Conceptul Bobath

download Conceptul Bobath

If you can't read please download the document

description

Conceptul bobath book (pdf) kinetoterapie !

Transcript of Conceptul Bobath

  • Conceptul Bobath

    Autor: Speranta Stefan

  • Boli cerebrovasculare

    (ischemice, hemoragice)

    Tumori cerebrale

    Traumatismele cranio- cerebrale

    Lezarea parenchimului cerebral

    (Pierderea functiei)

    Manifestari clinice Deficit neurologic

  • Manifestari clinice : - hemipareze/ hemiplegii

    - spasticitate = pozitii vicioase ale membrelor

    - hemihipestezii = tulburari de sensibilitate pe jumatate din corp

    - pareze nervi cranieni:

    IX; X; XII - tulburari de deglutitie,

    VII pareze faciale

    III tulburari de mobilitate globi oculari (diplopii = imagini duble)

    II - tulburari de camp vizual.

    - tulburari de vorbire (afazii)

    - incontinenta

    - tulburari ale starii de constienta (coma)

  • Aria motorie primara

    Aria somestezica primara

    girul precentral Girul postcentral

  • Manifestari clinice (neuropsihologice)

    - apraxie = deficienta in efectuarea miscarilor coordonate (nu stie succesiunea miscarii de imbracare, spalare, mestecare)

    - Anosognosie (nerecunoasterea bolii/ deficientelor)

    - tulburari de orientare temporo - spatiala

    - neglect (neglijarea hemicorpului, frecvent in afectiuni ale emisferei cerebrale drepte)

  • Fata externa (supero-laterala) emisfera cerebrala :

    Localizarea functionala la nicelul cortexului

  • Fata mediala emisfera cerebrala:

    Localizarea functionala la nicelul cortexului

  • Deficiente complexe si multiple

    Afectarea independentei si a nevoilor zilnice ale pacientului

    (miscare, mancare, imbracare, comunicare)

    Recastigarea pe cat posibil a independentei pacientului/

    recuperarea nevoilor personale

    Conceptul Bobath

    +

  • Conceptul Bobath

    1) necesita o munca interdisciplinara (fizioterapeuti, ergoterapeuti, logopezi, psihologi, asistenti medicali)

    2) este un concept si nu o tehnica ( nu exista tehnici de ingrijire, metode sau exercitii ce se aplica indiferent de pacient ci se raporteaza la posibilitatile individuale ale pacientilor)

  • Sotii Bobath: Berta si Karl

    n1907respectiv 1906,

    decedati 1991

    Ea: fizioterapeuta

    El: medic

    Ea descopera la inceputul aniilor 40 ca spasticitatea nu este un fenomen

    constant, inevitabil si neinfluentabil asa cum se credea pana atunci.

    Descoperirea a fost facuta in timp ce trata un ranit de razboi si a observat

    ca prin anumite miscari si pozitionari ale pacientului spasticitatea se

    reducea.

    Bazele neuropsihologice ale fenomenului sunt explicate mai tarziu de Karl

    Bobath sustinand astfel observatiile doamnei Bobath

  • Tesut nervos intact si fara functie Insa capabil de a invata (plasticitatea creierului)

    Centru prelucrare / elaborare Diferite programe

    (Throughput)

    Tesut nervos intact si fara functie Insa capabil de a invata (plasticitatea creierului)

    Miscarea Tinuta

    Vorbitul

    Output (organe efectoare Muschi, articulatii

    Receptori tactili -kinestezici

    Vizuali Auditivi Olfactivi

    etc

    Input

    Modelul functional al creierului:

    +

  • Schema procesului de invatare:

    Leziune cerebrala

    Cale nervoasa intrerupta (lezare functionala)

    Neuroni fara functie si cu capacitate de invatare.

    Refacerea caii nervoase (recuperarea functiei) prin input repetat

  • Pentru initierea si dirijarea procesului de invatare a creierului este important : sa ajunga stimul corect la nivelul creierului,

    sa impiedic sa ajunga stimuli gresiti la creier

    sa se repete des stimulii corecti (a evita insa obisnuinta)

    Procesul de invatare este cel mai eficient in cazul stimulilor tactili -kinestezici (sunt retinute 80% din informatiile primite spre deosebire de cele verbal -auditive care sunt retinute 20 -40%)

  • Conceptul de 24h Recuperarea functiilor (neurologice) pierdute nu are loc prin repetarea stupida

    de miscari singulare/izolate ci prin exersarea de activitatii zilnice:

    modificarea pozitiei in pat, mancare, igiena corporala, imbracare etc.

