Comunicarea cromaticaLimbajul culorilor este un domeniu care îşi manifestã specificacitatea în funcţie de

contextul socio-cultural. Culoarea, dincolo de percepţia ei afectivã, este şi o oglindã a

personalitãţii noastre şi deci influenţeazã comunicarea.

Altfel spus, culorile exprimã lucruri diferite pentru fiecare om sau culturã în parte.

Culorile semnificã sentimente, emoţii, popoare, ţãri sau tradiţii. Fundamentul cultural al

simbolismului culorilor poate avea un impact foarte pronunţat atunci când se încearcã

comunicarea între oameni de pe diferite meridiane, fãcând posibile neînţelegeri sau chiar reacţii

negative.

Culoarea, dincolo de perceptia si trairea ei afectiva, este si o oglina a personalitatii

noastre si deci influenteaza comunicarea. Gândirea creatoare are loc optim într-o încapere cu

mult rosu, iar cea de reflectare a ideilor într-o camera cu mult verde. Culorile stralucitoare sunt

alese de oamenii de actiune comunicativi, extravertiti, iar cele pale de timizi, intravertiti.

Semnificatia culorilor poate fi diferita în diverse culturi. De exemplu, rosu este asociat

în China cu bucurie si festivitate, în Japonia cu lupta si mânie; cultura indienilor americani

semnifica masculinitate; în Europa dragoste, iar în SUA comunism. În tarile cu populatie

africana, negru sugereaza binele, iar albul raul, pentru europeni, negru este culoarea tristetii, în

timp ce aceste stari sunt exprimate la japonezi si chinezi prin alb. Verdele semnifica la europeni

invidie, la asiatici bucurie, iar în anumitetari speranta în timp ce galbenul comunica la europeni

lasitate, gelozie, la americani este culoarea intelectualitatii, iar la asiatici semnifica puritate.

Reacţia noastrã faţã de o culoare este instantanee şi are un impact profund asupra

alegerilor pe care le facem în viaţa de zi cu zi.

Deşi, felul în care fiecare individ percepe culorile are o anumitã dozã de subiectivism,

existã culori al cãror efect are o semnificaţie universalã.

Culorile din zona roşie a spectrului (roşu, portocaliu şi galben) sunt cunoscute sub

numele de culori calde, ele evocând sentimente dintr-un registru pornind de la cãldurã şi confort

pânã la o ostilitate şi manie, ele stimulează comunicarea.

Culorile din zona albastrã a spectrului (albastru, violet şi verde) cele care poartã

denumirea de culori reci, inspirã calmul şi relaxarea, dar pot totuşi trezi simţãminte precum

mania, indiferenţa sau pot inhiba discuţia.

Monotonia, precum si varietatea excesiva de culoare, inhiba si-i distrag pe comunicatori.

Unele culturi strãvechi, precum cea egipteanã şi cea chinezeascã, au practicat o metodã

de vindecare prin utilizarea culorilor, numitã cromoterapie. Consideratã o modalitate uşoarã de

terapie, cromoterapia este folositã şi astãzi ca un tip de tratament holistic sau alternativ.

In cele ce urmeazã sunt prezentate culorile primare şi cele secundare, alãturi de culoarea

albã, culoarea neagrã şi gri din punctul de vedere al diferitelor culturi ale lumii. Zicala “Câte

bordeie, atâtea obiceiuri” este valabilã şi in cazul culorilor ca şi simboluri în diferitele ţãri ale

lumii.

a) Semnificaţia culorii alb

Albul transmite puritate, curãţenie şi neutralitate. Doctorii poartã halate albe, rechia

tradiţionalã de mireasã este albã, porumbelul alb este semnul unei cãsnicii fericite şî al unor

afaceri prospere, un gard împrejmuitor de culoare albã reprezintã un simbol al unui cãmin sigur

şi fericit, personajele pozitive sunt mereu zugravite în alb, Dumnezeu însuşi apare în culoarea

alb. In cadrul luptelor desfãşurate de-a lungul timpului, steagul alb reprezenta predarea pãrţii

care-l arbore, dorinţa acesteia pentru pace.

