nouă metodologie, ce ţine de sporirea nivelului
pregătirii sportive, inclusiv al pregătirii tehnice. Acest lucru devine o necesitate însituaţia în care pregătirea tehnică se realizează în prezenţa mingii de joc, fapt ce
creşte atractivitatea mijloacelor folosite, dar devine obligatorie sistematizarea,
raţionalizarea şi eşalonarea mijloacelor specifice în modele de pregătire tehnică cu
eficienţă maximă în instruire.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 91/199
92
3. 4. Cerinţe de bază pentru planificarea pregătirii handbaliştilor începători,prin eşalonarea mijloacelor specifice
Pentru verificarea metodologiei de pregătire tehnică la handbaliştii
începători prin eşalonarea mijloacelor specifice, am început cu planificarea
antrenamentului pentru grupa experimentală. Operaţiunea de planificare a
antrenamentului la nivelul începătorilor se află în centrul atenţiei a numeroşi
specialişti ai domeniului (Вайцеховский С.М., 1971; Asmarin B.A., 1987; Nicu
A. coord., 1993; Dragnea A., 1996; Платонов В.Н., 1997; Bompa T., 2002, 2003;
Ghervan P., 2003).
Având în vedere faptul că la nivelul copiilor începători în handbal, nuîntâlnim calendar competiţional oficial, şi structura unui macrociclu de pregătire va
avea aspecte specifice (Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I.,
1983; Ghervan P., 2003; Rizescu C., 2005; Mihăilă I., 2006). Macrociclu de
pregătire la începători se confundă cu o perioadă pregătitoare ce se întinde pe un an
şcolar. Această perioadă pregătitoare va fi împăr ţită la rândul ei în mai multe etape
sau mezocicluri, diferite ca durată, care pot fi mezocicluri de acomodare şi de bază.Privitor la documentele de planificare, cerinţa este de alcătuire a unor
planuri calendaristice semestriale, asemănătoare ca structur ă cu planificarea
lecţiilor de educaţie fizică din învăţământul preuniversitar sau a unei planificări
anuale. Planurile vor conţine obligatoriu obiective generale de pregătire (de
performanţă şi instructiv – educative), obiective şi sarcini pe componentele
antrenamentului, dar şi o minimă etapizare.
Eşalonarea mijloacelor spcifice s-a realizat începând cu perioada
experimentului prealabil şi a cuprins exerciţii tehnice sub formă de jocuri dinamice
şi pregătitoare, ştafete şi întreceri, pentru următoarele aspecte ale jocului: mişcare
în teren, şcoala mingii, prindere şi pasare, aruncare la poartă, dribling multiplu,
marcaj-demarcaj (anexa 4).
În perioada experimentului propriu-zis pentru pregătirea tehnică desf ăşurată
de grupa experiment, pe lângă modelele operaţionale din etapa anterioar ă s-a
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 92/199
93
folosit o nouă eşalonare a mijlocelor specifice, pe procedee tehnice pentru jocul în
atac şi apărare (anexa 5).
La alcătuirea planificării procesului instructiv-educativ pentru grupele de
începători, am avut în vedere următoarele aspecte (Kunst-Ghermănescu I.,
Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983; F.R.H., 1996):
• Concepţia de joc a şcolii româneşti de handbal.
• Modelele FRH specifice de selecţie şi de joc la nivelul începătorilor.
• Obiectivele generale ale pregătirii pentru grupele de începători.
• Periodezarea pregătirii în etape.
• Fixarea sarcinilor principale şi secundare pe fiecare etapă.
Modelul planificării procesului de pregătire la copii începători în handbal
Obiective generale
I. De performan ţă;
1. Promovarea probelor de control F.R.H. şi a celor suplimentare.
II. Instructiv-educative;1. Continuarea preocupărilor pentru lărgirea şi asigurarea bazei de selecţie, în
concordanţă cu cerinţele F.R.Handbal.
2. Îmbunătăţirea continuă a motricităţii generale.
3. Creşterea capacităţii de efort a organismului pe baza dezvoltării fizice generale.
4. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază cu accent pe viteză şi îndemânare.
5. Însuşirea corectă a procedeelor tehnice de bază ale jocului şi formarea
priceperilor de utilizare a acestora în condiţii simple de joc.
6. Învăţarea regulilor tactice de utilizare în joc a procedeelor tehnice de bază,
paralel cu însuşirea principalelor aspecte ale regulamentului de joc.
7. Formarea motivaţiei pentru practicarea handbalului; dezvoltarea tr ăsăturilor
pozitive de caracter şi a celor moral-volitive.
Obiective şi sarcini pe componentele antrenamentului
I. Preg ătire fizică
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 93/199
94
A. Generală
1. Dezvgoltarea vitezei sub toate aspectele.
2. Dezvoltarea îndemânării generale şi în manevrarea mingii.
3. Dezvoltarea for ţei generale.
4. Dezvoltarea rezistenţei generale.
B. Specifică
1. Dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă şi de for ţă.
2. Dezvoltarea îndemânării specifice manevr ării mingii şi mişcării în teren.
3. Dezvoltarea detentei membrelor inferioare şi superioare.
4. Dezvoltarea rezistenţei în regim de viteză şi îndemânare.
II. Preg ătirea tehnică
1. Învăţarea şi consolidarea poziţiei fundamentale de atac şi apărare şi a mişcării
în teren specifică jocului în atac şi apărare.
2. Învăţarea , consolidarea şi perfecţionarea prinderii şi pasării mingii (procedeul
“zvârlit de deasupra umărului”), de pe loc, din deplasare şi în pătrundere.
3. Învăţarea şi consolidarea aruncării la poartă (procedeul “zvârlit de deasupra
umărului”), de pe loc, din alergare, din săritur ă şi din pătrundere cu pas
încrucişat.
4. Învăţarea , consolidarea şi perfecţionarea driblingului multiplu.
5. Învăţarea şi consolidarea atacării adversarului cu minge.
III. Preg ătirea tactică
1. Învăţarea marcajului şi demarcajului.
2. Învăţarea utilizării cu eficienţă tactică a procedeelor tehnice.3. Învăţarea şi consolidarea trecerii rapide din apărare în atac.
4. Învăţarea şi consolidarea trecerii rapide din atac în apărare.
5. Învăţarea şi consolidarea apăr ării în zonă 6+0.
6. Învăţarea şi consolidarea sistemului de atac poziţional cu un pivot.
IV. Preg ătirea teoretică
1. Însuşirea noţiunilor de igienă individuală şi colectivă.2. Însuşirea de cunoştinţe referitoare la tehnica şi tactica jocului
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 94/199
95
3. Formarea de cunoştinţe referitoare la efort, parametrii efortului şi refacerea
organismului după efort.
4. Învăţarea principalelor aspecte legate de regulamentul de joc.
V. Preg ătirea psihologică
1. Educarea motivaţiei pentru practicarea handbalului, înţelegerea necesităţii
depunerii de eforturi în antrenament pentru a devenii buni jucători.
2. Educarea tr ăsăturilor morale şi de voinţă.
3. Dezvoltarea curajului, perseverenţei şi a dârzeniei.
4. Educarea atitudinii de respect pentru coechipieri, adversari şi arbitrii.
Periodizarea pregătirii
Graficul planului anual de pregătire, planurile de etapă şi eşalonarea
conţinutului pregătirii tehnice sunt prezentate în anexa 6. Facem precizarea că
eşalonarea conţinutului pregătirii pe etape include temele de lecţie pentru toate
componentele antrenamentului şi sunt cele după care a lucrat grupa experiment pe
durata cercetării. În această eşalonare a conţinutului pregătirii sunt trecute numai
codurile mijloacelor pregătirii tehnice corespunzător eşalonării acestora.
Eşalonarea mijloacelor specifice pregătirii tehnice folosită în experimentul
propriu-zis este prezentată în anexa 5. Nu am considerat necesar ă prezentarea
mijloacelor folosite pentru celelalte componente ale antrenamentului (fizic general
şi specific, dar şi de pregătire tactică).
Prezentăm în continuare un model al graficului planului anual (tabelul 15) şi
un model de eşalonare a mijloacelor specifice pentru instruirea unor procedeetehnice, la nivelul handbaliştilor începători.
Graficul planului anual corespunde macrociclului de pregătire al
handbaliştilor începători şi are o durată de opt luni jumătate. Este împăr ţit în cinci
mezocicluri (etape) şi 32 de să ptămâni. Conţinutul graficului este structurat pe
calităţi motrice, pregătire tehnică , pregătire tactică, joc şi probe de control.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 95/199
96
Alături de calităţile motrice de bază avem prezentă motricitatea generală,
unde am căutat diversificarea numărului de deprideri motrice utilitar-aplicative dar
şi specifice altor ramuri de sport.
Pregătirea tehnică conţine procedeele tehnice de bază asupra cărora s-a
acţionat pe parcursul experimentului. Având convingerea că tehnica nu se poate
consolida sau perfecţiona decât în condiţii de joc am considerat necesare şi unele
cunoştinţe de tactică. De asemenea, prezanţa jocului trebuie să creeze condiţiile de
întrecere şi concurs, atât de necesare la această vârstă, dar şi mijlocul de anifestare
a cunoştinţelor de tehnică.
Datele probelor de control coincid cu testările (iniţială şi finală) din
experimentul nostru.
Modelul eşalonării mijloacelor specifice
pregătirii tehnice
Prinderea-pasarea mingii din deplasare
1. Jucătorii sunt plasaţi în formaţie de suveică simplă, cu
delimitarea spaţiului de prindere şi pasare. Prinderea se
efectuează cu două mâini şi pasarea zvârlită de deasupra
umărului, ambele din alergare. După prindere şi pasare
jucătorul îşi continuă alergarea înapoia şirului unde a pasat
. Se execută 4 serii x 40 sec, pauză 20 sec.
2. Jucătorii sunt plasaţi în formaţie de suveică simplă, câte
două una lângă alta la distanţă de 3-4 m. Prinderea seefectuează cu două mâini şi pasarea zvârlită de deasupra
umărului, ambele din alergare. Pasa se execută oblic către
şirul opus iar alergarea înapoia şirului din faţă. Se execută
4 serii x 40 sec, pauză 20 sec.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 96/199
MODELUL GRAFICULUI PLANULUI AN
pentru un macrociclu de pregătire la handbaliştii încep
LUNA sept. octombrie noiembrie decembrie ianuarie februarie
S Ă PT Ă MÂNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
ETAPA a – I - a a – II – a a – III -
a
a - I
Motricitate gen.
Îndemânare
Viteză For ţă
C . M
.
Rezistenţă
Mişcare în teren
Manevrarea
mingii
Prindere/pasare
Arunc.la poartă
Dribling
Atac.adversarului
P r e g . t e h n i c ă
Fente/dep.ind.
P Marcaj-demarcaj
V A C A N Ţ A
D E I A R N
Ă
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 97/199
Contratacul
colect.
Replierea colect.Atac cu un pivot
Ap.”om la om”
Ap.zonă 6+0
JOC o o o o o o o o o o
Probe de control o o o
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 98/199
99
3.
Jucătorii aşezaţi în formaţie de triunghi (5-6 m latura), cu o
minge. Se execută pasa zvârlită de deasupra umărului, spre
stânga sau dreapta,cu deplasarea mai departe înapoia
şirului unde s-a pasat. Se execută 4 serii x 1 min, pauză 30
sec (figura 16).
Fig. 16. Pasarea mingii în triunghi
4.
Jucătorii pe grupe de câte doi în formaţie de suveică dublă
(figura 17), pase din deplasare (3-4 m între jucători) pe
lungimea trenului de handbal, unde pasează mingea grupei
din faţă care execută acelaşi lucru în sens invers. Seexecută 4 x câte 6 lungimi de teren fiecare grupă, pauză 1
min între serii.
Fig. 17. Suveica dublă
5.
Jucătorii pe grupe de câte trei, la o poartă cu cel din mijloc
mai retras. Se pasează din deplasare, până la poarta opusă
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 99/199
100
cu transmiterea permanentă a mingii pe la jucătorul din
centru (figura 18). După fiecare lungime trece alt jucător în
centru. Se execută 3 serii x 6 lungimi, pauză 30 sec.
Fig. 18. Pase în trei
6.
Jocul „Cine pasează primul până la 7”. Jocul se desf ăşoar ă
pe jumătatea terenului de handbal, pe echipe de câte 5
jucători, 3 reprize de 2 min, pauză 1 min.
Aruncarea la poart ă din săritur ă
1.
Pe grupe de câte doi, faţă în faţă la 8-10 m, pase din
săritur ă cu elan de 1, 2,sau 3 paşi. Prinderea se face pe loc,
pasa este zvârlită de deasupra umărului, după execuţie
fiecare se retrage pe poziţia iniţială. Se execută 3 serii de
15 aruncări fiecare, pauză 30 sec.
2.
Jucătorii aşezaţi pe două şiruri la nivelul interilor, fiecare
cu o minge. Dribling şi din apropierea semicercului de 6 m
aruncare la poartă din săritur ă, zvârlită de deasupra
umărului (figura 19). Aruncările se execută alternativ
stânga-dreapta, după aruncare jucătorii recuperează
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 100/199
101
mingea şi se deplasează înapoia celuilalt şir. Serii de câte
10-15 aruncări.
Fig. 19. Aruncare la poartă precedată de dribling
3. Jucătorii aşezaţi pe două şiruri la nivelul interilor, fiecare
cu o minge, iar la nivelul extremelor este câte un
distribuitor (figura 20). Jucătorii pasează distribuitorului,
se lansează spre poartă, reprimesc mingea şi aruncă la
poartă din săritur ă, zvîrlit de deasupra umărului.
Aruncările se execută alternativ stânga-dreapta, după
aruncare jucătorii recuperează mingea şi se deplasează
înapoia celuilalt şir. Serii de câte 10-15 aruncări, după 10
aruncări se schimbă şi distribuitorul.
Fig. 20. Aruncarea la poartă precedată de pasă
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 101/199
102
4.
Jucătorii aşezaţi pe două şiruri în apropierea centrului
terenului, fiecare cu o minge, iar la nivelul extremelor este
câte un distribuitor (figura 21). Jucătorii execută dribling
spre poartă, pasează distribuitorului, reprimesc mingea şi
aruncă la poartă din săritur ă, zvîrlit de deasupra umărului.
Aruncările se execută alternativ stânga-dreapta, după
aruncare jucătorii recuperează mingea şi se deplasează
înapoia celuilalt şir. Serii de câte 10-15 aruncări, după 10
aruncări se schimbă şi distribuitorul.
Fig. 21. Aruncarea la poartă precedată de dribling şi pasă 5. Jucătorii aşezaţi pe două şiruri în colţurile opuse ale
terenului, fiecare cu o minge (figura 22).La semnalul
antrenorului primiul jucător din fiecare şir pleacă cu
mingea în dribling, pe marginea terenului şi de la linia de 9
m aruncă la poartă din săritur ă, zvârlit de deasupra
umărului. După aruncare jucătorii recuperează mingea şise deplasează înapoia celuilalt şir.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 102/199
103
Fig. 22. Driblind în linie dreaptă finalizat cu aruncare
Se execută 2 serii x 6 aruncări fiecare, una cu plecare din
stânga şi cealaltă din dreapta.
6. Jucătorii pe grupe de câte doi, cu o minge la fiecare grupă,
la unul din semicercuri. Pase în doi din deplasare, 4-5 m
între coechipieri, iar de la semicercul opus de 9 m,
efectuează aruncare la poartă din săritur ă, zvîrlit de
deasupra umărului. Se execută 8 lungimi de teren, fiecare
jucător efectuând 4 aruncări.
7. Joc cu temă: „Golul înscris din aruncare din săritur ă, se
punctează dublu”, 2 x 10 min, pauză 2 min.
Driblingul multiplu
1. Fiecare jucător cu mingea, se deplasază liber ă prin terenul
de handbal, în dribling multiplu, Se efectuează 4 serii x 1
min, pauză 30 sec (câte 2 serii cu fiecare mână).
2. Fiecare jucător cu mingea, se deplasază liber ă prin terenul
de handbal, în dribling multiplu,la semnalul antrenorului
efectuează întoarceri, opriri, ghemuiri, f ăr ă să întrerupă
driblingul. Se efectuează 2 serii x 2 min, pauză 30 sec.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 103/199
104
3.
Suveică simplă cu mingea în dribling, la distanţă de 15-20
m (figura 23). Se efectuează 4 serii x 1 min, pauză 30 sec
(câte 2 serii cu fiecare mână).
Fig. 23. Suveică simplă cu mingea în driblind
4. Jucătorii plasaţi pe două şiruri. La semnalul antrenorului
primul din fiecare şir se deplasează în dribling dus-întors,
printre patru jaloane plasate în faţa ficărui şir la 2 m
distanţă între ele, dupăcare pasează mingea următorului
coechipier (figura 24). Se execută câte 5 repetări sub formă
de concurs.
Fig. 24. Dribling printre jaloane
5. Jucătorii plasaţi sub formă de suveică simplă, între cele
două semicercuri, cu un distribuitor la mijlocul terenului.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 104/199
105
Primul pleacă cu mingea în driblung până în apropierea
centrului terenului, unde pasează şi apoi reprimeşte mingea
de la distribuitor, continuă driblingul şi pasează
coechipierului din şirul opus (figura 25). Se efectuează 4
serii x 2 min, pauză 30 sec.
Fig. 25. Suveică simplă în dribling cu un distribuitor la centru
6. Fiecare jucător cu o minge, aşezaţi pe semicerc, dribling în
linie dreaptă de la un semicerc la celălalt, finalizat cu
aruncare la poartă. Se execută o serie de 8 aruncări, pauză
recuperarea mingii.
Atacarea adversarului cu minge
1.
Jucătorii aşezaţi în şir pe postul de apăr ător lateral stânga.
Deplasăre oblic înainte şi înapoi între semicercul de 6 m şi
de 9 m, până pe postul de apăr ător lateral dreapta, de unde
revin la postul iniţial (figura 26). Se execută 4 serii x 3
repetării fiecare jucător (după fiecare serie se schimbă
locul de unde se pleacă).
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 105/199
106
Fig. 26. Deplasări oblice înainte şi înapoi între semicercurile
de 6 şi 9 m
2. Jucătorii împăr ţiţi pe grupe de câte doi, unul atacant
celălalt apăr ător deplasări „în oglindă”, pe spaţiul dintre
cele două semicercuri. Apăr ătorul caută permanent să îl
atace pe adversar, să-i atingă braţul de aruncare şi să-l
împiedice să se deplaseze. Se efectuează 4 serii x 1 min,
pauză 30 sec.
3. Jucătorii dispuşi pe perechi de câte doi, un apăr ător la 6 m
şi un atacant cu minge la 10 m. Atacantul execută elan şi
fentă de aruncare la poartă, iar apăr ătorul atacă pe partea
braţului de aruncare, după care fiecare se retrage pe poziţia
iniţială, repetând exerciţiul (figura 27).Se execută 4 serii x
8 repetări, la fiecare serie se schimbă rolurile între atacantşi apăr ător.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 106/199
107
Fig. 27. Atacarea adversarului cu minge
Jucătorii pe două grupe, uni pe posturile din apărare, ceilalţi pe
posturile din atac f ăr ă pivot. Atacanţii pasează mingea din om
în om, de la o extremă la cealaltă, apăr ătorii oblic înainte la
posesorul mingii şi apoi oblic în sensul de
Fig. 28. Atacarea adversarului cu minge şi deplasare obliclateral
4. pasare a mingi (figura 28).Se execută 6 serii x 40 sec,
pauză 20 sec, cât se
schimbă rolurile.
5.
Joc dinamic „Atinge-l pe cel cu mingea”, două echipe de
câte 5 jucători, pe jumătate de teren. Atacanţii au posesia
mingii 1 min, iar apăr ătorii încearcă sa atingă posesorul
mingii, fiecare atingere se punctează. Câştigă echipa care
are mai multe atingeri a posesorului mingii. Se joacă 6
reprize x 1 min, pauză 30 sec. Marcajul şi demarcajul
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 107/199
108
1.
Jocul dinamic „Leapşa”, cu toate variantele lui. Se execută
pe suprafeţe de teren reduse, 4 reprize x 1 min, pauză 30
sec.
2. Jucătorii grupaţi pe grupe de câte patru, trei atacanţi şi un
apăr ător. Atacanţii aşezaţi în triunghi cu latura de 3-4 m,
pasează mingea între ei, apăr ătorul încearcă să intercepteze
mingea. Se execută 8 serii x 40 sec, pauză 20 sec,când se
schimbă apăratorul.
3. Jucătorii aşezaţi pe grupe de trei, doi atacanţi şi un
apăr ător. Atacanţii pasează mingea între ei iar apăr ătorul
încearcă să intercepteze mingea. Se execută 6 serii x 40
sec, pauză 20 sec,când se schimbă apăratorul.
4. Jocul dinamic „Cine ţine mingea mai mult”. Se joacă pe
grupe de câte cinci, pe jumătate de teren. Se efectuează 3
reprize x 2 min, pauză 1 min.
5. Joc bilateral „om la om”, 3 la 3 sau 4 la 4, pe jumătate de
teren, 3 reprize x 3 min, pauză 1 min.
Toate mijloacele specifice instruirii tehnice prezentate
eşalonat în modelul pregătirii tehnice au fost introduse în
fiecare lecţie de antrenament care a avut temă de pregătire
tehnică. Acestea au fost incluse în planurile de lecţie de
antrenament în conformitate cu tema şi obiectivul stabilit, în
funcţie de perioada de pregătire în care se afla grupaexperimantală, dar şi de nivelul de însuşire a execuţiei tehnice
la care au ajuns componenţii grupei. Precizăm faptul că de bază
s-au folosit mijloacele eşalonate din modelul de pregătire
tehnică pentru experimentul propriu-zis, dar au fost situaţii când
s-au folosit şi dintre mijloacele eşalonate pentru experimentul
prealabil, în principal jocuri dinamice şi pregătitoare, ştefete şiîntreceri. Acestea au fost folosite în partea pregătitoare, de cele
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 108/199
109
mai multe ori atunci când nu aveam teme din pregătirea tehnică,
iar uneori şi pentru rezolvarea temelor de pregătire tactică că
din partea fundamentală. Menţionăm faptul, că temele de
pregătire tehnică au alternat în principal cu cele de pregătire
fizică generală şi specifică, pentru care s-au folosit mijloace
care au cuprins jocuri dinamice şi multe întreceri. De asemenea
în partea de încheiere a lecţiilor de antrenament au fost incluse
scurte concursuri care cuprindeau unele execuţii tehnice cum ar
fi: concurs de pase la perete; concurs de aruncări la ţintă sau la
distanţă; concurs de dribling pe diferite distanţe sau printre
jaloane; concurs de deplasărilaterale sau înainte şi înapoi în
poziţie fundamentală de apăr ător; concurs de sărituri cu
atingerea unor obiecte suspendate; etc.
