Conceptul Bobath
description
Transcript of Conceptul Bobath
-
Conceptul Bobath
Autor: Speranta Stefan
-
Boli cerebrovasculare
(ischemice, hemoragice)
Tumori cerebrale
Traumatismele cranio- cerebrale
Lezarea parenchimului cerebral
(Pierderea functiei)
Manifestari clinice Deficit neurologic
-
Manifestari clinice : - hemipareze/ hemiplegii
- spasticitate = pozitii vicioase ale membrelor
- hemihipestezii = tulburari de sensibilitate pe jumatate din corp
- pareze nervi cranieni:
IX; X; XII - tulburari de deglutitie,
VII pareze faciale
III tulburari de mobilitate globi oculari (diplopii = imagini duble)
II - tulburari de camp vizual.
- tulburari de vorbire (afazii)
- incontinenta
- tulburari ale starii de constienta (coma)
-
Aria motorie primara
Aria somestezica primara
girul precentral Girul postcentral
-
Manifestari clinice (neuropsihologice)
- apraxie = deficienta in efectuarea miscarilor coordonate (nu stie succesiunea miscarii de imbracare, spalare, mestecare)
- Anosognosie (nerecunoasterea bolii/ deficientelor)
- tulburari de orientare temporo - spatiala
- neglect (neglijarea hemicorpului, frecvent in afectiuni ale emisferei cerebrale drepte)
-
Fata externa (supero-laterala) emisfera cerebrala :
Localizarea functionala la nicelul cortexului
-
Fata mediala emisfera cerebrala:
Localizarea functionala la nicelul cortexului
-
Deficiente complexe si multiple
Afectarea independentei si a nevoilor zilnice ale pacientului
(miscare, mancare, imbracare, comunicare)
Recastigarea pe cat posibil a independentei pacientului/
recuperarea nevoilor personale
Conceptul Bobath
+
-
Conceptul Bobath
1) necesita o munca interdisciplinara (fizioterapeuti, ergoterapeuti, logopezi, psihologi, asistenti medicali)
2) este un concept si nu o tehnica ( nu exista tehnici de ingrijire, metode sau exercitii ce se aplica indiferent de pacient ci se raporteaza la posibilitatile individuale ale pacientilor)
-
Sotii Bobath: Berta si Karl
n1907respectiv 1906,
decedati 1991
Ea: fizioterapeuta
El: medic
Ea descopera la inceputul aniilor 40 ca spasticitatea nu este un fenomen
constant, inevitabil si neinfluentabil asa cum se credea pana atunci.
Descoperirea a fost facuta in timp ce trata un ranit de razboi si a observat
ca prin anumite miscari si pozitionari ale pacientului spasticitatea se
reducea.
Bazele neuropsihologice ale fenomenului sunt explicate mai tarziu de Karl
Bobath sustinand astfel observatiile doamnei Bobath
-
Tesut nervos intact si fara functie Insa capabil de a invata (plasticitatea creierului)
Centru prelucrare / elaborare Diferite programe
(Throughput)
Tesut nervos intact si fara functie Insa capabil de a invata (plasticitatea creierului)
Miscarea Tinuta
Vorbitul
Output (organe efectoare Muschi, articulatii
Receptori tactili -kinestezici
Vizuali Auditivi Olfactivi
etc
Input
Modelul functional al creierului:
+
-
Schema procesului de invatare:
Leziune cerebrala
Cale nervoasa intrerupta (lezare functionala)
Neuroni fara functie si cu capacitate de invatare.
Refacerea caii nervoase (recuperarea functiei) prin input repetat
-
Pentru initierea si dirijarea procesului de invatare a creierului este important : sa ajunga stimul corect la nivelul creierului,
sa impiedic sa ajunga stimuli gresiti la creier
sa se repete des stimulii corecti (a evita insa obisnuinta)
Procesul de invatare este cel mai eficient in cazul stimulilor tactili -kinestezici (sunt retinute 80% din informatiile primite spre deosebire de cele verbal -auditive care sunt retinute 20 -40%)
-
Conceptul de 24h Recuperarea functiilor (neurologice) pierdute nu are loc prin repetarea stupida
de miscari singulare/izolate ci prin exersarea de activitatii zilnice:
modificarea pozitiei in pat, mancare, igiena corporala, imbracare etc.
