ACADivlIA ROMAN.A

DIN VIEATA POPORULUI ROMANCULEGERI I STUD!!

XXIV.

CROMATICAFDOPONULUI NomAN

DE

Tudor Pamfile i Mihai Lupeseu

Motto: Eu ma, duc, mi papadesc,Ca un cfmtec bAtrinescl..ALEXANDRI, MARRY LAUPARU,

81111118QU 46 FIGURI IN TI:Xt

SEDINTA DELA 14 MAIU 1011.

BOCUREVIBRARIILE SOCEC 8: Comp. 0 C. SFETEA

LEIPZIG VIENAOTTO HARRASSOWITZ GEROLD Comp.

1914,

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN:

Hora din Carlal, de Pompiliu Parvescu, 1903. . L. 3.Cimiliturile rom ne5li, de T. Pamfile, 1908 . . 1.

111. Poezii populare din Maramure5, de lit Bud, 1908 1.Calece i urluri, de Al. Vasiliu, 1909 . . . . 5.Din literatura popular, de N. Pasculescu, 1909 6.Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909 1Set' rbtorile poporului, de C. Rdulescu-Codin *i

D. Mihalache, 1910 I. -hiduslria casnic la Romni, de T. Pamfile

Premiul .Neuschotz din 1909, 1910 . . . . 10.llore i chiuiluri din Bucovina, de S. FI.Marian,1 911 2.Legende lradilii 5i amintiri isiorice, de C. Rdu-

lescu-Codin, 1910 1 50Xl. Sei rblorile de var la Romni, de T. Pamfile, 1911 2.-

Cntece de !ares, adunate de T. Pamfile, 1913 . 4.-Boli 5i leacuri la oameni, vite 5i p seiri, dup

datinile*i credinlele poporului roman, adunatedin com. Tepu (Tecuciu) del. Pamfile, 1911 1.

Cniece poporale romne5ti din Comilalul Bihor(Ungaria), culese *i nota te de Bla Bartlt, 1913 5.

Vremuri inlelepte. Povestiri i legende romaneti,culese de D. Furtuna, 1913 . 1.

Agricultura la Rom ni, de T. Pamfile, 1913 . 5.Ingerul Romnului, pove0 i legende din popor

culese de C. Radulescu-Codin, 1913 . . . . 4.----Poveslea lumii de demult, dupa credinfele popo-

rului roman, de T. Pamfile, 1913 2.Srblorile la Romni: Seirblorile de loamn 5i

Poslul Crciunului, de T. Pamfile, 1914 . . . . 2.Srblorile la Romni: Crciunul, del. Pamfil e

1194 3.Supersliliile poporului romn, de G. F. Ciauanu

Premiul Adamachi din 1913, 1914, . . . . 4.Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914 2.Cuvinle scumpe. Taclale, povesliri 5i legende

romne5li, culese de D. Furtunti, 1914 . . 1.50

INTRODUCERE-

MUNICIPIULIA -Nimeni nu poafe tgdul c cea mai mare parte din co-

morile noastre sufletesti, cele mai alese insusiri etnice alenoastreIn toate domeniilemai Intiu s'au discreditat, dupaceasta s'au prsit si In urm s'au uitaf. Pentru ajungereaIn captul scrii, ne-am grail% am cerut ajutorul strin denevoie, i cernd azi, cernd mne, ne-am pomenit de-odatstpniii de patima cer,q1oriei i a Imprumulului; zicala spu-ne

Cine cereNtt piere,Dar nici bineNu-i vine!

Am avuf nevoie, n'am avut, am ceruf, Impestrifndu-ne gra-iul, prsindu-ne portul si uitnd vechile datini ale viefii cas-nice si obstesti.

Au fost Inruriri strine crora nu ne pufeam Impotrivi,dar pretutindeni am aruncat arma din mand si am Incheiatpacea rusinoas, robindu-ne.

Nu stim care a fost unta Onor. Academii Romne and ahottit punerea la concurs a unei lucrri cu privire la mes-tesugul boitului la Romni. Bnuim Ins c nu poate fi all-cev decAt dorinta de a scap, nu de moarte, ei de uitare,manifestarea poporului nostru In aceasta ramur industrial

estetic5, i astfel, Incetul cu incetul, de a Intregi vecheziicoan a individualitiii noastre, care se Intunec si se s, ter-ge In fiece zi ce trece tot mai mult.

De va izbuti sau ha, se va vede.Incercrile de pn astzi ne pot aduce unele prevesliri.Dup5 cunostinjele noastre cel dintAiu care se gndeste la

cromalica popular ca la o ramura a induslriei casnice ro-Pamfile i Ltipescu, Cromntira. 1.

2punand-o in legatur cu vieata agricol a poporuluinostru i dandu-i prin urmare, fara a se exprima, o insemn-tate economica, este agronomul Ion lonescu dela Brad, in1866, cand scrie In Agricullura 1:2ornniei, jud. Dorohoi: Ele(femeile) se duc de culeg de pe camp plantele tinctoriale siapoi Cu dansele vapsesc [Ana, dandu-i feluri de feluri de cu-lori (1). Mat insa. Mai tarziu, in 1868, cand scrie monogra-fia agricol a jud. Mehedinti, ne d mai multe amnunte.Astfel aflam ca prin aceste prli, pe langa femei, cari yap-sesc fiecari pentru casele lor, sunt In sate si buingii de me-serie, cari au pentru aceasta cillda'ri de aram i alte lu-cruri trebuincioase i cari toate reprezent un capital de 200de galbeni, ca buingiul iea i ucenici, cci fara dansii nu poa-te lucra. /Mara de acestia, trebue sa aib 4 cai si 2 crutecu cate 2 oameni de fiecare cruta, pentru a umbla prin sa-te si a aduna de pe la femei, molele sau canuri, adecanuri toarse spre a le vapsi.