Putem concluziona afirmând că în urma analizei opiniilor
specialiştilor din handbal privind pregătirea tehnică şi a
studierii documentelor care direcţionează această componentă a
pregătirii handbaliştilor, este necesar ă găsirea de noi modalităţi
practice de realizare a pregătirii ehnice la nivelul începătorilor.
Acest lucru rezultă şi din analiza comparativă dintre subiecţii
experimentului, populaţia handbalistică şi cerinţele
F.R.Handbal. La aceste argumente se adaugă şi existenţa unui
model de planificare a pregătirii începătorilor, realizat de noi
pentru un macrociclu anual.Prin urmare programul de pregătire tehnică propus de noi a
fost aplicat în procesul de pregătire al handbaliştilor începători
şi experimentat în condiţiile pregătirii practice a unui
macrociclu de pregătire. Rezultatele obţinute de componenţii
grupei experimentale urmează să fie prezentate în capitolul IV
al lucr ării de faţă.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 109/199
110
Eficienţa practică a modelului propus pentru instruirea
tehnică a începătorilor în handbal ne va da certitudinea
realizării unui model eficient de pregătire tehnică în baza
eşalonării mijloacelor specifice.
CAPITOLUL IV. ARGUMENTAREA EFICIENŢEIAPLICĂRII PROGRAMEI EXPERIMENTALE ÎNPREGĂTIREA TEHNICĂ A HANDBALIŞTILORÎNCEPĂTORI
4.1. Analiza indicilor somatici ai handbaliştilor începători pe parcursul experimentului
Practica din antrenamentul sportiv contemporan demonstrează faptul că
acesta urmăreşte maximizarea tuturor indicilor organismului sportivului, în vederea
obţinerii de performanţe superioare, specifice categoriei de vârstă şi nivelului de
instruire. Pentru a avea o imagine completă a influenţei programului de pregătire
asupra handbaliştilor începători, trebuie analizate modificările produse de acesta,
atât la nivelul execuţiilor tehnice, dar şi în direcţia dezvoltării fizice şi motrice.Dezvoltarea fizică este definită ca “rezultat cumulativ al factorilor ereditari
şi de mediu natural şi predominant social în care practicarea exerciţiilor fizice are
un rol însemnat” (Terminoligia educaţiei fizice şi sportului, 1974, pag.145). Indicii
somatici testaţi sunt difinitorii pentru realizarea marii performanţe în handbalul
modern, iar dintre aceştia, talia, este considerat criteriu de participare în competiţii
pentru echipele de juniori (III, II şi I). Rezultatele sunt prezentate în tabelul 15 şi înfigurile: 29, 30, 31, 32, 33.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 110/199
111
Talia
La acest parametru (figura 29) subiecţii înregistrează la testarea iniţială o
medie şi o deviaţie standard de 151,6±3,24 la grupa experiment şi 150,96±2,21 la
grupa martor. Aşa cum se observă mediile taliei celor două grupe sunt sensibil
egale, se încadrează în limite normale dar şi în cerinţele federaţiei de specialitate la
această vârstă, de 151 cm. pentru 10 ani şi 156cm. pentru vârsta de 11 ani. La
testarea finală mediile sunt de 158,46±3,31 la grupa experiment şi 157,18± 2,30 la
grupa martor.
Tabelul 15
Dinamica indicilor somatici ai handbaliştilor începători
(grupa experiment, n=25; grupa martor, n=25)Testareainiţială
Testarea finală Nr.Crt
.
Indiciicomparaţi
Grupa
X ± S Cv X ± S Cv “t” p“t” p
exp.151,6±3,24 2,13%
158,46
±3,312,09% 2,74 <0,01
1 Talie (cm)marto
r
150,96
±2,211,46%
157,18
±2,301,46% 4,20 <0,01
1,58>0,0
5
exp. 47,16±3,71
7,97,871%
51,9±3,50
6,67% 1,36 >0,052 Greutate (kg)
martor
46,2±2,40
5,19%50,62±2,90
5,74% 1,47 >0,05
1,40
>0,05
exp.1,09
±0,054,83%
1,12±0,06
5,32% 0,44 >0,053 (T-100)/G
martor
1,10±0,04
4,25%1,13
±0,054,61% 0,46 >0,05
0,19
>0,05
exp.153,6
5±3,16
2,23%161,0
4±3,70
2,29% 2,01 <0,05
4 Anvergura
(cm) martor
152,72
±3,182,08%
159,8±2,97 1,86% 3,81 <0,01
1,30
>0,05
exp.15,76±0,59
3,78%16,76±0,61
3,66% 2,30 <0,055
Lungimea palmei (cm) marto
r15,6
±0,543,46%
16,54±0,51
3,13% 2,02 <0,05
1,36
>0,05
Legendă: valoarile lui t şi p pentru testul unilateral; t=1,708: p≤0,05; t=2,485; p≤0,01:valoarile lui t şi p pentru testul bilateral; t=1,684; p≤0,05; t=2,704; p≤0,01;
t=3,551; p≤0,001;
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 111/199
112
De la testarea iniţială la testarea finală, grupa martor înregistrează o creştere
de 6,22 cm., iar grupa experiment de 7,86 cm., după cum se observă
Fig. 29. Dinamica taliei
creşterile sunt substanţiale, existând o diferenţă de 1,64 cm. în favoarea grupeiexperiment. Coeficientul de variabilitate are valori foarte mici, la ambele testări la
cele două grupe, punând în evidenţă marea omogenitete a grupelor. Diferenţa
dintre mediile înregistrate de fiecare grupă la testarea iniţială şi la cea finală este
nesemnificativă statistic la p>0,05. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre diferenţa
dintre media grupei experiment şi a grupei martor la testarea finală la care valoarea
lui t=1,58, valoare nesemnificativă statistic la p>0,05.
Greutatea
Valorile medii ale grupei experiment şi martor sunt la testarea iniţială de
47,16±3,71, respectiv 46,2±2,40 (figura 30). La testarea finală grupa experiment
înregistrează o creştere de 4,74 kg., iar grupa martor o creştere de 4,42 kg.,
realizând următoarele valori medii: 51,9±3,50 grupa experiment şi 50,62±2,90
grupa martor. Vom sublinia faptul că diferenţele dintre mediile grupei experiment,
la testarea iniţială şi finală, ca şi cele ale grupei martor, la testarea iniţială şi finală,
sunt nesemnificative statistic la p>0,05, diferenţa dintre mediile grupei experiment
şi martor la testarea finală realizează un t=1,36, valoare nesemnificativă statistic la
pragul de semnificaţie de p>0,05,. Coeficienţii de variabilitate realizaţi de cele
două grupe atât la testarea iniţială cât şi la testarea finală confirmă omogenitatea
celor două eşantioane.
151,6 150,96
158,46 157,18
140
160
grupa experiment 151,6 158,46
grupa martor 150,96 157,18
testarea iniţială testarea finală
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 112/199
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 113/199
114
Dacă diferenţa dintre medii la testarea iniţială şi finală este nesemnificativă
statistic atât pentru grupa experiment cât şi pentru grupa martor. Valoarea obţinută
la testul Student de diferenţa dintre media grupei experiment şi a grupei martor la
testarea finală, de t=0,19 este nesemnificativă statistic la un prag de semnificaţie de
p>0,05.
Anvergura
Acest indice este într-o strânsă legătur ă cu valorile realizate la talie, şi cu cât
anvergura depăşeşte mai mult valorile taliei la un individ, cu atât mai mult acesta
va avea şanse de a obţine performanţe în sporturile unde braţele sunt folosite ca
principale mijloace de realizare a performanţei. Handbalul face parte din categoria
sporturilor care folosesc în principal braţele pentru obţinerea performanţei, de aceia
sunt căutaţi indivizii cu o anvergur ă cât mai mare.
În acest sens, sunt autori (Colobaba-Evuleţ D., Bota I. 1998, pag. 207) care
spun că anvergura trebuie să depăşească talia cu 3 cm. la 13 ani şi cu 6 cm. la 18
ani. Şi cerinţele F. R. H. prevăd valori ale anvergurei de 151 cm. la 10 ani şi 159
cm. la 11 ani, care depăşesc valorile prevăzute pentru talie. Cele două grupe au la
testarea iniţială valori de 153,66±2,84 grupa experiment şi 152,72±3,18 grupa
martor, iar la cea finală 161,04±3,70 grupa experiment şi 159,80±2,97 grupa
martor (figura 32). Valorile medii obţinute se încadrează şi chiar depăşesc cerinţele
F. R. Handbal, depăşind în acelaşi timp cu peste 2 cm. valorile medii ale celor două
grupe de la talie.
153.66152.72
161.04 159.8
145
150
155
160
165
grupa experiment 153.66 161.04
grupa martor 152.72 159.8
testarea iniţială testarea finală
Fig. 32. Dinamica anvergurei
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 114/199
115
Diferenţa dintre mediile grupei experiment, la testarea iniţială şi finală este
semnificativă statistic la p<0,05, iar a grupei martor la p<0, 01,dar diferenţa dintre
media grupei experiment şi martor, la testarea finală, are valoarea lui t=1,30
nesemnificativ statistic la p>0,05. Şi la acest parametru coeficientul de variabilitate
are valori foarte mici, confirmând omogenitatea celor două grupuri.
Lungimea palmei
Deosebit de important pentru jocul de handbal este şi acest parametru –
lungimea palmei. Datele înregistrate (figura 33) atât la grupa experiment cât şi la
grupa martor, 15,76±0,59 şi 15,6±0,54 corespund cerinţelor federaţie de
specialitate, 15,4 cm. la 10 ani şi 16,2 cm. la 11 ani. La testarea finală sunt depăşite
cerinţele federaţiei, grupa experiment realizând media de 16,76±0,61, iar grupa
martor are media de 16,54±0,51. Creşterea, de la testarea iniţială la testarea finală,
de 1 cm. la grupa experiment cât şi de 0,94 cm. la grupa martor, este semnificativă
statistic la p<0,05 grupa experiment şi la p<0,05 grupa martor. Diferenţa dintre
mediile celor două grupe la testarea finală realizează un t=1,36 nesemnificativ
statistic la p>0,05.
15.7 15.65
16.65 16.6
15
15.5
16
16.5
17
grupa experiment 15.7 16.65
grupa martor 15.65 16.6
testarea iniţială testarea finală
Fig. 33. Dinamica lungimei palmei
Analiza datelor obţinute de cele două grupe, experiment şi martor, la
testările realizate, evidenţiază faptul că experimental realizat nu a influenţat
dezvoltarea somatică a subiecţilor. Modificările înregistrate sunt datorate
dezvoltării normale a organismului subiecţilor. S-a evidenţiat deasemenea faptul că mediile celor două grupe, la indicatorii somatici, se încadrează sau depăşesc
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 115/199
116
cerinţele F. R. H., pentru grupele de începători. Şi omogenitatea foarte mare, a
celor două grupe, la toţi parametri somatici analizaţi, vine să confirme faptul că
selecţia copiilor începători, componenţi ai grupelor, respectăcerinţele handbalului
de performenţă.
4.2.
Dinamica indicilor funcţionali ai handbaliştilor începători pe parcursul experimentului
Procesul de pregătire, din antrenamentul sportiv
contemporan, nu poate atinge cotele impuse de marea
performanţă, f ăr ă o funcţionalitate optimă a organismului
sportivului (tabelu16).
Tabelul 16
Dinamica indicilor funcţionali ai handbaliştilor
începători
(grupa experiment, n=25; grupa martor, n=25)
Testareainiţială
Testarea finală Nr.Crt
.
Indiciicomparaţi
Grupa
X± S Cv X ± S Cv “t” p“t” p
exp.87,08
±1,862,14%
78,28±2,05 2,62% 2,71 <0,01
1Frecven ţ acardiacă
(puls./min) martor
87,28±2,24
2,57%78,7
±1,902,41% 4,74 <0,01
0,78>0,0
5
exp.2104±1,51
7,10%17,40±1,2 5
7,23% 3,51 <0,01
2
Frecven ţ a
respiratorie(resp./min) martor
21,32±1,65
7,74% 18,00±1,38
7,69% 2,58 <0,01 1,60
>0,
05
exp.99,6
±4,764,87%
112±7,77
6,94% 2,28 <0,05max
martor
100,2±7,14
7,12%114,2±5,98
5,16% 1,71 <0,051,12
>0,05
exp.62
±5,408,71%
65,00±4,08
6,28% 0,84 >0,05
3ensiuneaarterial ă
minmarto
r62,2
±5,228,39%
66,2±3,98
5,88% 0,87 >0,051,06
>0,05
4Capacitatevital ă (cm3 ) exp.
2142±124,73 5,82%
2577,50±161,37 6,71% 4,06 <0,01 4,28 <0,001
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 116/199
117
marto
r
2091,2
±136,516,52%
2400±177,70 7,40% 2,32 <0,05
exp.13,30±2,15
6,17%6,04
±0,72,93% 7,07 <0,01
5 Indicele Ruffier marto
r
13,56
±1,986,21%
7,67
±0,891,62% 2,84 <0,01
7,32 <0,001
Acest lucru se realizează printr-o armonizare a indicilor somatici, funcţionali
şi motrici. Indicii funcţionali constituie fondul biologic de bază, cel care va asigura
dezvoltarea calităţilor motrice, formarea şi consolidarea deprinderilor şi
priceperilor motrice. Nivelul acestor indicii va condiţiona randamentul sportivilor
atăt pe parcursul pregătirii dar şi în competiţii. Valorile realizate la testările
funcţionale şi interpretarea acestora sunt prezentate figurile: 34, 35,36, 37, 38.
Frecvenţa cardiacă
Dacă la începutul experimentului frecvenţa cardiacă, atât la grupa martor cât
şi la grupa experiment, prezintă indici destul de crescuţi ai frecvenţei bătăilor
inimii/min, respectiv 87,22±2,24 şi 87,08±1,86, constatăm că la sfâr şitul
experimentului situaţia se schimbă (figura 34).
87.08 87.28
78.28 78.72
70
75
80
85
90
grupa experiment 87.08 78.28grupa martor 87.28 78.72
testarea iniţială testarea finală
Fig.
34. Dinamica frecvenţei cardiace
Astfel grupa experiment înregistrează o scădere cu 8,86 bătăi/min, ajungând
la valoarea de 78,22±2,05, iar la grupa martor scăderea este de 8,5 bătăi/min,
media de la testarea finală fiind de 78,72±1,90. Dacă la testarea iniţială valorile
înregistrate de ambele grupe, se încadrează în limitele normale pentru copii de 11
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 117/199
118
ani, 87-88 bătăi/min (Demeter A. 1982), la testarea finală ambele valori sunt cu 2
bătăi/min sub valoarea de 80 bătăi/min, normală pentru copii de 13 ani (Demeter
A. 1982).
Coeficientul de variabilitate indică omogenitate mare a grupelor la testarea
iniţială, dar aceasta scade, devenind medie la testarea finală.
Diferenţa dintre mediile grupelor realizate la cele două testări sunt
semnificative statistic la p<0,01 grupa experiment şi la p<0,01 grupa martor.
Diferenţa dintre media grupei experiment şi martor, la testarea finală, are valoarea
lui t=0,78 care este nesemnificat statistic la p>0,05.
Putem afirma că rezultatele obţinute la testarea finală se datorează efortului
sistematic la care au fost supuşi subiecţii celor două grupe pe parcursul
experimentului. Deasemenea, indiferent de caracterul mijloacelor utilizate
(preponderent fizice, tehnice sau tactice), volumul total de efort, care a fost aplicat
ambelor grupe, a condus la adaptarea aparatului cardio-vascular la cerinţele
activităţii sportive.
Frecvenţa respiratorie
Valorile medii realizate de cele două grupe la testarea iniţială (figura 35),
21,04±1,51 grupa experiment şi 21,32±1,65 grupa martor, sunt superioare cu
aproximativ 3 respiraţii/min valorii normale pentru copii de aceiaşi vârstă (23
resp./min). Adaptarea la efort a sistemului respirator se observă din datele
înregistrate la finalul experimentului, 17,40±1,25 grupa experiment şi 18,00±1,38
grupa martor, valori cu 3,64 şi 3,32 respiraţii/min, mai bune decât la începutul
cercetării. Cele două grupe păstrează o omogenitate mare de grup la ambele testări.Diferenţa dintre mediile grupelor la cele două testări este semnificativă
statistic la p <0,01, grupa experiment şi la p <0,01, grupa martor. La testarea finală
diferenţa dintre media grupei experiment şi a grupei martor este nesemnificativă
statistic la t=1,60 pentru p>0,05. Acest lucru evidenţiază faptul că pregătirea
sistematică a contribuit la adaptarea aparatului respirator cu un aport superior la
grupa experiment acolo unde o contribuţie suplimentar ă au avut-o şi exerciţiile de pregătire tehnică.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 118/199
119
21.04 21.3217.4 18
0
10
20
30
grupa experiment 21.04 17.4
grupa martor 21.32 18
testarea iniţială testarea finală
Fig. 35. Dinamica frecvenţei respiratorii
Tensiunea arterială
Valorile realizate de cele două grupe, experiment şi martor, se încadrează în
limitele normale pentru copii de vârsta celor cuprinşi în experiment, dar şi pentru
indivizi care fac sport. La testarea iniţială mediile, pentru grupa martor, sunt de
100,2±7,14, maxima şi 62,20±5,22 minima şi pentru grupa experiment 99,60±4,76
maxima şi 62,00±5,40 minima (figura 36).
Valorile de la testarea finală, 114,2±5,89 maxima şi 66,2±3,98 minima lagrupa martor şi 112±7,77 maxima şi 65±4,08 minima pentru grupa experiment se
încadrează între limitele normale pentru indivizii sportivi de vârsta celor cuprinşi
în experiment.
Ambele eşantioane prezintă la cele două testări o omogenitate mare de grup,
iar creşterea valorilor mediei între testări este semnificativă statistic nimai maxima
la un p<0,05 pentru grupa experiment şi pentru grupa martor. Diferenţa dintremediile grupelor la testarea finală este nesemnificativ statistic la p>0,05, fapt care
confirmă că pregătirea permanentă pe durata experimentului a contribuit la
adaptarea activităţii sistemului circulator, la eforturile depuse.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 119/199
120
99,6 100,2
62,2
112 114,2
66,2
0
20
40
60
80
100
120
140
grupa experiment max 99,6 112
grupa experiment min 62 65
grupa martor max 100,2 114,2
grupa martor min 62,2 66,2
testarea initiala testarea finala
Fig.
36. Dinamica tensiunii arteriale
Capacitatea vitală
Datele înregistrate la testarea iniţială (figura 37) de 2091,2±136,51 cm3 la
grupa martor şi de 2142±124,73 cm3 la grupa experiment, depăşesc valoarea de
2000 cm3 considerată normală pentru copii nesportivi de această vârstă (Demeter
A. şi colab., 1979).
Fig. 37. Dinamica capacităţii vitale
Îmbunătăţirea realizată pe parcursul experimentului este vizibilă la testarea
finală unde parametrii ajungând la 2577,20±129,24 cm3 la grupa experiment şi
2400,00±161,37 la grupa martor, valori peste 2400 cm3 cât este considerat normal
pentru copii sportivi (Demeter A. şi colab., 1979). Constatăm că şi la acest
parametru cele două grupe prezintă omogenitate mare de grup, la ambele testări,
2142 2091.22577.2 2400
0
1000
2000
3000
grupa experiment 2142 2577.2
grupa martor 2091.2 2400
testarea iniţială testarea finală
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 120/199
121
unde şi diferenţele mediilor sunt semnificative statistic la p<0,01 grupa experiment
şi la p<0,05 grupa martor.
Testul Student calculat între mediile celor două grupe la testarea finală are
valoarea lui t=4,28 care este semnificativă statistic la p<0,001. Acest lucru vine să
confirme faptul că programul de pregătire aplicat în experiment a avut o
contribuţie semnificativă la creşterea capacităţii vitale a handbaliştilor începători,
vizavi de grupa martor.
Indicele Ruffier
La testarea iniţială se inregistrează valori de 13,56±1,98 grupa martor şi
13,3±2,15 grupa experiment, valori care corespund unei slabe capacităţi de efort a
celor cuprinşi în grupele cercetării, dar prezintă o omogenitate medie de grup.
Ambele grupe realizează la testarea finală creşteri semnificative ale mediilor
Indicelui Ruffier, la p<0,001. Această îmbunătăţire plasează valorile grupelor în
categoria unei bune capacităţi de efort a organismului sportivilor testaţi, lucru
susţinut şi de omogenitatea mare a celor două grupe la testarea finală.
Diferinţa dintre mediile grupelor, la testarea finală, în favoarea grupei
experiment, este semnificativă statistic pentru valoarea lui t=7,32 la p<0,01.
Evaluarea capacităţii de efort aerob cu ajutorul Indicelui Ruffier (figura 38)
Fig. 38. Dinamica Indicelui Ruffier
confirmă faptul că pe parcursul experimentului programul de antrenament aplicat
celor două grupe a condus la creşterea acesteia, cu un plus pentru grupaexperiment. Acest lucru poate fi datorat si programului special de pregătire tehnică
13.3 13.56
6.04 7.67
0
5
10
15
grupa experiment 13.3 6.04
grupa martor 13.56 7.67
testarea iniţială testarea finală
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 121/199
122
folosit de grupa experiment, care a f ăcut ca efortul utilizat în antrenament să fie
mult mai aproape de cerinţele jocului de handbal.
Analiza rezultatelor obţinute de componenţii celor două grupe, la testările
funcţionale ne conduc la concluzia că evoluţia acestora este bună, pentru subiecţii
experimentului, cu un plus în favoarea grupei experiment. Capacitatea funcţională
la această vîrstă este în plină transformare şi poate fi influenţetă de calitatea
procesului de instruire sportivă. Toţi indicatorii funcţionali au fost influenţaţi
favorabil de programul de pregătire aplicat de noi în experiment, cu creşteri
semnificative pentru grupa experiment, la capacitatea vitală şi a celei generale de
efort aerob. Acestea trebuie considerate premise pentru o bună evoluţie în
perspectivă a handbaliştilor începători.
