Conditionarea semintelor de cereale

8/10/2019 Conditionarea semintelor de cereale

1/56

Conditii de pastrare si conservare a graului

Graul destinat fabricarii fainii exercita influente asupra valorii alimentare sicalitatii acesteia. Graul se cultiva intr-o perioada relativ scurta de timp si se consuma incantitati aproximativ constante pe parcursul intregului an. Aceasta impune depozitarea

lui astfel incat sa se asigure necesarul de la o recolta la alta. Calitatea produselor demacinis depinde in mare masura de conditiile de depozitare si de cele de macinis.

nsusirile de pastrare a graului sunt determinate de conditiile pedoclimatice siagrotehnice care au precedat recoltarea, metoda de recoltare si manipulare careasigura o integritate a boabelor, caracteristicile botanice ale speciei si starea desanatate a semintelor.

Dupa recoltare, in conditii normale, au loc o serie de procese biochimicecomplexe, de maturizare, procesul de respiratie continuand la un nivel redus. Energiade respiratie depinde de o serie de factori, cum ar fi: umiditatea, temperatura, gradul de

aerare.

Umiditatea critica de conservare este de 14,515 %. La o umiditate de 17 %boabele respira de 48 ori mai intens decat la umiditatea de 14 %. Boabele care auajuns la maturitate au o umiditate mai mare, dar si o activitate enzimatica crescuta.Boabele incoltite au o umiditate mare si energie de respiratie ridicata, reprezentand unpericol pentru intreaga masa de grau supusa pastrarii. De asemenea, semintele deburuieni, boabele sistave, care au pe suprafata lor o microflora foarte bogata care prinactivitatea eu determina o crestere a uniformitatii si caldurii, sunt un pericol pentruconservarea normala.

Consecintele respiratiei sunt: pierderi in substanta uscata, cresterea umiditatii sia temperaturii, care datorita conductibilitatii termice scazute favorizeaza aparitiaautoincingerii. Pe langa respiratia boabelor, aceste fenomene sunt rezultatul respiratieisi a semintelor de buruieni, a microflorei, a insectelor formandu-se focare periculoasede temperatura ce pot ajunge pana la 65 C cand boabele devin rosiatice spre negru,formand blocuri.

ncingerea se previne prin uscarea artificiala pana la umiditatea de 12 % siaerarea graului. n boabele care au suferit acest fenomen, activitatea enzimatica aamilazelor, proteazelor si lipazelor este intensificata.

Autoincingerea, ca si uscarea in conditii necorespunzatoare (ca de exemplu,temperatura ridicata) conduc la obtinerea de fainuri cu insusiri de panificatie inferioare sia produselor cu volum mic, coaja palida, miez dens, pori cu pereti grosi. Un regim severde uscare provoaca denaturarea proteinelor generatoare de gluten existente in bob.

De asemenea, microflora influenteaza calitatea boabelor in timpul depozitarii.Dintre microorganismele care influenteaza in mod negativ prelucrarea fainii suntbacteriile din genul Bacillus (subspecia mesentericus), care apare mai ales pe boabele


2/56

prafuite sau care au suferit autoincingere. Ele se dezvolta optim la 37 41C, producspori termorezistenti (la 109113C rezista 5 minute), prelucrarea fainii necesitandaciditati marite (pH 5). Contin amilaze care micsoreaza maximul de gelatinizare, miezuldevenind umed, cat si proteaze care peptizeaza glutenul si degradeaza miezul painiicare se intinde in fire mucilaginoase.

Gustul si mirosul fainii se transmit in cele mai multe cazuri produselor finite,acestea fiind influentate de starea de sanatate a graului. n conditiile depozitarii grauluicu umiditate marita, datorita activitatii de degradare apare gustul de statut pana la acrusi mirosul de mucegai.

Conservarea la temperaturi de 2327 C si la o umiditate de peste 15 % inconditii de neaerare, conduce la dezvoltarea mucegaiurilor (Aspergillus, Penicillium),care distrug boabele.

Pentru stabilirea parametrilor optimi de umiditate, temperatura, grad de aerare,

procesul de conservare asigura mentinerea insusirilor de panificatie ale graului.

Tipuri de conservare

Conservarea graului reprezinta un ansamblu de masuri tehnice care se aplicapentru dirijarea proceselor fizico-chimice si biologice din masa de boabe, in scopulpastrarii in bune conditii si cu pierderi minime ale acestora. Conservarea are caprincipal obiectiv mentinerea integritatii cantitative si a insusirilor calitative aleproduselor depozitate cu un consum optim de energie si combustibil.

Graul recoltat reprezinta un ecosistem complex cu o activitate enzimatica bogata

localizata in germene, contaminat cu microorganisme si eventual infestat cu insecte.Procesele metabolice proprii joaca un rol secundar in evolutia post-recoltare, iarinstabilitatea graului cu un continut de umiditate mai mare datorandu-se microflorei decamp si de depozit (bacterii, drojdii si mucegaiuri).

Dintre factorii care influenteaza procesele microbiologice (temperatura, compozitiaatmosferei din masa de grau, interactiunile dintre speciile microbiene), umiditatea estecel mai important factor in determinarea activitatii microorganismelor care contamineazagraul. n functie de continutul in umiditate a graului, respectiv activitatea apei, pe grause pot dezvolta diferite specii de microorganisme:

a. la peste 20 % umiditate si temperatura de 20 C se dezvolta rapid microflora aerobaanaeroba mezofila, inclusiv bacterii lactice, drojdii si mucegaiuri cu actiune puternicdegradanta (Aspergillus candidus, flavus, Penicillium cyclopium)care contribuie lacresterea temperaturii masei de cereale la 6070 C, ducand la denaturareaproteinelor. Prin autooxidarea lipidelor din grau se poate ajunge la autocombustie.

b.la umiditatea de sub 15 % se pot dezvolta numai mucegaiuri xerotolerante.


3/56

c. la umiditatea de 14 % conservabilitatea graului este buna datorita valorii limita aactivitatii apei, deoarece practic nu se mai dezvolta nici mucegaiurile xerofile carepot consuma lipidele si glucidele din grau, cu producere de caldura, apa si dioxid decarbon.

Cerealele care vin la mori, nu indeplinesc intotdeauna conditiile de calitate necesareunei depozitari normale. Cele mai frecvente abateri sunt: continutul sporit de umiditatesi infestarea. Ele apar de obicei in perioade diferite, dar pot fi inlaturate daca moaraeste dotata cu instalatii speciale de uscare, aerare si gazare. Pentru a nu daunacerealelor existente deja in depozit si care au indici corespunzatori, se recomanda caaceste tratamente sa se efectueze in instalatii montate intr-un siloz special decapacitate mica numit si siloz spital sau de carantina.

USCAREA CEREALELOR

Umiditatea constituie una dintre cele mai importante insusiri calitative ale graului.

Existenta ei in limite normale nu pericliteaza sanatatea cerealelor in timpul pastrarii, dardepasirea acestor limite duce la aparitia in masa de boabe a unor procese nedorite(autoincalzirea, mucegairea, incoltirea, etc.) care favorizeaza degradarea boabelor.Pentru asigurarea pastrarii boabelor, umiditatea care depaseste limita optima (14%),trebuie extrasa prin uscare. Uscarea consta in fortarea migrarii umiditatii din interiorulbobului catre exterior si de aici, vaporizarea ei in aerul inconjurator. Se produc astfel,doua operatii simultane dar distincte: o difuzie interna si una exterioara. Viteza cu carese efectueaza uscarea depinde de urmatorii factori: temperatura si umiditatea initiala agraului, proprietatile lui fizico-chimice, structura stratului de boabe, temperatura si vitezade deplasare a agentului termic si constructia uscatorului.

Cerealele pot fi uscate natural, prin utilizarea caldurii solare, sau artificial, prinutilizarea unei surse de caldura produsa intr-o instalatie.

n silozurile de cereale se foloseste numai uscarea artificiala, care are la bazaprincipiile transmiterii caldurii prin: convectie, conductie si radiatie.

Uscarea prin convectieconsta in transmiterea caldurii in masa de boabe decatre aerul incalzit sau gazele de ardere in amestec cu aerul atmosferic. Principiulacestei metode consta in amestecarea gazelor de ardere cu temperatura ridicata cu aeratmosferic si trecerea acestui amestec prin masa de boabe. Rezultatul uscarii esteinfluentat de urmatorii factori: temperatura si viteza de deplasare a agentului in spatiul

dintre boabe, structura stratului de cereale si de gradul de amestec intre agentul termicsi masa de cereale.

Acest procedeu prezinta si o serie de dezavantaje:

- uneori uscarea se face neuniform, deoarece curentii de aer sau amestecul gaze-aernu sunt distribuiti uniform in intreaga masa de cereale;


4/56

- in cazul unor temperaturi ridicate ale agentului de uscare, exista pericolul deprecieriicalitative a boabelor.

Cu toate aceste dezavantaje, uscatoarele care functioneaza pe acest principiu au olarga utilizare, datorita productivitatii mari pe care o au.

Uscarea prin conductieconsta in trecerea cerealelor peste o suprafata incalzitacu apa calda sau cu abur (caramida, conducte metalice, etc.). Cerealele intra in contactcu suprafetele incalzite ale radiatoarelor, prin care circula apa calda si se incalzesc.Umiditatea din interiorul boabelor se deplaseaza catre exterior iesind la suprafataacestora si se produce fenomenul de transpiratie. Apa de la suprafata boabelor estetransformata in vapori in zonele urmatoare ale uscatorului.

Uscarea in vidse aseamana cu uscarea prin conductie. Caldura necesarapentru evaporarea apei din boabe se obtine de la suprafata conductelor de abur, iar apaevaporata din boabe este aspirata in mod continuu cu o pompa de vid urmand ca apoi

vaporii sa fie condensati intr-un condensator. Cu cat in uscator vidul este mai inaintat,cu atat va fi mai mica temperatura de fierbere a apei si cu atat va fi mai intensaevaporarea apei din boabe.

Uscarea in vid prezinta o serie de avantaje cum ar fi:

- procesul de uscare are loc la o temperatura mult sub limita temperaturilor criticecare ar dauna boabelor de cereale;

- se realizeaza uscarea uniforma a boabelor si se consuma energie calorica sielectrica mult mai putine decat in celelalte sisteme de uscare;

- uscarea sub vid se produce in conditii sigure de exploatare;

- prin acest procedeu se poate elimina la o singura trecere un procent mai mare deapa, decat prin alte procedee;

- din cauza vaporizarii la temperatura din uscator si a lipsei de oxigen, eventualiidaunatori existenti in masa de cereale, sunt complet distrusi, iar cerealele cu un usormiros de mucegai sunt readuse la mirosul normal;

- dupa parerea unor specialisti, in cazul graului se produce si o conditionare termica.