Prelurile se socotiau pentru &a de fire si sunt proporiio-nale cu greutatea vapsidi i scumpetea materialurilor tinc-toriale. Astfel pentruCicicu(2), se lea 2 lei de oca, Negru, se iea 2'/0 lei de oca',Verde, se iea 4 lei de oca, . Visiniu, se iea 41'2 lei de oca,Peralic, se iea 6 lei de oc, Galben ca lamaia, se iea 674Canabiu, se iea 10 lei de oca, lei de oca (3).Albastru, se iea 61/2 lei de oca,

O monografie intins nu apare decat foarte tarziu, In 1882,datorit academicianului si folcloristului S. FI. Manan, alca-tuit aproape in intregime din materialul cules In Bucovina.

Raposatul Manan vede lmurit faptul c cromatica popu-lar se stange: Acest ram al industriei nationale pe zi cemerge incepe a disprea si a se pierde, caci pe de o par-te Romancele cele batrane i tiutoare cari au linut si maitin Inca foarte mult la datinele i portul strabun, Incep a seMO si a deveni tot mai putine, iar cele tinere nu voesc sau

P. 499.T. Bocescu, Glosar de ruvinte din fad Meltedinfi, Bucureli 1413, p. 6:

cicie, rop aprins.P. 694 5.

3nu le iart fmprejurarile ca sa se ocupe ca aceeas aplicareplcere cu coloratul lneturilor, torturilor si al altor mate-

rii, ca maicele si strabunele lor; pe de alta parte industriastraina tinde din zi In zi, si nu fr rezultat, a ne-o nimici.(1).

La strangerea numeroaselor retete de cromatica pe carile da In aceasta opera ce alcatueste Discursul sau de re-ceptiune In sanul Academiei Romne lucrare pornita, credemnoi, din judecarea rostului economic al acestei industrii cas-nice, pe care Insa Manan nu-1 arata se abate cu mestesugdela credinla sa inlim si pune cromatica in legatura cachestiunea de capetenie de care Academia Romana tsi legaseflit* ei: limba.

0 natiune, zice autorul, care doreste sa aib o limba bo-gala si omogen, ar trebui mai inainte de toate s adune sisa scoata la lumina Intreaga sa literatura poporala si numaidupa ce va fi exploatat-o i studiat-o pe aceasta din batepuntele de vedere si se va fi fncredintat ca cuvintele ce-isunt de neaparata lipsa nu se and de loc in sinul poporului,sa le imprumute dela alte natiuni, a caror limb e mai a-vuta in cuvinte i termeni tehnici.(2).

apoi :E deci dar timpul suprem sa ne interesam cat mai de-

grab si cat se poate de mult si de induslria romn, sscoatem din Intunerecul In care zace, sA cultivam i sa per-fectionam si pe aceasta din rsputeri, Oa ce nu e preatarziu, pana ce industria straina nu ne-o Ineac cu total siprin armare pana ce nu ajungem In trista stare de a o pier-de nu numai pe dansa, ci Inca si o multime de cuvintetermeni tehnici, curat romnesti, cari nu se all adunati niciinteun dictionar sau vocabular din cate le avem(3).

In 1897, un viitor academician, d-1 D-r C. Istrati, atrage a-tentiunea Sociel fii de sfiinje asupra acestei ramuri de indus-trie casnica, precizandu-i ins pe langa un rost lingiustic,altul artistic, si afar de acestea, o mare importanta econo-mica si educativa' pentru gospodaria romaneasc. Intreprin-

P. 6-6.P. 3.P. 5.

4zator 1nsa, nu numai Cu indemnul, d-1 Istrati pseste la tap-ie i In 1904 are bucuria sa serie urmatoarele :

In prima sedinta a Sociellii de IiinJe, In care se trans-formase Societalea de Oinie lizice ce luase nastere la 5Aprilie-24 Marte 1890, si care sedinta avu loc la 3/15 lanuarie1897, am fcut propunerea de a se anunta un concurs rela-tiv la cromatica poporului roman.

Oferiam pentru aceasta 500 lei spre a pute premi celemai bune lucrari trimise.

Vederile mete n aceasta privinta sunt rezumate sub formaunei propuneri in No. 1, anul VI al Bulelinului socieljfii de

Ianuarie-Fevruarie 1897 p. 18-20.Gandirea mea intima era de a scapa de uitare procedeele

uzitate In Romania si de a completa astfel admirabila lu-crare a alesului membru al Academiei Romane, Printele S.Fi. Manan din Suceava, si care sub forma cuvantarii de re-ceptiune, ca membru al Academiei Romane, publicase Cro-malica poporului romn, cu deosebire in ce priveste Buco-vina.

Aceasta admirabil lucrare, care are darul de a fi si o 'mi-ca cercetare filologic In aceasta directiune, nu putea scontie multe si variate procedee de boiangerie-vopsitorie,ce se practica in partite locuite de Romani, mai departe caBucovina.

Din aceast cauza am luat initiativa stabilirii concursului.Asteptarea noastra a fost mai mult decal depasita, din fe-

ricire. S'au primit 74 memorii raspunsuri. Multe din ele suntaproape complete pentru regiunile din cari vin idau o do-vada de real& dorinl de a lumina o chestiune de interes na-tional. Din acestea, 72 sunt din Ora, incluziv Dobrogea, si 2din Transilvania.

La 1898 s'a si numit comisiunea care sa le cerceteze...Comisiunea a premiat pe 6 concurenti.I. Moraru, invatator, com. Tesila, jud. Prahova,G. Rizescu, invlator, com. Plevna, jud. Ramnicul-Sarat,Preotul N. Barzeanu, com. Zavalu, jud. Dolj,M. Lupescu i I. Teodorescu, Invatatori, com. Brosteni, jud.

Sucea va,

5M. Balaban, invtator ditiginte, Mea-Saca, jud. Putna,G. P. Salviu, invaldtor, com. Smulti, jud. Covurluiu (1).Dupd aceste lamuriri urmeazd cuprinsul celor 6 monogra-

fii pomenite.In 1906, d-1 D-r. Istrati, prin Bulelinul expoziliei generale

romnc, apeleaza din nou, pentru nou material de cromaticd,cules mai ales dela Romanii de peste hotare. Rezultatul,nu stim de va fi fost multumitor pentru cercettorul neador-mit al etnografiei noastre.