Astfel s-a dezvoltat conceptul de 24h.
O atentie deosebita trebuie acordata ordinii in care se incearca recuperarea
deficientelor(nevoilor). Ea tine de importanata acestora in inducerea
starii de bine a pacientului.
Ca si in cazul dezvoltarii copilului importanta nevoilor dobandite are urmatoarea
ierarhie:
1. Nevoia de a bea
2. Nevoia de a manca
3. Nevoia de a sedea (sta asezat)
4. Nevoia de sta
5. Nevoia de a merge
6. Nevoia de a fi continent
-
De cele mai multe ori prin terapia aplicata se schimba importanta nevoilor.
(incontinenta) consuma mult prea multa munca din partea terapeutului
(mobilizare, dezbracat, spalat, etc).
nevoia de a bea si de a manca
Chiar daca pacientul are probleme de deglutitie (risc aspiratie) si temporar
nu este posibila alimentatia orala, igiena orala este foarta importanata .
-
I. Nevoia de a bea si manca (Tractul facio-oral)
-lipsa inchiderii ploapei produce lacrimatia permanenta a ochiului si eventual uscarea corneei.
-paralizia musculaturii mimicii duce la asimetrii optice la nivelul fetei afectarea mimicii normale. Deasemenea pareza musculaturii obrajiilor afecteaza suplimentar masticatia.
lipsa inchiderii buzelor produce o pierdere de saliva si de resturi alimentare necontrolata, precum si dificultati la deglutia pentru solide si lichide .
-paralizia musculaturii limbii afecteaza miscariile coordonate ale limbii. Transportul alimentelor in cavitatea bucala este astfel perturbat, rezultand dereglari ale procesului de masticatie si a fazei I a deglutiei.
Ca urmare a paraliziei muschiilor : mimicii, masticatori, limbii, deglutitiei controlati der N. cranieni V, VII, IX, XII apar urmatoarele deficiente la nivelul fetei si la nivel oral:
-
-Tulburarile de sensibilitate (hipestezii/parestezii) la nivelul fetei si al cavitatii bucale (ex: senzatia de amorteala ca dupa o anestezie locala la stomatolog) ingreuneaza
contolul asupra procesului de golire a cavitatii bucale. Astfel raman resturi alimentare
(mai ales pe partea afectata) ce pot produce leziuni respectiv infectii la nivelul mucoasei
bucale (stomatite, parotidite) si halena.
-prin afectarea coordonarii limbii si a faringelui apar tulburarile de deglutitie:
imposibilitatea de deglutitie, impingerea involuntatra a bolului alimentar spre exterior,
aspirarea de resturi alimentare.
- modificariile date de pareze la nivelul fetei si cavitatii bucale pot atrage dupa
sine si probleme de asezare si functionare a protezelor dentare .
De aici rezulta 2 aspecte importante pe care trebuie sa se concentreze recuperarea in
afectiuniile tractului faciooral:
A: IGIENA ORALA
B:ALIMENTATIA ORALA (deglutitia pentru solide si lichide)
-
A:IGIENA ORALA
Trebuie facuta de mai multe ori pe zi si in cazul in care pacientul nu
beneficiaza inca de o alimentatie orala (profilaxia infectiilor orale)
La pacientii ce sunt alimentati oral igiena bucala se face dupa fiecare
masa prin : periajul dintiilor, clatirea cavitatii bucale pentru
indepartarea resturilor alimentare .
Periajul: -de preferat o perie electrica (nu necesita multa forta din
partea pacientului)
- peria sa aiba un maner gros ( prindere mai buna )
-
Tehnica:
Bratul afectat e
sprijinit pe
marginea chiuvetei.
Mana va tine
periuta.
Mana sanatoasa va lua
tubul de pasta de dinti si
o va aplica pe perie.
Schema de periaj:
1.Superior, vestibular( extern).
2.Superior, oral (intern).