Cum reiese de mai susm culoarea alb reprezintã pentru occidentali pace, puritate, viaţã,

mirese, îngeri, spitale, personaje pozitive. Insã nu aceleaşi semnificaţii le are în Orient, aici

semnificã funeralii. In China albul este simbolul morţii, iar în Africa aceasta reprezintã tot ce

este rãu. In Japonia garoafa albã reprezintã moartea, deci a oferi cuiva din aceastã ţarã garoafe

albe ar fii o greşealã imensã. Dacã alãturãm însã culoarea roşie, japonezii vor recepţiona un alt

mesaj. Aici aceste douã culori alãturate reprezintã norocul, deci japonezii vor adopta o cu totul

altã atitudine.

b) Semnificaţia culorii gri

Griul este atemporal, practic şi solid. Un costum preferat de culoare gri se poate asorta cu

orice culoare. Deşi plãcut şi ales adesea în îmbracãminte, oamenii îl desemneazã rareori drept o

culoare favoritã, întrucât griul e asociat cu o pierdere, cu depresia sau tristeţea.

Griul e folosit de ecologişti pentru a descrie persoanele pasionate de tehnologiile mediului

înconjurãtor ce folosesc granitul, cimentul şi alte materiale de construcţii, ca opus al termenului

“verde” folosit pentru a descrie persoanele ce preferã mediul ecologic.

In sens moral, griul este folosit pentru a descrie desconsideraţia faţã de situaţii ce nu au o

valoare moralã, pentru a evita sau balansa situaţiile extreme de gen “ori e albã, ori e neagrã”.

In folclor, o viaţã gri exprimã o existenţã fãrã prea mult sens sau fãrã un obiectiv anume. O

persoanã gri e asociatã cu ideea unei persoane triste în general, sau care trece prin viaţã/societate

fârã sã fie remarcatã în vreun fel.

In folclorul scandinav, griul e folosit pentru tot ceea ce e asociat cu gnomii, hobbiţi, orcii şi

elfii din folclorul popular, pentru cã în parte faptele acestora se aflã de multe ori în afara

strandardelor morale.

In sociologie, griul simbolizeazã mediocritatea, sunetul ce polueazã societatea, zgomotul de

fond al societãţii.

c) Semnificaţia culorii negru

Negrul e purtãtor al unui mesaj de autoritate şi putere. Intrucât evocã emoţii puternice, poate

deveni copleşitor atunci când apare în exces. Negrul e culoarea îmbrãcãminţii clasice, o

explicaţie a acestui lucru putãnd fi faptul cã aceastã culoare îl face pe purtãtor sã aparã mai suplu

şi mai sofisticat.

Semnificaţiile culorii negru şi alb sunt opuse în culturile orientale şi cele occidentale. In

Occident el semnificã funeralii, moarte, revoltã, personaje negative, iar împreunã cu portocaliu

este asociat Halloween-ului din cultura americanã.

In Africa albul reprezintã tot ceea ce este rãu iar negrul, în opoziţie cu albul, semnificã binele.

In Egiptul Antic prin culoarea neagrã se înţelegea renaştere. In Kenya şi Tnzania se face referire

la norii de ploaie ca şi simbol al fertilitãţii şi vieţii.

In China negrul este culoarea tradiţionalã pentru baieţi.