4.3. Evoluţia indicilor pregătirii fizice, generale şi specifice, ai handbaliştilor începători pe parcursul cercetării
Pregătirea sportivilor din jocuri necesită acordarea unei ponderi importante
utilizării mijloacelor specifice pregătirii fizice generale (Cercel P.,1983; Kunst-
Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E, Negulescu I.,1983; Bota I., Bota M., 1987;
Nicu A., coord., 1993; Dragnea A., 1996; Manno R., 1996; Dragnea A.,
Teodorescu-Mate S., 2002; Bompa T., 2003). Astfel pregătirea fizică generală va
reprezenta o permanenţă a procesului de antrenament, adaptată modalităţilor de
organizare şi aplicare a procesului de pregătire pe durata unui macrociclu de
antrenament.
Performenţa sportivă din jocuri are ca bază, sportivi sănătoşi cu o pregătirea
fizică deosebită, fond pe care şi celelalte componente ale antrenamentului sunt
abordate la nivel superior.
Plecând de la aceste considerente am ales probe de control care au vizat
calităţile motrice viteză, for ţă, rezistenţă şi detentă (combinaţia viteză-for ţă). Nu
am testat indemânarea deoarece va fi suficient reflectată în testările de la capitolul
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 122/199
123
tehnică. Rezultatele testărilor sunt prezentate în tabelul 17 şi în figurile 39, 40,41,
42.
Viteza 50m
După cum se observă în figura 39, indicii la acest parametru se îmbunătăţesc
de la testarea iniţială la testarea finală, atât în cadrul grupei experiment cât şi în
cadrul grupei martor. Astfel, la grupa experiment se pleacă de la o medie de
8,1±0,55sec., iar la testarea finală se ajunge la 7,70±0,40 sec.
Tabelul 17Dinamica indicilor pregătirii fizice generale(grupa experiment, n=25; grupa martor, n=25)
Testarea
iniţială
Testarea finală Nr.
Crt.
Indicii
comparaţi Grupa X ± S Cv X ± S Cv “t” p
“t” p
exp.8,1
±0,516,31
7,70±0,40
5,25% 1,60 >0,05
1Vitez ă 50m
(sec) martor
8,19±0,42
5,20%7,88±0,32
4,08% 1,26 >0,05 1,73
<0,05
exp.25,12±2,05
8,19%28,32±1,55
5,50% 2,17 <0,05 2
S ăritura pevertical ă
(cm) martor
24,90±1,79
7,22%27,12±1,43
5,27% 1,77 <0,05
2,82
<0,01
exp.260,84±11,6
5
4,11%214,52±11,4
9
5,35% 2,62 <0,01
3 Rezisten ţă 800m (sec)
martor
258,36
±7,482,89%
223,44
±13,29
5,95% 3,81 <0,01
2,53
<0,01
exp.10,00±2,10
21,01%
13,4±1,60
11,99%
1,91 <0,05 4
Flot ări(nr.rep./30sec
)
marto
r
9,52
±1,71
17,97
%
12,12
±1,71
14,15
% 1,26 >0,05
2,72
<0,01
Remarcăm îmbunătăţirea acestui parametru de la testarea iniţială la testarea
finală cu 0,31 sec. Având în vedere faptul că subiecţii se află în faza de iniţiere
sportivă, de acumulări, se înregistrează acelaşi progres şi în cadrul grupei martor,
astfel, la testarea iniţială se pleacă de la 8,19±0,42 sec. şi se ajunge la 7,88±0,32
sec., deci o îmbunătăţire a indicilor de 0,31 sec.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 123/199
124
8.1 8.19
7.7
7.88
7.4
7.6
7.8
8
8.2
grupa experiment 8.1 7.7
grupa martor 8.19 7.88
testarea iniţială testarea finală
Fig.
39. Dinamica indicelui viteza 50m
Diferenţa dintre mediile fiecărei grupe la testarea iniţială şi finală este
nesemnificativ statistic la p>0,05 . Coeficientul de variabilitate are valori cuprinse
între 4,08 şi 5,25, indicând două grupe cu omogenitate mare. Diferenţa între
mediile grupelor la parametrul viteză, la testarea finală, este semnificativă statistic
la t=1,73 pentru p<0,05.
Săritura pe verticală
Ambele grupe îşi îmbunătăţesc parametrii de la testarea iniţială la cea finală
(figura 40). Astfel, plecând de la datele iniţiale de 25,12±2,05 cm. se ajunge la
28,32±1,55cm. la testarea finală, grupa experiment a progresat cu 3.2 cm. Iar grupa
martor pleacă de la o valoare de 24,9±1,79cm. şi ajunge la testarea finală la
27,12±1,43cm., deci o creştere de 2.22 cm. Grupa experiment are un progres mai
mare decât cea martor, în condiţiile în care valorile coeficientului de variabilitate
indică două grupe cu omogenitate mare. Diferenţele dintre mediile grupelor la
fiecare dintre cele două testări realizează valori a lui “t”, semnificative statistic la
p<0,05 grupa experiment şi la p<0,05 grupa martor. Comparând datele celor două
grupe la testarea finală remarcăm faptul că diferenţele între medii sunt
semnificative statistic în favoarea grupei experiment, la un t= 2,28 pentru p<0,05.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 124/199
125
25.12 24.9
28.3227.12
22
24
26
28
30
grupa experiment 25.12 28.32
grupa martor 24.9 27.12
testarea iniţială testarea finală
Fig.
40. Dinamica săriturii pe verticală
Rezistenţa 800m
Remarcăm că la grupa experiment la testarea iniţală se înregistrează
260,84±10,72 sec., ajungând la testarea finală la 214,52±11,49 sec (figura 41). Aşa
cum se observă se înregistrează un progres semnificativ de la testarea iniţială la
testarea finală de 44,92 sec. La grupa martor se observă un progres asemănător de
la o testare la alta, parametrii iniţiali fiind de 258,36±7,49 sec., iar cei finali de
223,44±13,29 sec., îmbunătăţirea timpilor fiind de 34,92 sec. Omogenitatea mare
de grup se păstreză la ambele testări. Comparativ, cele două grupe prezintă
progrese semnificative, la p<0,01, de la o testare la alta, atât grupa experiment cât
şi grupa martor.
223.45259.35
214.5
260.85
0
100
200
300
grupa experiment 223.45 214.5
grupa martor 259.35 260.85
testarea iniţială testarea finală
Fig.
41. Dinamica rezistenţei 800m
Diferenţa între mediile grupelor, la testarea finală este semnificativă statisticîn favoarea grupei experiment, la valoarea lui t=2,53 la p<0,01. La această vârstă
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 125/199
126
rezistenţa nu este o prioritate în dezvoltarea calităţilor motrice a sportivilor
începători, dar se îmbunătăţeşte pe timpul cercetării datorită programelor aplicate
şi continuităţii efortului fizic pe o perioadă îndelungată.
Flotări
Proba verifică for ţa în membrele superioare, în condiţiile în care acestea sunt
principalele mijloace în manevrarea mingii şi marcarea golurilor, iar conform
tabelelor centralizatoare înregistrează o îmbunătăţire a indicilor de la testarea
iniţială la testarea finală la ambele grupe componente ale cercetării (figura 42).
Astfel grupa martor înregistrează la testarea iniţială 9,52±1,71, la testarea finală
12,12±1,71, realizând un progres de 2,90 flotări. Diferenţa dintre medii la cele
două testări ale grupei martor nu este semnificativ statistic.
Grupa experiment înregistrează un progres de 3,40 flotări, de la 10,00±2,10
iniţial, la 13,4±1,60 final. Creşterea valorilor între cele două testări este
semnificativă statistic la un p<0,05 pentru grupa experiment. Aceste progrese se
realizează în condiţiile în care la testarea iniţială ambele grupe sunt lipsite de
omogenitate, iar la testarea finală valoarea coeficientului de variabilitate indică
grupe cu omogenitate medie.
Diferenţa dintre mediile celor două grupe la testarea finală este semnificativ
statistic la valoarea lui t=2,72 pentru p<0,01, în favoarea grupei experiment.
109.52
13.4 13
0
5
10
15
grupa experiment 10 13.4
grupa martor 9.52 13
testarea iniţială testarea finală
Fig. 42. Dinamica indicelui flotări
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 126/199
127
Analiza rezultatelor la probele de pregătire fizică generală conduc la
concluzia că cele două grupe şi-au îmbunătăţit performanţele cu valori
semnificative la toate probele, lucru explicat prin calitatea programelor de
pregătire. Faptul că grupa experiment realizează la testarea finală, la trei din cele
patru probe de control, rezultate mai bune semnificative statistic decât grupa
martor, confirmă faptul că programul de pregătire folosit, a contribuit la realizarea
acestor performenţe.
Pregătirea fizică specifică, în handbal, este reprezentată de procesul
dezvoltării calităţilor motrice în concordanţă cu cerinţele specifice jocului. Vom
sublinia faptul că pregătirea fizică specifică se realizează în condiţii cât mai
apropiate de joc, deasemenea, în strânsă legătur ă cu însuşirea tehnicii şi a tacticii
jocului de handbal. Practica a demonstrat, iar cercetările ştiinţifice au confirmat,
că pregătirea fizică specifică nu va putea suplini o pregătire fizică generală
insuficientă. Cele două laturi ale pregătirii fizice sunt strâns legate una de alte şi se
condiţionează reciproc (Teodorescu L., 1972; Cercel P., 1983, 1978; Kunst-
Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E, Negulescu I.,1983; Bota I., 1984; Nicu A.,
coord., 1993; Dragnea A., 1996; Manno R., 1996; Sotiriu R., 1998; Predescu T.,
Ghiţescu G., 2001; Bompa T., 2002; Cunin M., 2002; Mihăilă I., 2004)
Asigurarea nivelului calităţilor fizice necesare jucătorilor, pentru a putea
face faţă situaţiilor specifice jocului, nu se poate realize decât pe baza pregătirii
fizice specifice, unde este vizată îndemânarea specifică, vitaza în regim de
rezistenţă şi for ţa, for ţa în regim de viteză şi rezistenţa în regim de viteză şi for ţă.
(Kunst-Ghermănescu I., 1963, 1978; Terofin E., Grigorovici S., 1967; Popescu C.,1971; Firan H., Massano N., 1973; Bauersfeld K., Schroter G., 1979; Mitra Gh,
Mogoş Al., 1980; Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E, Negulescu I.,
1983; Турчин М.Е., 1984; Евтушенко А.Н., 1995; Popescu C., 1994; Sotiriu R.,
1998; Игнатьева В. Я., АТХАМ КАМИС, 1999; Pradet M., 2000; Predescu T.,
Ghiţescu G., 2001; Bompa T., 2002; Cunin M., 2002; Mihăilă I., 2004; Başturea
E., 2005; Rizescu C., 2005).
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 127/199
128
Probele selecţionate pentru testarea indicilor pregătirii fizice specifice sunt
cele cuprinse în modelul de pregătire fizică specifică al F.R. Handbal. Aceastea
sunt; alergarea de viteză pe 30m cu start din picioare, săritura în lungime de pe loc,
aruncarea mingii de handbal la distanţă cu elan de trei paşi şi deplasarea în
treiunghi (tabelul 18 şi figurile 43, 44, 45, 46.)
Alergarea de viteză pe 30m
Subiecţii experimentului înregistrează progrese de la testarea iniţială la
testarea finală, atât grupa experiment cât şi grupa martor (figura 43). Remarcăm
faptul că de la testarea iniţială, 5,17±0,28 sec, la testarea finală 4,78± 0,27 sec,
grupa experiment realizează o îmbunătăţire a mediei cu 0,39 sec. Grupa martor
înregistrează şi ea un progres, astfel că de la testarea iniţială 5,17± 0,25 sec, la
testarea finală, 4,86±0,22 sec, timpii se îmbunătăţesc cu 0,31sec.
Tabelul 18
Dinamica indicilor pregătirii fizice specifice(grupa experiment, n=25; grupa martor, n=25)
Testareainiţială
Testarea finală Nr.Crt
.
Indiciicomparaţi
Grupa
X ± S Cv X ± S Cv “t” P
“t” p
exp.5,17
±0,285,35%
4,78±0,27
5,83% 2,14 <0,05
1Vitez ă 30m
(sec) martor
5,17±0,25
4,91%4,86
±0,214,44% 1,72 <0,05
1,22>0,0
5
exp.
174,96
±15,93
9,10%
194,80
±12,21
6,266%
1,95 <0,05
2
S ăritura înlungime de
pe loc(cm) marto
r
172,80
±14,48
8,38%
184,28
±12,01
6,52% 1,72 <0,05
3,06
<0,01
exp.20,16±2,62
13,02%
29,76±2,50
8,41% 4,00 <0,013
Aruncareamingii de
handbal ladistan ţă (m)
martor
21,44±2,34
10,94%
27,24±2,38
8,75% 3,17 <0,01
3,64
<0,001
exp.17,63±0,47
2,68%16,56±0,44
2,68% 1,59 >0,05 4
Deplasări întriunghi
(sec) martor
17,49±0,51
2,93%16,81±0,39
2,35% 2,22 <0,05
2,08
<0,05
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 128/199
129
Fiecare grupă prin mediile înregistrate realizează progrese de la testarea
iniţială la testarea finală, cu valori ale lui t, semnificative statistic la p<0,05, pentru
ambele grupe.
Coeficientul de variabilitate ne indică la ambele testări că grupe au o mare
omogenitate. Comparând mediile celor două grupe la testarea finală, constatăm că
diferenţa între ele este nesemnificativă statistic pentru t=1,59 la p>0,05, chiar dacă
în valoare absolută progresul grupei experiment este mai mare, iar valorile ambelor
grupe se încadrează în modelul elaborat de federaţia de specialitate pentru selecţia
preliminar ă.
5.17 5.17
4.784.86
4.4
4.6
4.8
5
5.2
grupa experiment 5.17 4.78
grupa martor 5.17 4.86
testarea iniţială testarea finală
Fig.
43. Dinamica mediei la viteză 30 m
Săritura în lungime de pe loc
La această probă ambele grupe înregistrează progrese, de la testarea iniţială
la testarea finală, diferenţele dintre medii fiind semnificative statistic la p<0,05.
Astfel grupa experiment de la 174,96±15,93cm la testarea iniţială, ajunge latestarea finală la 194,80±12,21cm, deci o diferenţă de 19,84cm., iar grupa martor
pleacă de la 172,80±14,48cm şi ajunge la 184,28±12,01 cm, având astfel un
progres de 11,48 cm (figura 44).
Valoarea coeficientul de variabilitatene arată că atât la testarea iniţială, cât şi
la testarea finală, ambele grupe prezintă omogenitate mare de grup.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 129/199
130
174.96172.8
194.8
184.28
160
170
180
190
200
grupa experiment 174.96 194.8
grupa martor 172.8 184.28
testarea iniţială testarea finală
Fig.
44. Dinamica săriturii în lungime de pe loc
Comparând valorile celor două grupe cu modelul elaborat de F. R. H.,
observăm că performanţele subiecţilor noştri se încadrează sau sunt cu mult
superioare acestora, ca în cazul grupei experiment. Acest lucru vine să întărească
părerea specialiştilor că modelul motric trebuie actualizat.
Diferenţa înre mediile celor două grupe la testarea finală este semnificativă
statistic, conform testului Student, pentru valoarea lui t=3,06 la pragul de
semnificaţie p<0,01, în favoarea grupei experiment.
Aruncarea mingii de handbal la distanţă
La această probă (figura 45), grupa experiment, la testarea iniţială realizează
o performanţă de 20,16±2,62m, iar la testarea finală 29,76±2,50m, un progres
apreciabil de 9,6 m. Grupa martor, la testarea iniţială realizează 21,44±2,34 m, iar
la testarea finală 27,24±2,38 m, progresul fiind de 5,8 m.
20.16 21.44
29.7627.24
0
10
20
30
grupa experiment 20.16 29.76
grupa martor 21.44 27.24
testarea iniţială testarea finală
Fig. 45. Dinamica mediilor la aruncarea mingii de handbal
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 130/199
131
Performanţele obţinute de subiecţii noştrii sunt mult superioare normelor
elaborate de federaţia de specialitate unde valorile la această probă se încadrează
între 17 m. şi 22 m. Analizând omogenitatea grupelor constatăm, că la testarea
iniţială ambele au omogenitate medie, pentru ca la testarea finală acestea să
prezinte omogenitate mare de grup. Diferenţele dintre mediile grupelor între
testarea iniţială şi finală, ne arată că aceasta este semnificativă statistic la p<0,001
atât pentru grupa experiment cât şi pentru grupa martor. Calculând testul Student,
pentru eşantioane independente, observăm că între mediile celor două grupe, la
testarea finală, diferenţa este semnificativă statistic pentru t=3,64 la pragul de
semnificaţie de p<0,001.
Deplasarea în triunghi
Astfel, grupa experiment a plecat de la 17,63±0,47 sec, la testarea iniţială şi
ajunge la 16,56±0,44 sec la testarea finală, realizând o îmbunătăţire a timpilor cu
1,07 sec, iar grupa martor are la testarea iniţială 17,49±0,51 sec şi ajunge la
testarea finală la 16,81±0,39 sec, progresul realizat fiind de 0,68 sec (figura 46).
17.6317.49
16.5616.81
16
16.5
17
17.5
18
grupa experiment 17.63 16.56
grupa martor 17.49 16.81
testarea iniţială testarea finală
Fig.
46. Dinamica mediilor la deplasarea în treiunghi
Ambele valori realizate la testarea finală sunt mai bune decât cele prevăzute
de modelul F. R. Handbal, grupele prezentând la testările acestei probe o mare
omogenitate. Modelul elaborat de F.R.H. la această vârstă, la această probă indică
timpii între 17,8 sec. şi 17,5 sec. Evoluţia celor două grupe este pozitivă,
îmbunătăţindu-se de la testarea iniţială la cea finală, deşi diferenţa dintre medii este
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 131/199
132
nesemnificativă statistic la grupa experiment la p>0,05, iar grupa martor este
semnificativă statistic la p<0,05.
Aplicând testul Student, pentru eşantioane independente remarcăm, faptul că
diferenta dintre mediile grupelor la testarea finală, este semnificativă statistic la
t=2,08, la un prag de semnificaţie de p<0,05.
Subliniem faptul că, deşii aflaţi la începutul pregătirii sportive, potenţialul
motric specific înregistrat de subiecţii celor două grupe este corespunzător,
încadrându-se sau depăşind modelul federaţiei de specialitate, fapt ce a condus la
progrese semnificative statistic, la testarea finală.
Analiza rezultatelor obţinute de cele două grupe la pregătire fizică, generală
şi specifică, evidenţiază faptul că sportivi aflaţi în pregătire realizează norme mai
bune sau apropiate cu cerinţele F.R.H. la testarea iniţială, iar la testarea finală toate
valorile obţinute depăşesc cerinţele federaţiei. Diferenţele dintre mediile grupelor
între testarea iniţială şi cea finală sunt deasemenea semnificative statistic cu câteve
excepţii prezentate anterior. Faptul că la testarea finală diferenţele dintre mediile
grupelor sunt semnificative statistic, cu exceptia probei de alergare de viteză pe 30
m, în favoarea grupei experiment, ne întăreşte convingerea că şi programul aplicat
de noi pentru realizarea pregătirii tehnice, a influenţat în mod pozitiv valoarea
rezultatelor componenţilor grupei experiment la pregătirea fizică.
4.4. Pregătirea tehnică a handbaliştilor începători cuprinşi în experimentulpedagogic de bază
În analiza pregătirii tehnice a handbaliştilor începători plecăm de larealitatea ca tehnica este cea care asigur ă economicitate şi eficienţă în executarea
mişcărilor (Terofin E., Grigorovici S., 1967; Popescu C., 1971; Teodorescu L.,
1975; Kunst-Ghermănescu I., Gogâltan V., Jianu E., Negulescu I., 1983; Агреби
Б., 1983; Дзагания Д.Г., 1984; Negulescu I., 2000; Mihăilă I., Preda C., 2002;
Rizescu C., 2006).
Nivelul de manifestare tehnică este condiţionat de dezvoltarea calităţilormotrice, de bază şi specifice, dar şi de pregătirea tactică, psihologică şi teoretică.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 132/199
133
Asigurarea bazei de pregătire fizică este condiţia esenţială pentru însuşirea tehnicii
la începători. La acestea se adaugă experienţa motrică a fiecărui copil, bagajul
iniţial de deprinderi şi priceperi motrice. Procesul de pregătire la grupele de
începători va urmării realizarea unei baze largi de deprinderi motrice, ceea ce
numim tehnica de bază a jocului de handbal. Subliniem faptul că esenţa
programului de pregătire aplicat în experimentul nostru, urmăreşte însuşirea mai
rapidă şi la un nivel superior a tehnicii la nivelul grupelor de începători.
Rezultatele la probele de control alese pentru verificarea nivelului de
pregătire tehnică sunt prezentate în tabelul 19 şi în graficele 47, 48, 49, 50, 51.
Pase la perete
La această probă, care se realizează contratimp, creşterea este evidentă la
sfâr şitul cercetării, cu precădere la grupa experiment care ajunge de la 16,16±1,74
pase, testarea iniţială, la 18,84±1,74 pase, testarea finală, un progres de 2,68 pase,
iar grupa martor de la 16,36±2,09 pase, la testarea iniţială, la 17,72±1,72 pase,
testarea finală, un progres de 1,36 pase (figura 47).
Tabelul 19
Dinamica indicilor pregătirii tehnice(grupa experiment, n=25; grupa martor, n=25)
Testareainiţială
Testarea finală Nr.Crt
.
Indiciicomparaţi
Grupa
X ± S Cv X ± S Cv “t” p“t” p
exp.16,16±1,74
10,81%
18,84±1,74
9,27% 1,42 >0,05 1
Pase la perete
(nr./30sec) martor
16,36±2,09
12,83%
17,72±1,72
9,70% 0,54 >0,05
2,28
<0,05
exp. 7,01±0,24 3,42% 6,03±0,30 5,12 5,73 <0,0012
Pase în doidin deplasare
(sec) martor
6,93±0,22
3,30%6,29
±0,183,00% 3,15 <0,01
3,58
<0,00
exp.7,09
±0,263,72%
5,82±0,30
5,22% 3,14 <0,001
3
Dribling printre
jaloane pe30m(sec)
martor
7,05±0,29 4,11%
6,00±0,30 5,05% 3,29 <0,001
2,14
<0,05
exp.11,72±1,96
16,79%
19,92±1,95
9,82 5,78 <0,001
4
Aruncarea la ţ int ă
(puncte) martor
12,72±2,22
17,50%
18,56±2,06
11,11%
5,10 <0,001
2,3
9 <0,05
exp.5,09
±0,5611,1%
8,41±0,39
4,73% 6,02 <0,0015
Execu ţ iatehnică (not ă ) marto
r5,12
±0,5711,19
%7,68
±0,455,92% 5,47 <0,001
5,99
<0,001
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 133/199
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 134/199
135
Semnificaţia diferenţei dintre mediile grupelor la testarea finală este
semnificativă statistic, în favoarea grupei experiment, la o valoare a lui t=3,58 la
un prag de semnificaţie de p<0,001.
