Conceptul i indicatorii eﬁ cienei potenialului economic · 2019-04-01 · • Conceptul i...

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2019 45

Conceptul şi indicatorii efi cienţei potenţialului economic

Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL ([email protected])

Universitatea „Artifex” din București

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București

Drd. Radu STOICA ([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Abstract

Potențialul economic al unei țări reprezintă resursele de care dispune țara respectivă. Efi ciența economică este o categorie economică complexă care evidențiază efectul obținut prin utilizarea de resurse și efortul necesar pentru obținerea acestuia. În analiza efi cienței utilizării potențalului economic se utilizează un sistem de indicatori, care exprimă efi ciența la nivelul factorilor de producție, precum și la nivel global. Efi ciența utilizării potențialului economic se exprimă printr-un sistem de indicatori statistici. Astfel, deosebim indicatorii generali ai efi cienței producției sociale, indicatorii efi cienței utilizării forței de muncă, indicatorii efi cienței utilizării capitalului fi x și indicatorii utilizării bunurilor materiale. Sistemul de indicatori este corelat și poate constitui baza de evoluție statică și dinamică a potențialului economic. Cuvinte cheie: potențial economic, sistem de indicatori, efi ciență economică, forță de muncă, resurse Clasifi carea JEL: E01, O13, O15

Introducere

În acest articol, autorii au analizat conceptul privind potențialul economic, reușind să detalieze structura, formarea și utilizarea acestuia. Accentul este pus pe prezentarea principalilor indicatori care evidențiază efi ciența utilizării factorilor de producție. Se face o amplă prezentare a categoriei de efi ciență economică cu accent pe posibilitățile de măsurare a acesteia. În continuare sunt prezentate aspecte cu privire la indicatorii generali ai efi cienței producției sociale, precum și indicatorii care exprimă efi ciența utilizării forței de muncă, a capitalului fi x sau a folosirii resurselor fi nanciar-materiale. Indicatorii prezentați asigură o corectă interpretare a efi cienței cu care este utilizat potențialul economic al unei țări. Indicatorii prezentați se constituie într-un sistem care dă posibilitatea analizei efi cienței statice, dinamice și structurale a potențialului economic.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 201946

Literature review

Anderies (2003) a studiat corelația dintre dezvoltarea economică, demografi a și resursele regenerabile. Anghelache (2008) a analizat

principalii indicatori utilizați în calculul efi cienței potențialului economic. O temă similară este studiată de Anghelache și Anghel (2016). Anghelache

și Capanu (2004) au prezentat noțiunile fundamentale ale statisticii

macroeconomice. Badal (2010) a subliniat importanța unei strategii a

economiile afl ate în declin referitoare la domeniul resurselor umane.

Feyrer (2007) a abordat o problematică asemănătoare, punând accentul

pe efectul demografi ei asupra productivității. Davis și Li (2003) a studiat

relația existentă între demografi a și prețurile activelor fi nanciare în marile

economii industriale. Kazantsev (2008) a studiat aspecte ale potențialului

economic regional, iar Kosterova și Berchenko (2005) au evidențiat

importanța evaluării utilizării raționale a acestuia. Kovacs and Gergely

(2009) au examinat unele domenii din cadrul managementului resurselor

umane. Ten Raa (2004) a analizat aspecte ale agregării indicilor de

productivitate.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii

• Conceptul şi indicatorii efi cienţei potenţialului economic

Resursele de producţie, gradul de atragere a acestora în circuitul

economic, calitatea lor şi în principal, efi cienţa cu care se valorifi că aceste

resurse sunt factori ce infl uenţează performanţele unei economii – starea

economică, dezvoltarea şi ritmul de dezvoltare.

Efi cienţa economică este o categorie economică complexă cu

implicaţii asupra tuturor laturilor vieţii economico-sociale, fi ind un indicator

important în aprecierea performanţelor la nivel micro şi macroeconomic.