3.Inferior, vestibular ( extern)
4.Inferior , oral (intern)
1
2
3
4
-
Efecte secundare ( favorabile) ale periajului :
-Stimularea mecanica si vibratorie (peria electrica) a partii afectate
-Stimularea papilelor gustative si acirculatiei sangvine prin pasta de
dinti si a solutiilor de igiena orala folosite (ex: Salviathymol, suc de
lamaie diluat)
(INPUT)
-
B:ALIMENTATIA ORALA ( deglutitia pentru solide si lichide)
au si alte rolului importante:
placere, autosadisfacere,
socializare, statut social ( cu cine mananc, ce mananc, cum mananc)
Atentie!!!. Daca pacientul nu prezinta reflex de tuse este interzisa administrarea de
mancare sau lichide indiferent de forma sau canitate !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Telulrile terapiei cavitatii orale sunt:
reinvatarea miscarilor de masticatie
stimularea actului de deglutitie
stimularea sensibilitatii fetei si a cavitatii orale
refacerea mimicii si simetriei faciale
imbunatatirea vorbirii
-
Premise:
Pacientul are nevoie de mult timp si liniste in timpul terapiei
Fizioterapeutul are nevoie de timp si rabdare
Spectatorii deranjeaza atat pacientul cat si fizioterapeutul
Pacientul nu trebuie suprasolicitat ( cauzeaza frustrare si agresivitate la pacient)
Exercitile si alimentatia trebuie pregatite:pacientul este informat cu privire la ce
urmeaza si este motivat
Preferintele alimentare ale pacientului trebuie cunoscute si respectate
Pacientul sa aiba incredere in terapeut( fata si gura fac parte din regiunile intime
ale corpului)
Saliva si resturile alimentare sa fie indepartate rapid prin tamponare ( nu cu
lingura si apoi redate pacientului!!!)
Pacientul este vigil si nu este extenuat de alte terapii
-
Materiale necesare:
1. Maini ( in afara cavitatii bucale fara manusi, in cavitatea bucala cu manausi)
2. Compresii , prosop ( pentru indepartarea salivei/ resturilor de la nivelul gurii)
3. Perie dinti (de preferat electrica)
4.
exemplu in Glicerina cu sus de lamaie)
5. Betigase cu vata
6. Spatule de lemn
7. Ape de gura cu gust puternic ( Salviathymol, suc de lamaie diluat, ceai de menta
concentrat etc.)
-
Pacientul asezat la masa astfel
incat pozitia capului sa fie
perpendiculara pe sol.
Pacientul ce inca nu poate sta la masa este asezat
pe partea afectata astfel incat capul sa fie bine
sustinut.
-
Exercitii pentru motricitatea faciala si orala :
1.Impreunarea sprancenelor
2.Ridicarea sprancenelor
3.Ridicarea nasului
4.Ascutirea gurii
5. Aratarea dintiilor
6.Tragerea gurii la dreapta si la stanga
7.Ridicarea colturiilor gurii
8.Miscarea buzei inferioare peste cea superioara
9.Miscarea buzei superioare peste cea inferioara
1. 2. 3.
4. 5. 6.
7. 8. 9.
-
10. Tinerea creionului intre buza sup si nas
11.Muscarea buzei inferioare .
12.Muscarea buzei superioare
13.Deschiderea mare a gurii
14. Deschiderea mica a gurii
15. Umflarea obrajiilor si transferul aerului
dintr-o parte in alata
16.Scoaterea limbii
17. Lingerea circulara a buzelor
18. Impingerea cu limba in obraji ( stg/dr)
10. 11 12.
13. 14. 15.
16. 17. 18.
-
Exemple alte exercitii posibile:
Inchiderea ochiilor
Tragerea in jos a colturilor gurii
Aspirarea obrajilor
Miscarea activa a mandibulei
Miscarea pasiva a epiglotei lateral, superior, inferior
Masaj facial al partii neafectate
stimularea cu gheata ( exterior) a obrazului afectat
-
Exercitii pentru stimularea sensibilitatii si motricitatii
cavitatii orale
Obraz: Suprafata interna este mangaiata cu degetul
mic , se cere pacientului sa
urmareasca cu limba degetul
Dintii si arcada dentara:
Palparea cu degetul mic a
dintiilor si a arcadelor
dentare , se cere
pacientului sa urmareasca
cu limba degetul
Limba: 1.Saptula se infasoara
intr-o comprese umeda si de
freaca energic limba ( stimularea
sensibilitatii)
2.Se apuca cu o comprese limba
se trage cu gije in afara cavitatii
bucale si este miscata sus/jos,
stg/ dr.