Conducerea regimului de uscare a cerealelor constituie unul dintre factorii debaza in pastrarea insusirilor calitative naturale ale produsului, precum si insusirilecomplementare de conservare in depozit. Regimul de uscare este caracterizat inprincipal de doi factori: temperatura agentului de uscare la intrarea in camera de uscaresi temperatura de incalzire a boabelor in aceeasi camera. Regimul de uscare seconsidera optim in urmatoarele conditii:


5/56

- sa se realizeze intr-un timp scurt;

- sa se efectueze cu minim de caldura, agent termic si energie electrica.

Regimul de uscare se stabileste in functie de: umiditatea boabelor, tipul cerealei,

tipul uscatorului si destinatia cerealelor.

Umiditatea boabelor influenteaza termostabilitateaacestora. Odata cucresterea umiditatii boabelor, termostabilitatea acestora scade si de aceea, pentrupastrarea calitatii boabelor mai umede supuse uscarii, trebuie ca agentul termic sa aibao temperatura mai mica. n asemenea cazuri se recomanda a se practica uscarea indoua trepte.

Caracteristicile specifice uscarii fiecarei cereale influenteaza alegerea siconducerea regimului de uscare. La stabilirea regimului de uscare a graului trebuieavute in vedere urmatoarele:

umiditatea boabelor la intrarea in uscator;

temperatura maxima de incalzire a boabelor;

caracteristicile glutenului;

temperatura agentului de uscare.

I. Costin a prezentat schematic parametrii folositi la uscarea graului in diferite situatii(uscarea in una sau doua trepte):

nsusirileglutenului

Umiditateagraului, %

Temperatura maxima a agentului deuscare

(C)Temperaturaboabelor intimpul uscariiUscarea intr-

o singuratreapta

Uscarea in doua trepte

Treapta I Treapta II

TAREPana la 20 120 110 130 45CPeste 20 100 90 110 45C

NORMAL

Pana la 20 140 130 150 50C

Peste 20 120 110 130 50C

MOALEPana la 20 150 140 160 60CPeste 20 130 120 140 60C

Corelatia prezentata in tabel se realizeaza in general prin trecerea lenta aboabelor in uscator, cand acestea se incalzesc mai puternic, iar cand trec mai repedetemperatura lor ramane mai scazuta.
http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Conditii-de-pastrare-si-conser624.php#_ftn1http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Conditii-de-pastrare-si-conser624.php#_ftn1http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/Conditii-de-pastrare-si-conser624.php#_ftn1


6/56

La uscarea graului trebuie tinut seama de faptul ca la un continut mai ridicat deumiditate a boabelor, temperatura de uscare sa fie mai scazuta. Daca boabele de grause incalzesc peste limita admisa, glutenul acestuia se deterioreaza, capacitatea dehidratarea a fainii scade, scad si insusirile aluatului de a retine gazele de fermentatie,painea va avea coaja crapata, volumul va fi redus, iar porozitatea miezului va fi

neuniforma. AERAREA CEREALELOR

n primele luni de recoltare graul pentru consum alimentar este admis la receptiein mori, cu o umiditate mai mare cu 1-3 % decat in restul anului. Acest plus deumiditate, impreuna cu corpurile straine si microorganismele, duce in multe cazuri laautoincalzirea boabelor in celulele silozului. Daca starea cerealelor nu estesupravegheata si aparitia autoincalzirii nu este inlaturata operativ, se produceincingerea si mucegairea masei de grau si deprecierea calitatii acestuia. Acest fenomenare loc mai ales cand pastrarea se face pe o durata de timp mai indelungata (de peste

10 zile).

Autoincalzirea se controleaza prin sondarea si prelevarea unor probe, sau printraductoare de temperatura instalate in celula si cu inregistrare la tabloul central decomanda si control.

Pentru racirea si scaderea umiditatii cerealelor se pot folosi doua procedee:

aerarea prin prefirare;

aerarea activa.

Aerarea prin prefirare consta in principiu din vehicularea cerealelor cu ajutorulinstalatiilor de transport intern si trecerea lor prin tararul aspirator. Pentru o buna aerare,debitul de aer al tararului se mareste peste cel obisnui fara insa a da posibilitateaantrenarii unor boabe valoroase. Odata cu aerarea se produce si eliminarea maiaccentuata a corpurilor straine care au contribuit la autoincalzirea cerealelor in celula desiloz.

Aerarea activa se efectueaza in perioade in care umiditatea relativa a aerului estescazuta si temperatura sa este mai ridicata. ntre umiditatea cerealelor si umiditatea sitemperatura aerului exista o stransa corelatie, de aceea pentru efectuarea unei aerari

active eficace este nevoie sa se cunoasca cu precizie acesti parametri. Aerarea activaconsta, in principiu, din introducerea fortata a aerului in spatiul intergranular al masei decereale existente in celule. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unei retele formate dinventilatoare, canale de distributie si dispozitive de reglare.

n procesul de aerare activa se pot folosi doua metode: - aerarea cu intermitenta;

- aerarea neintrerupta.


7/56

Pentru grau, atunci cand are umiditatea mai mare de 14%, dar nu depaseste 17 %,se recomanda aerarea cu intermitenta. Timpul afectat unei perioade de aerare este de4050 de minute, dupa care urmeaza o perioada egala de repaus. Durata procesuluide aerare activa este de 5-8 zile pentru o reducere a umiditatii de 2 3 %, iar consumulde energie se reduce cu circa 50% in comparatie cu aplicarea unui proces de aerare

neintrerupta.

DEZINSECTIA

Normativele de receptie a cerealelor din industria moraritului interzic depozitareaproduselor care contin in masa lor insecte daunatoare. n multe cazuri insa prezentainsectelor nu poate fi sesizata, acestea trecand neobservate la analiza, deoarece fie carecoltarea probelor nu s-a efectuat corect, fie ca gradul de infestare este atat de redusincat in probele recoltate nu se prinde nici o insecta. Odata cu cerealele descarcate,insectele ajung in instalatiile si celulele silozului, unde se inmultesc si dauneaza calitatiisi cantitatii produselor. Pentru a pune in evidenta existenta infestarii masei de cereale,

inainte ca acestea sa ia proportii, este necesar sa se verifice periodic masa de boabe.Verificarea trebuie facuta cu mare atentie astfel incat sa se stabileasca precis cantitateasi tipul insectelor daunatoare.

Existenta in depozit a boabelor cu embrionul distrus este un semn al prezenteiinsectelor. De asemenea temperatura poate constitui si ea un semn al infestariicerealelor. Existenta in celulele silozului a unor zone cu umiditate ridicata constituie deasemenea un indiciu ca cerealele sunt infestate.

Pentru stabilirea gradului de infestare se folosesc mai multe metode. Cea maifrecventa este aceea de a stabili, prin cernere, numarul de insecte existente intr-un

kilogram de boabe. O alta metoda este aceea prin care se determina cantitatea dedioxid de carbon din spatiul intergranular.

Insectele daunatoare cerealelor se impart in trei grupe:

- insecte cu aripi tari (coleoptere, gandaci), dintre care cele mai periculoase fiindgargaritele (curculionidae);

- fluturi (lipidoptere);

- acarieni.

Mijloacele de combatere a insectelor daunatoare cerealelor aflate in silozuri sunt dedoua feluri: - preventive;

- curative.

Mijloacele preventivesunt cele aplicate in scopul preintampinarii infestarii silozurilorsi a masei de cereale introduse spre depozitare. Aceste masuri constau in mod normal


8/56

din intretinerea curateniei in interiorul silozului si in exteriorul sau si executarea corectaa analizelor pentru a preveni introducerea in siloz a cerealelor infestate.

Mijloacele curativese aplica in cazul aparitiei insectelor daunatoare in masa decereale introduse in celulele silozului. Prin aceste mijloace trebuie distruse in totalitate

orice fel de insecte indiferent de stadiul lor de dezvoltare. Masurile ce se pot intreprindesunt fizico-mecanice, chimice si biologice.

Combaterea insectelor prin mijloace fizico-mecanice: este o metoda veche si usorpracticabila. Operatia consta in indepartarea prafului si a insectelor cu ajutorul periilor,maturilor si aspiratoarelor precum si cu ajutorul masinilor existente in siloz (separatorulaspirator de siloz si coloana d uscare). Procedeul nu este radical chiar cand cerealeletrec prin coloana de uscare, deoarece la reintroducerea lor in celulele infestate,insectele de pe peretii acestora isi reincep activitatea.

Combaterea insectelor prin mijloace chimice: se face cu substante sub forma de

vapori. Este cea mai eficace existand posibilitatea de a gaza atat masa de cereale cat siintreaga instalatie a silozului. Aceasta metoda de dezinsectie a cerealelor poartanumele de gazare. Prin acest procedeu se distrug insectele in toate stadiile, in conditiide ermetizare perfecta si de respectare a normelor de tehnica securitatii muncii. Efectuloperatiei de gazare depinde de proprietatile insecticidului, de metoda utilizata si destarea produselor de gazat. n functie de acesti factori gazarea cerealelor se poate faceprin metode diferite. Indiferent de metoda de gazare aplicata, treptele ce trebuieparcurse sunt aceleasi:

- pregatirea spatiilor si a substantelor;

-

gazarea propriu-zisa;

- degazarea.

Pentru dezinsectia cerealelor prin gazare se folosesc un numar mare de substantechimice dintre care, cele mai utilizate sunt: acidul cianhidric (HCN), hidrogenul fosforat(PH3), oxidul de etilen (C2H4O) si bromura de metil (CH3Br). Acidul cianhidric,hidrogenul fosforat si oxidul de etilen sunt produse de import, iar bromura de metil sefabrica la noi in tara.

Alegerea insecticidului gazos depinde de activitatea lui nociva asupra insectelor in

toate stadiile lor biologice, de proprietatile fizice si chimice care influenteaza modul lorde aplicare, precum si de temperatura si umiditatea cerealelor si a mediului din siloz.

Folosirea acidului cianhidric, (HCN), este cea mai frecventa. Sub denumirea dezyklon sau Uragan D se foloseste acid cianhidric stabilizat impregnat in discuri deceluloza, kieselgur sau in granule de gips ambalate in cutii de tabla de diferite capacitatisi inchise ermetic. Actiunea insecticida a acidului cianhidric este in functie detemperatura. ntre 0 si 17 C gargarita graului are o rezistenta mare, iar intre 25 si 35 C


9/56

rezistente ei slabeste foarte mult. Din acest motiv, gazarea cu acid cianhidric nu esteposibila decat la temperatura minima de 17 C. n lunile cu temperaturi mai scazute,gazarea cu acid cianhidric nu se poate realiza. Gazarea se poate face in conditiinormale incepand cu luna mai si terminand cu luna octombrie.

Hidrogenul fosforat gazos, (PH3), se foloseste si el pe scara larga la gazareacerealelor. Produsul (Delicia) contine fosfura de aluminiu si are o actiune toxica foartepronuntata distrugand total insectele, ouale si larvele din masa de cereale.

Oxidul de etilen, (C2H4O), este un produs care se foloseste in asociere cu dioxidulde carbon in raport de 9:1deoarece singur este foarte exploziv. Aceasta combinatie sefoloseste la gazarea cerealelor in celule special construite.