7.01 6.93
6.036.29
5.5
6
6.5
7
7.5
grupa experiment 7.01 6.03
grupa martor 6.93 6.29
testarea iniţială testarea finală
Fig.
48. Dinamica mediilor la pase în doi din deplasare
Putem afirma că antrenamentul specific, propus de noi, a determinat o
diferenţă semnificativă statistic în favoarea grupei experiment la testarea finală, în
condiţiile în care la alergarea de viteză pe 30 m, diferenta dintre medii la testarea
finală nu a fost semnificativă statistic.
Dribling printre jaloane 30m
Normele F. R. H. indică pentru selecţia preliminar ă efectuarea acestei probe
pe 30 m, dar în linie dreaptă. Subiecţii din experimentul nostru au fost supuşi
efectuării acestei probe într-un mod mai complicat, cu deplasare printre jaloane.
Comparând rezultatele, remarcăm realizarea de performanţe superioare modelului,
la toţi subiecţii (figura 49). Asfel, grupa experiment este cronometrată la testareainiţială cu un timp de 7,09±0,26sec, iar la testarea finală de 5,82±0,30, realizând
astfel o îmbunătăţire a timpilor de 1,27 sec. Grupa martor înregistrează la testarea
iniţială o medie a timpilor de 7,05±0,29 sec, iar la testarea finală 6,00±0,30 sec,
realizând şi ei un progres de 1,09 sec. Grupele prezintă omogenitate mare de grup
la ambele testări, iar diferenţele dintre mediile fiecărei grupe la cele două testări
sunt semnificative statistic la p<0,01.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 135/199
136
Fig. 49. Dinamica mediilor la driblingul printre jaloane 30m
Deasemenea diferenţa dintre mediile grupelor, experiment şi martor, la
testarea finală este semnificativă statistic pentru un t=2,14 la pragul desemnificaţie p<0,05.
Aruncarea la ţintă
Probă puternic condiţionată de acurateţea execuţiei tehnice, aruncarea la
ţintă înregistrează următoarele valori (figura 50); la testarea iniţială, grupa
experiment 11,72±1,96 puncte şi grupa martor 12,72±2,27 puncte, iar la testarea
finală, grupa experiment 19,92±1,95 puncte şi grupa martor 18,56±2,06 puncte.Progresele realizate de cele două grupe se înregistrează în condiţiile în care la
testarea iniţială ambele grupe au o omogenitate medie de grup, iar la testarea finală
numai grupa experiment prezintă omogenitate mare.
7.01 6.93
6.036.29
5.5
6
6.5
7
7.5
grupa experiment 7.01 6.03
grupa martor 6.93 6.29
testarea iniţială testarea finală
Fig 50. Dinamica mediilor la aruncarea la ţintă
7.09 7.05
5.82 6
0
2
4
6
8
grupa experiment 7.09 5.82
grupa martor 7.05 6
testarea iniţială testarea finală
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 136/199
137
Diferenta dintre mediile fiecărei grupe, între testarea iniţială şi cea finală,
sunt semnificative statistic la un prag de semnificaţie de p<0,001. Subliniem faptul
că şi diferenţa dintre mediile grupelor, la testarea finală, sunt semnificative statistic
pentru valoarea lui t=2,39 la un prag de semnificaţie p<0,05.
Şi la această probă aportul adus de pregătirea tehnică specială realizată de
grupa experiment a contribuit la obţinerea de rezultate superioare faţă de grupa
martor.
Execuţia tehnică
Proba specifică de execuţie tehnică evidenţiază faptul că subiecţii cercetării
se află la începutul pregătirii de specialitate, în faza de selecţie preliminar ă, şi în
conformitate, notele primite la testarea iniţială sunt la nivelul minim, respectiv
5,09±0,56 la grupa experiment şi 5,12±0,57 la grupa martor (figura 51). Acest
lucru se realizează în condiţiile în care ambele grupe prezintă şi o omogenitate de
grup medie.
O evoluţie spectaculoasă se remarcă la finalul cercetării, când subiecţii
grupei experiment obţin o medie de 8,41±0,39, în comparaţie cu subiecţii grupei
martor, care realizează o medie de 7,68±0,45. O dată cu creşterea performanţei,
constatăm că şi omogenitatea grupelor devine mare.
5.09 5.12
8.417.68
0
5
10
grupa experiment 5.09 8.41
grupa martor 5.12 7.68
testarea iniţială testarea finală
Fig. 51. Dinamica mediilor la execuţia tehnică
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 137/199
138
Deasemenea creşterea fiecărei grupe între cele două testări este
semnificativă statistic la un prag de semnificaţie de p<0,001. Progresul de 3,32
puncte, realizat de grupa experiment la testarea finală, faţă de cele 2,56 puncte
realizate de grupa martor, conduce la o diferenţă între medii semnificativă statistic,
în favoarea grupei experiment, la valoarea lui t=5,99 la pragul de semnificaţie de
p<0,001.
Abordarea antrenamentului specific la această vârstă, conduce la o mai mare
implicare a subiecţilor în realizarea pregătirii, iar dorinţa acestora de a-şi
îmbunătăţii performanţele, are ca rezultat înregistrarea unor progrese semnificative
la sfâr şitul cercetării. Stimulaţi suplimentar de multitudinea jocurilor dinamice şi a
exerciţiilor specifice cu mingea, grupa experiment realizează valori superioare
grupei martor, la testarea finală, semnificative statistic, cu excepţia probei de pase
în doi de pe loc. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că sunt puţine exerciţii
care se execută de pe loc, iar în joc pasa de pe loc are o pondere foarte mică. În
acelaşi timp, aportul pregătirii tehnice se materializează în rezultatele obţinute la
celelalte probe, de către componenţii grupei experiment.
4.5. Analiza corelativă a indicilor pregătirii tehnice şi influenţa acestoraasupra pregătirii fizice, generale şi specifice
Analize corelative a indicilor supuşi cercetării pe parcursul experimentului
este cea care ne va lămurii privind legăturile care există între aceştia, în privinţe
pregătirii tehnice, dar între pregătirea tehnică şi pregătirea fizică, generală şi
specifică. Existenţa corelaţiilor între indicii pregătirii tehnice ne arată că în
momentul în care lucr ăm pentru îmbunătăţirea unuia dintre ei vom influenţa
pozitiv sau negativ şi alţi indici. Realizarea de corelaţii între indicii pregătirii
tehnice şi cei ai pregătirii fizice, ne va ar ăta asupra cărora dintre indicii pregătirii
fizice, generale şi specifice, vom acţiona indirect atunci când vom instruii anumite
procedee tehnice specifice jocului de handbal.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 138/199
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 139/199
140
Putem afirma că o creştere a valorii mediei la execuţia tehnică, conduce la
creşterea performanţelor la pasele la perete, iar la pasele din deplasare determină o
îmbunătăţire a performanţei prin scăderea timpului de percurgere a distanţei în
pase în doi din alergare. Conform datelor statistice execuţia tehnică nu influenţează
driblingul printre jaloane dar aşa cum este normal influenţează pozitiv aruncarea la
ţintă. Creşterea performanţei la pasele la perete va conduce la o modificare în sens
pozitiv a rezultatelor la driblingul printre jaloane şi la aruncarea la ţintă, dar o
scădere a valorii rezultatului la pasele din deplasare, ceea ce înseamnă o
îmbunătăţire a performanţei.
Rezultatele de la driblingul printre jaloane, nu influenţează rezultatele
celorlalte probe cu excepţia paselor la perete. Creşterea performanţei la aruncarea
la ţintă va determina o îmbunătăţire a rezultatelor la pasele din deplasare.
Constatăm că din cele zece corelaţii posibile între parametrii pregătirii
tehnice şapte corelează, atât pozitiv cât şi negativ, semnificativ statistic. Lucrul
acesta confirmă faptul că acţionând pentru îmbunătăţirea unui procedeu tehnic vom
influenţa pozitiv şi celelalte procedee tehnice, cu excepţia driblingului printre
jaloane.
Corelaţia indicilor pregătirii tehnice cu cei ai pregătirii fizice generale este
prezentată în tabelul 21, de unde constatăm că execuţia tehnică şi driblingul printre
jaloane nu corelează cu nici un parametru de pregătire fizică generală, iar alergarea
de rezistenţă pe 800 m este parametrul de pregătire fizică generală care nu
corelează semnificativ cu nici un parametru de pregătire tehnică.
Tabelul 21Matricea corelativă a parametrilor pregătirii tehnice cu parametrii pregătirii
fizice generale la handbaliştii începători
Execu ţ ia
teh. (note)
Pase la peret
(nr./30 sec)
Dribling jal.
30 m (sec)
Pase din
deplas. (sec)
Aruncarea la
ţ int ă (puncte)
Vitez ă 50 m
(sec)
-0,114 p>0,05
0,418 p<0,01
0,055 p>0,05
-0,126 p>0,05
0,570 p<0,001
S ăritura pe
Vertical ă (cm)
0,234 p>0,05
0,279 p<0,05
-0,113 p>0,05
-0,266 p>0,05
0,286 p<0,05
Rezisten ţă
800 m (sec)-0,096
p>0,05-0,256
p>0,05-0,016
p>0,050,142
p>0,050,009
p>0,05
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 140/199
141
Flot ări
(nr. rep.)
0,121 p>0,05
0,426 p<0,01
0,071 p>0,05
-0,394 p<0,01
0,273 p<0,05
Pasele la perete corelează pozitiv şi semnificativ statistic cu viteza pe 50 m
(r=0,418 la p<0,01), cu flotările (r=0,426 la p<0,01) şi cu săritura pe verticală (r=0,279 la p<0,05). Pasele din deplasare corelează negativ cu flotările (r=-0,394 la
p<0,01), iar aruncarea la ţintă realizează corelaţii pozitive semnificativ statistic la
p<0,05 cu săritura pe verticală şi flotările, dar şi cea mai puternică corelaţie
pozitivă cu viteza pe 50 m (r=0,570 la p<0,001). Constatăm că se realizează şapte
corelaţii semnificative din 20 posibile, lucru care poate fi explicat prin faptul că
nici una dintre probele de pregătire fizică generală nu implică o manevrare deobiecte, care să fie în legătur ă cu manevrarea mingi, cum se întâmplă la probele de
pregătire tehncă. Totuşi mai mult de 30% din indici corelează, lucru important în
situaţia în care mijloacele folosite de obicei pentru pregătirea fizică sunt atât de
diferite de cele pentru pregătirea tehnică.
În tabelul 22 sunt prezentate corelaţiile dintre parametrii pregătirii fizice
specifice şi cei ai pregătirii tehnice.Constatăm că toate probele de pregătire fizică
specifică realizează cel puţin o corelaţie cu probele de pregătire tehnică. Astfel
aruncarea mingi de handbal la distanţă corelează semnificativ statistic cu toate
probele de tehnică, corelaţia este pozitivă cu pasele din deplasare (r=0,554 la
p<0,001) şi negativă cu execuţia tehnică (r=-0,439 la p<0,01), cu pasele la perete
(r=-0,425 la p<0,01) şi cu driblingul printre jaloane (r=-0,750 la p<0,001).
Talelul 22
Matricea corelativă a parametrilor pregătirii tehnice cu parametrii pregătiriifizice specifice la handbaliştii începători
Execu ţ ia
teh. (note)
Pase la perete
(nr./30 sec)
Dribling jal.
30 m (sec)
Pase din
deplas. (sec)
Aruncarea la
ţ int ă (puncte)
Vitez ă 30m
(sec)
0,263 p>0,05
0,287
p<0,05 0,644
p<0,001 -0,234
p>0,05 0,188
p>0,05
S ăritur ă în lung.
de pe loc(cm)
-0,025 p>0,05
-0,198 p>0,05
-0,795 p<0,001
0,145 p>0,05
-0,077 p>0,05
Aruncarea mingiila distan ţă (m) -0,439 p<0,01 -0,425 p<0,01 -0,750 p<0,001 0,554 p<0,001 -0,278 p<0,05
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 141/199
142
Deplas. în
triunghi (sec)-0,071
p>0,05 0,149
p>0,05 0,107
p>0,05 -0,096
p>0,05 0,450
p<0,001
Corelaţii semnificative se mai realizează între driblingul printre jaloane şi
alergarea de viteză pe 30 m (r=0,644 la p<0,001), corelaţie pozitivă, iar cu sărituraîn lungime de pe loc o corelaţie negativă (r=-0,795 la p<0,001). Pasele la perete
realizează o corelaţie pozitivă cu alergarea de viteză pe 30 m (r=0,287 la p<0,05).
Deplasarea în triunghi şi aruncarea la ţintă (r=0,450 la p<0,001), probe între care
aparent nu există nici o legătur ă, realizează deasemenea o corelaţie pozitivă.
Constatăm că aproape jumătate dintre indicii pregătirii fizice specifice şi cei
ai pregătirii tehnice realizează corelaţii semnificative statistic (9 corelaţii din 20 posibile), f ăra ca pentru acest lucru să se fif ăcut o selecţie specială a mijloacelor
introduse în modelul de pregătire tehnică,
Faptul că la probele tehnice dar şi la cele fizice, generale şi specifice, grupa
experiment realizează valori mai bune ale mediilor la testarea finală decât grupa
martor, în marea majoritate a cazurilor diferenţele fiind şi semnificative statistic, ne
dă certitudinea ca programul aplicat de noi pe parcursul experimentului a fost unul
bun, corect ales şi întocmit. Programul propus de noi a condus la realizarea de
progrese evidente pe parcursul unui macrociclu de pregătire, nu numai la nivelul
execuţiilor tehnice, care au constituit principalul nostru obiectiv, dar şi în sensul
îmbunătăţirii parametrilor fizici, generali şi specifici, lucru evidenţiat de rezultatele
finale ale cercetării.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 142/199
143
CONCLUZII
1. Analiza literaturii de specialitate pe problema cercetată, precum şi
experienţa înaintată în domeniul handbalului, a scos în evidenţă faptul că în
practica antrenamentului sportiv la începători, inclusiv şi în jocul de handbal, suntaplicate un şir de metode de sporire a eficienţei pregătirii sportivilor. Una din
acestea este eşalonarea pregătirii tehnice a handbalistilor începători, unde până în
prezent nu există o metodologie bine argumentată de selectare şi aplicare a
mijloacelor cu scop bine determinat în antrenamentul sportiv al handbalistilor
începători.
2.
Conform sondajului sociologic în rândurile specialiştilor, o componentă de bază a antrenamentului sportiv ce necesită o atenţie deosebită în pregătirea
handbaliştilor începători, în etapa de iniţiere este pregătirea tehnică, pentru această
componentă au optat aproape jumătate dintre antrenorii supuşi anchetării (48,48%),
iar 60,60% dintre cei chestionaţi consider ă că nivelul pregătirii tehnice este
satisf ăcător şi asupra acesteia trebuie acţionat pentru creşterea nivelului. O treime
dintre specialiştii participanţi la anchetă sunt de acord că eşalonarea şi
algoritmizarea mijloacelor specifice este o cale de creştere a nivelului pregătirii
tehnice, iar jumătate dintre ei (48,48%) sunt de acord să o şi folosească. Pentru
aceasta, eşalonarea mijloacelor pregătirii tehnice, la nivelul începătorilor este
eficient să se facă pe procedee tehnice (42,42%).
3. Rezultatele experimentului constatativ au permis să scoatem în evidenţă
faptul că eşantionul experimental în mare măsur ă nu corespunde modelului de
specialitate stabilit pentru vârsta respectivă de Federaţia Română de Handbal la
majoritatea indicatorilor cercetaţi. Acest lucru însă este destul de evidenţiat la
probele tehnice, unde rezultatele sunt cu mult sub normele impuse de federaţia
română de profil.
4. În urma aprecierii capacităţii maxime anaerobe, revenirea organismului
după efort şi adaptarea acestuia la efort fizic , s-a constatat că în toate cazurile
nivelul eşantionului experimental este „mediu” reieşind din modelul de specialitate
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 143/199
144
pentru această vârstă şi evident că necesită noi modalităţi experimentale de
intervenţie pentru sporirea nivelului acestora la handbaliştii începători.
5. În urma aplicării programului experimental în antrenamentul sportiv cu
handbaliştii începători pe parcursul unui ciclu anual de pregătire s-a demonstrat în
mod experimental că indicatorii somatici pot fi influenţaţi în procesul de
antrenament al sportivilor începători însă într-o măsur ă foarte mică. În general,
aceştia poartă un caracter natural, unde la vârsta respectivă au un tempou de
creştere destul de pronunţat, mai ales, la probele de talie, greutate, anvengur ă.
6. Aplicarea programului experimental de pregătire eşalonată a handbaliştilor
începători a influenţat esenţial indicii pregătirii fizice generale şi specifice a
sportivilor începători. Astfel, în grupa experimentală la sfâr şitul anului de
antrenament la probele de for ţă-viteză (săritura în lungime de pe loc şi detenta)
rezultatele au fost superioare în comparaţie cu rezultatele sportivilor grupei martor,
având un caracter semnificativ din punct de vedere statistic (P<0,01). Aceeaşi
tendinţă se observă şi în cazul probelor de for ţă şi rezistenţă, unde la fel
predomină sportivii din grupa experimentală.
7. Unul dintre factorii de bază ai pregătirii handbaliştilor începători este
pregătirea tehnică. Urmărind dinamica indicatorilor tehnici se evidenţiază clar
rezultatele sportivilor lotului experimental, unde la majoritatea probelor testate au
fost superiori faţă de cei din lotul martor. Cele mai concludente rezultate la finalul
experimentului pedagogic au fost înregistrate la probele tehnice, cum sunt
aruncările la ţintă, pasele la perete şi pasele în doi din deplasare.
8. Aplicarea programului experimental pe parcursul unui an şcolar în pregătireahandbaliştilor începători a contribuit esenţial la sporirea indicilor capacităţii
funcţionale a sportivilor – aceştia fiind uneori hotărâtori în soarta unui meci sau
turneu. La toate probele testate, elevii grupei experimentale au fost net superiori
faţă de grupa martor. Acest lucru a fost demonstrat prin calcule matematico-
statistice, unde în toate cazurile creşterile rezultatelor capacităţii de efort la finele
anului de studii au avut un caracter semnificativ din punct de vedere statistic
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 144/199
145
(P<0,01). Prin urmare, rezultatele experimentale au confirmat pe deplin ipoteza
ştiinţifică înaintată la începutul cercetărilor.
RECOMANDĂRI PRACTICO-METODICE
Recomandările practico-metodice se bazează pe rezultatele investigaţiei şi se
propune spre aplicare programul de pregătire tehnică, bazat pe eşalonarea
mijloacelor specifice, în antrenamentul handbaliştilor începători, vârsta 10 - 11 ani.
Selecţionarea mijloacelor şi eşalonarea acestora pe procedee tehnice sau
acţiuni tehnico-tactice simple, cu scopul perfecţionării instruirii tehnice a
începătorilor în handbal, trebuie să ţină cont de conţinutul tehnico-tactic al
modelului de joc pentru nivelul începătorilor, dar să modeleze şi natura solicitărilor
de efort, în concordanţă cu posibilităţile specifice vârstei.
În antrenamentul sportiv contemporan trebuie avute în vedere, pe lângă
particularităţile şi cerinţele competiţiei, particularităţile individuale ale sportivilor,
nivelul de măiestrie tehnică şi tactică, toate acestea susţinute de premisele
fiziologice şi psihologice ale fiecărui individ în parte. Concluziile rezultate din
înregistr ările la marile competiţii, f ăcute asupra echipelor şi jucătorilor, semnalează
faptul că tehnologia antrenamentului trebuie restructurată, eliminându-se
posibilitatea neglijării unor aspecte tehnice, prin ierarhizarea procedeelor tehnice
de bază şi eşalonarea mijloacelor specifice instruirii, ca premisă a realizării
măiestriei la nivel de performanţă.
Elaborarea modelelor de joc şi a conţinutului tehnic al acestora, să se facă pe
baza înregistr ărilor prelucrate statistic şi experimentate pe parcursul
antrenamentelor, care să conducă la realizarea unor algoritmi alcătuiţi din mijloace
specifice eşalonate în concordanţă cu posibilităţile şi particularităţile sportivilor.
Recomandăm specialiştilor care lucrează la nivelul începătorilor,
structurarea mijloacelor specifice pregătirii tehnice, sau apelarea la algoritmi deja
alcătuiţi şi experimentaţi, ca o modalitate eficientă de progres a propriilor sportivi,
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 145/199
146
pe calea atingerii măiestriei tehnice, f ăr ă de care nu se pot obţine marile
performanţe în handbalul contemporan.
Mijloacele folosite pentru perfecţionarea instruirii tehnice, la vârsta
începătorilor, vor contribui şi la ameliorarea indicilor de pregătire fizică, generală
şi specifică, grupate după cum urmează:
• pe procedee tehnice specifice jocului în atac;
• pe procedee tehnice şi acţiuni simple specifice jocului în apărare;
• pe fazele modelului de joc specific vârstei (începători 10 - 11 ani), atât
pentru jocul în atac, dar şi pentru jocul în apărare.
Considerând o reuşită cercetarea experimentală realizată de noi, prin
organizare, desf ăşurare, finalizare şi rezultatele obţinute, susţinem formularea
următoarelor propineri practico-metodice:
• elaborarea de modele pentru instruirea tehnicii de bază, a handbalului la
nivelul începătorilor, prin eşalonarea mijloacelor specifice, atât pentru
jocul în atac, cât şi în apărare;
• astfel de modele se pot alcătui pentru toate procedeele tehnice, pentru
acţiunile tehnico-tactice simple, dar şi pentru fazele de joc, în atac şi
apărare;
• sistematizarea principalelor mijloace pentru instruirea tehnică, dar şi
pentru celelalte componente ale antrenamentului şi elaborarea de
îndrumare utile în activitatea profesorilor şi antrenorilor care lucrează la
nivelul copiilor şi juniorilor, va avea efecte benefice atât asupra nivelului
profesional al acestora, cât şi asupra sportivilor formaţi şi promovaţi de la
juniorat spre marea performanţă.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 146/199
147
REZUMATal tezei de doctor în pedagogie, ”Preg ătirea tehnică a handbali ştilor începători prin
eşalonarea mijloacelor specifice” , specialitatea 13.00.04 – Teoria şi metodologiaantrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare
Lucrarea în cauză abordează problema optimizării pregătirii tehnice a
handbaliştilor începători prin eşalonarea mijloacelor specifice.