Efi cienţa activităţii economice poate fi exprimată prin intermediul unui

raport între efectul util (rezultatul) obţinut şi efortul necesar pentru obţinerea

lui. Activitatea economică este apreciată ca efi cientă dacă îndeplineşte

următoarele condiţii:

- rezultatul activităţii să se concretizeze în bunuri materiale sau

nemateriale (servicii) care să satisfacă nevoile sociale;

- valoarea bunurilor obţinute din activitatea economică să acopere

cheltuielile (eforturile) făcute şi să asigure un surplus;

- activitatea economică să nu deterioreze echilibrul ecologic.

Analiza efi cienţei utilizării potenţialului economic utilizează un sistem

de indicatori, care exprimă atât efi cienţa la nivelul factorilor de producţie,

precum şi efi cienţa la nivel global, pentru întreaga activitate de producţie.

Din punct de vedere statistic, măsurarea efi cienţei economică (E)


presupune pe de o parte determinarea indicatorilor care exprimă rezultatele obţinute (R) şi pe de altă parte determinarea indicatorilor de efort (Ef). În prima categorie de indicatori se includ, de obicei, valoarea adăugată (calculată la nivelul unităţilor şi ramurilor economice) şi produsul intern brut (PIB) sau net (PIN) calculat la nivelul economiei naţionale. Pentru analizele dinamice, în vederea asigurării comparabilităţii, este necesar ca aceşti indicatori să fi e exprimaţi în preţuri constante. Din categoria indicatorilor care exprimă eforturile fac parte costurile factorilor de producţie (pentru analizele sintetice), şi indicatorii forţei de muncă, indicatorii fondurilor fi xe şi indicatorii consumului de bunuri materiale circulante. Corelarea indicatorilor de rezultat cu indicatorii de efort, în vedere determinării indicatorilor de efi cienţă se poate realiza pe cale directă sau indirectă. Analiza dinamică a efi cienţei presupune comparaţia în timp a indicatorilor efi cienţei pentru perioade diferite. O variantă de comparaţie este utilizarea indicelui, exprimat prin formula generală de mai jos:

�???$

�

$

�

$

$

�

� "�,�� --"�

"�

,

,

"�

,

"�

,- ��

�???$

�

$

�

$

$

�

� ,"�� --,

,

"�

"�

,

"�

,

"�- �� #�&�

+�<��;��"�� ;��

(1)

Creşterea efi cienţei, în prima relaţie, are loc dacă IR > IEf; iar în cea de a doua, dacă IR < IEf. Având în vedere structura factorilor de producţie, economia de muncă socială sau scăderea cheltuielilor cu factorii de producţie pe o unitate de produs exprimă creşterea efi cienţei economice. În sistemul de indicatori de calcul şi analiză a efi cienţei economice se includ indicatori generali ai efi cienţei producţiei sociale, indicatori ai efi cienţei folosirii forţei de muncă; indicatori ai folosirii fondurilor fi xe; indicatori ai folosirii mijloacelor materiale circulante.

• Indicatorii generali ai efi cienţei producţiei sociale

Pentru măsurarea şi analiza efi cienţei producţiei sociale, se foloseşte un sistem indicatori dedicat, principalii indicatori fi ind: - Produsul intern brut sau net (PIB, PIN) care revine la 100 (1000) lei resurse alocate şi consumate (Rc)


- Economia relativă de resurse. Acest indicator se poate aplica pentru toate categoriile de factori de producţie: fondurile fi xe (ErF), consumuri de materiale (ErM) şi forţă de muncă (ErT). Pentru analizele la nivel de ramură, se utilizează indicatorul de rezultat specifi c ramurii, şi anume valoarea adăugată brută – VAB.