Un alt produs folosit pentru dezinsectie este bromura de metil, (CH3Br), utilizata inspecial in instalatiile de pregatire si macinare a cerealelor.

Conservarea graului se poate face in mai multe feluri. Noile tipuri de conservareadoptate la nivel mondial sunt:

Conservarea la temperaturi scazute;

Conservarea prin aerare activa;

Conservarea anaeroba;

Conservarea pe cale chimica;

Conservarea prin radiatii.

Conservarea la temperaturi scazute(conservarea prin racire) este o metodacare se foloseste pe scara din ce in ce mai larga in toate tarile producatoare de cereale.Deoarece continutul de umiditate al graului proaspat recoltat este prea mare ca sapermita o depozitare fara riscuri de degradare si deoarece uscarea lui nu se poaterealiza in ritmul strangerii recoltei, se recurge frecvent la conservarea la temperaturiscazute.

Scopul conservarii prin racire este eliminarea autoincalzirii si incingerii boabelorcu un continut ridicat de umiditate, reducerea activitatii biologice a acestora precum si

franarea dezvoltarii microflorei, acarienilor si insectelor.

Exista o stransa corelatie intre continutul de umiditate al cerealelor sitemperatura care asigura conservarea in conditii optime. Cu cat temperatura cerealelorsupuse conservarii este mai joasa cu atat continutul de umiditate care permite o bunapastrare a acestora poate fi mai ridicat. Studiile facute in tarile mari producatoare decereale, unde se gasesc in functiune diferite tipuri de agregate frigorifice, arata ca


10/56

cerealele cu o umiditate de pana la 17 % se pot conserva in conditii bune prin racire latemperaturi de 1216 C.

La alegerea variantei de conservare prin racire trebuie luata in considerarebiologia semintelor si a organismelor care provoaca deteriorarea acestora precum si

destinatia produsului. Temperatura optima de dezvoltare a insectelor daunatoaredepaseste 15 C, iar umiditatea minima este in jur de 10%.

La acarieni temperaturile optime sunt mai mici decat la insecte iar continutullimita de umiditate este mai mare. n ceea ce priveste microorganismele, aceste sedezvolta intr-un domeniu mai larg de temperatura (0-50 C),dar necesita o umezealarelativa a aerului intergranular in jur de 70 %. Pentru eliminarea efectelor negative aleinsectelor daunatoare si a microflorei, metoda de conservare ideala ar fi aceea care prinrealizarea temperaturilor joase sa elimine insectele, iar prin umiditate redusa sa limitezemicroflora, acarienii si metabolismul semintelor.

Problema principala care se pune la conservarea prin racire a graului umed,este aceea de a gasi cat de joasa trebuie sa fie temperatura la un continut dat deumiditate. La continuturi mari de umiditate ar fi necesare temperaturi situate mult sub 0C, pentru ca activitatea microorganismelor sa fie impiedicata, deoarece Aspergillusglaucus, cateva specii din Penicillium, Cladosporium, Fusarium si Mucor, ca si uneledrojdii se dezvolta de la5 C pana la8 C. Acarienii sunt activi in produsele cu uncontinut mare de umiditate si la temperaturi nu prea mari, dar mor repede la temperaturice trec mult de 30 C sau la un continut de umiditate scazut. Deoarece unii acarieni(Acarus siro) se hranesc aproape numai cu embrionul bobului, produsul infestat supusconservarii, cu un continut mare de umiditate, poate suferi o pierdere a puteriigerminative, afara de cazul cand temperatura produsului este redusa repede si tinuta

permanent sub 5 C, in special la suprafata, acolo unde se afla majoritatea acarienilor.

Realizarea temperaturilor scazute pentru conservarea graului se poate asiguraprin mai multe metode. La ora actuala, metodele cele mai larg folosite sunt:

- uscarea la temperatura ridicata, folosind instalatia de refrigerare ca pompa decaldura;

- dehidrorefrigerarea sau uscarea la temperatura scazuta;

- racirea simpla a produsului;

- folosirea aerului conditionat pentru mentinerea continutului de umiditate sitemperatura la valoarea dorita.

Conservarea prin aerare activa consta in schimbarea periodica a aeruluiintergranular din masa de boabe cu aer atmosferic neconditionat, in scopul reduceriitemperaturii acesteia, cu toate efectele sale. Folosind aer atmosferic rece se asiguramarirea duratei de conservare fara pierderi a produselor. Fata de conservarea la


11/56

temperaturi scazute cu utilizarea agregatelor de racire, aceasta prezinta avantajul ca nunecesita consum de energie pentru racirea aerului, dar si marele dezavantaj aldependentei de temperaturi scazute.

La aerarea activa are loc un transfer de caldura si masa care duce la stabilirea

unui echilibru higrometric intre produs si aerul intergranular. Pe acest considerenttemperatura si umezeala relativa a aerului sunt parametrii esentiali care definesceficienta aerarii. Desfasurarea operatiei de aerare activa este deci conditionata deexistenta aerului atmosferic la parametrii doriti.

Aerarea graului cu aer atmosferic se face numai atunci cand efectul tehnologic finaleste pozitiv, deci cand are ca efect reducerea temperaturii si eventual umiditatiiprodusului.

Schema instalatiei degazare a cerealelor

1-grup de distribuire a gazelor;

2-celula de gazare;

3-elevator;

4,5-transportor orizontal


12/56

Scopul urmarit de aerarea activa poatefi diferit: racirea cerealelor si reducereaumiditatii acestora in vederea grabiriiproceselor de maturizare dupa recoltare;pastrarii facultatii germinative a graului;

distrugerea daunatorilor si a microflorei.

Cel mai frecvent, aerarea activa insilozuri se face in scopul racirii produselor,reducerii activitatii biologice si a microflorei sidaunatorilor.

n silozurile din tara noastra se folosesc aproape in exclusivitate instalatii deaerare activa cu camera de presiune sub forma de tor circular montat la baza celulei.

La alegerea parametrilor aerului pentru aerarea activa, trebuie precizat scopul

urmarit, daca aceasta se face pentru o conservare prealabila sau pentru o prelucrarefinala. n cazul utilizarii aerului atmosferic pentru o conservare prealabila, cand seaereaza produse cu umiditati mai mari de 16 %, problema care se pune estemicsorarea temperaturii produsului intr-un timp foarte scurt. n acest caz aerulatmosferic trebuie sa aiba o temperatura mai mica decat a graului, umezeala relativa aacestuia prezentand o importanta secundara. Atunci cand aerarea se face in scopulcresterii stabilitatii cerealelor, la conservare se urmareste obtinerea unei temperaturioptime de conservare, fara o crestere a umiditatii acestora. Factorul timp are in acestcaz un rol secundar, iar temperatura si umezeala relativa a aerului devin factorihotaratori.

Conservarea anaeroba (autoconservarea cerealelor) se foloseste mai alespentru conservarea cerealelor furajere.

Principiul autoconservarii se bazeaza pe reducerea activitatii vitale aorganismelor vii (cereale, microflora, daunatori) intr-un mediu lipsit de oxigen. Drojdiilesi mucegaiurile, in marea lor majoritate, au nevoie de oxigen pentru dezvoltare, desisunt specii de mucegaiuri facultativ anaerobe precum ar fi Fusarium, Mucor, Rhizopus,

Aureobazidium, Monascus. Acestea se pot dezvolta numai daca substratul continefactori biotici esentiali si anume tiamina si acid nicotinic. Practic, conservarea anaerobase realizeaza in spatii ermetic inchise, in care se modifica compozitia aeruluiintergranular. Datorita proceselor de respiratie a cerealelor oxigenul din aerulintergranular este inlocuit cu dioxid de carbon. nlocuirea oxigenului din aerulintergranular diminueaza pana la oprirea definitiva procesul de respiratie aeroba,reducand astfel cantitatea de caldura degajata si franand concomitent dezvoltareamicroflorei aerobe si a daunatorilor.

Metoda prezinta insa o serie de dezavantaje printre care cele mai importante sunt :


13/56

- conservarea anaeroba este insotita de producerea alcoolului etilic, acidului acetic,cu efect de depreciere a calitatii cerealelor;

- la conservarea anaeroba a cerealelor cu umiditati mari (peste 18 %), inlocuireaoxigenului din spatiul intergranular cu dioxidul de carbon, ca urmare a procesului de

respiratie aeroba, se realizeaza lent, perioada in care se dezvolta o serie demucegaiuri aerobe. Din aceasta cauza pentru urgentarea trecerii la respiratiaanaeroba se procedeaza la extragerea oxigenului prin crearea vidului in masa decereale, sau la introducerea dioxidului de carbon sau a altor gaze in masa de boabecu acelasi efect, varianta fiind cunoscuta ca metoda conservarii in atmosferacontrolata;

- la conservarea anaeroba activitatea seminala se diminueaza sau se pierde, faptpentru care cerealele de samanta nu pot fi conservate prin aceasta metoda.

Conservarea pe cale chimica consta in introducerea in masa de boabe a unor

substante chimice sterilizante, in scopul franarii dezvoltarii microflorei, insectelor siacarienilor si activitatii vitale a boabelor. La cerealele cu un grad ridicat de umiditate,metoda prezinta interes pentru pastrarea temporara a cerealelor in bune conditii pana lauscarea lor.

Pentru acest tip de conservare se utilizeaza frecvent substante ca: dicloretanul,cloropicrina, metabisulfitul, thioureea. Aceasta metoda se foloseste mai ales in tarilemari producatoare de cereale ca S.U.A., Canada, Rusia.

Conservarea prin radiatii se bazeaza pe efectele sterilizante si inhibitoare aleradiatiilor gama asupra semintelor. Cerealele cu umiditati ridicate iradiate cu Co60pot fi

pastrate timp indelungat, fara deprecieri calitative. Doza de radiatii necesara asigurariiunei conservari corespunzatoare depinde de continutul in umiditate al boabelor.

Rezultatele obtinute prin aceasta metoda de conservare nu justifica insa din punctde vedere tehnic si economic extinderea ei, iar dozele mari limiteaza posibilitateafolosirii produsului in scopuri alimentare. n unele tari, conservarea prin radiatii serealizeaza ca efect secundar al tratamentului de combatere a daunatorilor, operatiepentru care se folosesc doze mici de radiatii cu efect de inhibare a microflorei,daunatorilor si activitatii vitale acerealelor.

Baza materiala a sectorului de depozitare poate fi constituita din silozuri saumagazii, realizate pe intreg teritoriul tarii si in special in zonele mari producatoare degrau.