In 1908 limas Academia Rom ne), prin Sectitmea eihotdreste urmatoarele

.Premiul Neuscholz, de 2000 lei, se va da in sesiunea ge-nerara' din 1913 celei mai bune lucrdri scrise In timba ro-mnd despre :

Cromalica poporului romn, adic modal de a vpsi(bol) leseturile de ln, matas& bumbac, etc. precum sipiel/e, lemnele, case/e, oule de Pasti, sulimanurile, sausubstanlele alimentare. (Decizia 3 Aprilie 1908).

Candidatul va trebui sd indice cu exactitate :Materiile prime ce se 1ntrebuinteaz, fie ele de natura

animal& vegetar, minerald sau comerciar (chimicd). La toateacestea va indica exact: numele de localittile unde se uzi-teazd, numele stiintific si comercial, modul lor de procurare

pastrare sau provenienta.Modul cum aceste substante sunt pregatite, lucrate, dos-

pite, amestecate i Intrebuintate, indicandu-se si fixdtorul-mordantul cu preciziune ca la no. 1, cand este cazul.

Va indica numirea romaneascd din diferite bocalitti, pen-tru bate fetele colorile i nuantele -- ce se pot obtinea.

Va descrie once aparat sau instrument intrebuintat inacest scop.

Va anexa la studiul su pe cal mai multe mostre e,santilioane de materii prime din acestea prelucrate pentruvopsire si de fire sau substante diferite, vopsite.

Va da parerea sa in ce priveste ceeace trebue fiicutpentru ca pe viitor sd se asigure pdstrarea celor mai bunemijloace de vdpsire, din cele cunoscute In prezent, precum

(1) &definid socieliitti de liime, XIII, No. 4 5.

6si ceeace trebue fcut spre a procur materii colorante, de-osebite, sau lanuri vopsite gata, stencelor noastre.

In 1909 Academia Romnd premi manuscriptul unuia dinnoi, referitor la Industria casnic6 la Romni, care apare inanul urmdtor. In aceastd lucrare se vdd trecute toate ramu-rile de industrie, dar cromatica lipseste.

Despre boitul sau coloratul lnii, ziced autorul, nu setrateazd aici. Acest capitol de industrie casnic este indestulde important ; ca atare, trebue s i se dea o deosebit aten-tiune, i deci o desvoltare care ar marl peste msur aceastdlucrare.(1).

Chestiunea o urmrim si mai trziu i prin revista IonCreang. din Brlad, ne rugdm colaboratorilor nostri pen-tru strngerea de material. Cele adunate se vor gdsi in a-ceast lucrare.

Tot cam pe aceast vreme cetim csi in jud. Muscel, d-niiC. Rddulescu-Codin si D. Mihalache se indeletnicesc cu Cro-matica popular romnd (2).

Vor fi mai fost, pe lngd cei de mai sus si noi, inc i alticercettori. De tinut in sama este insd c in fa ta dreptei cumpe-ne a Onoratei Academii Romne nu s'a prezentat dect ma-nuscriptul nostru, care n'a putut rdspunde vederilor Comisiu-nii Sectiunii stiintifice. De altfel, nine prevedeam rezulta-tul si scriam intr'o variantd a acestor pagine introductive Nevine insd a crede c bucurie deplind nu poate fi.

In cercetarea noastrd, ne-am incredintat pe deplin ea mes-tesugul boitului s'a uitat aproape cu lotul in popor. In celece urmeazd, inteadevdr se vor veded indestul de multe re-tete, cari ne arald chipul cum se face'> cutare vapse.Cetitorii ins sunt rugati s Inlocueascd aproape pretutinde-nea prezentul grin trecut, si astfel va all chipul cum se fd-ceau mai de demult vdpselele. Prezentificarea, dacd se poateintrebuint acest termen, de altfel se observd in tot folclorulnostru. Ea se impune printr'o mare rusine ce o simte cule-gtorul cand, dorind sa vorbeascd despre ce trebue s fie,

Sarbiltorile pallor/dui, Bucureti 1910, p. 49.

7se pomenesle Insirand despre cele ce-si aduce aminle c aufost!

In afar de aceast mrturisire absoluta a noastra, aducemurmatoarele corrkunicari In scris ce ni s'au facut: In unele

dintre aceste comunican, pe cari le dam textual, se pome-nesc si cateva din pricinile parasidi vechiului mestesug devapsitorie.

136 rinlele A. Dub u, Molnija-Dorohoiu: Boielejlej ce le In-trebuinteaza satencele, nu le mai scot din buruieni, deoare-ce Impulinndu-se fanelele, nu mai au de unde; se servescnumai de boiele de tarp.

Aglaia P. Milocariu, din Bogdneli-Suceava, care-siboeste singura sculele, ne spune, ca ea nu vpseste cu bo-iele scoase din burueni deal negru, c cel din targ nu ti-ne asa bine si nu-i as frumos ca cel ce-I face ea. Incolo:galben, verde, albastru i rosu, 11 face cu boiele din tArg delaspileria jidoveasc:4 (un fel de drogherie). Ca sa nu iasaboelele la soare, le pune ap tare din bielsug.

Ghervnoaie i Mrioara lui Vasile Rusu din BogdneVi-Suceava zic: .Ei, amu-i bine de-a boitului, nu ca mai de-mutt, s ai grija strnsului buruienilor ; ama te duci la targ,la Flticeni, vinzi un puiu, o gain& ceva, si cumperi boie-le i faci lucru bun si regulat.

D-I V. Ciocan, invllor in Rd4eni-Suceava: bateRadasencele i chiar Lmasencele boesc In Falticeni la o Ji-dauc numita Reiza. Regret, dar n'am ce face.

D-I P. Herescu, invttor, GineVi-Suceava: Am intrebatpe Mriuca Dochilei din Ginesti, o vrednic baba de 70 deani, boingil de meserie i tesetoare neintrecuta si mi-a spusas: De aproape 40 de ani, de cand femeile au parasit a-proape de tot boitut cu buruieni, 1ntroducand Jidanii boitulcu boiele de astelalte.