• Indicatorii efi cienţei utilizării forţei de muncă

Efi cienţa utilizării factorilor de producţie sunt exprimaţi prin intermediul productivităţii. Productivitatea factorului muncă se exprimă ca raport dintre producţia obţinută şi cantitatea de forţă de muncă utilizată în cursul perioadei analizate. Ca indicatori de rezultat se pot menţiona producţia (în unităţi fi zice sau valorice), valoare adăugată brută, produs intern brut. Măsurarea consumului de forţă de muncă are în vedere indicatori precum numărul populaţiei ocupate, numărul mediu de salariaţi, timpul de muncă exprimat în ore-om sau zile-om. Se consideră că acest ultim indicator este cel mai puţin distorsionat de efectele discordanţelor între raporturile de muncă existente şi prezenţe efectivă a salariatului la muncă. Asigurarea comparabilităţii la calculele efectuate în dinamică, presupune exprimarea productivităţilor din cele două perioade în preţuri comparabile, prin reevaluarea produsului intern brut din perioada curentă, în preţurile perioadei de bază (

compPIB1 ), cu ajutorul indicilor preţurilor (defl atorul produsului intern brut sau indicii defl atori de ramură ai valorii adăugate brute). Productivitatea muncii în perioada de bază se exprimă prin relaţia:

å=

0

00

T

PIBW (2)

Pentru analiza în timp, productivitatea muncii se defl atează, adică:

å=

1

11

T

PIBW

comp

, unde D

PIBPIB comp 1

1 = (D indică defl atorul PIB) (3)

Analiza modifi cării productivităţii sociale a muncii presupune calculul impactului factorilor de infl uenţă. Pentru cuantifi carea acestui impact pot fi aplicate două metode de analiză:

• Analiza deterministă se bazează pe modele de tip factorial. În acest sens, în funcţie de factorii de infl uenţă de interes, se pot defi ni mai multe modele:


a. modifi carea productivităţii (W ) în funcţie de productivitatea muncii

la nivelul ramurilor (Wi) şi mutaţiile care au avut loc în structura populaţiei

ocupate pe ramuri ale economiei naţionale (YM).

Aplicarea modelului porneşte de la relaţia:

� �� <�� ;��?�

� �� 12// � ��

��

�

�

(4)

Fiind un model factorial, determinarea infl uenţei factorilor presupune

aplicarea substituţiei în lanţ, astfel:

- modifi carea productivităţii sociale a muncii:

Ø modifi carea relativă (indicele cu structură variabilă)

� �� #��

��

��

�

��

$$

��

$

�

12/

12/

/

//- ��

�

�

(5)

modifi carea absolută: 01 WWW -=D

- infl uenţa modifi cării productivităţilor la nivel de ramură asupra

modifi cării productivităţii sociale a muncii:

Ø modifi carea relativă (indicele cu structură variabilă)

� �� #��

��

�

��

�$

��&#12/

12///- ��

��

(6)

modifi carea absolută: *1)( WWWW -=D .

- infl uenţa mutaţiilor în structura pe ramuri a populaţiei ocupate

asupra modifi cării productivităţii sociale a muncii:

Ø modifi carea relativă (indicele modifi cărilor structurale)

$

J

$$

�$&#/

/

12/

12/1./- �

�

��

�� ?� /�

(7)

modifi carea absolută: �� ?� $J&# //12/ ��

Conform metodologiei substituţiei în lanţ, între indicatorii relativi şi

absoluţi prezentaţi există următoarele corelaţii:

&#&# 12/-//-/- �� @�

&#&# 12//// ��

(8)


Acest sistem de descompunere factorială permite evidenţierea unor concluzii noi în analiza procesului de creştere a productivităţii muncii. b. Analiza productivităţii muncii în funcţie de randamentul fondurilor fi xe şi gradul de înzestrare tehnică. Formula de bază a modelului este:

.�� ?�123�,�/ ��

� F�� ?��

�

(9)

Modelul include trei factori: randamentul fondurilor fi xe; gradul de înzestrare tehnică, structura populaţiei ocupate pe ramuri. În plus, modelul poate fi dezvoltat prin aplicarea relaţiilor de calcul pentru productivitate, randament şi înzestrare tehnică. În contextul aplicării acestui model, se apreciază că o creştere a productivităţii muncii trebuie să se realizeze, în special, pe seama creşterii efi cienţei fondurilor fi xe, ca expresie a infl uenţei factorilor calitativi de dezvoltare economică. În continuare, modelul poate fi dezvoltat prin includerea factorilor de infl uenţă ai randamentului mediu şi înzestrării tehnice medii. Modelul este construit având în vedere următorii factori de infl uenţă: - efi cienţa fondurilor fi xe în fi ecare ramură (R); - structura pe ramuri a fondurilor fi xe (YF); - structura pe ramuri a populaţiei ocupate (YM); - înzestrarea tehnică la nivelul fi ecărei ramuri (Z). • Analiza stocastică se bazează pe metoda corelaţiei şi regresiei. Se pot utiliza modele de regresie uni- sau multifactoriale, în care productivitatea muncii, ca variabilă dependentă, este exprimată în funcţie de o variabilă independentă, respectiv în funcţie de ansamblul de variabile independente, forma generală a modelului de regresie multiplă fi ind: uxxxfW n += ),...,,( 21 , (10) unde: xi = variabile independente ( nii ,= ); u = variabila aleatoare care exprimă infl uenţa unor factori întâmplători.