    Astfel s-a dezvoltat conceptul de 24h.

    O atentie deosebita trebuie acordata ordinii in care se incearca recuperarea

    deficientelor(nevoilor). Ea tine de importanata acestora in inducerea

    starii de bine a pacientului.

    Ca si in cazul dezvoltarii copilului importanta nevoilor dobandite are urmatoarea

    ierarhie:

    1. Nevoia de a bea

    2. Nevoia de a manca

    3. Nevoia de a sedea (sta asezat)

    4. Nevoia de sta

    5. Nevoia de a merge

    6. Nevoia de a fi continent

  • De cele mai multe ori prin terapia aplicata se schimba importanta nevoilor.

    (incontinenta) consuma mult prea multa munca din partea terapeutului

    (mobilizare, dezbracat, spalat, etc).

    nevoia de a bea si de a manca

    Chiar daca pacientul are probleme de deglutitie (risc aspiratie) si temporar

    nu este posibila alimentatia orala, igiena orala este foarta importanata .

  • I. Nevoia de a bea si manca (Tractul facio-oral)

    -lipsa inchiderii ploapei produce lacrimatia permanenta a ochiului si eventual uscarea corneei.

    -paralizia musculaturii mimicii duce la asimetrii optice la nivelul fetei afectarea mimicii normale. Deasemenea pareza musculaturii obrajiilor afecteaza suplimentar masticatia.

    lipsa inchiderii buzelor produce o pierdere de saliva si de resturi alimentare necontrolata, precum si dificultati la deglutia pentru solide si lichide .

    -paralizia musculaturii limbii afecteaza miscariile coordonate ale limbii. Transportul alimentelor in cavitatea bucala este astfel perturbat, rezultand dereglari ale procesului de masticatie si a fazei I a deglutiei.

    Ca urmare a paraliziei muschiilor : mimicii, masticatori, limbii, deglutitiei controlati der N. cranieni V, VII, IX, XII apar urmatoarele deficiente la nivelul fetei si la nivel oral:

  • -Tulburarile de sensibilitate (hipestezii/parestezii) la nivelul fetei si al cavitatii bucale (ex: senzatia de amorteala ca dupa o anestezie locala la stomatolog) ingreuneaza

    contolul asupra procesului de golire a cavitatii bucale. Astfel raman resturi alimentare

    (mai ales pe partea afectata) ce pot produce leziuni respectiv infectii la nivelul mucoasei

    bucale (stomatite, parotidite) si halena.

    -prin afectarea coordonarii limbii si a faringelui apar tulburarile de deglutitie:

    imposibilitatea de deglutitie, impingerea involuntatra a bolului alimentar spre exterior,

    aspirarea de resturi alimentare.

    - modificariile date de pareze la nivelul fetei si cavitatii bucale pot atrage dupa

    sine si probleme de asezare si functionare a protezelor dentare .

    De aici rezulta 2 aspecte importante pe care trebuie sa se concentreze recuperarea in

    afectiuniile tractului faciooral:

    A: IGIENA ORALA

    B:ALIMENTATIA ORALA (deglutitia pentru solide si lichide)

  • A:IGIENA ORALA

    Trebuie facuta de mai multe ori pe zi si in cazul in care pacientul nu

    beneficiaza inca de o alimentatie orala (profilaxia infectiilor orale)

    La pacientii ce sunt alimentati oral igiena bucala se face dupa fiecare

    masa prin : periajul dintiilor, clatirea cavitatii bucale pentru

    indepartarea resturilor alimentare .

    Periajul: -de preferat o perie electrica (nu necesita multa forta din

    partea pacientului)

    - peria sa aiba un maner gros ( prindere mai buna )

  • Tehnica:

    Bratul afectat e

    sprijinit pe

    marginea chiuvetei.

    Mana va tine

    periuta.

    Mana sanatoasa va lua

    tubul de pasta de dinti si

    o va aplica pe perie.

    Schema de periaj:

    1.Superior, vestibular( extern).

    2.Superior, oral (intern).