D-I Gr. I, Vasiliu, Plulon-Pipirig, Neaml: ...Vmunic c In prezent nici o gospodin din Pipirig nu boestelanurile pentru leicere ori catrinte ca In vechime, ci toateboiesc cu boiele cumparate de pe la dughene i Cu ap tareori vitriol ca s nu se spele. Eu 1nsa, ca s va pot servl amIntrebat pe o batrana de aici cum se bola mai demultmi-a spus d pan a nu iesi draciile aieste de boiele, de pe

8la Jidovi, noi strngeam.... (se arat la coloarea rosie, gal-ben si neagr5). Se mai fdceau i alte colori, ins tin inprezent n'am aflat cum... Dac yeti ave nevoie, m voiu inte-res cum se facea boiaua verde si albastra i v voiu serie...

D-1 S. Srculu, Ardeoani-Bacu: ....pe-aici sculele seboesc de ctr femei in boiele cumparate din trgul Moinesti,care este aproape de aceast comun, dar cea mai mare partedin femei duc sculele la trg unde sunt anumite Evreicecari boesc i [pentrul care Ducruj, pltesc cate 50 bani de chi-logram. Mai este si ate o baba, care boeste dar foarterar.

D-ra Maria I. Mircea, Invlioare, CosteVi-TuIova: Mo-da noud de a bol cu analinuri i luturi, de pe la targuri apAtruns in toate partite, incat gospodinele nu prea fac asacum se fAcea odat ; as de pildd pe aici lumea s'a deprinscu un Jidov, care in fiecare Duminica vine in gara Crasna,lar femeile se duc acolo, cArduri, Cu !Ana in traist de-o daula boit sau o ieau pe cea data in trecuta Duminic.

D-1 P. Stan, Invllor, florWi-Tulova: 0 plant cu numeler,ghie, ori alta din care s'ar pute extrage rosu, galben, al-bastru, sau all coloare (sic!) pe aici nu se gseste, ori da-ca o fi, din nefericire nimeni nu se indeletniceste cu as ce-v; dar pe cat am putut all, femeile din com. Pue0i ar fiboind scule; deci.... (sic).

Until din noi, din com. Zorleni-Tulova : cu tot ajutorulce 1-a dat prin prelioase comunicri din vechile locuri cu-noscute i altele nou, samn groaza cu aceste multe con-diliuni pe cari le cere boitul

Cand gospodina boeste, trebue s aibd vase curate sifie si ea cural. Femeia mazac (1), mArsav la sufletnecuratei, n'are noroc la boiele; asemenea si cele aschidei rele ; c nu toate mustele fac miere...

femeia care vdpseste trebue s fie curatd ; dac nu-icurat, nici vapsitul nu-i iese bine. Vremea s fie prielnic.Vpsitul sd se faa la vremea lui. Vasele In cari se boestetrebuesc s fie curate si bine frecate. S nu vpsesti rosu un-de a fost galben, ori negra, ori verde, ci fiecare boi s aib

(1) Lenqa i necuratA, zAc4A, trAntorit (accentul pe A).

9vasul curat si nou. Vasele de lemn nu-s asa de bune ca celede arama spoite, ori de lut sinaljuite. Cu ele sa ntt umblecopiii. Femeia care boeste s fie linistita si s n'o z" heasclicopiii. Apa fare se tine In sticle; rachiul ori spirlul aseme-nea. Ele trebuesc ferite din calea copiilor, ca sa nu se Intam-ple o pozn. De aceea boiengitele vechi erau babe sau fe-mei fard copii, statute, cu rabdare si indelungate incercari.Nu se apuca la boit te miri cine. In spre sarbatori, ori candeste mort In sat, nu se boeste, ca nu ies bine colorile. Fe-meile lumete n'au noroc la boit. Barbati boiengii, cum suntunii Jidovi prin targuri, nu erau demult, cdci vapsitul cu bu-ruieni era treabd femeiasc.

D-1 N. Teodorescu, Cobadin-Conslarda: . femeile de peaici In genere isi vapsesc sculele de rand cu vopsele mine-rate clandu-le pe la targusoare si pe la boiangii. Nu scot cle-at foarte putine colori din plante. Asa de pildd, coloareagalbend din radacina de stevie o Intrebuinteazd ca s InVe-vieze firele boite galben, dupii ce le-au adus dela boingii...

D-na Maria I. Ciocrlan, Pune5li-Pulna: Ara rdspund...nutocmai pentru multe -colori; asta mai mult din cauzd Ca peaici si imprejurimi Inca de mult se obisnueste a se vdpsi cuvdpsele praf pe cari Ifemeilei si le procura dela pravalii.

Abia am gasit cateva babe dela cari am putut afla.....D-1 V. Milocariu, Le/ca Nou5-VIa5ca: .INumai coloarea

neagra din artar, nuc si sovarf si cea galben din dud sizarzdr le fac gospodinele]. bate ceielalte colori se fac Cuvopsele din targ, dar tot de catre femeile stence.

Pr. FI, A. Dr ghici, Princepele ferdinand-Teleorman: .A-ceasta ramura de ocupatiune casnica e mititica de tot la noiIn Teleorman. Si scade din ce In ce.

Mai inainte vreme, cand erau paduri mai multe, oi si la-narie indestul, femeia Isi innegria de multe ori manile simi-aduc aminte ca odatd stau parii gardului cu jurubiteleatarnate ca salbile la gat. Acum nici n'ai ce sd mai vapsesti.Lana s'a scurnpit Ingrozitor : o cumperi cu 2 lei kgr. si du-pd ce o speli bine ill raman cel mult 350 gr. dintr'un kgr.Socoteala dreapt Ili scoate 5 lei kgr. de lana. Bumbaculpoli sd-1 cumperi vapsit, dupa plac; inul nu se cultiva, iarcanepa nu se foloseste decal nevopsit, pentru cergi de car,

10

pentru funii, pentru pantaloni de toamna si pentru sorinride cules la purumb. Numai lana se mai vopseste.