• Indicatorii efi cienţei utilizării (capitalului fi x)

Efi cienţa economică a folosirii fondurilor fi xe (randamentul), determinată conform relaţiei efect/efort sau efort/efect, este un indicator parţial de efi cienţă, caracter care este dat de faptul că întregul rezultat al activităţii economice, obţinut prin utilizarea combinată a factorilor de producţie, este atribuit numai fondurilor fi xe.


Pentru exprimarea “efectului” se utilizează unul dintre indicatorii rezultatelor activităţii economice (PIB, PIN, PNB, PNN, VN), iar “efortul” se exprimă prin valoarea fondurilor fi xe (alocate, ocupate sau consumate). Calculat ca raport efect/efort, indicatorul exprimă producţia la un leu sau 1000 lei fonduri fi xe, iar ca raport efort/efect, indicatorul evidenţiază necesarul (consumul) de fonduri fi xe pentru obţinerea unei unităţi (un leu sau 1000 lei) de producţie. Pentru a putea fi utilizaţi în analizele economice, asemeni celorlalţi indicatori – ai folosirii forţei de muncă, indicatorii care exprimă efectele, cât şi cei care exprimă eforturile trebuie să fi e comparabili din punct de vedere al perioadei la care se referă şi al preţurilor în care se exprimă. Indicatorii de rezultate sunt indicatori de fl ux şi se exprimă în preţuri curente, ca indicatori nominali, precum şi în preţuri comparabile, ca indicatori reali, în scopul caracterizării dinamicii fenomenului. Pentru a calcula efi cienţa fondurilor fi xe şi dinamica acesteia, volumul fondurilor fi xe (care este un indicator de stoc) trebuie exprimat ca valoare medie anuală. Pentru caracterizarea efi cienţei fondurilor fi xe se aplică un sistem de indicatori. Efi cienţa fondurilor fi xe la nivelul economiei naţionale se poate determina şi ca medie aritmetică ponderată a efi cienţei ramurilor. Analiza modifi cării efi cienţei fondurilor fi xe se exprimă cu ajutorul indicilor. Pe această bază, corelaţia dintre dinamica producţiei şi modifi carea fondurilor fi xe este extrem de importantă în analizele macroeconomice. Efi cienţa fondurilor fi xe este infl uenţată, în dinamică, de mai mulţi factori. Cuantifi carea impactului factorilor are la bază în special metode de tip determinist. Principalii factori de infl uenţă sunt efi cienţa fondurilor fi xe la nivel de ramură şi structura pe ramuri a fondurilor fi xe. Pe baza acestor indicatori se poate construi un model exprimat prin relaţia ce există între efi cienţa fondurilor fi xe (Ri) şi structura fondurilor fi xe (YFi). Ca orice indicator structural, modifi carea structurii pe ramuri a fondurilor fi xe infl uenţează creşterea sau scăderea indicatorului principal (efi cienţa medie pe economie) în funcţie de ramura în favoarea căreia a avut loc. Dacă ponderea fondurilor fi xe creşte în ramurile cu efi cienţă mare, această modifi care va determina creşterea efi cienţei medii şi invers. Din acest motiv, în analiza macroeconomică, modifi cărilor în structura ramurilor trebuie să li se acorde atenţie, pentru a putea pune în evidenţă infl uenţa acestora asupra ansamblului economiei naţionale şi pentru a ţine seama de aceste infl uenţe în adoptarea deciziilor economice. Un alt factor care infl uenţează efi cienţa fondurilor fi xe este ponderea fondurilor fi xe active (productive). Creşterea acestei ponderi va conduce la


creşterea efi cienţei la nivel de economie. Astfel, la nivel de ramură poate fi defi nit un model de analiză exprimat în funcţie de structura fondurilor fi xe şi efi cienţa fondurilor fi xe active. Modelul astfel construit se poate defi ni prin relaţia:

F�� ;

� �� 1414�,4�, �� (11) putându-se astfel analiza modifi carea efi cienţei medii a fondurilor fi xe în funcţie de cei trei factori: RFA, YFA, YF. Un indicator extrem de important pentru analiza efi cienţei fondurilor fi x este efi cienţa fondurilor fi xe noi, care dă o primă imagine asupra efi cienţei investiţiilor efectuate pentru achiziţionarea acestor fonduri. Efi cienţa fondurilor fi xe noi se poate determina prin relaţia:

�$$$

�

�M ��

��

�

�

��

45

$-�,45 ��

��;�� ?� ��<�� A -� ��

�

"

(12)

Semnifi caţia indicatorului este: creşterea PIB pentru 1000 lei investiţi în fonduri fi xe puse în funcţiune în perioada analizată. Efi cienţa fondurilor fi xe noi la nivel de economie naţională se determină ca medie ponderată a efi cienţei la nivel de ramură:

�$$$�

�

�

��

�

��

45

45,45,45 ��

+��1��;��<��

"

(13)

Cu cât efi cienţa şi structura pe ramuri a fondurilor fi xe noi sunt mai ridicate, cu atât infl uenţa pe care o exercită asupra efi cienţei generale a fondurilor fi xe este mai mare. Întrucât, de regulă, între indicatorii efi cienţei diverselor ramuri există diferenţe mari, în calculele şi analizele macroeconomice referitoare la efi cienţa fondurilor fi xe este recomandabil ca efi cienţa medie pe economia naţională să fi e calculată pornind de la indicatorii efi cienţei determinaţi pe ramuri ale economiei, şi nu pe baza datelor globale referitoare la producţia şi fondurile fi xe din contextul acesteia. Determinarea şi analiza efi cienţei fondurilor fi xe pornind de la raportul dintre efort şi efect caracterizează necesarul de fonduri fi xe pentru obţinerea unei unităţi de rezultat. Schimbarea structurii pe ramuri a PIB în favoarea ramurilor în care NF este mai mic decât nivelul mediu al acestui indicator va determina reducerea necesarului de fonduri fi xe pentru obţinerea unui leu sau 1000 de lei PIB la nivelul economiei naţionale.


Indicatorul necesarul de fonduri fi xe este reversul (oglinda) efi cienţei folosirii fondurilor fi xe. Această corelaţie poate fi exprimată prin formula:

"54

��

�� ;��

(14)

Analiza dinamicii efi cienţei fondurilor fi xe urmăreşte determinarea infl uenţei efi cienţei fondurilor fi xe la nivel de ramură şi structurii pe ramuri a fondurilor fi xe. Prin metoda substituirii în lanţ, se determină următoarele relaţii de calcul, în formă absolută şi relativă: - infl uenţa modifi cării efi cienţei fondurilor fi xe la nivelul ramurilor:

�� ?�

J

�

�$

��&#,

,

14,

14,,,- �

�

�� @��

J�&# ,,,, ��

��

�

(15)

- infl uenţa modifi cării structurii de ramură a fondurilor fi xe:

�� ;��

$

J

$$

�$&#,

,

14,

14,14,- �

�

�� @��

$J&# ,,14, �� ;��

�

. (16)

Se remarcă astfel, modul de infl uenţă a modifi cărilor structurale a fondurilor fi xe şi a efi cienţei fondurilor fi xe la nivelul ramurilor economice, asupra sporului efi cienţei fondurilor fi xe în ansamblul economiei naţionale.