    3.Inferior, vestibular ( extern)

    4.Inferior , oral (intern)

    1

    2

    3

    4

  • Efecte secundare ( favorabile) ale periajului :

    -Stimularea mecanica si vibratorie (peria electrica) a partii afectate

    -Stimularea papilelor gustative si acirculatiei sangvine prin pasta de

    dinti si a solutiilor de igiena orala folosite (ex: Salviathymol, suc de

    lamaie diluat)

    (INPUT)

  • B:ALIMENTATIA ORALA ( deglutitia pentru solide si lichide)

    au si alte rolului importante:

    placere, autosadisfacere,

    socializare, statut social ( cu cine mananc, ce mananc, cum mananc)

    Atentie!!!. Daca pacientul nu prezinta reflex de tuse este interzisa administrarea de

    mancare sau lichide indiferent de forma sau canitate !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

    Telulrile terapiei cavitatii orale sunt:

    reinvatarea miscarilor de masticatie

    stimularea actului de deglutitie

    stimularea sensibilitatii fetei si a cavitatii orale

    refacerea mimicii si simetriei faciale

    imbunatatirea vorbirii

  • Premise:

    Pacientul are nevoie de mult timp si liniste in timpul terapiei

    Fizioterapeutul are nevoie de timp si rabdare

    Spectatorii deranjeaza atat pacientul cat si fizioterapeutul

    Pacientul nu trebuie suprasolicitat ( cauzeaza frustrare si agresivitate la pacient)

    Exercitile si alimentatia trebuie pregatite:pacientul este informat cu privire la ce

    urmeaza si este motivat

    Preferintele alimentare ale pacientului trebuie cunoscute si respectate

    Pacientul sa aiba incredere in terapeut( fata si gura fac parte din regiunile intime

    ale corpului)

    Saliva si resturile alimentare sa fie indepartate rapid prin tamponare ( nu cu

    lingura si apoi redate pacientului!!!)

    Pacientul este vigil si nu este extenuat de alte terapii

  • Materiale necesare:

    1. Maini ( in afara cavitatii bucale fara manusi, in cavitatea bucala cu manausi)

    2. Compresii , prosop ( pentru indepartarea salivei/ resturilor de la nivelul gurii)

    3. Perie dinti (de preferat electrica)

    4.

    exemplu in Glicerina cu sus de lamaie)

    5. Betigase cu vata

    6. Spatule de lemn

    7. Ape de gura cu gust puternic ( Salviathymol, suc de lamaie diluat, ceai de menta

    concentrat etc.)

  • Pacientul asezat la masa astfel

    incat pozitia capului sa fie

    perpendiculara pe sol.

    Pacientul ce inca nu poate sta la masa este asezat

    pe partea afectata astfel incat capul sa fie bine

    sustinut.

  • Exercitii pentru motricitatea faciala si orala :

    1.Impreunarea sprancenelor

    2.Ridicarea sprancenelor

    3.Ridicarea nasului

    4.Ascutirea gurii

    5. Aratarea dintiilor

    6.Tragerea gurii la dreapta si la stanga

    7.Ridicarea colturiilor gurii

    8.Miscarea buzei inferioare peste cea superioara

    9.Miscarea buzei superioare peste cea inferioara

    1. 2. 3.

    4. 5. 6.

    7. 8. 9.

  • 10. Tinerea creionului intre buza sup si nas

    11.Muscarea buzei inferioare .

    12.Muscarea buzei superioare

    13.Deschiderea mare a gurii

    14. Deschiderea mica a gurii

    15. Umflarea obrajiilor si transferul aerului

    dintr-o parte in alata

    16.Scoaterea limbii

    17. Lingerea circulara a buzelor

    18. Impingerea cu limba in obraji ( stg/dr)

    10. 11 12.

    13. 14. 15.

    16. 17. 18.

  • Exemple alte exercitii posibile:

    Inchiderea ochiilor

    Tragerea in jos a colturilor gurii

    Aspirarea obrajilor

    Miscarea activa a mandibulei

    Miscarea pasiva a epiglotei lateral, superior, inferior

    Masaj facial al partii neafectate

    stimularea cu gheata ( exterior) a obrazului afectat

  • Exercitii pentru stimularea sensibilitatii si motricitatii

    cavitatii orale

    Obraz: Suprafata interna este mangaiata cu degetul

    mic , se cere pacientului sa

    urmareasca cu limba degetul

    Dintii si arcada dentara:

    Palparea cu degetul mic a

    dintiilor si a arcadelor

    dentare , se cere

    pacientului sa urmareasca

    cu limba degetul

    Limba: 1.Saptula se infasoara

    intr-o comprese umeda si de

    freaca energic limba ( stimularea

    sensibilitatii)

    2.Se apuca cu o comprese limba

    se trage cu gije in afara cavitatii

    bucale si este miscata sus/jos,

    stg/ dr.