Necesitatea construirii unui depozit a aparut din urmatoarele motive:


14/56

asigurarea unui stoc de cereale necesar functionarii continue a morii pe o perioadamai mare de timp, in vederea evitarii unor goluri in aprovizionarea cu materii primeprovocate de diferite imprejurari;

pastrarea si conservarea materiilor prime in conditii optime;

crearea conditiilor necesare formarii unor partizi de macinis omogene calitativ invederea asigurarii unui regim tehnologic de prelucrare constant;

asigurarea livrarii de faina corespunzatoare indicilor din standardele de calitate;

crearea unei precuratiri brute a cerealelor in scopul indepartarii corpurilor mari si aprafului in afara sectiei de curatatorie si de moara propriu-zisa.

Depozitele de cereale ale morilor cu regim comercial si cu capacitate mare deproductie sunt depozite cu caracter permanent, mecanizate sau semimecanizate si, in

majoritatea cazurilor sunt separate de moara propriu-zisa sau de curatatorie.

Depozitele de cereale pentru morile comerciale se impart in :

- magazii (hambare) mecanizate;

- silozuri semimecanizate;

- silozuri complet mecanizate.

Din punct de vedere al posibilitatilor de precuratire a graului , depozitele se impart in:

- depozite de cereale fara utilaje de precuratire;

- depozite de cereale cu utilaje de precuratireamplasate in curatatoria morii;

- depozite de cereale cu utilaje de precuratire independente.

Magazi i le de c ereale Sunt construite din lemn (dar din ce in ce mai rar) sau dincaramida. Depozitarea graului se face pe orizontala , in straturi de o anumitagrosime sau sub forma de gramada.

Constructia magaziilor de cereale trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru aputea fi corespunzatoare pentru depozitarea cerealelor :

a. pardoselile trebuie sa asigure protectia cerealelor contra umezelii si sa impiedicepatrunderea rozatoarelor . Pardoselile se fac de obicei la 5060 cm. deasuprapamantului.


15/56

b. peretii trebuie sa asigure etanseitatea contra scurgerilor de cereale, sa asigureprotectia impotriva apei de ploaie si sa fie bine incheiati , pentru a permite dezinfectareacerealelor cu substante chimice;

c. acoperisurile trebuie etansate pentru protejarea impotriva intemperiilor.

Magaziile se pot construi cu parter sau cu mai multe etaje, ele impartindu-se in: magazii (hambare) simple si magazii (hambare) cu etaje.

Magazi i le (hambarele) sim plese construiau de obicei din lemn (ceea ce nu se mairecomanda) si pe un singur palier. Ele sunt destinate depozitarii cantitatilor mici degrau. Constructia este impartita in hambare, iar inaltimea pe care se poate depozitaeste de 3m.

ncarcarea se face manual sau cu mijloace de transport mecanizate mobile peculoarul central destinat special acestui scop. Acest culoar serveste si pentru

executarea operatiilor de precuratire a cerealelor cu utilaje mobile ( selectoare decereale, vanturatori). n cazul in care magazia este construita la 50-60 cm. inaltime depamant, ea este prevazuta la usile de intrare cu o rampa de incarcare-descarcare.

Magazi i le (hambarele) cu etajeau fost construite ca o consecinta a necesitatiispatiului redus de depozitare si pentru imbunatatirea conditiilor datorita mecanizarii.

Astfel, s-au creat si conditii mai bune de depozitare, aerisirea facandu-se prin simplascurgere a graului de la un etaj superior la unul inferior. n general sunt construite dincaramida si beton armat, fiind prevazute sa fie deservite si de linii de cale ferata.

Magazia cu etaje, mecanizata, este prevazuta cu utilaje necesare unei incarcari si

descarcari mecanice (elevatoare, transportoare cu melc). Precuratirea cerealelor sepoate realiza cu ajutorul unui separator-aspirator, efectuandu-se si cantarirea cerealelorsupuse precuratirii cu ajutorul unui cantar automat. Magazia este prevazuta si cu oinstalatie de aerare activa (fortata) a cerealelor depozitate.

Fig.15. Sectiune printr-omagazie de cereale


16/56

Depozitarea grauluiin magazii prezinta o seriede dezavantaje :

- nu se permite

mecanizarea complexaa operatiilor deincarcare, descarcaresi transport;

- nu se poate depozita o cantitate mare pe unitatea de suprafata;

- conditiile igienice sunt necorespunzatoare, datorita prafului dezvoltat in timpulmanipularii cerealelor;

- graul nu poate fi depozitat pe loturi calitative.

Silozuri le de cereale

Sunt depozite in care graul este depozitat pe verticala, in celule de diferite tipuri sidimensiuni. Aici are loc primirea, precuratirea, compartimentarea, pastrarea siconservarea graului in vederea procesarii. Silozurile asigura o mecanizare completa aoperatiilor de incarcare-descarcare si a precuratirii cerealelor dar si conditii mult maibune de conservare a cerealelor.

Constructiv, silozurile se impart in trei grupe, in functie de materialul din care suntconstruite: silozuri din lemn (care nu sunt indicate a mai fi folosite deoarece prezinta

dezavantaje atat in limitarea posibilitatilor de compartimentare cat si in mecanizareainterna a vehicularii cerealelor), silozuri metalice si silozuri din beton armat. Capacitateatotala de depozitare, precum si capacitatea celulelor, determina de multe ori simaterialele din care se construiesc silozurile. Silozurile de pe langa morile de medie simare capacitate se construiesc din beton armat, iar silozurile de capacitate mai mica sepot construi din virole si profiluri de otel.

Silozuri le metal icesunt constructii care dureaza o perioada mare de timp, se potconstrui pe o inaltime mare de depozitare (20-30 m) sunt perfect etanse ceea ce ducela o buna conservare a graului.

Si lozuri le din beton armatpot face corp comun cu moara (pentru a se utilizaterenul la maxim) sau pot fi separate de corpul morii . Se construiesc cu celule dediferite forme : patrate, hexagonale sau rotunde, cea mai economica forma de celulafiind cea cu sectiune circulara deoarece cuprinde cea mai mare suprafata si se executacel mai rapid.


17/56

Fig.16. Schema unui siloz metalic cu celule cilindrice

1-celule metalice; 2- elevatoare pentru alimentarea si evacuarea graului din celule; 3- transportor orizontal pentru alimentarea celulelor cu grau;4- transportor orizontal pentru evacuarea graului din celule.

Fig.17.Schema de amplasare si functionare a turnului masinilor;

1buncar de primire; 2celule de depozitare; 3elevatoare; 4transportoare orizontale

Pentru asigurarea pastrarii corespunzatoare este necesar ca, atat celula, cat sigraul, sa indeplineasca anumite conditii :

- celula trebuie sa aiba peretii uscati, perfect netezi, sa nu se desprinda tencuialade pe ei si sa nu impurifice graul. De asemenea trebuie sa fie aerisita siprevazuta cu un sistem de inchidere etansa.

- cerealele trebuie sa corespunda calitativ si mai ales din punct de vedere alcontinutului de umiditate . Pastrarea graului cu un continut de umiditate mai mare

de 14% pune in pericol calitatea lui.

n afara celulelor de depozitare, silozurile mai sunt prevazute cu un turn almasinilor , despartit in mai multe etaje, in care sunt amplasate utilaje de transport ininteriorul silozului, utilaje pentru separarea impuritatilor, cantare automate, instalatii dedesprafuire si dezinsectare a cerealelor. La amplasarea silozului nu trebuie sa se piardadin vedere faptul ca praful mineral si vegetal, existent in masa de cereale, prinvehiculare, creeaza un mediu prielnic exploziilor si pune in pericol existenta intregii


18/56

unitati. Din acest motiv este necesar ca silozul si instalatiile lui de vehiculare interna sanu faca corp comun cu celelalte sectii ale morii.

Fig.18.Sectiune longitudinala prin silozul de cereale.

Capacitatea silozului morii estedictata de urmatorii factori: formareaunei poveri cantitativ-calitativecorespunzatoare macinisului efectuat;acoperirea in orice moment aconsumului de faina; formarea unui stocnormativ cerut pentru a puteaaproviziona moara o perioada mare detimp.

Silozurile trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

capacitatea de depozitare sa fie corelata cu capacitatea de productie a morii pe operioada de minim 20 de zile. Capacitatea lui trebuie sa fie mai mare dacaaprovizionarea se face de la distante mari;

sa fie dotat cu instalatii de preluare , transport intern si precuratire corelate din punctde vedere a capacitatii, astfel incat pe fluxul tehnologic sa nu apara avalanse saustrangulari prin infundare;

sa fie dotat cu instalatii de dozare si evacuare corespunzatoare cu cele deprelucrare din sectia de curatire si conditionare; compartimentarea silozului trebuiefacuta in asa fel incat sa existe posibilitatea ca cerealele sa se depoziteze pe loturicu indici calitativi apropiati. Pentru aceasta este necesar ca celulele saucompartimentele sa aiba o capacitate de depozitare care sa nu depaseasca 200tone fiecare. n cazul in care exista posibilitatea ca moara sa fie aprovizionata cucereale de calitate constanta, celulele sau compartimentele pot avea capacitatea de5001000 t fiecare. Capacitatea de depozitare a celulelor determina in cele maimulte cazuri forma geometrica a acestora. Astfel, acolo unde se construiesc silozuri


19/56

cu celule de capacitate de pana la 200t, forma acestora este rectangulara, iar candse construiesc silozuri cu celule de 500-1000 t, forma celulelor este cilindrica.

Fig.19. Siloz cu celulepatrate Fig.20. Siloz cu celulehexagonale.

amplasarea silozului se face astfel incat sa existe cele mai bune conditii de primiredin mijloacele de transport, dar si de evacuare si alimentare cu cereale a sectiei decuratire si conditionare.

Pastrarea si conservarea graului in silozuri prezinta o serie de avantaje:

- se permite o mecanizare avansata a operatiilor de transport, incarcare sidescarcare;

- se poate depozita o cantitate mult mai mare de cereale pe unitatea de suprafata;

- conditiile de lucru sunt igienice;

- se asigura conditii mai bune de conservare a graului.

Silozurile sunt investitii costisitoare, fapt pentru care utilizarea lor la capacitateaproiectata este obligatorie pentru asigurarea unei exploatari eficiente. Folosireaintegrala a spatiului construit depinde in mare masura de gradul de mecanizare aloperatiilor de incarcare-descarcare, problemele cele mai mari aparand la magaziile decereale.

Solutiile prevad folosirea transportoarelor mobile pentru incarcare-descarcare, saufolosirea benzii transportoare pentru incarcare si a transportorului cu lant pentru


20/56

descarcare. Pentru evacuare se foloseste principiul gravitatiei, prin curgere libera, iaracolo unde nu se poate cerealele sunt antrenate de transportoare mobile. Deasemenea, pentru transportul cerealelor se folosesc elevatoare, transportoare cu lant sicu banda, transportoare cu snec, precum si transportoare pneumatice de diferitecapacitati. Folosirea mijloacelor de transport eficiente duce la cresterea coeficientului de

utilizare al spatiului de depozitare, la crearea unor conditii igienice in interiorulmagaziilor, precum si la eliminarea deseurilor in timpul transportului.

Datorita complexitatii si importantei pastrarii si conservarii graului, se impune oatenta actiune in ceea ce priveste intretinerea depozitelor pentru aceste cereale.