• Indicatorii efi cienţei folosirii bunurilor materiale

Bunurile materiale circulante infl uenţează performanţele economiei naţionale, ca urmare analiza performanţelor economice se preocupă şi de efi cienţa bunurilor materiale, care intervine prin nivelul consumului de materiale în raport cu producţia obţinută, nivelul stocurilor comparativ cu producţia obţinută, nivelul consumurilor efective în raport cu normativele de consum. Analiza statistică a efi cienţei mijloacelor materiale circulante se bazează pe un sistem de indicatori, în care se reunesc indicatori sintetici şi analitici. Măsurarea efi cienţei bunurilor materiale ca raport între efort şi efect presupune utilizarea indicatorului volum valoric al mijloacelor materiale circulante consumate la 1000 de lei PIB obţinut (CMMC).


Corelaţia de mai sus este exprimată prin formula:

å

åå

*=*

= ii

i

iiYVABCMMC

VAB

VABCMMCCMMC (17)

Indicatorii calculaţi evidenţiază intensitatea consumului de materiale numită şi materialintensivitatea economiei naţionale. Pentru a determina creşterea efi cienţei consumului de materiale la nivelul economiei naţionale trebuie adoptate măsuri atât pentru reducerea consumurilor unitare de materiale la nivelul tuturor ramurilor, cât şi pentru optimizarea structurii pe ramuri consumatoare de materiale. Modifi carea în timp a consumurilor materiale se exprimă prin indici:

100

0

1 *=CMMC

CMMCICMMC (18)

sau:

100*=

IPIB

ICMICMMC , (19)

unde: ICM = indicele consumului total de mijloace materiale circulante.

Când indicele este subunitar, se poate constata o creştere a efi cienţei consumurilor de materiale, în caz contrar se manifestă o evoluţie defavorabilă a efi cienţei. Calculat în formă indirectă (ca raport între efort şi efect), semnifi caţia indicelui este PIB ce revine la 1000 de lei mijloace materiale circulante consumate. Analiza efi cienţei consumului de materiale se poate dezvolta prin utilizarea unor indicatori care caracterizează consumul principalelor materii prime, materiale, energie etc., exprimat în unităţi fi zice sau convenţionale, ce revin pe unitate (1000 lei PIB sau venit naţional), dintre care cei mai importanţi sunt: • energointensivitatea, care exprimă consumul de energie primară

(echivalent, huilă) ce revine la 1000 lei PIB sau VN; • electrointesivitatea, care exprimă consumul de energie electrică

exprimat în kWh pentru obţinerea unei unităţi (1000) PIB sau VN;

• metalointensivitatea, care exprimă consumul integral de metale pe o unitate monetară PIB sau VN.


Deosebirile existente între ramurile economiei naţionale referitoare la aceste consumuri, în principal la cele energetice, impune ca în analiza acestor indicatori pe economie să se ţină seama şi de structura pe ramuri a PIB. Astfel, la nivelul unei ramuri, electrointensivitatea se calculează pe baza relaţiei:

i

i

iVAB

Ee = , (20)

în care: ei = electrointensivitatea în ramura i, Ei = consumul de energie electrică în ramura i, iar la nivelul economiei

naţionale, electrointensivitatea calculându-se după formula: ååå

==

i

ii

VAB

E

PIB

Ee

sau å *= ii YVABee , această ultimă relaţie permiţând urmărirea infl uenţei

celor doi factori – ei şi YVABi.

Utilizat în mod constant în practică sunt şi indicatorii consumurilor

specifi ce de materiale şi cei ai cheltuielilor de materiale curente la 1000 de lei

producţie, indicatorii calculaţi pe baza tabelului statistic al legăturilor dintre

ramuri, respectiv coefi cienţii cheltuielilor directe şi cei ai cheltuielilor totale.

Fiabilitatea cercetărilor este determinată şi de calculul şi analiza

simultană a indicatorilor pentru fonduri fi xe, forţa de muncă şi materialele

circulate, ceea ce produce o imagine completă a performanţelor economice

naţionale. Acest demers implică exprimarea în preţuri comparabile a tuturor

indicatorilor valorici.