Palatul dur: se freaca prin
surprindere cu un betigas cu
vata determinand ca limba sa
urmareasca acest stimul
neplacut
-
Buzele: sunt umezide cu apa de
gura si apoi sunt linse cu limba
Limba: impingerea cu
limba din gura a unui
betigas cu vata
Sugerea unei compresii
imbibate cu ceai/solutii
orale)
-
Controlul si facilitarea masticatiei si deglutitiei
I. Pacient cu control pastrat asupra capului ( isi mentine singur capul in pozitie perpendiculara )
Abordul pacientului prin fata
Policele se plaseaza sub buza inferioara.
(controleaza/faciliteaza inchiderea buzelor)
Arataorul este plasat pe articulatia temporo-
mandibulara
Mediusul este plasat sub barbie.(simte motilitatea limbii)
-
II.Pacient fara contol/control insuficient asupra capului:
Abordul din spate al pacientului
Capul se sprijina pe cotul terapeutului ( a se evita
hiperextensia capului)
Aratatorul este paralel cu buza inferioara si
controleaza inchiderea buzelor.
Policele plasat pe articulatia temporo-
mandibulara
Restul degetelor sub barbie ( controlul si
facilitarea miscarilor limbii)
-
Particularitati:
Mancarea trebuie sa aiba un gust intens.( de preferat mancarurile sarate, a se
evita cele dulci datorita gustului de regula putin intensiv)
A nu se incepe cu alimente lichide ptr ca ajunge rapid fara deglutitie in farige.(
risc de aspiratie)
Exemple mancaruri: paine cu branza topita sau pate, banane necoapte, legume
fierte etc.
A se evita mancarurile pasate: au un aspect neapetisant si nu reprezinta un
stimul mecanic pentru masticatie si deglutitie
Canitatea de mancare nu trebuie sa fie mare ( suprasoliciteaza pacientul si il
descurajeaza la vederea ei )
-
Remember : fiziologia deglutitiei
-
Rolul fizioterapeutului
- corectatea deficientelor senzomotorii (hemipareze/hemiplegii) si a spasticitatii
II. Nevoia de a sedea, sta si merge
-
Afectiuni cerebrale cu afectarea neuronului motor central
(sindrom de neuron motor central)
Hemipareza / hemiplegie
(tine de la o saptamana la cateva luni)
Spasticitate (contracturi musculare,
pozitii vicioase)
Interventia fizioterapeutului de la debutul bolii(terapie intensiva, neurologie)
pana la fazele ulterioare de reabilitare
Daca recuperarea incepe din momentul aparitiei
spasticitatii rezultatele sunt mai slabe
-
Principii de baza ale conceptului Bobath :
A) Reglarea si controlul tonusului muscular (prin diferitele pozitionari ale pacientului)
B) Initierea / facilitarea de miscari functionale pe partea lezata (input)= HANDLING
-
A. Pozitionarea pacientului Roluri: - stimularea constientizarii
partii lezate (un alt input) - controlul tonusului muscular
(inhibarea spasticitatii) - Evitarea durerilor (umarul afectat e
frecvent) - Confortul pacientului, - Stimularea interesului pt mediul
inconjurator - Siguranta pacientului - - Evitarea formarii escarelor
-
Modele de spasticitate
Inclinat spre partea afectata si rotit spre partea sanatoasa
Membru superior: 1.Modelul in flexie ( cel mai frecvent )
Trunchiul scurtat pe partea afectata
Umar in rotatie externa si coborat
Brat in adductie si rotatie interna
Cot in flexie si antebrat in pronatie
Mana , police si degete in flexie
2.Modelul in extensie -rar