Operatiile de intretinere a depozitelor de grause grupeaza in doua mari categorii:

a. intretinerea in stare buna a elementelor de constructie, in vederea asigurariiintegritatii cerealelor;

b. intretinerea curenta a depozitului prin masuri de combatere adaunatorilor: maturare, deratizare si dezinsectie.

Maturareaperiodica si perierea depozitelor trebuie sa se faca dupa un grafic cecorespunde cu perioadele de evacuare a celulelor. Celulele de siloz ( peretii) se vaperia de catre un personal specializat prin coborare in celula cu troliul mecanic.

Deratizarease executa de 3 - 4 ori pe an cu substante chimice (antu, varfarina,stricnina) sub forma de momeli (amestecuri de salam sunca sau slanina cu substanteotravitoare), care sunt amplasate la gurile de iesire ale rozatoarelor. Dupa o perioadade timp (24 - 48 de ore) se aduna momelile neconsumate si cadavrele rozatoarelor.

Dezinsectiaeste o alta metoda de intre4tinere a depozitelor morilor. Dezinsectia seexecuta o data pe an, cu scopul distrugerii tuturor insectelor care se gasesc in peretiidepozitelor, in pardoseli, tavane, tamplarie, utilaje sau chiar produse depozitate.

Aceasta operatie necesita o curatire minutioasa a tuturor elementelor interioare deconstructie, a utilajelor, precum si etanseitate perfecta a ferestrelor usilor si gurilor deaerisire in cazul tratarii cu substante chimice ca : cloropicrina, acid cianhidric, bromurade metil.

O metoda mai simpla si cu efecte bune este si dezinsectia cu substante chimice lichideca : DDT, lindan, piretrine. Aceste substante se prepara ca emulsii in combinatie cu apa

si se stropesc cu matura sau prin pulverizare cu vermorelul.

Aceste masuri, bine organizate si efectuate la timp, dupa un grafic dinaintestabilit, asigura o igiena corespunzatoare produselor depozitate, precum si muncitorilorcare lucreaza in aceste depozite.

5.2.2. Operatii tehnologice la depozitare


21/56

Cerealele care sosesc in mori, desi au fost supuse unui proces de curatare labazele de receptie de la care provin, contin totusi multe impuritati. Prezenta acestorimpuritati in masa de grau exercita influente negative atat in timpul vehicularii cerealelorin siloz dar si in timpul depozitarii. Dintre efectele negative se mentioneaza:

- infundarea instalatiilor de transport;

- ingreunarea evacuarii din celulele de siloz;

- favorizarea dezvoltarii insectelor;

- ocuparea inutila a spatiilor de depozitare.

Depozitarea graului in silozul morii se desfasoara dupa un anumit flux tehnologiccare cuprinde o serie de operatii :

descarcarea cerealelor din mijlocul de transport;

evacuarea graului din sorbul silozului, cantarirea, precuratirea, cantarirea siintroducerea in celule; (vezi anexa 4)

evacuarea graului din celule, dozarea pentru amestec, cantarirea si trimiterea lui lacuratitoria morii; (vezi anexa 5)

recircularea si prefirarea pentru prevenirea incingerii;

evacuarea si trimiterea graului si catre alte unitati de morarit, in cazul in care moara

respectiva are si sateliti

ventilarea utilajelor instalatiilor si a graului din siloz.

Toate operatiile tehnologice, care au loc in silozul de cereale, se executa cuurmatoarele categorii de utilaje si instalatii: sorbul sau statia de primire; utilaje detransport intern (elevatoare, snecuri, redlere sau transportoare cu banda, tubulatura,distribuitoare si subere); instalatii de ventilatie formate din ventilatoare, cicloane,conducte si subere; aparate de masura volumetrica si gravimetrica; masini de curatitgraul; motoare si transmisii de actionare; diverse accesorii de comanda si control.

Schema tehnologica de depozitare a graului este prezentata in figura urmatoare:


22/56

Fig.21.Schema tehnologica de precuratire agraului intr-un siloz celular

1-buncar de primire; 2-transportor colector de la buncare; 3-elevatoare; 4-buncar de rezerva;

5-tarar; 6-buncar; 7-cantar automat; 8-elevator; 9-transportor orizontal; 10-celule;

11-transportor colector; 12-ventilator; 13-ciclon; 14-ventilator; 15-ciclon; 16-guri de saci.

n timpul depozitarii exista unele operatii pe fluxul tehnologic, cum arfi uscareagraului siaerareaactiva a acestuia, care sunt mari consumatoare decombustibil , dar au si o importanta deosebit de mare pentru conservarea boabelor.Umiditatea boabelor este un factor important care trebuie luat in considerare latransportul, manipularea si conservarea acestora. Cresterea umiditatii produselor duce


23/56

la cresterea greutatii volumice si implicit la ocuparea unui volum mai mare al spatiilor dedepozitare sau mijloacelor de transport, o diminuare a vitezei de curgere libera si maiales, la inrautatirea calitatii acestora la depozitare.

Uscarea cerealelor se poate face natural, prin utilizarea energiei solare,

sau artificialprin diferite metode.

A . Uscarea naturalase poate face rudimentar, prin expunerea produsului actiuniirazelor solare sau prin mijloace moderne de captare a energiei solare. Uscarea naturalaprezinta o importanta deosebita intrucat in paralel cu economisirea unor cantitatiinsemnate de combustibili se asigura mentinerea integrala a insusirilor tehnologice siseminale a cerealelor, se stimuleaza procesul de maturizare si creste rezistentaacestora la actiunea microflorei.

B . Uscarea art i f ic iala, desi necesita un consum apreciabil de combustibil si in unelesituatii poate duce la deteriorarea insusirilor tehnologice si seminale ale produselor, a

fost si continua sa ramana metoda cu cea mai mare pondere in practica uscariicerealelor. n toate cazurile uscarii artificiale, procesul consta in transmiterea calduriicerealelor supuse uscarii, migrarea umiditatii din straturile interioare la suprafata sievaporarea acesteia sub forma de vapori.

Eficienta procesului de uscare la uscatoarele industriale este conditionata deregimul de uscare adoptat, respectiv de temperatura agentului de uscare la intrare incamera de uscare, de temperatura de incalzire a boabelor si de durata procesului.Regimul de uscare adoptat influenteaza asupra insusirilor de macinis, insusirilortehnologice si seminale, precum si asupra valorii alimentare si comerciale a cerealelor.Prin uscarea graului la temperaturi prea ridicate se produce calirea boabelor si implicit

ingreunarea procesului de macinis.

Rezultatele obtinute in elaborarea unor regimuri de uscare a mai multor soiuri degrau, in cadrul facultatii IATP - Galati, laboratorul de Tehnologia si utilajul conservariicerealelor, au evidentiat faptul ca modificarea insusirilor tehnologice si seminale estestrans legata de temperatura de incalzire a acestora. Astfel, la o temperatura maxima aboabelor de 45 C, se constata o crestere usoara a indicelui glutenic si o scadereneinsemnata a indicelui de deformare si o reducere a energiei germinative la 60 %.Pemasura cresterii temperaturii de incalzire de la 60C pana la 80 C, indicele glutenicscade, deformatia creste, glutenul devine foarte extensibil si lipicios, iar energiagerminativa scade pana la zero. n functie de insusirile calitative si destinatia produselorse recomanda regimuri de uscare caracterizate printr-o temperatura a agentului deaproximativ 110 C si temperatura maxima de incalzire a produselor de 45C,pentrugraul destinat industrializarii, iar in cazul graului de samanta se recomanda catemperatura agentului de incalzire sa fie de 80 C iar temperatura maxima de incalzire aprodusului sa fie de 40 C.

n urmatorul tabel se prezinta variatia parametrilor de uscare a cerealelor in functiede temperatura agentului de uscare.


24/56

Temperaturaagentului deuscare,

Tag, C

Temperaturade uscare aprodusului,Tp, C

Durataprocesuluide uscare, u, min

Extractiadeumiditate,

u, %

Limitele devariatie aumiditatii

Energia degerminare

Eg, %Ui Uf

70 40 30 1,3 14,5 15,2 92,575 45 30 1,3 14,5 13,0 8080 50 30 1,8 14,5 12,7 73

n multe din tarile mari producatoare de cereale, s-au imbunatatit instalatiile deuscare atat in ceea ce priveste randamentul operatiei cat si in ceea ce privesteconsumul de energie si de combustibil. Astfel, au aparut imbunatatiri ale procedeului inFranta, S.U.A., cele mai multe fiind prin utilizarea energiei neconventionale.

Iata, spre exemplu, variatia temperaturilor cerealelor uscate intr-un uscator cucaptator solar, in functie de temperatura aerului atmosferic:

Oradeterminarii

Temperatura aeruluiatmosferic, C

Temperaturaaerului la iesirea dincaptatorul solar, C

Temperaturaprodusului intimpul uscarii, C

11,00 28 68 4012,00 31 74 4313,00 33 78 4514,00 35 80 4815,00 36 82 49

Aerarea cerealelor se realizeaza prin introducerea in masa de cereale acurentilor de aer sub presiune. Vehicularea aerului se face cu ajutorul ventilatoarelorcare asigura schimbarea aerului intergranular .

La realizarea aerarii active trebuie sa se ia in considerare: cantitatea de aernecesara, inaltimea stratului de cereale de aerat si durata procesului. Pentru aerareaactiva este necesara o cantitate suficienta de aer care sa asigure schimbarea repetataa aerului intergranular. Debitul de aer necesar aerarii active trebuie sa evitecondensarea vaporilor pe suprafata boabelor si este in functie de continutul in umiditatesi temperatura cerealelor. naltimea stratului de cereale depinde de umiditatea acestorasi de modul in care se face aerarea. n cazul aerarii cerealelor din celulele de siloz,instalatiile de aerare sunt astfel calculate, incat sa asigure aerarea in bune conditii acelulelor pline.

Durata aerarii este in functie de: debitul de aer, de caracteristicile cerealelor side diferenta de temperatura dintre aerul atmosferic si produsul supus conservarii. Dinacest punct de vedere este recomandat ca aerarea sa se faca in anotimpul rece, iar inperioadele calduroase, in general noaptea, cand temperatura aerului este mai scazuta.


25/56

Instalatiile de aerare activa din silozuri sunt constituite din sisteme de distribuirea aerului realizate in diferite variante constructive si un ventilator care asigurastrabaterea coloanei de material. Instalatiile de aerare activa folosite pe scara larga lanoi in tara sunt de tip vertical cu camera de presiune sub forma de tor circular. Acesteaau marele neajuns ca realizeaza totdeauna o aerare totala, chiar daca nu se impune

decat o aerare partiala si sunt mari consumatoare de energie. Drept urmare se preferasistemele de aerare orizontale, cu aerare partiala a produsului din celula si un consummai redus de energie. Un astfel de sistem poate fi prevazut cu elemente tubulare saucanale de aerare, amplasate in perimetrul celulei.