Astfel, pentru a putea observa evoluţia unui fenomen pe un anumit

interval de timp, se vor aduce preţurile perioadelor incluse în observarea

statistică în preţurile perioadei considerate ca bază de referinţă, utilizând

defl atorul PIB (D) şi indicele de preţuri al produselor ce intră în consumul

productiv (IPCM), după cum urmează:

��# A+F&��?��

0

$-�$-�

��

��' ��

-$72

7272

��

��' �� #!�&�

�� A -� # A -&�

-3-"-/ ��

(21)

indicatori ce permit calculul dinamicii PIB (IPIB) şi a dinamicii

consumurilor de materiale (ICM).

De asemenea se mai poate calcula dinamica productivităţii forţei de

muncă se mai poate calcula luând în calcul şi dinamica înzestrării tehnice a

muncii (IZ) după relaţia:

�� 1��"�� <��# K&�� ;��?� -3-"-/ ��

�� ;��<�� ;��


În baza indicilor prezentaţi şi corelaţiilor dintre aceştia se poate pune în evidenţă efi cienţa folosirii factorilor de producţie, a valorifi cării potenţialului economic. Respectarea principalelor corelaţii dintre: - dinamica valorii adăugate brute şi a produsului intern brut; - dinamica valorii adăugate brute sau a produsului intern brut şi dinamica fondurilor fi xe; - dinamica producţiei exprimată prin indicele valorii adăugate brute sau a produsului intern brut şi dinamica consumului de materiale; este mare importanţă pentru factorii implicaţi în conducerea activităţii economice în fundamentarea deciziilor din unităţile economice, ramurile economice şi economia naţională în ansamblul ei.

Concluzii

Din articolul prezentat, pe baza studiului efectuat se desprinde concluzia că potențialul economic al unei țări trebuie utilizat în mod efi cient. Sistemul de indicatori prezentat de autori asigură o analiză concretă a modului în care sunt utilizați factorii de producție. Această analiză poate fi extinsă prin utilizarea unor metode și modele statistico-econometrice. În acest mod, se pot utiliza datele existente pentru a obtine coefi cienți de corelație care reliefează modul în care trebuie utilizate elementele structurale ale potențialului economic.

Bibliografi e

1. Anderies, J.M. (2003). Economic development, demographics, and renewable resources: a dynamical systems approach, Cambridge University Press, Journal of

Environment and Development Economics, 8 (02), 219-246 2. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte

teoretice şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti 3. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura

Economică, Bucureşti 4. Anghelache, C., Capanu, I. (2004). Statistică macroeconomică, Editura Economică,

Bucureşti 5. Badal, A. (2010). Rethinking Human Resources in Sloping Economies: A Strategic

Approach. Advances in Management Journal, 3 (5) (May) 6. Davis, P., Li, C. (2003). Demographics And Financial Asset Prices In The Major

Industrial Economies. Economics and Finance Section, School of Social Sciences, Brunel University, Public Policy Discussion Papers series

7. Feyrer, J. (2007). Demographics and Productivity. The Review of Economics and

Statistics, 89 (1), MIT Press, 100-109 8. Kazantsev, S.V. (2008). Regional economic potential as basis of internal

competitiveness. Journal Region: Economics and Sociology, Institute of Economics and Industrial Engineering of Siberian Branch of RAS


9. Kosterova, R.Ya., Berchenko, N.G. (2005). Evaluation of rational use of regional economic potential. Journal Region: Economics and Sociology, Institute of Economics and Industrial Engineering of Siberian Branch of RAS

10. Kovacs, E. D., Gergely, E. (2009). Examining Some Fields Within Human Resources Management, APSTRACT: Applied Studies in Agribusiness and

Commerce, AGRIMBA 11. ten Raa, T. (2004). Aggregation of Productivity Indices: The Allocative Effi ciency

Correction, series Discussion Paper , Tilburg University, Center for Economic Research

Conceptul i indicatorii eﬁ cienei potenialului economic · 2019-04-01 · • Conceptul i...

Documents

Transcript of Conceptul i indicatorii eﬁ cienei potenialului economic · 2019-04-01 · • Conceptul i...