Culoarea negrã folositã pentru vopsirea unghiilor reprezintã un simbol clasic de împotrivire

faţã de ceva prestabilit. O femeie cu unghii negre nu e neaparat sub influenţa unei depresii sau

culturi gotice, ea poate comunica în acest fel o atitudine de revoltã împotriva unor norme sau o

înclinaţie cãtre latura întunecatã a personalitãţii ei.

d) Semnificaţia culorii albastru

Culoarea preferatã a celor mai mulţi oameni, albastrul e considerat a inspira încredere,

devotament şi responsabilitate. Albastrul e culoarea cerului şî a mãrii, dar şi cea a spiritului, el

sugereazã odihnã şi poate determina organismul sã producã compuşi chimici care au un efect

calmant. Nu toate nuanţele de albastru evoca serenitatea sau liniştea; albastrul electric sau

strãlucitor inspirã dramatismul şi dinamismul, e o culoare angajanta care exprimã însufleţirea sau

voiciunea. Anumite nuanţe de albastru sau folosirea în exces a acestei culori determinã apariţia

senzaţiei de rãcealã sau lipsã a afecţiunii.

Albastrul e o culoare unisex, fiind folositã în mod aproape egal de bãrbaţi şi femei.

In China, aceasta este culoarea tradiţionalã a fetiţelor, spre deosebire de culturile occidentale

unde culoarea tradiţionalã a fetiţelor este rozul, albastrul fiind aici asociat baieţeilor. Tot în

China, aceasta semnificã imortalitatea.

In Iran, albastrul e culoarea paradisului şî a spiritualitãţii, dar ea semnificã şi doliul.

In Orientul Mijlociu este culoarea protecţiei, iar pentru israelieni ea semnificã sfinţenia.

Pentru occidentali albastrul înseamnã depresie, tristeţe, conservatorism, corporatism, iar

pentru indienii Cherokees, înfrângere şi necazuri.

e) Semnificaţia culorii verde

Verdele ocupã mai mult spaţiu în spectrul vizibil al ochiului uman şi se claseazã pe locul 2,

dupã albastru în preferinţele oamenilor. Verdele e o culoare larg rãspânditã în lumea naturalã şi

poate fi o alegere inspiratã pentru interiorul unei case întrucât suntem obişnuiţi sã o vedem

pretutindeni. Verdele natural, de la nuanţa pãdurii la cea a lâiului, e considerat a fi liniştitor şi

împrospãtor, cu un echilibru natural între nuanţa rece şi cea caldã.

In Occident, verdele este culoarea naturii, simbolizeazã fertilitatea, armonia, prospeţimea,

primavãra, renaşterea. Culoarea are o puternicã corespondenţã emoţionalã cu noţiunea de

siguranţã.

In SUA verdele e asociat cu ecologia sau, culoarea mai închisã, cu dolarii. Pentru Irlanda ea

reprezintã norocul, este şi simbolul ţãrii. In China, culoarea simbolizeazã dizgraţie, pãlãriile

verzi sunt un semn cã soţia unui bãrbat îl inşealã.

Pentru musulmani este culoarea sacrã, în India reprezintã culoarea Islamului.

In Africa verdele este simbolul corupţiei.

f) Semnificaţia culorii galben

Galbenul straluceşte cu potimism, fericire şi conferã o iluminare interioarã. Nuanţele de

galben auriu transmit promisiunea unui viitor plin de împliniri. Galbenul iese în evidenţã printre

celelalte culori şi inspirã o gândire pozitivã şi creativã.

In Evul Mediu galbenul simboliza moartea. Astãzi te asociat cu soarele şi razele sale.

In Orient ea reprezintã sacralitatea, reprezintã un simbol imperial. In China este asociat cu

creşterea şi dezvoltarea, în India este simbolul negustorilor sau fermierilor, iar în Japonia

întruchipeazã curajul. Pentru egipteni, aceasta este culoarea doliului.

In cromoterapie, culoarea galben se credea ca purificã organismul.

g) Semnificaţia culorii portocaliu

Portocaliul, o rudã apropiatã a roşului, este cea mai controversatã dintre culori. Aceastã

culoare strârneşte asociaţii puternice negative şi pozitive, fiind apreciatã fie ca adorabilã, fie ca

oribilã. Vâlvãtaia şi voiciunea portocaliului radiazã cãldurã şi energie.