RECEPTIA PRODUSELOR (vezi anexa 6)

Cerealele care sosesc si urmeaza a se prelucra in moara sunt supuse unoroperatii de verificare a cantitatii si calitatii, numite receptie cantitativa, respectiv receptiecalitativa. Verificarea cantitatii se face de regula prin cantarire, iar a calitatii prin analizede laborator.

Cu receptia cantitativ-calitativa si compartimentarea cerealelor in siloz incepe defapt pregatirea lor pentru macinis.

Datele inregistrate in urma determinarilor facute insotesc cerealele pe totparcursul procesului tehnologic de prelucrare, iar caracteristicile cantitative si calitativeale produselor finite trebuie sa fie in concordanta cu cele inregistrate la receptie. Dacareceptia cantitativa se rezuma numai la operatia de cantarire, cea calitativa implica oserie de operatii de prelevare a probelor, analize de laborator si calcule.

Receptia cantitativase face inainte de intrarea cerealelor in siloz, prin cantarire,

in mijloacele de transport cu care se aprovizioneaza moara. Aprecierea volumetrica nueste recomandata deoarece ea poate duce la minusuri sau la plusuri cantitative.Cantarirea se executa fie pe cantare bascula, fie pe cantare automate (esterecomandat sa se foloseasca acestea din urma numai dupa precuratire, adica dupainlaturarea balastului pe care il constituie impuritatile).

Dupa felul sistemului de cantarire se pot realiza doua feluri de receptiicantitative:

- cantarirea directa a materiei prime, descarcarea ei si trecerea princantare basculante sau cupe ale cantarelor zecimale sau romane;

- cantarirea indirecta a materiei prime prin cantarirea mijlocului detransport cu marfa cu tot. Rezultatul receptiei cantitative provine din scaderea tareimijlocului de transport din rezultatul obtinut prin cantarirea bruta.

Receptia calitativa trebuie sa puna in evidenta cat mai corect indicii calitativi ailotului de cereale, indici care trebuie sa se incadreze in limitele standardului. Receptia


26/56

calitativa se face prin analize de laborator asupra probelor recoltate din mijlocul detransport cu care a sosit materia prima.

Receptia calitativa se face cu urmatoarele scopuri:

- determinarea exacta a masei uscate a produsului sosit, in vederea gestionariicorecte a lui;

- depozitarea corespunzatoare a produsului dupa umiditate, gluten, masahectolitrica, etc;

- plata materiei prime sosite;

- cunoasterea calitatii in vederea obtinerii produselor finite de calitatecorespunzatoare normelor in vigoare.

Indicii calitativi determinati de beneficiar pentru materia prima sunt urmaritiulterior pe tot parcursul prelucrarii. Aplicarea operatiilor tehnologice se face numai inconcordanta cu acestia. Indicii calitativi determinati la sosirea materiei prime furnizeazainca de la inceput o imagine asupra calitatii produselor finite. Importanta deosebita cetrebuie acordata stabilirii corecte a indicilor calitativi provine din faptul ca acestia stau labaza stabilirii gradului de extractie al fainii, la amestecul de cereale in vederea formariipartidelor omogene si la verificarea gestiunilor.

Receptia calitativa cuprinde doua faze:

- recoltarea si pregatirea probelor

- efectuarea analizelor si calculul indicilor de calitate.

Analizele ce se efectueaza la determinarea calitatii sunt reglementate prin standardesi se impart in doua grupe:

- analize organoleptice, care cuprind: examinarea aspectului, culorii, mirosului,gustului, infestarii;

- analize fizico-chimice, care cuprind: analizele ponderalemasa hectolitrica,masa relativa si absoluta a 1000 de boabe, determinarea continutului de

umiditate, a continutului de corpuri straine, a sticlozitatii, a continutului si calitatiiglutenului, precum si determinarea continutului de cenusa.

Rezultatele obtinute in urma analizelor se compara cu indicii calitativi inscrisi inbuletinul (certificatul) de calitate emis de furnizor, care conform legislatiei in vigoare,trebuie sa insoteasca cerealele sosite la moara. S-a constatat, din practica, ca rareoriindicii de calitate ai lotului primit, inscrisi de furnizor in certificatul de calitate, suntidentici cu cei determinati de catre beneficiar. Pentru a se evita divergentele dintre


27/56

furnizor si beneficiar, s-au stabilit reglementari privind tolerantele intre analizele celordoua parti (pentru umiditate maxim 0,4%, pentru masa hectolitrica maxim 3 g/l, pentrucorpuri straine maximul este stabilit in functie de procentul in care se gasesc acestea,pentru continutul de gluten maxim 2 %, pentru sticlozitate maxim 6 %, pentru aciditatemaxim 0,2 grade, pentru cenusa maxim 0,04 %).

Dupa efectuarea receptiei calitativcantitative se trece la descarcarea sidepozitarea graului, pe cat posibil separat, in functie de principalii indici calitativi, invederea formarii unor partizi cat mai omogene de macinis. Depozitarea separata, dupacriterii de calitate se numeste lotizare sau compartimentare. n functie de destinatiacerealelor se stabilesc si criteriile de compartimentare in depozit. Desi la receptiacalitativa se determina mai multi indici , la compartimentare se tine seama de unul, celmult doi indici calitativi.

Pentru a nu se ingreuna manipularea graului in interiorul depozitelor,compartimentarea (lotizarea) se face pe indici cat mai caracteristici pentru perioada de

timp respectiva sau pentru regiunea de cultura de unde se livreaza acestea. De obicei,diferentele calitative prea mari sunt limitate de standarde. n functie de conditiileclimatice sau de regiunile de cultura, pot aparea diferente sensibile la doi sau trei indici.Foarte rar se intampla ca sa apara simultan toti indicii cu diferente sensibile.

Se recomanda ca pentru faina de grau, lotizarea sa tina seama de unul dinurmatorii indici: continutul de gluten si calitatea acestuia; continutul de umiditate;continutul de impuritati; masa hectolitrica; masa a 1000 de boabe.

Compartimentarea reprezinta totalitatea masurilor ce se iau in mod organizat laintroducerea graului in silozurile morilor, in vederea realizarii amestecurilor dirijate sub

forma poverilor cantitativcalitative.

Compartimentarea se face in functie de destinatia produsului supus macinariipentru fabricarea fainurilor obisnuite de consum:

- pentru extractii obisnuite;

- pentru fabricarea fainurilor speciale (faina pentru fabricarea pastelor fainoase,faina grisata, etc.).

Compartimentarea generala in functie numai de destinatia economica nu

reuseste sa creeze partizi de grau uniforme din punct de vedere calitativ. De aceea serealizeaza si dupa anumiti indici calitativi principali. Acestia sunt: umiditatea,sticlozitatea, continutul in corpuri straine, glutenul, cenusa (continutul in substanteminerale), insusirile organoleptice, infestarea, masa hectolitrica.

n functie de continutul de umiditate, cerealele vor fi depozitate separat astfel:

- cereale cu umiditate scazuta pana la 13,5 %;


28/56

- cereale cu umiditate medie intre 13,5 si 15 %;

- cereale cu umiditate ridicata peste 15 %.

Nu se amesteca cereale cu umiditati diferite (dintr-o grupa in alta), deoarece are o

influenta negativa asupra calitatii produselor finite, datorita faptului ca se comportadiferit in procesul de prelucrare (macinare).

Indicele glutenic este un indice calitativ care caracterizeaza proprietatile depanificatie ale fainurilor care se obtin din macinis. Astfel:

- cerealele cu un indice glutenic care depaseste valoarea 35 se vor rezerva pentrufaina destinata industriei de paste fainoase;

- cerealele cu un indice glutenic intre 0 si 25 vor fi depozitate separat pentru a fiamestecate intr-un procent redus cu cele care au un indice glutenic mai ridicat

(intre 25 si 35).

Continutul in corpuri straine este un indice calitativ care influenteaza direct modulde reglare al utilajelor din curatitorie. Compartimentarea dupa acest indice nu estenecesara daca graul se incadreaza in anumite limite impuse, dar este obligatoriedepozitarea separata a granelor cu malura, taciune sau cu mirosuri nespecifice graului.

Aceste cereale se vor macina dupa anumite regimuri tehnologice speciale.

Continutul in substante minerale este necesar a se urmari in depozitele de grau.Compartimentarea in functie de continutul de substante minerale se face in felulurmator:

- grau cu continut sub 1,9 %;

- grau cu continut peste 1,9 %.

Nu este necesar sa se determine continutul in substante minerale la fiecare transport inparte, ci este bine sa se cunoasca pe zone de cultura continutul in substante minerale,pe baza caruia se face compartimentarea graului.

Cerealele infestate cu daunatori nu se depoziteaza in silozurile si magaziilemorii, ci vor fi refuzate sau vor fi descarcate in magazii separate si la o distanta cat mai

mare de moara. n aceste loturi se iau imediat masuri de combatere a daunatorilor.DESCARCAREA CEREALELOR

Cerealele sosite cu vagoane de cale ferata se descarca prin mai multe procedee,ca de exemplu: - lopatare manuala;

- descarcare gravitationala;


29/56

- descarcare cu lopeti mecanice;

- descarcare pneumatica;

- descarcare cu transportor elicoidal mobil;

- descarcare in releu, folosind succesiv lopeti mecanice, sorb (buncar) de primire,elevator, etc.

n figurile urmatoare se vor prezenta diferite tipuri de descarcare a cerealelorvenite in mori:

Fig.22.Descarcarea prin autobasculare si platforme basculate

Fig.23.Descarcarea cu lopata mecanica


30/56

Fig.24. Descarcatorulpneumatic

1-conducta; 2-recipient; 3-tremieinferioara; 4,7-ecluze; 5-suflanta; 6-ciclonet; 8-capul recipientului; 9-tubulatura de racord; 10-cutia deexpandare; 11-tub; 12-priza.

EVACUAREA SI TRANSPORTUL CEREALELOR N DEPOZITE

Evacuarea cerealelor din sorb se face intotdeauna prin caderea lor libera intr-unul sau mai multe utilaje de vehiculare interna. Reglarea debitului de cereale ce caddin sorb in utilajul de transport intern, se face cu mare atentie deoarece introducereaunei cantitati mari provoaca imediat sau intr-un timp foarte scurt, avarierea utilajuluirespectiv. Reglarea debitului se face cu subere manevrate manual sau mecanic.

Preluarea cerealelor din buncare se face, dupa caz, cu utilaje de transport peorizontala, pe verticala sau cu un releu format din aceste doua tipuri. Alegerea celui maibun tip de transportor este conditionata de urmatorii factori:

- cereala ce urmeaza a fi transportata;

- distanta de transport;

- capacitatea si viteza de transport.