Ea poate fi vopsita In felurite colori. Tin sa spun dela Inceput, ea' numai culoarea neagra se capata din plante ;toate celelalte colori se scot cu ajutorul vopselelor chimice,cari se cumpara dela pravlie. Numai cine vrea sa-si Ieasavreo velinIa, face colori de celelalte ; negrul Insa trebue sa-sifaca femeia, vrea nu urea. li trebue .cerneala pentru ne-grit abaua, ca sa faca barbatului nadragi ori ipingele sau che-be. ()data cu abaua mai poate sa moaie In negreala si vreopereche de ciorapi, vreo rochie lesuta, etc.

Deoarece vopselele sunt de diferite colori, femeia nu maiapeleaza la combinaliuni. Numai and vopseste cantitate maimulta, din motive de economie, poate adoga In zeama co-lorata inteun fel oarecare alta vopsea, reusind astel sd ca-pele o coloare pulin mai Inchisa sau mai deschisa. Aceasta'lima se Intampla rar de tot, si numai boiangii din oras potsa faca uz de combinaliuni, ei avand Fanet mult si mese-rie de industria*. In casa', femeia face prea pulin si dupacafe stiu si am mai aflat si Inainte vreme, tot boiangii yap-siau, cand era nevoie de multe colori si de cantitate multa.Ba ce e mai mull, mai Inainte vreme faceau mai bune afa-ceri cleat astazi. Numai negreala se mai face In casa siIlia mi-e c'o sa-i piara si obiceiul ei. S'au rarit padurile demergi 2 zile Oda' &A dai de vreo padure; si cand mill ar-Iarul cu lumanarea, de sigur ca nu-Ii mai vine la socotealasa-1 risipesti cu tnnegritul. Terenuri inIelenite nu mai sunt,ca sa gasesti scumpie, sovarf ori curcubit. Ce mai poli face ?Sa incepi sa cumperi pantaloni de targ, ori sa porli nadragialbi, ca cei dela munte.

D-I E S. BuzaIu, Goicea Mica"-Dolj: .Trebue sa va spun de-la Inceput ca si de data aceasta va voiu comunica foarte pu-lin in privinla vapsirii canurilor (sculelor de lana). Inaintevreme cand eran livezi, se culegea serpetul, o planta pe ca-re eu n'o cunosc si care, dupa cele auzite, crOtea de-o u-mtate de metru. Aceasta planta se culege cu radacina, cufoi si se Intrebuini pentru obiinerea galbenului. Astazi nuse mai. gaseste nici serpetul si toate c5nurile se vopsesc cuanalinuri din targ. Numai epangelele, haine lungi si cu che-

11

peneag (glugus) (sic) se innegresc Cu zeam de sovarf fiarla.Cred c sovarful it cunoasteti. Pe la mine nu se gaseste, cise cumpr dela Muntenii ce vin cu poame.

Dupa socotinta noastra i dupd cele ardtate 'Ana aici, pri-cinile parasirii cromaticei populare sunt urrnaloarele.

Impulinarea livezilor si a pdurilor. Cand livezile i pa-durile erau mai numeroase, gospodinele i puteau gsi cuinlesnire plantele i puteau cop copacii de cari aveau ne-voie in cantitate cat se poate de mare. Astzi, cand aceastaverdeald a fost strpita de pluguri, pentru gasirea cantitti-lor trebuincioase de cop i flori, trebue atat de mult aler-gdturd neat femeia, poate, cu toata parerea de rau, adeseaaleargd in targ la vapsele prafuri.

Prsirea Indelelnicirilor casnice de c.a/re gospodine:Mai de demult, and agricultura nu luase desvoltarea de as-tazi, pe ogoare se vedeau mai ales barbatii brate puternice-pe and femeile rdmaneau acas, avand in grip crestereacopiilor, paserile, rasboiul, acul. La munte, unde femeia n'afost Inca chematd la ddramatul copacilor, trdeste Inca artain cusaturi i tesaturi, lucru ce nu se mai intalneste decalrareori la sesuri. lar una din indeletnicirile femeii, careo cere sa stea acasa, era i boiangeria (1).

Impulinarea 1nii i a cnepii. In boiangeria popula-ra, gospodinele urmarind mai ales dobandirea mai multor lec,mai multe colori pe o panzaturd, e firesc ca s se boeascdmai ales firele toarse i numai rareori hainele sau panzetu-rile ; boiangeria prin urmare e legata mai mult de tors simai putin de haind. Scdzand ins& numdrul oilor, ca o urma-re a destelindrii pasunilor, tot ca o urmare a scazut i ea-timea lanii din casa gospodinelor noastre; intaiu la ses, peurma la deal si apoi la munte, pretul acestei lani, fireste,s'a urcat. Industria cea mare a lanii scapdtand, a ingropatcu sine si o ramurd a ei care este tocmai mestesugul boitului.

(1) N. lorga, apud ,Ion Creanga., V, p. 191 : .x1N1u e mandru barbatul carentt poate gasi el panea pentru toti ai lui. Odata aceasta mandrie o aveatt toti.Nu tritnite femeia lui la mud. nici cel de pe urma taran de pe brazd. $ide aceea aveau alesele custuri trnesti, pentruc brazda o ducea numai bra-tul cel tare al barbatttlui si nu se istoviatt pe brazda alesele si gingasele mniale femeii .

12

Campurile de canepa tofu* s'au putut largl, insa firul scosdin aceasta planta niciodata n'a fost un articol al boinge-riei. Pe alocuri insa indreptarea gospodinelor spre targuripentru cumprarea lnii sau a obiectelor de imbracamintes'a generalizat i pentru alte fire sau panzaturi, cum s'a in-tamplat cu bumbacul i felurite cituri. Ne mai torcand,Ro-manca a uitat sa boeasc.

4. Nvala induslriei mecanice i a subsianjelor cromali-ce ex/rase au dat cea din urm lovitura cromaticei popula-re. .Analinurile, anilinurile sau .boielele, nume sub carese inteleg In popor toate substantele colorante, au mai mulleavantaje fat de plantele colorante. Boielele se dobandescu*or, boitul se face mai lesnicios i in timp scurt, iar colo-rile ce se capat sunt mai ochioase, mai pronuntate *i maifelurite, *i cele mai multe cu lo/u! nou.