Analiza literaturii de specialitate, precum şi propria experienţă au scos în
evidenţă faptul că pregătirea tehnică este factorul determinant în pregătirea
handbaliştilor începători – componentă care necesită o atenţie sporită în cadrul
antrenamentului sportiv din etapa de iniţiere. În cadrul experimentului constatativ a
fost demonstrat faptul că nivelul pregătirii tehnice a handbaliştilor de 10 - 11 ani din
România în mare măsur ă nu corespunde cerinţelor înaintate de Federaţia Română de
Handbal pentru această vârstă.
Astfel, în cercetările date a fost întreprinsă încercarea de a optimiza pregătirea
tehnică a handbaliştilor începători prin eşalonarea mijloacelor specifice jocului de
handbal. Planificând procesul de pregătire a handbaliştilor de 10 - 11 ani pe un
macrociclu anual de antrenament prin eşalonarea mijloacelor specifice jocului de
handbal a fost desf ăşurat un experiment pedagogic cu durata de un an şcolar pentru aaprecia eficacitatea metodicii experimentale propuse.
Analizând rezultatele experimentului pedagogic s-a demonstrat faptul că
nivelul pregătirii sportive a crescut semnificativ la handbaliştii grupei experimentale
faţă de sportivii grupei martor, unde pregătirea s-a desf ăşurat în mod tradiţional,
având la bază documentele existente în instituţiile competente de organizare a
procesului de antrenament cu copiii începători. Cele mai relevante rezultate s-au
înregistrat în cadrul pregătirii tehnice a handbaliştilor începători, unde aceştia au fost
superiori faţă de componenţii grupei martor la majoritatea indicilor testaţi. Prin
urmare, metodologia pregătirii tehnice a handbaliştilor începători validată în cadrul
experimentului pedagogic de bază, poate fi recomandar ă pentru aplicare în practică
antrenorilor de handbal din cadrul unităţilor de profil, care se ocupă de pregătirea
viitorilor handbalişti de performanţă.
Cuvinte cheie: handbal, sportivi începători, pregătirea tehnică, eşalonarea
mijloacelor specifice, planificare, pregătirea fizică.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 147/199
148
РЕЗЮМЕ на диссертацию Ризеску Константина на тему: «Техническая подготовка
начинающих гандболистов с помощью эшелонирования специальных средств»,представленную на соискание ученой степени доктора педагогических наук по
специальности 13.00.04 – Теория и методика физического воспитания ,спортивной тренировки и оздоровительной физической культуры
Данная работа посвящена проблеме оптимизации технической подготовки начинающих гандболистов на основе эшелонирования специальных средств.
Анализ литературных источников, а также собственный опыт работы указывают на то, что техническая подготовка является одним из определяющих факторов при подготовке начинающих гандболистов и требует большого внимания со стороны специалистов в процессе спортивной тренировки на начальном этапе обучения.
В процессе констатирующего эксперимента было доказано, что уровень
технической подготовки начинающих гандболистов 10-11 лет не соответствует установленным нормативам Румынской Федерации Гандбола для данного возраста.
Таким образом, была предпринята попытка оптимизации технической подготовки начинающих гандболистов посредством эшелонирования специальных средств гандбола. При планировании процесса подготовки гандболистов 10-12 лет на один учебный год с помощью эшелонирования специальных средств гандбола, был организован педагогический эксперимент с целью определения эффективности предлагаемой методики.
При анализе результатов педагогического эксперимента был установлен
тот факт, что уровень спортивной подготовки в экспериментальной группе оказался значительно выше, чем в контрольной, где спортсмены готовились по традиционной методике, используя общепринятые документы организации и планирования учебного процесса. Самые ощутимые результаты были получены при тестировании уровня технической подготовки.
Следовательно, апробированная в ходе педагогического эксперимента предлагаемая методика технической подготовки может быть рекомендована для применения в практике по данному виду спорта в профильных школах, где готовятся резервы для будущих спортсменов высшей квалификации.
Ключевые слова: гандбол, начинающие спортсмены, техническая подготовка, эшелонирование специальных средств, планирование, физическая подготовка, функциональная подготовка.
ABSTRACT
The thesis of PhD in pedagogy “The technical preparation of beginner handball players through presenting specific means”, 13.00.04 – The theory and methodology
of physical, sports training and physical culture recovery.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 148/199
149
The present dissertation approaches the issue of improving the technical
preparation of beginner handball players through presenting specific means.
The analysis of specific literature, as well as personal experience have
disclosed the fact that technical preparation is the key factor in training beginner
handball players – a component that requires increased attention during athletic
training in the initiation period. The experiment proved the fact that the level of
technical preparation of handball players aged between 10 and 11 years old mostly
does not fulfill the requirements advanced by the Romanian Federation of Handball
for this age. The refore, an effort of improving the technical preparation of beginner
handball players has been undertaken in given research, through presenting specific
means. By planning the training process of handball players aged 10-11 on an annualtraining macrocycle, there was developed a pedagogical experiment for a term of a
school year, in order to assess the effectiveness of the suggested experimental method.
By analyzing the results of the pedagogical experiment it was determined the
fact that the level of training has grown significantly among the handball players
belonging to the experimental group as opposed to that of the witness group, where
the training took place traditionally, based on the documents existing in the competent
institutions of organizing the training process for beginners. The most relevant results
were shown in the technical preparation of the beginner handball players, where these
were superior to those belonging to the witness group, at most of the tested
parameters.
Consequently, the methodology of the technical preparation of beginner
handball players validated in the main pedagogical experiment can be recommended
for implementation to handball trainers in specific institutions that deal with training
future professional handball players.
Key words: handball, beginner, technical preparation, presenting specific
means, planning, physical training.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 149/199
150
BIBLIOGRAFIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
1. ACSINTE A., EFTENE A. Handbal, de la iniţiere la marea performanţă,
Bacău, Editura MediaTM, 176 p.
2. ADAM J.J., WILBURG R.B. Diferenţele individuale, rata progresului
informaţiilor vizuale şi diferenţele predicţiei performenţelor în sporturile de
echipă (traducere) // Journal of Sports Science nr.10, 1992, P. 15-16.
3. ALBU V. Teoria educaţiei fizice şi a sportului, Constanţa, Editura Ex Ponto,
1999, 273 p.
4. ASTRAND P.O. Condiţia fizică, Bucureşti, C.E.F.S., 1971, P. 80-93.
5. AŞMARIN B.A. Teoria şi metodica cercetării pedagogice în cultura fizică
(traducere) // Teoria şi practica culturii fizice, Kiev, 1987, P 8-15.
6. BACH H. Genetica şi talentul sportiv Bucureşti, Editura M.T.S. – C.C.P.S. //
SCJ nr.2 (99), 1995, P. 5.
7. BACIU C. Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor (cu
aplicaţii în educaţie fizică şi sport), Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1977,
493 p.
8. BADIU T., CIORBĂ C., BADIU G. Educaţia fizică a copiilor şi şcolarilor
(metode şi mijloace), Chişinău, Editura Garuda Art, 1999, 363 p.
9. BARABAŞ G. Jocuri de mişcare pregătitoare pentru jocul de handbal, Cluj-
Napoca, 1995, P. 26-31
10. BARROW M., McGREER R. Măsur ători în educaţie fizică (traducere),
Lea-Fibiger, Philadelphia, 1970, P.51-55.
11. BAŞTIUREA E., SÂRBU D., STAN Z. Handbal pas cu pas, Br ăila , EdituraEvrika, 2001, P. 159-165.
12. BAŞTIUREA E. Handbal, metode şi mijloace pentru dezvoltarea diferenţiată
a capacităţilor coordinative, Chişinău, Editura Valinex, 2005, 165 p.
13. BAUERSFELD K., SCHROTER G. Ameliorarea metodelor de
antrenament, Bucureşti, Editura C.N.E.F.S., 1989, 50 p.
14. BELLOIU M. Cercetarea potenţialului biologic la tineri, Sibiu, EdituraMedicală, 1972, P. 140-194.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 150/199
151
15. BELOUS V. Bazele performanţei. Ingineria performanţei umane, Iaşi,
Editura Performantica, 1995, P. 101-105.
16. BELOUS V. Inventica, Iaşi, Editura Gh. Asachi, 1992, P.171.
17. BERLOTTI N., DONATTI A. Organizarea antrenamentului (traducere),
Roma, 1983, P. 5-7.
18. BETRAN J.O., CORNI J.T. Capacitatea motrică în baschet. Motricitate –
tehnică şi dezvoltarea capacităţii motrice la jucătorii de baschet modern //
Revista de Cultur ă Sportivă, anuo XI, nr.24, 1992, P. 25-26.
19. BOGHEN M. Căutarea talentelor - admiterea în şcoala sportivă – (traducere),
Moscova, Legkaia atletika, 1970, P. 11-13.
20. BOMPA T. O. Teoria şi metodologia antrenamentului, Constanţa, Editura Ex
Ponto, 2002, 435 p.
21. BOMPA T. O. Performanţa în jocurile sportive. Teoria şi metodologia
antrenamentului, Constanţa, Editura Ex Ponto, 2003, 224 p.
22. BOTA C. Fiziologia educaţiei fizice şi sportului,Ergofiziologie, Bucureşti,
Editura Antim Ivireanu, 1997, 45 p.
23. BOTA C. Ergofiziologie, Bucureşti, Editura GLOBUS, 2000, 393 p.
24. BOTA I., MACOVEI B. Handbal, antrenamentul portarului, Bucureşti,
Editura Sport-Turism, 1983, 148 p.
25. BOTA I. Handbal. Modele de joc şi pregătire, Bucureşti, Editura Sport-
Turism, 1984, 203 p.
26. BOTA I., BOTA M. Handbal, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1987, 166 p.
27. BOTA M., BOTA I. Handbal, 500 de exerciţii pentru învăţarea jocului,Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1990, 114 p.
28. BRAIL M.S. Selecţia în jocurile sportive (traducere), Moskova, Fizikultura I
sport, 1980, P. 81-85.
29. BRETTSCHNEIDER D. W. Despre dezvoltarea jocurilor sportive,
Inventariere şi perspective // Sportunterrich, 38, 1998, nr.1, P.18 (traducere),
C.C.P.S. // Revista Sportul de performanţă – C.C.P.S., nr. 311), Bucureşti,1991, P. 49-63.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 151/199
152
30. BUDEVICI A., ŞUFARU C. Metodica pregătirii handbaliştilor juniori,
Chişinău, Editura “Valinex” S.A., 2004, -248 p.
31. BULGACOVA N.J. Problema selecţiei în practica antrenamentului
multianual (traducere)// Sportul la copii şi juniori, XVII, Bucureşti, Editura
CCEFS, 1973, P. 10-19.
32. CÂRSTEA G. Metodica educaţiei fizice şcolare, Bucureşti, Editura
Universul, 1993. - 143 p.
33. CÂRSTEA G. Educaţia fizică. Teoria şi bazele metodicii, Bucureşti, Editura
A.N.E.F.S., 1997. -215 p.
34. CÂRSTEA G. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Bucureşti,
Editura AN-DA, 1999. - 196 p.
35. CERCEL P. Calităţile motrice în handbal, Bucureşti, Editura Sport-Turism,
1975. - 95 p.
36. CERCEL P. Handbal, exerciţii pentru fazele de joc, Bucureşti, Editura Sport-
Turism, 1980, 212 p.
37. CERCEL P. Handbal, antrenamentul echipelor masculine, Bucureşti, Editura
Sport-Turism, 1983, 352 p.
38. CHELCEA S. Chestionarul în investigaţia sociologică, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1975, P. 4-60.
39. CHELCEA S. Experimentul în psihopedagogie, Bucureşti,Editura Ştiinţifică
şi Enciclopedică, 1982, P. 180-185.
40. CHIRIAC I. LITINSCHI I. Date privind posibilităţile de efectuare a unor
preformanţe fizice la vârsta de 7-17 ani // Congresul al II lea de Igienă şi protecţia muncii, Bucureşti, 1988, P. 16-17.
41. CHIRIŢĂ G. Educaţia fizică prin jocuri de mişcare, Bucureşti, Editura
Stadion, 1983, 312 p.
42. CLANTON R.E., DWIGHT M.P. Echipa de handbal, Bucureşti, Editura
C.C.P.S., 2003, P. 5-50.
43. COLIBABA-EVULEŢ D. Model de joc şi pregătire în baschet // RevistaEducaşie Fizică şi Sport, nr.4, 1977, P. 29-31.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 152/199
153
44. COLIBABA-EVULEŢ D., BOTA I. Jocuri sportive, teorie şi matodică,
Bucureşti, Editura Aldin,, 1998, 327 p.
45. COMAN C.I. Tehnici de anchetă psihologică, Editura A II, Iaşi, 1996, P. 80-
120.
46. CSÜDŐR G. Handbal pentru clasele I-IV, Bucureşti, Editura Sport-Turism,
1983, 220 p.
47. CSÜDŐR G. Handbal, instruirea echipelor şcolare – mijloace de realizare,
Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1986, 118 p.
48. CUNIN M. Pregătirea fizică a unui jucător de handbal // Cursul naţional de
perfecţionare al profesorilor şi antrenorilor din România cu specializarea
hndbal, Cluj-Napoca, 2002, P. 66-87.
49. DEMETER A. Bazele fiziologice ale educaţiei fizice, Bucureşti, Editura
Sport-Turism, 1972, P. 15-45.
50. DEMETER A. Bazele fiziologice ale educaţiei fizice şcolare, Bucureşti,
Editura Stadion, 1980, 207 p.
51. DEMETER A. Bazele fiziologice şi biochimice ale formării deprinderilor
motrice, Bucureşti, Editura Stadion, 1982, 136 p.
52. DEMETER A. Fiziologia educaţiei fizice şi sportului, Bucureşti, Editura
Stadion, 1984, 273 p.
53. DEMETER A. şi colab. Influenţa programului special de atletism asupra
unor parametri ai sistemului nervos, cardiovascular şi respirator la elevii
claselor I-IV ai şcolii generale // Revista de Educaţie Fizică şi Sport, nr.3,
C.N.E.F.S., Bucureşti, 1979, P. 9-16.54. DIACIKOV V. Antrenament şi refacere // Sportul de performanţă nr.164,
C.N.E.F.S., Bucureşti, 1978, P. 17-19.
55. DRAGNEA A. Măsurarea şi evaluarea în educaţie fizică şi sport, Bucureşti,
Editura Sport-Turism, 1984, 269 p.
56. DRAGNEA A. Antrenamentul sportiv, Teorie şi metodologie, Bucureşti,
Editura A.N.E.F.S., 1993, 45 p.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 153/199
154
57. DRAGNEA A. Antrenamentul sportiv, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1996, 352 p.
58. DRAGNEA A., BOTA A. Teoria activităţilor motrice, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1999, 275 p.
59. DRAGNEA A., MATE-TEODORESCU S., Teoria sportului, Editura FEST,
2002, 610 p.
60. DRAGNEA A. coord., Educaţie fizică şi sport, teorie şi didactică, Bucureşti,
Editura F.E.S.T., 2006, 300 p.
61. DR ĂGAN I. şi colab. Medicina sportivă, 1989, Editura Sport-Turism,
Bucureşti, 1973, P. 111-120.
62. DR ĂGAN I., coord. Selecţia şi orientarea medico-sportivă, Editura Sport-
Turism, Bucureşti, 1989, 271 p.
63. DR ĂGAN I. Medicina sportivă aplicată, Bucureşti, Editura Editis, 1994,
P.435.
64. DUMITRESCU V. Metode statistico-matematice în sport, Bucureşti Editura
Stadion, , 1971, P. 24-63, 106-112.
65. DUMITRESCU V. Măsurarea element principal de progress în metodica de
antrenament // Revista de Educaţie Fizică şi Sport, nr.4, C.N.E.F.S.,
Bucureşti, 1981, P. 17-28.
66. DUMITRU M. Teoria educaţiei fizice şi sportului. Fundamente teoretice de
bază, Constanţa, Editura Ovidius University Press, 2001, 223 p.
67. EPURAN M. Psihologia educaţiei fizice, Bucureşti, Editura Sport-Turism,
1976, P. 25-125.68. EPURAN M. Îndrumar pentru elaborarea lucr ărilor de cercetare ştiinţifică în
domeniul educaţiei fizice. //Revista de educaţie fizică şi sport nr. 3,
C.N.E.F.S., Bucureşti, 1980, P.3-18.
69. EPURAN M. Psihologia educaţiei fizice şi sportului, Bucureşti, Editura
Sport-Turism, 1980, 276 p.
70. EPURAN M. Ghidul psihologic al antrenorului, I.E.F.S., Bucureşti, 1982, P.25-46.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 154/199
155
71. EPURAN M. Modelarea conduitei sportive, Bucureşti, Editura Sport-
Turism, 1990, P. 51-56.
72. EPURAN M. Metodologia cercetării activităţilor corporale, vol. I şi vol. II,
Bucureşti, Editura A.N.E.F.S., 1991, P. 34-38, 61-64.
73. EPURAN M. Metodologia cercetării activităţilor corporale, Bucureşti,
Editura A.N.E.F.S., 1992, 419 p.
74. EPURAN M. Metodologia cercetării activităţilor corporale în educaţie fizică
şi sport –vol. II -, Bucureşti, Editura A.N.E.F.S., 1996, P. 239-316, 451-459.
75. EPURAN M., HOLDEVICI I. Compendiu de psihologie pentru antrenori,
Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1980, 275 p.
76. EPURAN M., HOLDEVICI I. Psihologie, compendiu, Bucureşti, Editura
A.N.E.F.S., 1993, 280 p.
77. EPURAN M., HOLDEVICI I., TONIŢA F. Psihologia sportului de
performanţă. Teorie şi practică, Bucureşti, Editura FEST, 2001, 467 p.
78. FARCAŞ V. Creşterea valorii formative a activităţilor de educaţie fizică şi
sport în rândul elevilor // Revista de Educaţie Fizică şi Sport nr.1, Bucureşti,
C.N.E.F.S., 1982, P. 29-34.
79. FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE HANDBAL Concepţia de joc şi pregătire,
C.C.P.S. Bucureşti, 1996, 35 p.
80. FILIP C. coord. Sistemul Naţional Şcolar de Evaluare la disciplina Educaţie
Fizică şi Sport, Braşov, Editura Şcoala Românească, 1999, P. 4-67.
81. FILIP C. şi colab. Ghid metodologic de aplicare a Programei de Educaţie
Fizicp şi sport, învăţământ primar, Bucureşti, Editura Aramis, 2001, 79 p.82. FIREA E. Metodica educaţiei fizice şcolare – vol. I -, Bucureşti, Editura
I.E.F.S., 1984, P. 104.
83. FIREA E. Formarea la elevi a capacităţii de practicare independentă şi
sistematică a exerciţiilor fizice, finalitate a educaţiei fizice sau slogan ? //
“Probleme actuale privind perfecţionarea sistemului de învăţământ în
domeniul culturii fizice”, Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale, volI, Chişinău, 2003, P. 202-207.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 155/199
156
84. FIREA E., FLORESCU C. Sportul de performanţă, Bucureşti, Editura
Sport-Turism, 1985, P. 15-40.
85. FLORESCU C. Sportul de performanţă, Bucureşti, Editura Sport-Turism,
1985, P. 59-64.
86. FOCŞENEANU Al. şi colab. Potenţialul biometric al elevilor din clasele I-
IV, Bucureşti, 1984, P. 5-115.
87. GAGEA A. Eseu despre prezentarea lucr ărilor ştiinţifice din domeniul
educaţiei fizice şi sportului // Revista de Educaţie Fizică şi Sport, nr.5,
C.N.E.F.S., Bucureşti,1979, P. 56-59.
88. GAGEA A. Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi sport,
Bucureşti, Editura Fundaţiei “România de mâine”, 1999, 384 p.
89. GAMBETTA V. Noi tendinţe în teoria antrenamentului (traducere), Scuola
dello Sport, Roma IX, 1990, P. 7.
90. GANDELSMAN A.D., SMIRNOV K.M. Fundamentarea fiziologică a
antrenamentului, Bucureşti, Editura Stadion, 1987, P. 104-119.
91. GHERVAN P. Pregătirea sportivă a handbaliştilor în baza programei cu
conţinut adaptat vârstei de 9-12 ani, Teză de doctorat, I.N.E.F.S. Chişinău,
2003.
92. GHIBU E., coord. Conţinutul şi metodica antrenamentului sportive
contemporan, Bucureşti, Editura U.C.F.S., 1967, 276 p.
93. GODIK M.A. Metodologia sportivă, Moscova, Editura Culturii fizice, 1981,
314 p.
94. GOGÂLTAN V. Instruirea copiilor şi juniorilor în handball, Bucureşti,Editura Stadion, 1974, 104 p.
95. GOGÂLTAN V. Handbal – curs opţional, Bucureşti, Editura IEFS, 1981,
154 p.
96. GRIMALSCHI T. Curs universitar de gimnastică, ghid metodologic,
Chişinău, Editura Universitas, 1999, P. 73-82.
97. GUGIUMAN A., ZETU E., şi colab. Introducere în cercetarea pedagogică,Îndrumar pentru cadrele didactice, Chişinău, Editura Tehnică, 1993, 186 p.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 156/199
157
98. HAHN E. Antrenamentul sportiv la copii nr.3-4 (104-105), M.T.S.-
C.C.P.S., Bucureşti, 1996, 188 p.
99. HANTĂU C. Handbal. Jocul în apărare, Bucureşti, Editura Printech, 2002,
P. 134-145.
100. HARRE D., coord. Teoria antrenamentului sportiv, Editura Bucureşti,
Stadion, 1973, 302 p.
101. HEBBELINCK M. Performanţă şi talent, Educaţia fizică în şcoală, Sector
documentar C.N.E.F.S. vol VIII, Bucureşti, 1980, P. 56-57.
102. IACOB I., GHEORGHIU C.R. Elemente de statistică aplicate în educaţie
fizică şi sport, Iaşi, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, 1998, P. 10-80.