Dupa pozitia lor de lucru, instalatiile de transport din interiorul silozului pot fi:

instalatii de transport pe orizontala, care cuprind:

transportoare cu lant;


31/56

transportoare cu banda;

transportoare elicoidale.

instalatii de transport pe verticala (de urcare si de coborare), care cuprind:

elevatoare cu cupe (pentru ridicare);

conducte si distribuitoare (pentru coborare).

instalatii de transport in orice directie, care cuprind:

transport pneumatic prin aspiratie;

transport pneumatic prin refulare;

transport pneumatic mixt (aspiratie-refulare).

n circuitul cerealelor de la buncarele de primire si pana la trimiterea lor la prelucrarese folosesc relee formate din transportoare orizontale, verticale pentru urcare siverticale sau inclinate lacoborare.

PRECURATIREA CEREALELOR

Cerealele sosite la mori, desi in mare masura au fost supuse unui proces decuratire la bazele de receptie de la care provin, contin totusi multe impuritati. Gradul de

impurificare admis la primire fiind stabilit prin standarde, norme interne sau conventiicontractuale directe.

Prezenta impuritatilor in masa de cereale exercita influente negative atat in timpulvehicularii lor in interiorul silozului cat si la depozitarea in celule. Dintre aceste influente,cele mai importante sunt:

- provoaca infundarea instalatiilor;

- ingreuneaza evacuarea din celule;

- favorizeaza dezvoltarea insectelor;

- ocupa spatiul de depozitare.

Pentru reducerea acestor efecte negative, cerealele se supun unei operatii decuratire partiala. Aceasta poarta numele de precuratire deoarece cantitatea de corpuristraine eliminata in aceasta etapa nu depaseste 20-25%. Corpurile straine eliminate auin general dimensiunile cele mai mari si cele mai mici fata de masa totala de corpuri


32/56

straine continute. Ele sunt formate din bulgari de pamant, pietre, paie, spice, pleava sipraf.

Pentru efectuarea precuratirii se folosesc utilaje specifice scopului. Utilajul folosit celmai frecvent la precuratire este separatorul aspirator de siloz, care se mai numeste si

tarar. Cel folosit in precuratire este de tipul TA-1216.

Acest utilaj are o constructie speciala si o mare capacitate de curatire, caracteristicace se datoreaza in primul rand inclinatiei ciururilor. Este o sita multietajata, prevazuta cuun sistem de separare pneumatica a particulelor usoare. Are 3 site inclinate oscilante cesepara particulele pe baza de diferenta de lungime, latime si grosime (marime). Estefolosit atat in precuratire (tarar) cat si in curatire.

Fig.25.Tararul

1 - gura de alimentare;

2a,2b,2cciururi (site);

3sistemul de actionare;

4 gura de aspiratie;

5a, 5b

camere de decantare;

6tub de aspiratie;

7roata cu excentric;

8filtre;

9jgheaburi inclinate;


33/56

10clapete;

Este compus dintr-o serie de elemente, dintre care elementul principal il constituie cadrul oscilant impreunacu caseta de ciururi cernatoare. Acesta este suspendat de corpul tararului prin patru articulatii elastice.

Latimea ochiurilor ciururilor (sitelor) descreste de sus in jos. Primul retine impuritatile grosiere respectiv sforile,pietrele, bulgarii de pamant, etc. Al doilea retine corpurile straine putin mai mari decat boabele de grau, iar al treilearetine ca refuz boabele de grau si elimina sub forma de cernut corpurile straine mai mici decat acestea. La intrarea sila iesirea graului din utilaj, boabele sunt supuse unui curent de aer in sens contrar deplasarii lor, pentru a se eliminaimpuritatile usoare precum pleava, paiele, praful, etc. Exista separatoare aspiratoare cu una sau doua camere dedecantare sau de detenta, asa cum se poate observa si din figurile prezentate mai inainte.

Operatia de precuratire este considerata eficienta atunci cand extrage peste 25%din corpurile straine mari si circa 20% din corpurile straine medii, mici si usoare. Pentruatingerea acestor procente, in desfasurarea operatiei de precuratire trebuie sa selucreze dupa urmatoarele reguli:

- sa se respecte incarcatura specifica pentru capacitatile de productie garantate defurnizorul utilajului;

- panza de cereale pe suprafata ciururilor sa fie uniforma;

- debitul si viteza aerului sa asigure numai extragerea corpurilor straine;

- suprafata ciururilor sa fie perfect plana;

- ciururile sa fie permanent curatate;

- miscarea de dute-vino sa nu produca vibratii intregului utilaj.

CNTARIREA CEREALELOR

Dupa efectuarea operatiei de precuratire, cerealele sunt trecute printr-un cantarautomat. Operatia are ca scop sa masoare cantitatea de cereale ce intra in celule dupace a fost indepartata o parte din corpurile straine. Operatia de cantarire serveste si caghid in formarea partizilor de macinis.

Pentru asigurarea unei bune cantariri, in timpul exploatarii cantarului, trebuierespectate urmatoarele reguli:

- greutatile folosite sa fie etalonate;

- sa se verifice periodic (lunar) cutitele si pernutele, iar in caz de uzura acestea serectifica sau se inlocuiesc;

- instalatia de desprafuire sa functioneze in mod normal;

- zilnic sa se indeparteze praful care n-a fost preluat de instalatia de desprafuire,


34/56

desprafuirea manuala se efectueaza cu un aspirator

portabil;

- sa se controleze cel putin o data pe schimb

exactitatea cantaririi;

- sa fie permanent inchisa carcasa special

construita;

- la intervale de 3 - 6 luni sa se unga aparatul

de inregistrat.

Fig.26.Cantarul automat cu cupa basculanta

1-parghie dubla cu brate; 2-cadrul cantarului;

3-platan cu greutati; 4-cupa basculanta;

5-palnia de alimentare; 6-inregistrator de rasturnari;

7-cursor; 8-postament; 9-cutie ermetica

INTRODUCEREA SI EVACUAREA CEREALELOR DIN CELULE

Dupa precuratire si cantarire cerealele se introduc in celule in care sunt pastratepana sunt trecute la fabricatie. Timpul de depozitare depinde de trei factori:

- capacitatea totala de depozitare a silozului;

- periodicitatea formarii partizilor;


35/56

- calitatea cerealelor introduse in celula.

Pentru asigurarea pastrarii corespunzatoare este necesar ca atat celula cat sicerealele sa indeplineasca anumite conditii:

celula trebuie sa aiba peretii uscati, perfect netezi, sa nu se desprinda tencuialade pe ei si sa nu impurifice cerealele; de asemenea sa fie aerisita si prevazuta cusistem de inchidere etansa;

cerealele introduse trebuie sa corespunda calitativ si mai ales din punct devedere al continutului in umiditate. Pastrarea cerealelor cu umiditate mai mare de14 % pune in pericol calitatea acestora.

n timpul depozitarii in celule, cerealele nu raman inerte, ci ele traiesc si activeazainfluentate de o serie de factori. De obicei morile prelucreaza cerealele din recoltaanului agricol in curs si numai in cazuri foarte rare se apeleaza la anumite rezerve,

prelucrandu-se astfel cereale cu o vechime de mai multi ani.

Avand in vedere prospetimea cerealelor care se depoziteaza si faptul ca ele vin demulte ori direct de pe camp, sau din tranzit de la bazele de receptie, isi incep activitateade conservare in silozurile morilor. n timpul depozitarii in silozuri, desi acesta estescurt, au loc o serie de fenomene specifice care trebuie urmarite permanent.

Masa de cereale este compusa din elemente vii, cum sunt boabele de cereale,microorganisme, insecte, acarieni, care-si manifesta viabilitatea printr-o serie deprocese, cum sunt: respiratia, nutritia si reproducerea insectelor. Aceste procese poartanumele de activitate fiziologicasi se manifesta in general prin pierderi in greutate si

deteriorare calitativa.

Pierderea de umiditate in timpul depozitarii se mai numeste si pierdere naturala.Diferenta dintre umiditatea cerealelor la introducerea lor in depozit si umiditatea lor laiesirea din depozit se exprima in procente si reprezinta pierderea de umiditate in valorirelative.


36/56

La deschiderea gurii de evacuare, graul trece in cadere libera in aparatul de procentaj sidin acesta in transportorul orizontal. Ca si in cazul introducerii cerealelor in celule si laevacuare se produce fenomenul de autosortare. n curgerea lor libera, se evacueazamai intai cerealele cele mai grele, urmate in mod treptat de amestecul cerealelor bunecu cele slabe, ca in final sa se evacueze cerealele cele mai slabe calitativ, insotite de o

mare cantitate de impuritati organice (spice, paie, pleava, seminte usoare de buruieni,etc.). Fenomenul nu poate fi evitat ci numai diminuat prin evacuarea simultana acerealelor pe mai multe guri. (Acest lucru este insa greu de realizat, deoarece silozurilecele mai multe construite pana in prezent sunt prevazute doar cu o singura gura deevacuare.)

Fig.27. Dispozitive de evacuare si intrare

in celule, pentru evitarea fenomenului de autosortare .

Fenomenul de autosortare la evacuare neputand fi

evitat, este necesar ca ultimele cantitati de cereale ce

se evacueaza la golirea celulelor, sa fie tratate special in

procesele de prelucrari ulterioare.

De la operatiile tehnologice care se executa in siloz

rezulta cantitati importante de impuritati. Acestea sunt

formate din doua categorii de produse: impuritati

valorificabile si impuritati nevalorificabile (maidan).

Prima categorie se compune din boabe sparte,

boabe sistave, boabe mici, semintele unor buruieni,

boabele altor cereale existente intamplator in masa cerealei din siloz si pleava.

A doua categorie o formeaza paiele, cocenii, spicele, insectele moarte si vii, cioburi,

sfori, cuie, bulgari de pamant, praf, etc. Captarea acestor impuritati se face in modobisnuit in saci, la guri special amenajate, la parterul silozului. Este necesar ca aceste asa fie colectate la parter deoarece evacuarea sacilor plini din interiorul silozului se facemai usor.

Evacuarea deseuri lordin siloz se efectueaza la fiecare schimb si numai in cazuriexceptionale odata la 24 de ore. Evacuarea rapida a impuritatilor este necesaradeoarece pot constitui o sursa permanenta de infestare si blocare a spatiilor din siloz.


37/56

nainte de evacuare, ambele categorii de impuritati se cantaresc. Operatia estenecesara deoarece ele sunt inregistrate la receptie si fac parte din cantitatea deproduse intrate in depozit. Scaderea impuritatilor din gestiune se face la fiecare partidade cereale intrata la prelucrat. Impuritatile valorificabile se transfera dupa cantarire inspatii special amenajate, iar cele nevalorificabile se distrug prin ardere sau sunt

evacuate din incinta morii in prezenta unei comisii tehnico-economice.

OMOGENIZAREA CEREALELOR

Prin omogenizare se intelege alcatuirea unui lot de cereale cu anumiti indicicalitativi, rezultat in urma unei operatii de amestec intre doua sau mai multe cantitati cuindici calitativi diferiti. Lotul rezultat poarta numele departidasaupovara de macinis.