Timpul se cruta i .lucrul iese frumos ; aceasta socotintaeste de capetenie ; ca aceste colori iese, adic se decolo-reaza, *i mai ales di ard, laic, mnAnc, adica ataca maiales firul de 'Ana, abia pe ici, col daca se *tie.

Adaogandu-se *i indemnul noului industria*, mai ales E-vreul sau Evreica ademenitoare care-0 atarna prubelevelede sculuri colorate in varful prjinilor inalte pe la in-trarea in targ, pe marginea pietelor de nego i adunari-cand acei boiangii nu merg din sat in sat *i din casa in ca-sa,----ne vom incredint ca vechiul mijloc popular de a bolgrin ajutorul plantelor sau al extraselor vegetale nu mai pu-tea sa dinueasca decal in acele case uncle dainueste fie.habotnicia veche traditia fie un spirit economic binesocotit.

Despre originea cromaticei poporului roman nu se potspune lucruri sigure.

Manan inclina' a crede, ca date fiind numeroasele cuvintede origine latina ce reprezent diferite colori, cromatica po-pulara nu poate s nu fie *i ea romana. Se intreab limade ce nu este si vorba coloare? Ii rspunde ins ch in dic-tionarul Academiei se afla insemnat sub forma curoare cevine din color-rem, dup. cum vine moara dela mola i sc6n-dur dela scandula.

13

In adevar, un cuvant repreprezenta o notiune si prin ur-mare ele nu pot tri unul fdr altul. Dar dac vorba russusne-a dat noud pe rou, nu se poate preciza ca i mestesugulde a dobandi artificial coloarea rosie ni I-au dat Latinii. Vorbane-a ramas fiindcd bujorul, macul s. a. intotdeauna au fostrosii i deci noi, dupd colonizare am botezat acea coloarecu acelas nume cu care o botezau i in Italia, ori in cutare pro-vincie romana, sau asa a ramas s se numeasc coloareamacului dupa biruinta lui russus latin, asupra cine stie cd-rei vorbe indigene. Deci, originea mestesugului de a bol, chiarde am avea toat terminologia latina, greacd, turca, slavdsau altfel, nu se poate preciz.

Ea poate sa fie in acelas timp si latina, si slav, i turca,dupti cum poate fi si curat indigend; caci fierband pen-tru bors cu pasat, nu se capata decat o singura coloare

picurand cu lingura pe pieptul camesii, urmele lasatenu vor fi decal tot roii. Aici credem noi ca este origineacroma fleet populare, la once popor.

Despre vechea noastra cromatica ne stau marturie feluri-tele teseturi, cari se mai gsesc i astzi: covoarele sauscoarlele, levicerele i pentru imbracarea pereti-lor si paturilor din casa, precum si ad6m4fi1e,cadrilaturilei alte teseturi cerute de port.

Vechile colori erau putine: albul firesc, negrul firesc i ne-grul cafeniu sau negrul curat, galbenul frumos i rosul Intu-necat. Mai tarziu va fi venit albastrul, odata cu sineala saululachiul, precum i verdete, ce se capata amestecand galbencu albastru.

Colorile acestea aveau o Infatisare aspr, intunecata, bar-bateasca, sd se rupa Resatural, dar sa nu ias (decoloreze),cum se spune.

Dup gusturile de astazi, vechile colori nu erau frumoase,adicd uu erau aprinse si de felurite nuante, decal foarte ra-reori. Nu erau .ochioase, nu sriau in ochi, nu bateaula ochi, dar aceasta cerinl se Indestula prin imperechereacolorilor.

Englezul Charles Boner, un dusman al Romanilor, spune

c .colorile lucrate In unele prti ale Transilvaniei de ctremuierile de rAnd sunt atAt de frumoase, Incat ar puled ser-vi drept podoabd pentru once salon din Londra si din Pa-ris. Gustul cu care prancele aleg i distribuesc colorile esteadmirabil; desemnurile, des orientale In fond, sunt totusabsolut romanesti. Combinaliunea vdpselelor si a liniilor es-te de o varietate nemrginit; invenliunea lor se pare tot a-tilt de ward' pentru Prance ca i inventitmea acestor mo-zaicuri (1).

Cu toate acestea nomenclatura colorilor este destul debogatd. lath, adogatd, lista rdposatului S. Fi. Manan:

Alaged (2)Aldmiu

AlbAlb albastruAlbstrelAlbstricaAlbstriuAlbastruAlbastru deschisAlbastru InchisAlbastru IntunecatAlbastru negru, muriuAlbastru rdnduniuAlb ca lapteleA11) ca ghiocelulAlb ca ghioculAlb ca pdreteleAlb ca omtul (zapada)Alb ca spuma lapteluiAlb ca varulAlbelAlb galbenAlbiciosAlbinel

14

Columna Ni Traian, 1976, p. 205.Dicf. lhnb. rm., tom. II, p. 265: verde.

AlbiniuAlbiorAlbisorAlbiuAlbuiuAlbulelAlburiuAlbutAluniuArdmiu, coloareaAprins galben, galben aprinsArgintiuArginfiuAurelAuricAuriuAzuriuAvaiuBlaiuBrndusiu, In coloarea brn-

duseiBrumdriu, brumariuBurdtriciuCafeniu

15

Curechiu, ca curechiul, varzaFistechiu, fistichiu, fistichiuFumuriu, ca fumulFuninginiuGalbenGalben albinetGalben aprinsGalben auriuGalben ca cearaGalben curatGalben deschisGalben inchisGalben IntunecatGalben patatGalben roscatGalben rosieticGalbanjoc, joaca In galbenGalbanusiu, ca glbanusul

de ouGalbanutGalbagiorGalbitiosGalbinGalbinelGlbinetGalbiniuGalbiorGalbioriuGhiurghiuliu (5) rosu deschisGhiviziu, ca visina deschisa (6)