103. IFRIM M. Antropologia motrică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti,1986, 540 p.
104. IGNATIEVA V. Ia. Bazele ştiinţifice ale antrenamentului – Handbal,
Bucureşti, Editura C.N.E.F.S., 1986, P. 72-99.
105. IOFFE L.A., BABKOV G.A. Aspecte de termoreglare a încălzirii
(traducere), // Teoria I praktika fiziceskoi kulturî nr.4, 1988, P. 24.
106. IONESCU A. şi colab. Creşterea şi dezvoltarea, Bucureşti, Editura Stadion,
1971, 224 p.
107. IONESCU A., MAZILU V. Creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului,
Bucureşti, C.C.E.F.S., 1968, 216 p.
108. IVĂ NESCU P., Antrenamentul complex-interactiv în handbal // Cursul
naţional de perfecţionare al profesorilor şi antrenorilor din România cu
specializarea hndbal, Cluj-Napoca, 2002, P. 38-65.109. KREISEL W. Evoluţia handbalului în perioada anilor ’80 şi rezultatele
Jocurilor Olimpice 1988 // Revista Sportul de performanţă – Handbal –
nr.295-296,Bucureşti, 1989, P. 5-68.
110. KUNST-GHERMĂ NESCU I. Curs de handbal, Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1963, 363 p.
111. KUNST-GHERMĂ NESCU I. Curs de handbal, Bucureşti, Editura I.E.F.S.,1977, 276 p.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 157/199
158
112. KUNST-GHERMĂ NESCU I. Handbal, Bucureşti, Editura Sport-Turism,
1978, 351 p.
113. KUNST-GHERMĂ NESCU I., GOGÂLTAN V., JIANU E., NEGULESCU I.,
Teoria şi metodica handbalului, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1983, 153 p.
114. MALORICARU M. Abordarea sistemică a educaţiei fizice, Cluj-Napoca,
Editura Universităţii Cluj-Napoca, 1992, P. 51-56.
115. MALORICARU M. Premise ale tratării diferenţiate în educaţie fizică şi sport
// Revista de Educaţie Fizică şi Sport - C.N.E.F.S., nr. 2, Bucureşti, 1981, P.
11-19.
116. MALORICARU M. Tratarea diferenţiată în educaţie fizică, Bucureşti,
Editura Sport-Turism, 1986, 128 p.
117. MANNO R. Bazele antrenamentului sportive // Sportul de performanţă,
nr.371-374, C.C.P.S., Bucureşti, 1996, 198 p.
118. MANNO R. Pregătirea sportivă la copii şi adolescenţi, Sportul de
performanţă, nr.102(1), C.C.P.S., Bucureşti, 1996, P.60-80.
119. MATVEEV L. P., NOVICOV A. D. Teoria şi metodica educaţiei fizice,
Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1980, 600 p.
120. MATVEEV L. P. Antrenamentul şi organizarea acestuia // Scoula dello Sport
– Roma, 1990 – IX, P. 7. // Sportul de performanţă, Bucureşti, C.C.P.S.,
1991, nr.311, P. 15-30.
121. MAZILU V. şi colab. Potenţialul biomotric al populaţiei şcolare, clasele I-
IV, Bucureşti, C.C.E.F.S., 1972, P. 5-90.122. MEINEL K. Teoria mişcării, Roma, 1984, P. 56-60.
123. MIHĂILĂ I. Tendinţe contemporane ale antrenamentului în jocurile sportive
// Conferinţa Internaţională Curricula Specifică Învăţământului Superior,
Partea a-II-a, Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti, 2003, P.124-128.
124. MIHĂILĂ I. Handbal, curs teoretic, Piteşti, Editura Universităţii din Piteşti,
2004, 194 p.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 158/199
159
125. MIHĂILĂ I. Handbal – pregătirea fizică specifică diferenţiată, Chişinău,
Editura “Valinex” SA, 2004, 150 p.
126. MIHĂILĂ I. Handbal, curs perfecţionare, Piteşti, Editura Universităţii din
Piteşti, 2006, 175 p.
127. MIHĂILĂ I., PREDA C. Handbal. Tehnica şi metodica jocului, Piteşti,
Editura The Flower Power, 2002, 211 p.
128. MIHĂILĂ I., CIORBĂ C. Studiu privind nivelul capacităţii vitale la
handbaliştii juniori, vârsta 15-16 ani în dependenţă de postul de joc // Cultura
fizică: Probleme ştiinţifice în domeniul învăţământului şi sportului,
Materialele conferinţei ştiinţifice ale doctoranzilor, ediţia a IV-a, I,N.E.F.S.,
Chişinău, 2004, P. 419-424.
129. MIHĂILĂ I., POPESCU D. C. Handbal, îndrumar metodic, Craiova, Editura
Universitaria, 2006, 182 p.
130. MITRA Gh., MOGOŞ Al. Metodica educaţiei fizice, Editura Stadion,
Bucureşti, 1975, 400 p.
131. MITRA Gh., MOGOŞ Al. Metodica educaţiei fizice şcolare, Editura Sport-
Turism, 1980, 504 p.
132. MOTROC I. Fotbal de la teorie la practică, Bucureşti, Editura Rodos, 1994,
86 p.
133. NEGULESCU I. Contribuţii la ameliorarea selecţiei iniţiale şi a
metodologiei de pregătire a copiilor şi juniorilor în cadrul sistemului
piramidal de organizare a handbalului, Teza de doctorat, Bucureşti,
A.N.E.F.S., 1997, P. 23-83, 112-119.134. NEGULESCU I. Argument pentru un debut timpuriu, Bucureşti, Editura
Universitas Company, 1998, 145 p.
135. NEGULESCU I. Handbal. Tehnica jocului, Bucureşti, Editura A.N.E.F.S.,
2000, 120 p.
136. NICOLA I. Tratat de pedagogie şcolar ă, ediţia a-II-a, Bucureşti, Editura
Aramis, 2000, P. 38-52, 75-118.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 159/199
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 160/199
161
151. RAZUS M. Un model morfo-fizio-psiho-cibernetic al personalităţii umane //
Conferinţa Naţională de Cibernetică, Bucureşti, 1983, P. 72.
152. RIZESCU C. Handbal, Constanţa, Editura Ovidius University Press, 2000,
154 p.
153. RIZESCU C. Aspecte ale creşterii eficienţei predării handbalului în lecţia de
educaţie fizică // Congresul internaţional „Sănătate prin mişcare pentru
generaţia viitoare”, Oradea, 15-18.05.2003, P. 702 – 705.
154. RIZESCU C. Selecţia iniţială şi instruirea copiilor în handbal // Conferinţa
internaţională cu tema “CURRICULA SPECIFICĂ ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
SUPERIOR”, Piteşti, 22.11.2003, P. 205 – 211.
155. RIZESCU C. Modele operaţionale pentru pregătirea fizică a începătorilor în
handbal // Conferinţa ştiinţifică internaţională “Activităţi corporale: tradiţie şi
contemporaneitate”, Păltiniş – Sibiu, 7-9.05.2004, P.175 – 181.
156. RIZESCU C. Optimizarea pregătirii începătorilor în handbal // Materialele
conferinţei ştiinţifice a doctoranzilor “Probleme ştiinţifice în domeniul
învăţământului şi sportului”, INEFS Chişinău, 2.06.2004. P. 303 -307.
157. RIZESCU C. Jocul – mijloc eficient de predare a handbalului, la ciclul
primar // A XV-asesiune anuală cu participare internaţională „Noi coordonate
de calitate şi eficienţă în educaţie fizică şi sport ăn perspectiva integr ării
europene”, Universitatea Ecologică, Bucureşti, 6.05.2005, P. 20 – 21.
158. RIZESCU C. Handbal. Curs de specializare, Constanţa, Editura Ovidius
University Press, 2005, 186 p.
159. RIZESCU C. Pregătirea tehnică în jocul de handbal a elevilor de 10 – 11 ani// Revista ştiinţifico-tehnică „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”, nr.
4/2006, Chişinău, Republica Moldova, P. 5 – 12.
160. RIZESCU C. Selecţia şi orientarea, elemente esenţiale pentru sportul de
performanţă // Conferinţa ştiinţifică internaţională „Educaţie fizică şi sport în
viziune europeană”, Constanţa, 18-20.05.2007, în Analele Universităţii
Ovidius, Seria Educaţie Fizică şi Sport, vol.VII, anul VII, Constanţa, 2007, P.395 – 400.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 161/199
162
161. RIZESCU C. Aspecte ale pregătirii tehnice şi planificării antrenementului la
copii începători în handbal // Simpozion Internaţional “Educaţie prin Sport”,
Buletin Ştiinţific nr. 11 (1/2007), vol. II, Editura Universităţii din Puteşti,
2007, P 312-318.
162. RIZESCU C. CIORBĂ C. Pregătirea tehnică în jocul de handbal a elevilor
de 10 -11 ani // Revista ştiinţifico-tehnică „Teoria şi arta educaţiei fizice în
şcoală” nr. 4/2006, Chişinău, R.Moldova, P. 5 – 12.
163. SCARLAT E. Lecţia de educaţie fizică – metode şi mijloace, Bucureşti,
Editura Sport-Turism, 1981, 196 p.
164. ŞCHIOPU U. Psihologia copilului, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1967, P. 34-45.
165. ŞERBAN M. Aprecierea calităţilor în sport, Bucureşti, Editura Sport-
Turism, 1987, 144 p.
166. ŞICLOVAN I. Teoria antrenamentului sportive, Bucureşti, Editura Sport-
Turism, 1977, 214 p.
167. ŞICLOVAN I. Teoria şi metodica antrenamentului sportive, Bucureşti,
Editura C.N.E.F.S., 1984, 215 p.
168. SOLVERBORN S.A. Streching (traducer), Bucureşti, Editura C.N.E.F.S.,
1988, P. 7-15.
169. SOTIRIU R. Handbal. Antrenament – Teorie – Metodică, Bucureşti,
Universitatea Ecologică, 1998, 203 p.
170. SOTIRIU R. Handbal. Iniţiere. Performanţă, Bucureşti, Universitatea
Ecologică, 2000, 180 p.171. STĂ NCULESCU G. Fotbal – specializare, Editura Ovidius University Press,
Constanţa, 2003, 177 p.
172. STĂ NCULESCU V. Pregătirea fizică a fotbaliştilor, Bucureşti, Editura
U.C.E.F.S., 1977, P. 5-62.
173. STĂ NESCU M. Metodica educaţiei fizice, note de curs, Bucureşti Editura
A.N.E.F.S., 2002, 184 p.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 162/199
163
174. STROIE Ş. Pregătirea fizică a jucătorilui de volei, Bucureşti, Editura Sport-
Turism, 1976, 168 p.
175. ŞUTEU C., FARCAŞ V. Aprecierea persoanei, Bucureşti, Editura Albatros,
1982, P. 100-145.
176. TEODORESCU L. Metodica generală a jocurilor sportive, Curs de bază,
Bucureşti, I.C.F., 1972, P. 56-70.
177. TEODORESCU L. Probleme de teorie şi metodică în jocurile sportive,
Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1975, 223 p.
178. Terminologia educaţiei fizice şi sportului, Bucureşti, Editura Stadion, 1974,
429p.
179. TROFIN E., GRIGOROVICI S. Handbal la copii şi juniori, Bucureşti,
Editura CNEFS, 1967, 210 p.
180. TUDOŞI Ş. Elemente de statistică aplicată. Bucureşti, Editura I.E.F.S., 1980,
P. 14-38.
181. TUDOŞI Ş. Elemente de statistică aplicată, Bucureşti, Editura M.T.S., 1993,
106 p.
182. TUDUSCIUC I., SOLOMON C., ALBUŢ C. Exerciţii combinate pentru
dexvoltarea capacităţii motrice a elevilor // Revista de Educaţie Fizică şi
Sport, nr.7, Bucureşti, C.N.E.F.S., 1982, P. 13-20.
183. VINCENT R. Cunoaşterea copilului, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1972, P. 45-86.
184. VOICU S. Handbal. Tehnica şi tactica, Timişoara, Editura Universităţii de
Vest, 2003, 186 p.185. WEINEK J. Biologie du sport, Paris, Editura Vigot, 1993, P. 11-24.
186. WEINEK J. Manuel d’antrainement sportif, Paris,Editura Vigot, 1983, 138
p.
187. WERNER V., HEINZ B., GERD F., RAIMUND K. Pregătirea de handbal
în sală, Bucureşti, Editura C.C.P.S., 1995, 253 p.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 163/199
164
188. ZAŢIORSKI V.M., KULIN N.G., SMIRNOV N.R. Relaţii reciproce ale
însuşirilor fizice (traducere) // Theoria und Praxis der Korperkultur nr.19,
1979, P. 141-157.
BIBLIOGRAFIE (ÎN LIMBA RUSĂ)
1. АГРЕБИ Б. Оптимизация процесса подготовки гандболистов высокой
квалификации путем варьирования соотношения скоростно-силовых
средств воздействия//Автореф.дис…. канд.пед.наук. – Киев, 1983. – 23 с.
2. АМХАНЫДКИН А.Г. Экспериментальное обоснование средств и
методов быстроты и точности интуитивной ориентировки спортсменов
на примере игры в гандбол // Автореф.дис…. канд.пед.наук. – Тарту,
1974. – 25 с.
3. АРТЕМЬЕВ В.П., КЛИМЧУК В.А. Развитие максимальной силы с
помощью изометрических упражнений в тренировке волейболистов I и
II разрядов на общеподготовительном этапе// Теория и практика
физической культуры. -№ 7.- 2001.- С.37.38.
4. БАРЫШЕВ Г.И. Подготовка гандболистов в предсоревновательном
этапе с учетом данных текущего контроля // Автореф.дис….
канд.пед.наук. – Л., 1980. – 20с.
5. БЕРНШТЕЙН Н.А. - Очерки по физиологии движений и
физиологической активности. М.; Медицина, 1966. - 349 с.
6. БРИЛЬ М.С.- Индивидуализация в спортивных играх, опыт,
перспективы // Теория и практика физической культуры. - №5. - 2001. -С. 32-33.
7. ВАЙЦЕХОВСКИЙ С.М. Книга тренера. – М.: Физкультура и спорт,
1971. – 312 с.
8. ВЕРХОШАНСКИЙ Ю.В. - На пути к научной теории и методологии
спортивной тренировки//Теория и практика физической культуры. - №2.
- 1998. - С. 21-26.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 164/199
165
9. ВОЛКОВ В.Н., СИВАКОВ В.И. - Определенные условия подготовки
спортсменов к соревнованиям // Теория и практика физической
культуры. -№3. - 2001. С. 31-32.
10. ГАРБАЛЯУСКАС В. Целенаправленная спортивная подготовка юных
гандболистов 9-11 лет с целью отбора для занятий в ДЮСШ // Дисс. …
канд.пед.наук. – Киев, 1983. – 177 с.
11. ГРИГОРЯН Э.А. - Двигательная координация школьников в
зависимости от возраста, пола и занятий спортом: Дис. ..канд.пед.наук. -
Ереван, 1986. - 192 с.
12. ГУЖАЛОВСКИЙ А.А.- Темпы роста физических способностей, как
критерий отбора юных спортсменов // Теория и практика физ.культуры.
- 1979/ № 9. - С. 28-31.
13. ГУЖАЛОВСКИЙ А.А. - Основы теории и методики физической
культуры. М.: ФиС, 1986. - 356 с.
14. ДАНИЛОВ А.А. Исследование развития структуры бросковых движений
у школьников 9-16 лет//Автореф.дис…. канд.пед.наук. –М., 1974. – 20 с.
15. ДЗАГАНИЯ Д.Г. Об эффективности выполнения бросков мяча по
воротам команд высокой квалификации в гандболе // Сб.науч.тр., Т. 10/
Груз.гос.ин-т физ.культуры. – Тбилиси, 1975. С.- 167-168.
16. ДЗАГАНИЯ Д.Г., БАГРАТИОНИ Д.И. Исследование функциональных
изменений в организме гандболистов различной спортивной
квалификации методом Гарвадского степ-теста // Сб.науч.тр. Т. XIV/
Груз. гос. ин-т физ. Культуры. – Тбилиси, 1981. – С.47-52.17. ДЗАГАНИЯ Д.Г. Тактическая подготовка ганболистов (в нападении) //
Сб.науч.тр. /проблемы спортивной тренировки// Груз.гос.ин-т
физ.культуры. – Тбилиси, 1984. – С.91-99.
18. ДОРОХОВ С.И. Методика начального обучения бросков мяча в ворота
на основе их биомеханического анализа // Автореф.дис…. канд.пед.наук.
– Л., 1983. – 22 с.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 165/199
166
19. ЕВТУШЕНКО А.Н. Некоторые рекомендации по внедрению передовых
методов подготовки спортсменов высокого класса / Спорткомитет
СССР. –М.: 1995. – 10 с.
20. ИВАЩЕНКО В.П. Совершенствование технико-тактической подготовки
гандболистов 14-15 лет (на примере бросков мяча в ворота): Дис….
канд.пед.наук. – Л., 1982. – 166 с.
21. ИГНАТИЕВА В. Я. – Обучение приемам техники гандбола //
Методические разработки для ин-тов физкультуры / Гос.цент.ордена
Ленина ин-т физкультуры, 1982. – 33 с.
22. ИГНАТЬЕВА В. Я., АТХАМ КАМИС – Контроль за физической
подготовленностью гандболистов высокой квалификации различных
игровых амплуа // Теория и практика физической культуры. - №3. - 1999.
- С. 37-39.
23. ИЛЬИН Е.П. - Психофизиология физического воспитания: (факторы
влияющие на эффективность спортивной деятельности) / Учебное
пособие для пед.ин-тов. -М.: Просвещение, 1983. - 223 с.
24. КЕЛЛЕР В.С., ПЛАТОНОВ В.Н.- Теоретико-методические основы
подготовки спортсменов. - Львов, 1993. - 270 с.
25. КОРМАН Л.Б. – Настольная книга учителя физической культуры. – М.:
ФиС, 1998. – С. 47-126.
26. КУРАМШИН Ю.Ф. - Теория и методика физической культуры. - М.:
Советский спорт, 2003 - 463 с.
27. ЛАТЫШКЕВИЧ Л.А., МАНЕВИЧ Л.Р.- Техническая и тактическая подготовка гандболистов. - Киев: Здоровья, 1981. - 176 с.
28. МАТВЕЕВ Л.П. - Теория и методика физической культуры. Учебник для
институтов физической культуры. -М.: ФиС, 1991. - С. 158-177.
29. МАТВЕЕВ Л.П. - Модельно-целевой подход к построению спортивной
подготовки // Теория и практика физической кульутры. - №3. - 2000. - С.
28-37.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 166/199
167
30. МИНАЕВ Б.Н., ШИЯН Б.М. – Основы методики физического
воспитания школьников. –М.: Просвещение, 1989. - С. 103-130.
31. ПЛАТОНОВ В.Н. Общая теория подготовки спортсменов в
олимпийском спорте // Олимпийская литература. – Киев, 1997. – С. 300-
312.
32. ПОРТНЫХ Ю.И. – Спортивные игры и методика преподавания. – М.:
ФиС, 1986. – 347 с.
33. ТУРЧИН М.Е. Оптимизация тренировочного процесса гандболисток
высокой квалификации на заключительном этапе подготовки к
основным соревнованиям: Автореф. дис..канд.пед.наук.- Киев,1984.-24 с.
34. ТХОРЕВ В.И. Пути повышения эффективности индивидуальных
тактических действий гандболистов в нападении // Автореф.дис….
канд.пед.наук. – Л., 1982. – 22 с.
35. ФАРФЕЛЬ В.С. Управление движениями в спорте.-Москва, ФиС, 1976. -
208 с.
36. ФИЛИН В.П., ФОМИН Н.А. - Основы юношеского спорта. - М.: ФиС,
1980. - 255 с.
37. ХОЛОДОВ Ж.К., КУЗНЕЦОВ В.С. – Теория и методика физического
воспитания и спорта. Учебник для институтов физкультуры. – М.:
Academia, 2003. – 478 c.
38. ШИПУЛИН Г. Я., СЕРДЮКОВ О.Э. - Эффективность технических
действий в соревновательной деятельности высококвалифицированных
волейболистов // Теория и практика физической культуры. - №7. - 2001. -С. 34-36.
BIBLIOGRAFIE
(ÎN LIMBILE ENGLEZĂ, FRANCEZĂ, GERMANĂ, ITALIANĂ, IUGOSLAVĂ)
1. ASTRAND P. O. Experimental studies of physical working capacity in
relation to sex and age in Acta Pedriatica Scandinavica (Suppl), 1969, P.50-61.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 167/199
168
2. BAYER C. L’enseignement des jeux sportifs colectifs.-Vigot, 1982, P. 15-21,
31-32.
3. BRYANT J., CRATTY M. Pshychologie et activite physique, Vigot, 1974, P.
181.
4. BOUCHARD C. Genetics of aeobics power and capacity,-Champaign, II,
Human Kinetica, 1986, -5 p.
5. BERGER J., MINOH H. Il microciclo della metodologia dell’allenamento //
Sds. Revista de cultura fizica, nr.34, 1985, P. 17.22.
6. CONSTANTINI D. Entraînement. Approches du handball, Paris, 1994, P.
34-39, 71-77.
7. CZERWINSKI J., TABORSKY F. Basic Handball, Methods /Tactic
/Techniques, Viena, Ed. Gutheil-Schoder-Gasse, 66 p.
8. FIRAN H., MASSANO N. HAND-BAL, Technique-Jeu-Entrainament,
Editions Amphora, 1973, P.195-209.
9. FLANDER M., SNOJ I. Skola Rukometa,-Belgrad, 1956, P. 26-72.
10. KRAMER K. Zur Problematic einer “Talantsichtung”. –Berlin, 1978. – 227 p.
11. KLEIN H., GEILENBERG H. Das Handball spiel für feld und Halle, Essen,
1960, P. 8-51.
12. KOVAĆ J., KOVAĆ M., JOVANOVIĆ V., DURIĆ D. Struktura takmicarske
activnosti rukometasa. – Novi Sad, 1982, 267 p.
13. KUCHENBECKER B. Hallenhandball – Abwerhrsysteme. – Barteles &
Wernitz. – München, 1974. – P. 25-63.