Pentru occidentali, aceasta simbolizeazã creativitatea, focul, toamna, iar alãturi de negru

reprezintã Halloween-ul.

In Irlanda portocaliul întruchipeazã religia protestantã

In cromoterapie, culoarea se credea cã vindecã plãmânii şi mãreşte nivelul de energie al

organismului.

h) Semnificaţia culorii roşu

Roşul determinã asociaţiile cu aspectul cel mai personal dintre toate culorile. Recunoscut a

avea o acţiune stimulativã, excitantã, roşul comunicã o cantitate de energie direct proporţionalã

cu nivelul sau amploarea de percepţie a acestei culori.

Roşul are calitatea de a atrage atenţia, şi o utilizare adecvatã a acestei culori poate avea darul

de scoatere în evidenţã a unui element particular.

In Orient roşul este culoarea puratatã de mirese, în Afganistan e culoarea diavolului, iar în

Europa Rãsãriteanã şi Centralã este asociat comunismului. In India este simbolul razboinicului,

al puritãţii, al cãsãtoriei. Pentru japonezi, roşul simplu semnificã luptã, mânie, dar alãturi de alb,

culoarea auspicioasã, a norocului. In Africa de Sud, doliul este purtat prin aceastã culoare, iar în

cultura pieilor-roşii simbolizeazã masculinitatea.

Pentru occidentali are semnificaţii diverse, de la excitare, dragoste, pasiune, fericire, la

pericol şi interzicere.

In cromoterapie, culoarea roşu se credea cã stimuleazã corpul şi mintea, şi intensificã

circulaţia sângelui.

i) Semnificaţia culorii violet

Violetul întruchipezã echilibrul dintre stimularea roşului şî seninãtatea albastrului. Amestecul

celor 2 culori de bazã poate provoca tulburare sau încordare, dacã roşul devine predominant.

Este îmbinare a unui mesaj mistic cu unul de regalitate, violetul e culoarea preferatã a unor

persoane creative sau excentrice.

Culoarea violet semnificã în Occident regalitatea iar in Tailanda este culoarea doliului, cea

purtatã de vãduve.

Fiecare culoare semnificã ceva în funcţie de contextul cultural în care o întâlnim. Este important

însã sã nu ne formãm o idee despre o anumitã persoanã doar pe baza limbajului culorilor, ci

trebuie sã ţinem cont de întreaga paletã a comunicãrii nonverbale.

Desigur ca aceste explicatii nu sunt - asa cum trebuie sa luam in calcul aria intregii

exprimari nonverbale - nici definitive, nici aceleasi pentru toate persoanele, existand riactii in

functie de evolutia personala. Totusi, anumite aplicatii ale acestor catalogari ne ofera un cadru

concret pentru a lua in calcul si a explora mai in profunzime impactul culorilor in viata noastra.

Astfel, s-a obsert ca restaurantele in care se asteapta ca potentialii clienti sa petreaca un

timp mai indelungat (o masa copioasa, o perioada de relaxare in fata unor bauturi) tind, la nivel

general, sa nu utilizeze culori deschise, nuante vii (care ar indemna spre activism), ci mai

degraba culori linistitoare care induc consumatorilor necesitatea de a nu se grabi sa paraseasca

respectivele localuri. in schimb, fast-food-urile sunt gandite pe ideea servirii prompte unor

oameni grabiti (de altfel si denumirea acestor restaurante sugereaza acest lucru), a eliberarii

rapide a meselor pentru alti si alti consumatori. O sa obserti, daca veti privi cu atentie, ca - fara

exceptie - acestea folosesc culori vii, provocatoare, active (galben, rosu, portocaliu - toate extrem

de dinamice), ceea ce induce clientului ideea de a manca repede si a pleca lasand loc altui

consumator. Utilitatea culorilor si a stiintei culorilor in viata noastra este evidenta. Ramane sa

vedem care este granita pana la care putem merge.