Bocescu, op. cit., p. 5.Impdrt. de Pdr. FI. A. Drdghici, com. Principele Ferdinand, jud. Tele.

orman : roz inchis, rosu aprins.L firdescu, Mdsurdtoarea piimlintului la Ronald, Buctiresti 1913, p. 63.I. Ionescu dela Brad, Agricult. Ronz. in Mehedinfi, Buc p. 695.-13o.

cescu, op. cit., p. 6.Did. limbiirornne, Tom. II, p, 265: rosu deschis, trandafiriu,stacojiu,profirim

forme: ghiorghioiiu, ghiulghittlitz, gingi(r)iiu i ghiorghiol (alb cu rosu, amestecat).Imprt. de d-1 C. Atanasiu, com. Trusesti, jud Eotosani. Dief. lfinbii

ram. ad voc,: rosu inchis, o nuantd de violet Trials ; forme : ghivh,ghivergiu ; pe alocuri : mai deschis ca visina.

Canabiu (1), canabiu, fuxiurosu ca viina, rosuinchis (2)

CanariuCtinepiuCapriu (se tntrebuinteaza mai

mult cu privire la co-loarea ochilor, dar seaplica foarte adeseasi la materii, capruiu)

CapsuniuCarmiziuCarag, negru Inschis (3)Carbuniu, negru ca carbu-

neleCarniu, in coloarea carniiCastaniuCenusiuCerlu, ca cearaChiclazariuCicic, rosu deschis (4)Ciresiu, ca ciresaColbiu, ca colbulColbiu albColbiu negruColbosColbos negruColburiuColburiu albColburiu negru

GiurgiuliuIn chisInchis albastruInchis galbenInchis rosuInchis negruInchis verdeIntunec5ciosIntunecatIntunecat albastruIntunecat negruIntunecat rosuIntunecat verdeLamAiuLaiu, luLemniu, ca lemneleLiliachiuLilichiuLiliechiuLiliaciuMarmaziu, vioriuMarmuratMarmuriu, ca marmurariul

sau armurariul,Si-lybum Marianum

MasliniuMeriu, albastru ca cerulMesteaniu galben ca frun-

za mesteacAnului (1)MicsuniuMieriu, ca cerulMohorist, vioriu, de coloarea

mohorului (2)

16

Impart. de d-I C. Atanasitt, com. Trumti-I3otoani.Al. Vasiliu, Un free .pi urilturi, p. 204.don Creangfi' , I, p. 80.Convorbiri iterare, XLIV, vol. 2, p. 396.Bocescu, op. cit., p. 16.Salvitt, toe. cit. p, 270.1. lonescu dela Brad, op. cit., p. 16.

MucedMuceziuMur, ca murea, sau muraMuriu, albastru IntunecatNegreiNegruNaralgiu (3)NaramgiuNaramzat, rosu aprins, pur-

puriu (4)Nara mziuNarangiu, ntirngiuNegriciosNegriNegriorNegriuNegra ca crbuneleNegra ca corbulNegru ca mareaNegra ca tAciuneleNegru deschisNegru fnchisNegru IntunecatNegru stiregiuNegrutNeremziu, rosu aprins (5)NinsoriuNohotiuNucuciu (6)MatPtraginiuPeratic, portocaliu (7)Pestricior

PestrioPestrit, pestriciu, pistruiuPiersiciuPlmniu, ca plmiulPrvit, alb btnd In gal-

ben (1)Plumbiu, ca plumbulPlumburiuPortocaliu, potricaliuPorumbiu, pdrumbritiu, ca

porumbricaPorumbriuPurpuriuRdciniuRnduniu, ca penele rndu-

niciiRocatRoscoban, roscovanRoiatec, roietecRoiorRoIuRosiut, rosutRou, roRou aprinsRosu ca jaraticul, ca foculRou ca para foculuiRou ca sngeleRosu cum e gotcaRosu inchisRou muntenesc (2)RoziuRuginiu

17

Sin, lulu, cenuiu (3)Sngeniu, sngiuSngiuSarbd, palidSarbd verde, verde de

srbd Ice estejSrbeziuScortioriuScortiuSfecliu$ofraniuStacojiuStacosiuStnjiniuStirigiuStepriuSulfeniuTopsecat, rosu Inchis cafe-

niu (4)TrandafiriuTurchez (5), albastruTurciniu, cenuiu (6), violet

foarte deschis, a-proape btnd Invnt (7)

Turungiu, portocaliuUntdelemniuVlvriuVntVnt ca porumbricaVerdeVerde ca buratecul

N. PAsculescu, Literatura' populara romneascri, Bucuresti 1910, p. 369.Salviu. loc. cit., p. 270.Culegere din com. Nemtisor,VAnAtori, jud. Neamt,IMpArt. de d-I A. Moisei.D. Ionescu si A. Daniil. Descrintece din Romana/i, II, p. 196.Bocescu, op. cit., p. 16.A Vasiliu, op. cit. p. 216.Convorbiri iterare, XLIV, p. 2.

Pamfile i Lupescu, Cronzatica. 2

18

*

Fiecare femeie si boi, vopsi, va' psi, Invxa (1) lucrurilede cari ave nevoie si numai cele prea nerabdatoare se ru-gau ori platiau la alte femei mestere, ca sa le ajute.

Vpsilori, boiangii, boingii, boagii (2), boangii, sau bohangii(3) au fost de sigur si prin sate sau targuri si In timpurile maivechi. Ei irisa intrebuintau in cea mai mare msura plantele.

.Cand vara livezile sunt inflorite si marginile dumbravilorsmaltate de flori,ni se spune despre o preoteasa trecuta de 90ani,--o vezi pe aceasta batrana in zile nelucratoare de furca sifus, afundata prin mijlocul campiilor, pe marginile cranguri-lor si prin Muele intocmai ca pe o botanista pribeaga, ocu-pata a ierboriza si a face cunostint cu toate florile, incachiar si ca radacinile plantelor, caci cu cutitul sau taie atathlujul florilor (4), cal le scoate si radacinile, pe cari le stran-ge in traista sa de panza, iar cand vine seara acas, aseazain deosebite pungi fiecare planta, floare sau radacina, dupafel (5).