14. MANNO R. Les bases de l’entraînement sportif. – S.D.P. – 371-374. –Bucureşti, 1996, 198 p.
15. PRNJATOVIĆ M. Rukomet za mlade. –Sarajevo, - 1978, -P. 21-65.
16. TOMLJANOVIC V., MALIC Z. Rukomet, - Zagreb, 1982, -P. 5-45.
17. TSCHIENE P. Il problema principale di tutti sportive: la brevita del periodo
di preparazione. Relazione al convergno internationale di pallavolo. – Perugia,
1984, -1996, - P. 66.
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 168/199
169
18. WEINECK J. Manuel d’antraînement sportif. –Paris, - Editions Vigot, 1983,
-138 p.
19. WEINECK J. Biologie du sport, -Paris, - Editions Vigot, Collections Sport et
Enseignement, -1992, - P. 11-24.
A N E X E
ANEXA 1
Modelul de joc la nivelul handbaliştilor începătorilor
Modelul jocului în atac
Faza a I-a - Trecerea rapidă din apărare în atac – contraatacul
colectiv
Componentele tehnico-tactice de realizare:
alergare accelerată, alergare lansată, alergare de viteză
în linie dreaptă şi cu schimbări de direcţie
porniri, opriri, sărituri, întoarceri
demarcajul pentru intrarea în posesia mingii
degajarea mingii de către portar
pasa oblică în adâncime efectuată de un jucător de câmp
pase din deplasare, între 2-3 jucători, în acelaşi plan şi
în adâncime
driblingul simplu şi multiplu
aruncarea la poartă din alergare şi din săritur ă Faza a-II-a - Atacul în sistem; forma poziţională, în sistemul
cu un pivot
Componentele tehnico-tactice de realizare:
aşezarea în teren şi respectarea posturilor în cadrul
sistemului
pase în potcoavă, pase cu ameninţarea por ţii
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 169/199
170
aruncarea la poartă din săritur ă, din sprijin (cu pas
încrucişat sau pas adăugat) şi din plonjon
acţiuni tehnico-tactice simple: pătrunderea printre doi
adversari cu finalizare şi depăşirea individuală a
adversarului direct
aşezarea la executarea aruncării de la 7 m
Modelul jocului în apărare
Faza a I-a - Retragerea în apărare în cea mai mare viteză –
replierea colectivă
Componentele tehnico-tactice de realizare:
alergare de viteză la momentul oportun, alergare cu
spatele, alergare cu schimbare de direcţie
porniri, opriri, sărituri, întoarceri
marcajul adversarului
atacarea adversarului aflat în posesia mingii
aglomerarea zonei unde se află mingea, sau a zonei
centrale
Faza a-II-a - Apărarea în sistem; forma “om la om” sau zonă
6+0
Componentele tehnico-tactice de realizare:
repartizarea adversarilor şi marcajul adversarului direct,
strâns sau la intercepţie
aşezarea în sistem cu respectarea posturilor
deplasări în poziţie fundamentală cu paşi adăugaţi
lateral, înainte şi înapoi
atacarea adversarului cu minge şi retragerea oblică în
sensul pasării mingii
aşezarea la aruncările de la 7 m şi 9 m
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 170/199
171
ANEXA 2
Chestionar pentru antrenori
Stimate coleg,
Vă rugăm să participaţi la cercetarea efectuată cu scopul creşterii eficienţeiantrenamentului la handbaliştii începători. Sper ăm, că împreună cu dumneavoastr ă, să reuşim
să perfecţionăm procesul de pregătire a sportivilor începători, în jocul de handbal.Citiţi atent, întrebările şi variantele de r ăspuns, bifaţi cu X pe cele pe care le
consideraţi corecte. Acolo unde, după părerea dumneavoastr ă, r ăspunsul corect lipseşte,înscrieţi-l la sfâr şitul fiecărei enumer ări.
1. La ce nivel se află pregătirea sportivilor începători, în jocurile sportive, în România? foarte bun;
bun;
mediocru;
slab; foarte slab;
________________
2. La ce nivel se află pregătirea handbaliştilor începători, în România? foarte bun;
bun;
mediocru;
slab;
foarte slab; ________________
3. Care din componentele antrenamentului sportiv, la jocul de handbal, consideraţi că artrebui perfecţionate din punct de vedere metodologic, la nivelul începătorilor?
pregătirea fizică generală;
pregătirea fizică specifică;
pregătirea tehnică;
pregătirea tactică;
pregătirea psihologică; ________________
4. La ce nivel se află pregătirea tehnică a handbaliştilor începători? foarte bun;
bun;
mediocru;
slab;
foarte slab;
________________
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 171/199
172
5. Care sunt cele mai eficiente căi metodologice în pregătirea tehnică a handbaliştilorîncepători?
conform programelor existente;
folosirea aparatelor ajutătoare;
algoritmizarea mijloacelor specifice;
jocuri pregătitoare; ________________
6. Consideraţi că este eficientă aplicarea algoritmizării mijloacelor specifice în pregătireatehnică a începătorilor în handbal?
da;
nu;
par ţial;
________________
7. Cum consideraţi mai eficientă eşalonarea mijloacelor specifice în pregătirea tehnică aîncepătorilor în handbal?
pe fazele jocului, în atac şi apărare;
pe componentele antrenamentului sportiv;
pe elementele tehnice;
pe procedeele tehnice;
________________
8. Care sunt cele mai eficiente metode de instruire a tehnicii? frontală;
pe grupe;
individual;
sub formă de joc;
________________
9. În ce parte a lecţiei de antrenament, consideraţi eficientă plasarea temelor care vizează pregătirea tehnică, prin eşalonarea mijloacelor?
pregătitoare;
fundamentală;
de încheiere;
toate;
________________
10. Consideraţi că mijloacele folosite la pregătirea tehnică contribue şi la dezvoltareacalităţilor motrice?
da;
nu;
par ţial;
________________
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 172/199
173
11. Care sunt, după părerea dumneavoastr ă, procedeele tehnice prioritare în instruireahandbaliştilor începători, în atac (bifaţi cu 1, 2, 3) ?
prinderea şi pasarea de pe loc;
prinderea şi pasarea în pătrundere;
prinderea şi pasarea din deplasare ;
aruncarea la poartă din alergare; aruncarea la poartă din săritur ă;
aruncarea la poartă din sprijin;
driblingul multiplu;
________________
12. Care sunt, după părerea dumneavoastr ă, procedeele tehnice prioritare în instruireahandbaliştilor începători, în apărare (bifaţi cu 1, 2, 3) ?
deplasările specifice;
atacarea adversarului cu minge; blocarea aruncărilor ;
scoaterea mingii din dribling;
________________
Vechimea în activitatea sportivă de performanţă __________
Categoria de antrenor__________
Vă mulţumim anticipat pantru colaborarea la cercetarea noastr ă!
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 173/199
174
ANEXA 3
MODELUL TEHNIC
Procedeele tehnice pentru jocul în atac şi în apărare (conform Programei de handbal pentru şcolile sportive din 1975)
1. ATACPase de bază (fundamentale) în condiţii de mare viteză de deplasare şi deexecuţie
1.1.1. Pase din alergere în doi, în trei pe contraatac1.1.2. Pase cu joc de picioare (elan de trei paşi încrucişaţi), înainte, lateral stânga şi
dreapta1.2. Aruncări la poartă
1.2.1. Din punct de vedere al elanului
- din alergare
- din săritur ă
- cu elan de pas încrucişat şi adăugat
- din plonjon
1.2.2. Din punct de vedere al acţiunii braţului de aruncare
- zvârlită de deasupra umărului
- zvârlită lateral pe lângă umăr
- zvârlită lateral pe lângă şold1.3. Mişcare în teren
- toate variantele de alergare cuprinse în conţinutul jocului
- opriri şi porniri rapide
- fente de pornire
- schimbări de direcţie
- fentă simplă şi dublă cu schimbare de direcţie
1.4. Conducerea mingii2. APĂRAREA
2.1. Mişcarea în teren
- deplasări în poziţie fundamentală (toate direcţiile)
- fandări
- sărituri pe două picioare cu braţele în sus şi oblic lateral
- opriri şi porniri rapide
2.2. Blocarea mingiilor aruncate la poartă (toate procedeele)
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 174/199
175
2.3. Scoaterea mingii de la adversar (toate procedeele)
ANEXA 4
Model de eşalonare a mijlocelor specifice pregătirii tehnice,
folosite
în etapa experimentului constatativ
(jocuri dinamice şi pregătitoare, ştafete)
I. Mi şcarea în teren - Mt
Mt 1. Prinde-l pe ultimul, 3 x 2 min, pauză 45 sec
Mt 2. De-a prinsa cu tăierea drumului, 2 x 4 min, pauză 30 sec
Mt 3. Năvodul, 4 x 4 min, pauză 30 sec
Mt 4. Cursa pe numere, 2 x 5 min, pauză 1 min
Mt 5. Labirintul, 4 x 4 min, pauză 45 sec
Mt 6. Urmăreşte-l pe cel cu minge, 2 x 5 min, pauză 45 sec
II. Ş coala mingii – M
M 1. Jonglerii cu mingea, 4 x 1 min, pauză 30 sec
M 2. Mingea peste pod, 5 x 1 min, pauză 30 sec
M 3. Mingea pe sub pod, 5 x 1 min, pauză 30 sec
M 4. Mingea în val, 5 x 1 min, pauză 30 sec
M 5. Mingea călătoare (prin lateral), 5 x 1 min, pauză 30 sec
M 6. Ştafete cu transportul mingiilor ( de diferite dimensiuni), 4
x 30 m, pauză 45 sec
M 7. Ştafete cu rostogolirea a două mingii, 4 x 30 m, pauză 45
sec III. Prinderea şi pasarea mingii – P
P 1. Apăr ă cetatea, 4 x 2 min, pauză 30 sec
P 2. Mingea frige, 4 x 2 min, pauză 30 sec
P 3. Mingea în stea, 2 x 5 min, pauză 1 min
P 4. Mingea la că pitan, 4 x 3 min, pauză 30 sec
P 5. Mingea naţiunilor, 2 x 5 min, pauză 1 minP 6. Pasează numărul strigat, 4 x 4 min, pauză 30 sec
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 175/199
176
P 7. Goana mingiilor, 2 x 5 min, pauză 1 min
P 8. Ştafete cu pase în doi, 6 x 30 m, pauză 45 sec
IV. Aruncarea la poart ă (de pe loc) – Ap
Ap 1. Mingea la ţintă, 2 x 5 min, pauză 30 sec
Ap 2. Aruncă cel strigat, 2 x 5 min, pauză 30 sec
Ap 3. Raţa sălbatică, 2 x 6 min, pauză 1 min
Ap 4. Mingea pe sub şnur, 2 x 5 min, pauză 30 sec
Ap 5. Mingea la turn, 2 x 6 min, pauză 1 min
Ap 6. Doboar ă mingea, 2 x 6 min, pauză 1 min
Ap 7. Culorile (aruncă culoarea strigată), 2 x 6 min, pauză 1
min
Ap 8. Cursa cu ochire, 2 x 6 min, pauză 1 min
V. Driblingul – D
D 1. Drum lung cu dribling, 6 x 30 m, pauză 45 sec
D 2. Mingea pe cărare, 6 x 30 m, pauză 45 sec
D 3. Cursa pe numere cu dribling, 2 x 5 min, pauză 30 sec
D 4. Dribling printre obstacole, 6 x 30 m, pauză 30 sec
VI. Marcajul şi demarcajul – MD
MD 1. Leapşa cu ghemuire, 3 x 2 min, pauză 30 sec
MD 2. Prinde umbra, 6 x 30 sec, pauză 30 sec
MD 3. Deplasări “în oglindă”, 6 x 30 sec, pauză 30 sec
MD 4. Crabi şi creveţii, 6 x 30 sec, pauzp 30 secMD 5. Cursa cu urmărire în linii, 2 x 5 min, pauză 1 min
MD 6. Cine ţine mingea mai mult, 4 x 3 min, ăauză 1 min
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 176/199
177
ANEXA 5
Modelul eşalonării miloacelor specifice pregătirii tehnicefolosite
în etapa experimentului propriu-zis
I. Mi şcarea în teren - MtMt 7. Ştafete cu ; alergare cu faţa şi cu spatele, porniri,
întoarceri, opriri, sărituri, schimbări de direcţie, 6 x 30 m, pauză 45 sec
Mt 8. Alergare cu paşi adăugaţi (lateral, înainte sau înapoi) şi paşi încrucişaţi, 4 x 30 m, pauză 45 sec
Mt 9. Galop lateral, înainte, înapoi, 4 x 30 m, pauză 45 secMt 10. Deplasări laterale, înainte şi înapoi din poziţie
fundamentală de apărare, 6 x 30 sec, pauză 30 sec II. Prinderea şi pasarea mingii – PP 9. Pase în 2 şi 3 jucători, de pe loc, 5 x 2 min, pauză 1 minP 10. Pase în triunghi, cu ieşire la minge, 6 x 2 min, pauză 45
secP 11. Pase în zig-zag, 6 x 2 min, pauză 45 secP 12. Pase în pătrat, 6 x 2 min, pauză 45 secP 13. Pase în stea, 6 x 2 min, pauză 45 secP 14. Pase din alergare între 2, 3, 4 jucători, f ăr ă şi cu aruncare,
8 x 30 m, pauză 45 secP 15. Suveică simplă, 5 x 2 min, pauză 1 minP 16. Suveică dublă, f ăr ă şi cu aruncare, 5 x 3 min, pauză 45
secP 17. Pătratul mişcător, cu una şi două mingii, 4 x 4 min, pauză
45 secP 18. La nivel de inter stănga şi dreapta, pase în pătrundere şi
retragere înapoia şirului, 4 x 2 min, pauză 45 secP 19. La nivel de inter stănga, inter dreapta şi centru, pase în
pătrundere şi retragere înapoia şirului, 3 x 3min, pauză 30
secP 20. Pe grupe de patru, interi şi extreme, pase în pătrunderi
succesive, f ăr ă sau cu aruncare de la nivelul extremelor sauinterilor, 3 x 5 min, pauză 1 min
P 21. Din aşezare în atac, f ăr ă pivot, pase în pătrunderisuccesive, f ăr ă sau cu aruncare, 3 x 5 min, pauză 1 min
III. Aruncarea la poart ă – ApAp 9. Concurs de aruncări la distanţă (cu mingi de tenis sau de
oină), 4 x 2 min, pauză 30 sec
Ap 10. Aruncări la poartă de pe loc (lovirea bări verticale sauorizontale, 3 x 10 aruncări
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 177/199
178
Ap 11. Aruncări la poarta împăr ţită în 9 dreptunghiuri, 3 x 7aruncări
Ap 12. Aruncări la poartă precedată de pase, de pe diferite posturi din atac, 3 x 10 aruncări
Ap 13. Aruncări la poartă precedată de dribling, 3 x 10 aruncări
Ap 14. Aruncări la poartă din plonjon, 3 x 7 aruncăriAp 15. Aruncări la poartă precedate de pase în potcoavă, 3 x 5aruncări
Ap 16. Aruncări la poartă cu paşi încrucişaţi, 3 x 10 aruncăriAp 17. Aruncări la poartă din săritur ă sau plonjon, precedate de
pase, 3 x 10 aruncăriAp 18. Aruncări la poartă din săritur ă peste banca de
gimnastică, 2 x 10 aruncăriAp 19. Aruncări la poartă de pe extreme, f ăr ă şi cu plonjon, 3 x
10 aruncăriAp 20. Aruncări la poartă de la 7 m, 4 x 2 aruncări IV. Driblingul – D
D 5. Dribling pe loc, cu braţul îndemânatic sau celneîndemânatic, 4 x 45 sec, pauză 30 sec
D 6. Dribling din alergare în linie dreaptă, 6 x 30 m, pauză 30sec
D 7. Suveică simplă cu dribling (20-30 m), 4 x 2 min.â, pauză45 sec
D 8. Dribling printre 6 jaloane, f ăr ă şi cu aruncare, 2x 8execuţii, pauză 45 sec
D 9. Ştafetă cu dribling, pe grupe de 4 jucători, 6 x 30 m, pauză 30 sec
D 10. Dribling în viteză pe 15-20 m urmat de pasă sau aruncare,3 x 7 execuţii, pauză 45 sec
D 11. Dribling, pasă, prindere, dribling, aruncare, 2 x 10execuţii, pauză 1 min.
V. Marcajul şi demarcajul – MDMD 7. Joc 2.2, pe jumătate de teren, 4 x 2 min, pauză 1 min
MD 8. Joc 3:3, pe jumătate de teren, 4 x 3 min, pauză 1 minMD 9. Joc 4:4, pe tot terenul, 3 x 4 min, pauză 2 minMD 10. Joc cu apărare “om la om” pe tot terenul, 4 x 3 min,
pauză 2 minVI. Atacarea adversarului cu minge – Aa
Aa 1. Deplasări “în oglindă” pe perechi, 4 x 40 sec, pauză 20sec
Aa 2. Din deplasări în poziţie fundamentală de apăr ător, pe perechi de câte doi, atingerea umerilor partenerului, 4 x 45
sec, pauză 15 sec
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 178/199
179
Aa 3. Deplasări cu pas adăugat pe semicerc, cu ieşiri la nivelulinterilor şi centrului, cu atingerea unor jaloane, 6 execuţii, pauză 30 sec
Aa 4. Pe grupe de câte doi, atacantul la 9 m, apăr ătorul la 6 m,apăr ătorul ieşire şi atacarea adversarului urmată de
retragere oblică, 3 x 10 execuţii, după fiecare serie seschimbă rolurileAa 5. Joc şcoală 3:3, 4:4, 5:5, pe jumătate de teren, 3 x 3 min,
pauză 1 minVII. Depăşirea individual ă – Di
Di 1. Din alergare uşoar ă pe lungimea terenului, la fluierulantrenorului se execută schinbare simplă de direcţie, 6 x30 m, pauză 30 sec
Di 2. Din alergare uşoar ă, fiecare cu minge în mână, aruncarea
acesteia uşor în sus, prinderea, efectuarea unei schimbăride direcţie urmată de un dribling, 6 x 4 execuţii, pauză 30sec
Di 3. Pe grupe de câte doi, un atacant şi un apăr ător pasiv,atacantul primeşte mingea de la apăr ător, efectuează odepăşire urmată de aruncare la poartă, 2 x 10 execuţiifiecare
Di 4. Depăşire individuală cu apăr ător semiactiv, cu pas primitdin lateral, 2 x 10 execuţii
Di 5. Joc 1:1, 4 x 5 atacuri fiecare, pauză 1 minVIII. Contraatacul colectiv – Ca
Ca 1. Suveică dublă, pe grupe de 3, 4 jucători, 4 x 4 min, pauză 45 sec
Ca 2. Pase din deplasare între 2, 3, 4 atacanţi, cu 1, 2, 3apăr ători (pasivi sau semiactivi), f ăr ă sau cu finalizare, 4 x4 min, pauză 1 min
Ca 3. Pase din deplasare între 2, 3, 4 atacanţi, cu 1, 2, 3apăr ători activi în jumătatea adversă de teren, f ăr ă sau cufinalizare, 4 x 4 min, pauză 1 min
Ca 4. Joc 3:3 sau 4:4, f ăr ă repunerea mingii de la centru, 4 x 3min, pauză 2 min
IX. Replierea colectivă – ReRe 1. Pe grupe de câte doi, unu execută driblin, celălalt se
retrage pe direcţia lui de înaintare, 6 x 30 , pauză 30 secRe 2. Suveică dublă, pe grupe de 3, 4 jucători cu repliere, 4x 3
min, pauză 1 minRe 3. Pe grupe de doi atacanţi la nivel de interi care execută 2, 3
pase finalizate cu aruncare, urmate de repliere la celălalt
semicerc, 15 execuţii, pauză 45 sec
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 179/199
180
Re 4. Joc 3:3 sau 4:4, f ăr ă repunerea mingii de la centru, 4 x 3min, pauză 2 min
Re 5. Pe grupe de 3, 4 în atac, pase în pătrunderi succesivefinalizate cu aruncare, urmate de repliere, 10 execuţii, pauză 45 sec
X. Sistemul de atac cu un pivot – AtAt 1. Din aşezare în atac cu un pivot, pase în pătrunderesuccesivă de la o extremă la cealalta şi retur, 4 x 2 min, pauză 1 min
At 2. Din aşezare în atac cu un pivot, pase în pătrunderesuccesivă din doi în doi (extremă-centru-extremă-pivot-inter-inter), 4 x 3 min, pauză 1 min
At 3. Din aşezare în atac cu un pivot, pase în pătrunderesuccesivă cu angajarea pivotului de cătr inter, 4 x 3 min,
pauză 1 minAt 4. Din aşezare în atac cu un pivot, pase în pătrunderesuccesivă cu schimbarea direcţiei de pasare, cu apăr ătorisemiactivi, 4 x 3 min, pauză 1 min
XI. Sistemul de apărare “om la om” – OoOo 1. Deplasări “în oglindă”, pa parechi de câte doi, 4 x 2 min,
pauză 45 secOo 2. Joc “Cine ţine mingea mai mult”, pe echipe de 4, 5, sau 6
jucători, 3 x 2-4 min, pauză 1 minOo 3. Joc şcoală pe jumătate de teren, pe grupe de 4, 5 sau 6
jucători, 3 x 5 min, pauză 2 minOo 4. Joc şcoală cu apărare “om la om” pe tot terenul, 4 x 5
min, pauză 2 min XII. Sistemul de apărare în zonă “6 +0” – Az
Az 1. Trei apăr ători în zona centrală care se deplasează după mingea pasată între centru şi cei doi interi, 3 x 2 min delucru ca apăr ător, pauză 1 min
Az 2. Patru apăr ători şi patru atacanţi (doi interi şi două extreme), atacanţi pasează mingea iar apăr ătorii, ţinându-se
de mâini încearcă să fie totdeauna pe direcţia mingii, 3 x 2min de lucru ca apăr ător, pauză 1 min
Az 3. Patru apăr ători şi cinci atacanţi, atacanţii pasează mingeaîn pătrundere, apăr ătorii atacă jucătorul cu minge şi seretrag oblic în sensul de pasare a mingii, 3 x 2 min de lucruca apăr ător, pauză 1 min
Az 4. Cinci apăr ători şi cinci atacanţi, atacanţii pasează mingeaîn pătrundere cu schimbarea direcţiei de pasare, apăr ătoriiatacă jucătorul cu minge şi se retrag oblic în sensul de
pasare a mingii, 3 x 2 min de lucru ca apăr ător, pauză 1min
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 180/199
Modelul graficului planului anual, planurile de etapă şi co
tehnicela grupele de copii începători
GRAFICUL PLANULUI ANUAL
2005-2006
LUNA sept. octombrie noiembrie decembrie ianuarie februarie m
S Ă PT Ă MÂNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
ETAPA a – I - a a – II - a a – III -a
a - IV - a
Motricitate gen.