    Palatul dur: se freaca prin

    surprindere cu un betigas cu

    vata determinand ca limba sa

    urmareasca acest stimul

    neplacut

  • Buzele: sunt umezide cu apa de

    gura si apoi sunt linse cu limba

    Limba: impingerea cu

    limba din gura a unui

    betigas cu vata

    Sugerea unei compresii

    imbibate cu ceai/solutii

    orale)

  • Controlul si facilitarea masticatiei si deglutitiei

    I. Pacient cu control pastrat asupra capului ( isi mentine singur capul in pozitie perpendiculara )

    Abordul pacientului prin fata

    Policele se plaseaza sub buza inferioara.

    (controleaza/faciliteaza inchiderea buzelor)

    Arataorul este plasat pe articulatia temporo-

    mandibulara

    Mediusul este plasat sub barbie.(simte motilitatea limbii)

  • II.Pacient fara contol/control insuficient asupra capului:

    Abordul din spate al pacientului

    Capul se sprijina pe cotul terapeutului ( a se evita

    hiperextensia capului)

    Aratatorul este paralel cu buza inferioara si

    controleaza inchiderea buzelor.

    Policele plasat pe articulatia temporo-

    mandibulara

    Restul degetelor sub barbie ( controlul si

    facilitarea miscarilor limbii)

  • Particularitati:

    Mancarea trebuie sa aiba un gust intens.( de preferat mancarurile sarate, a se

    evita cele dulci datorita gustului de regula putin intensiv)

    A nu se incepe cu alimente lichide ptr ca ajunge rapid fara deglutitie in farige.(

    risc de aspiratie)

    Exemple mancaruri: paine cu branza topita sau pate, banane necoapte, legume

    fierte etc.

    A se evita mancarurile pasate: au un aspect neapetisant si nu reprezinta un

    stimul mecanic pentru masticatie si deglutitie

    Canitatea de mancare nu trebuie sa fie mare ( suprasoliciteaza pacientul si il

    descurajeaza la vederea ei )

  • Remember : fiziologia deglutitiei

  • Rolul fizioterapeutului

    - corectatea deficientelor senzomotorii (hemipareze/hemiplegii) si a spasticitatii

    II. Nevoia de a sedea, sta si merge

  • Afectiuni cerebrale cu afectarea neuronului motor central

    (sindrom de neuron motor central)

    Hemipareza / hemiplegie

    (tine de la o saptamana la cateva luni)

    Spasticitate (contracturi musculare,

    pozitii vicioase)

    Interventia fizioterapeutului de la debutul bolii(terapie intensiva, neurologie)

    pana la fazele ulterioare de reabilitare

    Daca recuperarea incepe din momentul aparitiei

    spasticitatii rezultatele sunt mai slabe

  • Principii de baza ale conceptului Bobath :

    A) Reglarea si controlul tonusului muscular (prin diferitele pozitionari ale pacientului)

    B) Initierea / facilitarea de miscari functionale pe partea lezata (input)= HANDLING

  • A. Pozitionarea pacientului Roluri: - stimularea constientizarii

    partii lezate (un alt input) - controlul tonusului muscular

    (inhibarea spasticitatii) - Evitarea durerilor (umarul afectat e

    frecvent) - Confortul pacientului, - Stimularea interesului pt mediul

    inconjurator - Siguranta pacientului - - Evitarea formarii escarelor

  • Modele de spasticitate

    Inclinat spre partea afectata si rotit spre partea sanatoasa

    Membru superior: 1.Modelul in flexie ( cel mai frecvent )

    Trunchiul scurtat pe partea afectata

    Umar in rotatie externa si coborat

    Brat in adductie si rotatie interna

    Cot in flexie si antebrat in pronatie

    Mana , police si degete in flexie

    2.Modelul in extensie -rar