La formarea partizilor de grau este necesar sa se tina cont de unul din urmatoriiindici:

- continutul de gluten umed;

- masa hectolitrica;

- masa a 1000 de boabe;

- umiditatea;

- sticlozitatea;

- continutul de corpuri straine.

Partida se formeaza din loturile de grau depozitate in celule de siloz sau in magaziicompartimentate. Se recomanda, ca intr-o partida sa se includa intreaga cantitate degrau existenta intr-o celula sau compartiment de magazie, deoarece in calculul operatieide omogenizare intra calitatea medie a intregii cantitati de grau.

Fig.28. Aparatul de procentaj


38/56

a. Vedere de ansamblu b. Sectiune transversala silongitudinala

1-carcasa cilindrica; 2-tambur; 3-palete transversale (aripioare); 4-alveole (camere); 5-pereti circulari(discuri despartitoare); 6-clapeta culisanta; 7-ax.

Realizarea practica a amestecului de grau, in proportia stabilita prin calcul, urmeazaa se face in siloz sau curatitorie, cu ajutorul aparatelor de procentaj, pe principiulvolumetric. Schemele tehnologice de pregatire a graului pentru macinis prevad deobicei mai multe puncte de amestec in vederea omogenizarii. Aceste puncte sunt:

- silozul de depozitare a graului, unde se face amestecul granelor provenite dindiferite celule in proportii dinainte stabilite;

- sectia de pregatiredupa prima treapta de curatire (neagra);

- sectia de pregatireinainte de a intra in macinis.

Ca si in siloz, celulele de rezerva sau de odihna aflate in sectia de pregatire trebuiesa fie prevazute cu aparate de procentaj care sa asigure proportia stabilita.

Transferarea graului din siloz in curatitorie se face prin instalatii de transportcunoscute (elevatoare, snecuri, benzi, conducte, etc). La parasirea silozului sau laintrarea in celulele de rezerva ale curatitoriei, cerealele secantaresc.

5.2.3. Aprecierea calitatii la pastrare si conservare

Controlul calitatii materiilor prime se face in scopul conducerii si organizariiregimului de prelucrare a cerealelor, in conditiile asigurarii obtinerii produselor de ceamai buna calitate, cu un randament normal si cu cea mai inalta eficienta de folosire amateriei prime si echipamentului. Obiectivele controlului trebuie sa se faca asupracerealelor la receptia lor (inainte de curatitorie), asupra cerealelor dupa curatitorie siprelucrare hidrotermica, asupra produselor descojite si asupra produselor finiterezultate.

Conditii de calitate la grau

Aprecierea calitatii graului folosit la obtinerea fainii se face dupa criterii fizice, chimice si tehnologice.Calitatea cerealelor primite la moara trebuie sa corespunda conditiilor minime stabilite prin standardele de stat.

Aprecierea calitatii se stabileste in functie de: indicii generali si insusirile tehnologice ale cerealelor.


39/56

Indicii generali. Se refera la insusirile senzoriale ale cerealelor (aspect, culoare, miros, gust), insusiri carese constata cu ajutorul organelor de simt. Indicii generali au o influenta directa asupra obtinerii fainii.

Aspectultrebuie sa fie normal, caracteristic cerealelor sanatoase. La aspect se observa daca masa decereale contine corpuri straine, daca boabele sunt sanatoase, bolnave sau alterate. Boabele sanatoase au un aspectlucios, spre deosebire de cele bolnave, alterate. Boabele sanatoase au un aspect lucios, spre deosebire de celebolnave, alterate, incoltite, care au un aspect mat. De asemenea, se observa, daca boabele sunt uniforme ca marime

si forma, daca sunt bine dezvoltate, coapte, sau daca nu sunt incoltite, sistave, etc.

Culoarea boabelor reprezinta un criteriu de apreciere a calitatii, prin faptul ca acesta poate evidentiavechimea, componentele masei de boabe si starea ei de sanatate. Pentru a aprecia calitatea cerealelor dupa culoareeste necesar sa se cunoasca in prealabil culoarea normala a fiecarei specii sau varietati in parte. Determinareacorecta a culorii se face cu diferite aparate sau, in special, de catre persoanele cu multa experienta. Culoarea este infunctie de soiul cultivat. Graul are culoarea de la galben deschis la galben roscat. Granele albicioase si mai putinsticloase dau o faina alba. Granele rosietice si sticloase dau o faina galbuie.

nceputurile de alterare imprima boabelor o culoare maro spre cenusiu, ceea ce indica, in cele mai multe cazuri sideprecierea bobului de grau.

Mirosul trebuie sa fie caracteristic graului. Masa de cereale sa nu prezinte mirosuri de mucegai, de incins, desubstante toxice folosite la dezinsectie. Fainurile care prezinta mirosuri particulare nespecifice cerealelor nu pot ficonsumate.

Mirosurile cerealelor pot proveni din:

- incingerea si mucegairea lor;

- tratarea cu diferite substante toxice;

- cerealele contin seminte de plante mirositoare (de exemplu seminte de pelin);

- s-a facut uscarea directa, nerationala a cerealelor cu combustibili necorespunzatori, astfel incat s-a dat cerealelorun miros de fum;

- unele loturi de cereale sunt atacate de malura, care da un miros de peste cerealelor.

Gustul trebuie sa fie putin dulceag, caracteristic graului. Daca boabele sunt alterate, se pune in evidentagustul amar, acru, ranced, mucegait, sau eventual, de diverse substante chimice straine impregnate in bob.

Toate mirosurile straine sunt strans legate de gustul cerealelor care se denatureaza. Cerealele care au mirosuri saugust particular necaracteristic celor normale sunt supuse unui proces special inainte de macinare. ndepartareamirosului sau gustului se poate realiza prin una din urmatoarele metode:

- spalarea graului;

- aerarea prin separatoare-aspiratoare;

- curatirea de corpurile straine mirositoare;

- amestecurile de cereale.

Infestarea. Graul receptionat nu trebuie sa contina nici un fel de insecte specifice soiului. Pentru depistareadaunatorilor (gargarita, acarienii, molia hambarelor, etc.) se cern boabele si apoi cernutul se examineaza cu lupa lalumina puternica. Prin cernerea probei analizate, daunatorii mari, in special moliile se retin pe site cu ochiuri de 2,5mm; gargaritele, tribolium raman pe sitele cu ochiuri de 1,5 mm, iar acarienii trec prin sita cu ochiuri de 0,7 mm.


40/56

Determinarea formei ascunse de infestare, cu gargarita graului (in interiorul bobului) se face prin tratarea probei degrau cu solutii chimice de permanganat de potasiu sau acid sulfuric 1%.

Prospetimea boabelor. Ca orice materie prima din care se fabrica produse alimentare, si cerealele au operioada cand pot fi considerate proaspete. Spre deosebire de alte materii prime insa, cerealele au o perioada mailunga de acest fel. Prospetimea boabelor de grau poate fi corespunzatoare atata vreme cat n-au intervenit modificariesentiale in compozitia chimica si aspectul exterior, sub actiunea propriei lor activitati, sau actiunea

microorganismelor si daunatorilor specifici depozitelor. Boabele proaspete se caracterizeaza prin culoarea si luciullor, prin absenta mirosului si a gustului strain, neplacut. Graul proaspat are un miros specific. Boabele vechi, alterate,se caracterizeaza prin lipsa luciului, prin prezenta boabelor de culoare inchisa, prin gustul amar sau acru si prin mirosneplacut.

La stabilirea prospetimii boabelor, pe langa determinarea organoleptica a culorii, aspectului, luciului, mirosuluisi gustului, se determina si aciditatea, care in mod normal este mai crescuta la cerealele

vechi.

I ndicii tehnologici

nsusirile tehnologice ale graului se manifesta in procesul tehnologic de pregatire sitransformare a acestuia in faina. Ele sunt in directa legatura cu insusirile fizice, confundandu-secu unele din ele.

Principalii indici care determina insusirile de macinis ale cerealelor sunt:

Dimensiunile boabelor;

Uniformitatea, forma si marimea boabelor; nsusirile aerodinamice;

Continutul in corpuri straine;

Umiditatea boabelor;

Masa hectolitrica (masa volumetrica);

Masa absoluta a 1000 de boabe;

Sticlozitatea boabelor;

Continutul in substante minerale;

Continutul in gluten;

Masa specifica;


41/56

Taria (duritatea) boabelor.

Dimensiunile boabelor

Variaza de la cultura la cultura si chiar in interiorul aceleiasi culturi si se refera la lungimea,latimea, grosimea sau diametrul boabelor. Acest indice este important pentru procesul deseparare a corpurilor straine din masa de grau, cat si pentru fixarea parametrilor de lucru lautilajele de transformare in produse finite. Cu cat boabele sunt mai mari, cu atat randamentul infaina si calitatile fainii sunt mai bune. n general, boabele mari contin gluten de calitatesuperioara.

Uniformitatea, forma si marimea boabelor

Marimea, forma si uniformitatea boabelor reprezinta un important criteriu de apreciere acalitatii deoarece fiecare din ele influenteaza in primul rand extractiile, alegerea utilajelor optimepentru pregatire si prelucrare, precum si pastrarea unui regim tehnologic constant pentru operioada mai lunga de timp. Cu cat boabele sunt mai apropiate ca marime, cu atat macinarea seexecuta in conditii mai bune. Macinarea la valturi cere ca boabele sa aiba aceeasi grosime,deoarece distanta dintre valturi este aceeasi. n cazul in care masa de cereale nu este uniforma,avand amestecate boabe mari cu boabe mici, va aparea fenomenul unei macinari anormale.

nsusirile aerodinamice

Se refera la viteza de plutire in aer a boabelor de grau si a corpurilor straine. Este un indiceimportant, folosit la separarea corpurilor straine din masa de grau, cat si in functionareautilajelor, stiindu-se faptul ca toate utilajele din curatitorie si moara sunt aspirate.

Umiditatea boabelor

Sau continutul de apa al masei de grau, are un rol important in procesul de depozitare si demacinis. Este prevazuta in standardele in vigoare cu valoarea de maximum 14 %. n timpulpastrarii indelungate in depozite, umiditatea mai mare de 14 % favorizeaza degradarea

cerealelor. Boabele umede, in comparatie cu cele uscate, se macina mai greu, din cauza cresteriiplasticitatii lor si, ca atare, consumul specific de energie creste, iar capacitatea de productiescade. Pentru un macinis corespunzator este necesar ca umiditatea invelisului sa fie mai maredecat umiditatea endospermului. Marirea umiditatii invelisului se realizeaza prin udarea grauluipentru o perioada scurta inaintea macinarii. n cazul in care umiditatea graului este ridicatapeste 16,5 % - nu se mai poate uda inainte de macinare deoarece:

- se ingreuneaza procesul de macinare;


42/56

- faina obtinuta are umiditate ridicatapeste 14,5 % - si nu se poate conserva decat un timpscurt.

Graul sosit la mori cu o

Conditionarea semintelor de cereale

Documents

Transcript of Conditionarea semintelor de cereale