Îndemânare
Viteză
For ţă C . M .
Rezistenţă
Mişcare în teren
Manevrarea
mingii
Prindere/pasare P r e g . t e h n i c ă
Arunc.la poartă
V A C A
N Ţ A
D E I A R N Ă
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 181/199
Dribling
Atac.adversarului
Fente/dep.ind.
Marcaj-demarcaj
Contratacul
colect.
Replierea colect.
Atac cu un pivot
Ap.”om la om” P r e g . t a c t i c ă
Ap.zonă 6+0
JOC o o o o o o o o o o o
Probe de control o o o
GRAFICUL ETAPEI I – a, mezociclu de acomod
15 septembrie – 31 octombrie 2005
Obiective - prioritare: 1, 2, 3- secundare: 4, 5
Luna septenbrie Octombrie
Saptămâna 1 2 3 4 Nr.antrenamentului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 182/199
Motricitategenerală Îndemânare
Viteză C a l i t ă ţ i m o t r i c e
Rezistenţă
Mişcarea în teren
Manevrarea mingi
Prindere şi pasare
P r e g ă t i r e t e h n i c ă
Aruncare la poartă
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 183/199
184
Eşalonarea conţinutului pregătirii
Să pt. Obiective – sarcini de antrenament Cod #
1sept.
2005
1 - Învăţarea tehnicii alergării corecte- Învăţarea ţinerii şi transmiterii mingii
2 - Dezvoltarea vitezei de deplasare
- Învăţarea mişcării în teren – în apărare
- Consolidarea ţinerii şi transmiterii mingii
3 - Dezvoltarea vitezei de deplasare
- Îmbunătăţirea motricităţii generale
- Consolidarea ţinerii şi transmiterii mingii
M1, M2
Mt1
M2, M3
M4
2
sept.
2005
4 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Îmbunătăţirea motricităţii generale
- Învăţarea prinderii şi pasării mingii de pe loc
5 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Consolidarea mişcarii în teren – în atac
- Consolidarea prinderii şi pasării mingii de pe loc
6 - Consolidarea mişcării în teren – apărare
- Consolidarea prinderii şi pasării mingii de pe loc- Îmbunătăţirea motricităţii generale
P1-2
Mt1, Mt2
P3
Mt1, Mt3
P5, P9
3
oct.
2005
7 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Îmbunătăţirea motricităţii generale
- Învăţarea prinderii şi pasării mingii din deplasare
8 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Consolidarea prinderii şi pasării mingii din deplas.
- Dezvoltarea rezistenţei generale
9 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Îmbunătăţirea tehnicii paselor din alergare
- Îmbunătăţirea motricităţii generale
P4
P6
P7, P8
4
oct.
2005
10 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Consolidarea mişcării în teren – apărare
- Îmbunătăţirea tehnicii paselor din alergare
11 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
Mt1,Mt3
P4, P9
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 184/199
185
- Învăţarea aruncării la poartă de pe loc
- Dezvoltarea motricităţii generale
12.- Îmbunătăţirea tehnicii mişcării în teren, în atac
- Consolidarea aruncării la poartă de pe loc
- Dezvoltarea rezistenţei generale
Ap1, Ap2
Mt3, Mt4
Ap2-Ap4
5
oct.
2005
13 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Învăţarea aruncării la poartă din alergare
- Dezvoltarea rezistenţei generale
14 - Îmbunătăţirea tehnicii mişcării în teren, în apărare
- Consolidarea paselor din alergare
- Dezvoltarea rezistenţei generale15 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Îmbunătăţirea aruncării la poartă din alergare
- Dezvoltarea rezistenţei generale
Ap3, Ap6
Mt1,Mt2
P3
Ap7
6
oct.
2005
16 - Dezvoltarea îndemânării generale
- Consolidarea tehnicii mişcării în teren, în atac
- Îmbunătăţirea aruncării la poartă precedată de pasă
17 - Dezvoltarea îndemânării generale
- Consolidarea paselor din deplasare
- Îmbunătăţirea rezistenţei generale
18 - Dezvoltarea îndemânării generale
- Consolidarea paselor din deplasare
- Consolidarea tehnicii mişcării în teren, în apărare
Mt2
Ap9
P4
P4
Mt4
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 185/199
GRAFICUL ETAPEI a - II – a, mezociclu de ba
1 noiembrie – 22 decembrie 2005
Obiective - prioritare: 1, 2, 3- secundare: 4, 5
Luna noiembrie Să ptămâna 7 8 9 10 11
Nr.antrenamentului 19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
Îndemânare
C
a l i t ă ţ i
m
o t r i c e
For ţă
Mişcarea în teren
Prindere şi pasare
Aruncare la poartă
Dribling P r e g ă t i r e t e h n i c ă
Atacarea adversarului
P.Ta. Marcaj-demarcaj
Joc
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 186/199
187
Eşalonarea conţinutului pregătirii
Să pt. Obiective – sarcini de antrenament Cod
7
noi.
2005
19 - Dezvoltarea îndemânării generale
- Învăţarea driblingului multiplu
- Consolidarea paselor din deplasare
20 - Dezvoltarea îndemânării generale
- Consolidarea aruncării la poartă din alergare preceda
tă de pasă
- Consolidarea driblingului multiplu
21 - Dezvoltarea îndemânării generale- Consolidarea tehnicii paselor din deplasare
- Joc: Huştuluc (prindere-pasare, aruncare din alergare)
D1
P8
Ap14
D1, D2
P7
2x10′
8
noi.
2005
22 - Dezvoltarea for ţei generale
- Învăţarea aruncării la poartă cu paşi încrucişaţi
- Consolidarea tehnicii mişcării în teren, în apărare
23 - Dezvoltarea for ţei generale
- Consolidarea aruncării la poartă cu paşi încrucişaţi
- Consolidarea tehnicii mişcării în teren, în atac
24 - Dezvoltarea for ţei generale
- Consolodarea tehnicii aruncării la poartă cu paşi
încrucişaţi, precedată de dribling
- Joc: Huştuluc (prindere-pasare, aruncare din alergare)
Ap4.Ap16
Mt3
Ap16
Mt3, Mt4
Ap14
2x10′
9
noi.
2005
25 - Dezvoltarea for ţei generale
- Consolidarea tehnicii pasării mingii
- Consolidarea aruncării la poartă – joc cu temă 26 - Dezvoltarea for ţei generale
- Consolidarea aruncării la poartă precedată de pase
- Consolidarea paselor din deplasare – joc cu temă
27 - Dezvoltarea for ţei generale
- Consolidarea aruncării la poartă din alergare preceda
tă de dribling
- Joc şcoală
P9
2x10′
Ap14,Ap172x10′
Ap13,D7
4x10′
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 187/199
188
10
noi.
2005
28 - Dezvoltarea for ţei membrelor inferioare
- Învăţarea paselor în pătrundere
- Consolidarea aruncărilor la poartă – joc cu temă
29 - Dezvoltarea for ţei membrelor inferioare
- Consolidarea paselor în pătrundere
- Repetarea aruncărilor la poartă (din alergare şi din
pătrundere cu pas încrucişat)
30 - Dezvoltarea for ţei membrelor inferioare
- Consolidarea paselor în pătrundere
- Joc şcoală
P18, P19
4x10′
P18, P19
Ap12,
Ap13
P19,P20
4x10′
11dec.
2005
31 - Dezvoltarea for ţei musculaturii spatelui- Învăţarea atacării adversarului cu minge
- Repetarea paselor din deplasare
32 - Dezvoltarea for ţei musculaturii spatelui
- Învăţarea atacării adversarului cu minge
- Repetarea driblingului multiplu
33 - Dezvoltarea for ţei musculaturii spatelui
- Consolidarea atacării adversarului cu minge
- Joc şcoală
Aa1,Aa2
P14,P16
Aa2, Aa3
D9
Aa3, Aa4
4x10′
12
dec.
2005
34 - Dezvoltarea for ţei musculaturii abdomenului
- Învăţarea aruncării la poartă din săritur ă
- Consolidarea paselor
35 - Dezvoltarea for ţei musculaturii abdomenului
- Consolidarea aruncării la poartă din săritur ă
- Consolidarea paselor
36 - Dezvoltarea for ţei musculaturii abdomenului- Consolidarea aruncării la poartă din săritur ă
- Joc şcoală
Ap9,Ap17
P12,P17
Ap17,Ap18
P14,P17
Ap12,Ap13
Ap17
4x10′
13
dec.
2005
37 - Dezvoltarea for ţei musculaturii braţelor
- Învăţarea marcajului şi demarcajului
- Joc şcoală
38 - Dezvoltarea for ţei musculaturii braţelor
Md1,Md2
4x10′
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 188/199
189
- Repetarea marcajului şi demarcajului
- Joc şcoală
39 - Dezvoltarea for ţei musculaturii braţelor
- Consolidarea marcajului şi demarcajului
- Joc şcoală
Md4,Md5
4x10′
Md2,Md6
4x10′
În perioada 23 – 25 decembrie 2005 s-a desf ăşurat „Cupa Mo ş Cr ăciun”,
între grupele de începători.
Vacan ţ a de iarnă 23 decembrie 2005 – 5 ianuarie 2006
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 189/199
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 190/199
191
GRAFICUL ETAPEI a - III – a, mezociclu de acomodare
6 – 31 ianuarie 2006
Obiective - prioritare: 2, 3, 4- secundare: 1, 5, 7
Luna ianuarieSă ptămâna 14 15 16
Nr.antrenament 40 41 42 43 44 45 46 47 48
C.M. Îndemânare
Mişcare în teren
Prindere şi pasare
Aruncare la poartă
P r e g ă t i r e
t e h n i c ă
Atacarea adversarului
. Joc
Eşalonarea conţinutului pregătirii
Să pt. Obiective – sarcini de antrenament Cod
14
ian
2006
40 - Dezvoltarea îndemânării generale şi specifice
- Consolidarea aruncării la poartă precedată de pasă
- Joc şcoală
41 - Dezvoltarea îndemânării generale şi specifice
- Repetarea paselor din deplasare
- Joc şcoală
42 - Dezvoltarea îndemânării generale şi specifice
- Consolidarea paselor din deplasare
- Joc şcoală
Ap16,Ap17
2x15′
P15,P17
2x15′
P14,P16
2x15′
15 43 - Dezvoltarea îndemânării generale şi specifice
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 191/199
192
ian
2006
- Consolidarea aruncării la poartă precedată de dribling
- Joc şcoală
44 - Dezvoltarea îndemânării generale şi specifice
- Consolidarea paselor în pătrundere
- Joc şcoală
45 - Dezvoltarea îndemânării generale şi specifice
- Consolidarea paselor în pătrundere
- Joc şcoală
D11
2x15′
P10,Ap15
2x15′
P19,P21
2x15′
16
ian
2006
46 - Dezvoltarea îndemânării specifice
- Consolidarea mişcării în teren
- Joc şcoală 47 - Dezvoltarea îndemânării specifice
- Consolidarea atacării adversarului cu minge
- Joc şcoală
48 - Dezvoltarea îndemânării specifice
- Consolidarea atacării adversarului cu minge
- Joc şcoală
Mt7,Mt10
2x15′
Aa3,Aa4
2x15′
Aa2,Aa5
2x15′
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 192/199
GRAFICUL ETAPEI a - IV – a, mezociclu de ba
1 februarie – 31 martie 2006
Obiective - prioritare: 3, 4, 5- secundare: 1, 2, 6, 7
Luna februarie Să ptămâna 17 18 19 20 21 22
Nr.antrenamentului 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65
Îndemânare
Viteză C . M .
For ţă
Prindere şi pasare
Aruncare la poartă
Atacarea adversarului P . T e h n i c ă
Fente - depăşire individuală
Contraatacul colectiv
Replierea colectivă
Atacul cu un pivotApărare “om la om”
P r e g . T
a c t i c ă
Apărare zonă 6+0
Joc
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 193/199
194
Eşalonarea conţinutului pregătirii
Să pt. Obiective – sarcini de antrenament Cod
17
febr
2006
49 - Dezvoltarea îndemânării specifice
- Învăţarea depăşiri individuale
- Învăţarea fazei I-a a atacului, contraatacul colectiv
50 - Dezvoltarea îndemânării specifice
- Învăţarea depăşiri individuale
- Învăţarea fazei I-a a atacului, contraatacul colectiv
51 - Repetarea fazei I-a a atacului, contraatacul colectiv- Repetarea depăşiri individuale
- Joc bilateral
Di1,Di2,Di3
Ca1,Ca2
Di1,Di3
Ca2,Ca3
Ca3,Ca4
Di3,Di4
4x10′
18
febr
2006
52 - Dezvoltarea vitezei de repetiţie
- Învăţarea fazei I-a a apăr ării, replierea colectivă
- Consolidarea aruncărilor la poartă precedate de pase
53 - Dezvoltarea vitezei de repetiţie
- Învăţarea fazei I-a a apăr ării, replierea colectivă
- Consolidarea aruncărilor la poartă precedate de pase
54 - Dezvoltarea vitezei de repetiţie
- Consolidarea fazei I-a a apăr ării, replierea colectivă
- Joc bilateral
Re1,Re2
Ap12,Ap19
Re1,Re2
Ap16,Ap19
Re2,Re3
4x10′
19
febr
2006
55 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Consolidarea depăşirilor individuale
- Învăţarea sistemului de apărare “om la om”
56 - Dezvoltarea vitezei de reacţie- Consolidarea depăşirilor individuale
- Repetarea sistemului de apărare “om la om”
57 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Repetarea sistemului de apărare “om la om”
- Joc bilateral
Di3,Di5
Oo1,Oo2
Di4,Di5
Oo2,Oo3
Oo4
4x10′
20
febr
2006
58 - Dezvoltarea vitezei de execuţie
- Învăţarea sistemului de atac cu un pivot
- Consolidarea aruncărilor la poartă precedate de dribling
P20,P21,At1
Ap15,D11
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 194/199
195
59 - Dezvoltarea vitezei de execuţie
- Repetarea sistemului de atac cu un pivot
- Consolidarea aruncărilor la poartă din pătrundere
60 - Dezvoltarea vitezei de execuţie
- Repetarea sistemului de atac cu un pivot
- Joc bilateral
At1,At2
Ap15,Ap17
At3,At4
4x10′
21
mart
2006
61 - Dezvoltarea for ţei musculaturii spatelui
- Consolidarea fazei I-a a atacului, contraatacul colectiv
- Consolidarea depăşirilor individuale
62 - Dezvoltarea for ţei musculaturii spatelui
- Consolidarea fazei I-a a atacului, contraatacul colectiv- Consolidarea depăşirilor individuale
63 - Dezvoltarea for ţei musculaturii spatelui
- Consolidarea fazei I-a a atacului, contraatacul colectiv
- Joc bilateral
Ca1,Ca2
Di2,Di3
Ca2,Ca3Di4,Di5
Ca3,Ca4
4x10′
22
mart
2006
64 - Dezvoltarea for ţei musculaturii abdomenului
- Consolidarea fazei I-a a apăr ării, replierea colectivă
- Consolidarea atacării adversarului cu minge
65 - Dezvoltarea for ţei musculaturii abdomenului
- Consolidarea fazei I-a a apăr ării, replierea colectivă
- Consolidarea atacării adversarului cu minge
66 - Dezvoltarea for ţei musculaturii abdomenului
- Consolidarea fazei I-a a apăr ării, replierea colectivă
- Joc bilateral
Re2,Re5
Aa3,Aa4
Re3,Re4
Aa4,Aa5
Re3,Re5
4x10′
23
mart2006
67 - Dezvoltarea musculaturii membrelor inferioare
- Consolidarea atacului cu un pivot- Consolodarea sistemului de apărare “om la om”
68 - Dezvoltarea musculaturii membrelor inferioare
- Consolidarea atacului cu un pivot
- Consolodarea sistemului de apărare “om la om”
69 - Dezvoltarea musculaturii membrelor inferioare
- Consolidarea atacului cu un pivot
- Joc bilateral
At1,At3Oo2,Oo3
At2,At4
Oo3,Oo4
At3,At4
4x10′
24 70 - Dezvoltarea musculaturii membrelor superioare
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 195/199
196
mart
2006
- Învăţarea apăr ării în zonă 6+0
- Consolidarea paselor din deplasare
71 - Dezvoltarea musculaturii membrelor superioare
- Repetarea apăr ării în zonă 6+0
- Consolidarea paselor din deplasare
72 - Dezvoltarea musculaturii membrelor superioare
- Repetarea apăr ării în zonă 6+0
- Joc bilateral
Az1,Az2
P15,P16
Az2,Az3
P14,P16
Az3,Az4
4x10′
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 196/199
GRAFICUL ETAPEI a - V – a, mezociclu de ba
1 aprilie – 31 mai 2006
Obiective - prioritare: 2, 4, 5- secundare: 1, 3, 6, 7
Luna aprilie Să ptămâna 25 26 27 28 29 30
Nr.antrenamentului 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89
Îndemânare
Viteză C . M .
Rezistenţă
Prindere şi pasare
Aruncare la poartă
P . T e h n i c
ă
Fente - depăşire individuală
Contraatacul colectiv
Replierea colectivă
Atacul cu un pivot
Apărare “om la om”
Apărare zonă 6+0 P r e g .
T a c t i c ă
Marcaj - demarcaj
Joc
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 197/199
Eşalonarea conţinutului pregătirii
Să pt. Obiective – sarcini de antrenament Cod.
25
april
2006
73 - Dezvoltarea rezistenţei generale
- Consolidarea paselor din pătrundere şi deplasare
- Joc şcoală (arunc.din alergare se punctează dublu)
74 - Dezvoltarea rezistenţei generale
- Consolidarea paselor din pătrundere şi deplasare
- Joc şcoală (arunc.cu pas încrucişat se punctează dublu)
75 - Dezvoltarea rezistenţei generale
- Consolodarea paselor din pătrundere şi deplasare
- Joc bilateral
P9,P10,P20
2x15′
P17,P14,P21
2x15′
P16,P21
4x10′
26
april
2006
76 - Dezvoltarea rezistenţei generale
- Consolidarea aruncărilor la poartă
- Joc şcoală (golul precedat de dep.ind. se dublează)
77 - Dezvoltarea rezistenţei generale
- Consolidarea aruncărilor la poartă
- Joc şcoală (golul precedat de dep.ind. se dublează)
78 - Dezvoltarea rezistenţei generale
- Consolidarea aruncărilor la poartă
- Joc bilateral
Ap12,Ap13,D11
2x15′
P14,Ap19,Re3
2x15′
Ap16,Ap17
4x10′
27
april
2006
79 - Dezvoltarea îndemânării specifice
- Repetarea marcajului şi demarcajului
- Joc şcoală (apărare “om la om” pe jumatate de teren)
80 - Dezvoltarea îndemânării specifice
- Repetarea marcajului şi demarcajului
- Joc şcoală (apărare “om la om” pe jumatate de teren)
81 - Dezvoltarea îndemânării specifice
- Repetarea marcajului şi demarcajului
- Joc bilateral
MD6,MD9
2x15′
MD7,MD9
2x15′
MD8,MD9
4x10′
28
april
2006
82 - Dezvoltarea rezistenţei specifice
- Repatarea aruncării la poartă din plonjon
- Joc şcoală (Golul din arunc cu plonjon se dublează)
83 - Dezvoltarea rezistenţei specifice
Ap14,Ap1
72x15′
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 198/199
199
- Repatarea aruncării la poartă din plonjon
- Joc şcoală (golul din arunc cu plonjon se dublează)
84 - Dezvoltarea rezistenţei specifice
- Repatarea aruncării la poartă din plonjon
- Joc bilateral
Ap17,Ap19
2x15′
Ap15,Ap19
4x10′
29
mai
2006
85 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Consolidarea contraatacului şi replierii colective
- Joc şcoală (golul precedat de dep.ind. se dublează)
86 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Consolidarea contraatacului şi replierii colective- Joc şcoală (golul precedat de dep.ind. se dublează)
87 - Dezvoltarea vitezei de reacţie
- Consolidarea contraatacului şi replierii colective- Joc bilateral
Re2,Ca3, Re4
2x15′
Re2,Re3,Ca32x15′
Ca3,Re4
4x10′
30
mai
2006
88 - Dezvoltarea vitezei de execuţie
- Consolidarea sistemului de atac cu un pivot
- Joc şcoală (golurile din aruncări cu plonjon se dublează)
89 - Dezvoltarea vitezei de execuţie
- Consolidarea sistemului de atac cu un pivot
- Joc şcoală (golurile din aruncări cu plonjon se dublează)
90 - Dezvoltarea vitezei de execuţie
- Consolidarea sistemului de atac cu un pivot- Joc bilateral
At1,At2
2x15′
At2,At3
2x15′
At3,At4
4x10′
31
mai2006
91 - Dezvoltarea vitezei de deplasare
- Consolidarea apăr ării în zonă 6+0- Joc şcoală (golurile din pătrundere pe culoar se dublează)
92 - Dezvoltarea vitezei de deplasare
- Consolidarea apăr ării în zonă 6+0
- Joc şcoală (golurile din pătrundere pe culoar se dublează)
93 - Dezvoltarea vitezei de deplasare
- Consolidarea apăr ării în zonă 6+0- Joc bilateral
Az1,Az22x15′
Az2,Az3
2x15′
Az3,Az4
4x10′
32 94 – Consolidarea aruncărilor la poartă
8/19/2019 Constantin Rizescu Teza
http://slidepdf.com/reader/full/constantin-rizescu-teza 199/199
mai
2006
- Joc bilateral
95 - Consolidarea aruncărilor la poartă
- Joc bilateral
96 - Consolidarea aruncărilor la poartă
- Joc bilateral
4x15′
4x15′
4x15′
# Pe parcursul eşalonării conţinutului pregătirii am folosit următoarele coduri ale
mijloacelor utilizate: M – şcoala mingii; Mt – mişcare în teren; P – prinderea şi pasarea mingii;
Ap – aruncare la poartă; D – dribling; MD – marcaj şi demarcaj; Aa – atacarea adversarului cu
minge; Di – depăşire individuală; Ca – contraatacul colectiv; Re – replierea colectivă; At –
atacul cu un pivot; Oo – sistemul de apărare “om la om”; Az – sistemul de apărare zonă 6+