Concluzii menta

3
Concluzii 1. Mentha piperita L., din familia Lamiaceae, cunoscută la noi ca mentă sau izmă buna, este o plantă ierboasă, perena cu o tulpina tetramuchiata înalta de pâna la 50-100cm, cu noduri și internoduri. Frunzele sunt opuse, ovat-lanceolate, scurt pețiolate și cu marginea inegal serată. Florile purpurii-violacee sunt grupate in pseudoverticile, fructele sunt tetranucule ovoide, brune și lucioase. 2. Încadrare sistematică:Regnul Plantae, Subregnul Cormfitae, Încrengatura Magnoliophytae, Clasa Magnoliopsida (Dicotiledonatae), Subclasa Rosidae, Ordinul Lamiales, Familia Lamiaceae, Genul Menthae, Specia Menthae piperita 3. În secțiune transversală se observă celulele epidermei, alungite tangențial, unele dintre ele continând cristale de mentol. Stomatele de tip didacitic se găsesc mai ales pe epiderma inferioară. Între epiderma superioara și cea inferioară se află țesutul palisadic.

description

da da

Transcript of Concluzii menta

Concluzii1. Mentha piperita L., din familia Lamiaceae, cunoscut la noi ca ment sau izm buna, este o plant ierboas, perena cu o tulpina tetramuchiata nalta de pna la 50-100cm, cu noduri i internoduri. Frunzele sunt opuse, ovat-lanceolate, scurt peiolate i cu marginea inegal serat. Florile purpurii-violacee sunt grupate in pseudoverticile, fructele sunt tetranucule ovoide, brune i lucioase. 2. ncadrare sistematic:Regnul Plantae, Subregnul Cormfitae, ncrengatura Magnoliophytae, Clasa Magnoliopsida (Dicotiledonatae), Subclasa Rosidae, Ordinul Lamiales, Familia Lamiaceae, Genul Menthae, Specia Menthae piperita3. n seciune transversal se observ celulele epidermei, alungite tangenial, unele dintre ele continnd cristale de mentol. Stomatele de tip didacitic se gsesc mai ales pe epiderma inferioar. ntre epiderma superioara i cea inferioar se afl esutul palisadic. 4. Principiul activ din frunzele de izm este constituit din uleiul volatil care poate s ajung la 2 % din produsul uscat, sau 0,2-0,4% n frunzele proaspete. Alturi de ulei se mai gsesc substane polifenolice sub form de taninuri i flavonide, acid cafeic i rozmarinic, un principiu amar, enzime, 10-12% ap, substane proteice, grsimi i 8-12% substane minerale. 5. Dintre substanele minerale au fost izolate i identificate urmatoarele elemente: Na, K, Mg, Ca, Fe, Mn, Zn, Cu. Farmacopeea Romn Ed. X-a, pag 619 prevede un coninut minim de 1ml% ulei volatil, determinat la aparatul Neo Clevenger.

6. Aciunea farmacodinamic a mentei este imprimat de componentele din uleiul esenial ce-l conine i prezena celorlaltor substane active din plant. Are aciune tonic-eupeptic (favorizeaz digestia), este uor analgezic i carminativ.7. n funcie de doz, extracte alcoolice i apoase din Menthae folium, dar mai ales uleiul volatil exercit efecte antispastice, relaxnd musculatura neted a tractului digestive i diminund amplitudinea contraciilor.8. Menta poate fi utilizat sub forma de infuzie, capsule i ulei volatil. Menta este recomandat n caz de afeciuni digestive, probleme respiratorii, n rceli, sinuzite, grip, astm i bronit. 9. Uleiul volatil de ment sau mentolul nu se aplic topic (n special n zona nazal) la sugari i la copii sub 2 ani, iar din pruden nici la cei sub 4 ani, deoarece acestea pot determina spasm glotic, episoade astm-like i asfixie.10. Produsele vegetale provenite de la ment intr n compoziia urmtoarelor preparate: Iarba de ment proaspt, Aqua Menthae, Tinctura Menthae, Menthae aetheroleum, Mentholum, produse cosmetice precum pasta de dini, loiunile, gelurile i cremele de corp sau fa, ampoane sau geluri de du.