Prin Bucovina intalnim cateva credinte cari se leaga de boit.Nu se face boire in timpul cand un mor] este in sat, iar

daca gospodina nu stie si afta dela cineva, atunci sa laselucrul si apoi se vorbeasca de mort, caci altfel mor florile.

Indeobste nici despre alti morti nu se vorbeste.Femeea care are balen si boeste, nu trebue sa se supere

sau sa-i sfdeasca pentruca se strica florile, caci asa li-iddina florilor.

Florile se deoache lesne; pentru aceasta ele se vor inflorV. Varcol, Graial din Vdlcea, Bucuresti 1910, p. 95.Ion Creangd, 1H, p. 165.Varcol, op. cit., p. 90,Floare, planta; deci hlujul plantel este irisas planta.Barzeanu, loc. cit., p. 238. 1/' t '4

Verde ca curechiul VerzuiuVerde ca stejarul VerziuVerde deschis VinetelVerde in chis VinetiuVerde Intunecat Viniu, ca vinulVargat VioriuVerdisor VisiniuVerzisor

19

spre seara sau pe ascuns. Tot. In acest scop se pune in floriun inel de aram care sd nu fie de Osit, iar cei ce vin si vad,trebue s5 scuipe si s zicd: .vai, s nu fie de deochiu, cafrumoase flori ai mai facut! cad nu se deoache astfel (1).

Coloratul se poate face numai la lun plin. Boielele sepregatesc decuseara si dimineala, in rds5ritul soarelui, se co-loreazd cu dnsele ca firele sa fie tot asa de frumoase casoarele (2).

Manan, Cronzatica, p. 301.Culegere din com. Vicovul de sus. Bucovina, imprt. de d-I P. arstean.

CAPITOLUL I

COLOAREA GALBENA PENTRU FIRE

I.DROBITA (1).1. Droghip i piatrA acrA.

Prin Bucovina se culege droghlla si se fierbe (2) In apde Dru neIncepul, care este mai moale cleat apa defantana. Dupa ce aceasta planta a fiert, zeama se scurge In-tr'un vas curat, unde se Impietreste cu pialr acr mruntpisafa. In acest lichid se fierb sculele ce trebuesc boite Ingalben. Dupa fierbere,--in care timp se tot scot ca sa sevan' daca' nu cumva galbenul s'a prins prea tare, - se sforcsi se pun la uscare (3).

Prin judetul Suceava droghlla se culege and e Infloritabine; aceasta se Intampla prin postul Sm-Pietrului. Ea seusuca In pod sau Intr'o surd la umbra. Dac se strange du-p florilor, nu mai este build (4).

Prin judetul Putna, inul, canepa i celelalte materii cari ur-meaza sa se boeasca, se zolesc In lichidul pomenit mai sus,adica se freaca intre mani i apoi se lasa cam doua cea-surf ca s stea acolo. Dupa trecerea acestui timp, firele sescot, se lasa ca sa se svanfeze i Inainte de a se usca cutotul, se zolesc In 1eie, caci in lesie Ihfloreste bine ma-

(1) Z. C Pantu, Plantele =astute de po,00ral roman. Bucur.!sti 19J6, p. 89:Drobifd, drob, drobisor, drobifa boiangiitor, drobusor, drog, droghil, genistr,ginistru, grozanzd, grozamd mica, inistru, Genista ttnctoria L. Aceasta plantdeste foarte mult intrebuintatk de poporul nostru la colorat in galben..

(3) S. FI. Marian. Cromatica poporulfzi ronzdn, Bucuresti 1882, p. 19.(2) Culegere diti com. Gvardinita, jud. Mehedinti, impArt. de d-I Od. A. A-

postol: buduroi, o oald in care se pregAtesc colorile pentru vilpsirea(4) Culegere din com. Bogcldnesti i Spdtdresti, jud. Suceava.

21

teria si se lace galben frumos. Apoi se pun la uscare (1)la soare. Soarele de dimineata ajuta la dobandirea unei fe/ecu malt mai frumoasa deaf soarele tare de dupa ameaza,care adesea scoate boiaua, adica o decoloreaza (2).

Prin alte sate din judetul Patna, droghila se taie bucallemarunte, cum se taie patrunjelul sau celelalte verdeturi pen-tru bucate, se Lisa ca sa stea in apa 'Ana la cloud zile, incare timp se freaca cu mana, ca iasa puterea din ea,

numai dap aceasta se fierbe. Dap fierbere, ciaunul sauvasul de arama se las ca sa se racoreasca, iar droghita sefreaca din nou in mani. Aceasta se Intampla Insa numai a-tunci cand gospodina socoteste ea Inca n'a iesit toata 16' riadin planta. Dupa aceasta o poate pane din nou la fiert; dacanu, zeama este scursa in alt vas, ca sa fie impietrita cu pialracta marunt pisat. Unele gospodine pun firele deadreptulIn zeama calduta si le lasa sa se ingalbineasca cu incetul,fara ca sa le mai fiarba ; altele le fierb, dar nu le dau inclocot, caci se ard. Dupa ispravit, se scot si se pun la us-ca re (3).

Prin judetul Ramnicu-Sarat se piseaza drobila, se plm-deVe cu pialr acr in apa si se pun firele, [de undel sescot gata galbene si impietrite (4).

Prin judetul Prahova, dela aceasta planta se foloseste nu-mai floarea ei, care seamn cu cea de gura leului sau desalcam. Metodul este urmatorul: florile de droghil,cariprin aceste parti se numeste droc,se culeg pe vremea andsunt inflorite si in putere, se usuca la soare si se pstreazapentru timpul cand va fi nevoie de a scoate din ele coloareagalbena. Atunci se iea cam un kgr. de flori uscate si se punintr'o catime de 10 litri de apa, unde se lasa ca sa se pia-mdeasca pana cand apa incepe sa se ingalbaneasca putin.Apa se strecoar, lar florile se pun ca sa se soreasc la

Balaban, loc. cit., p. 264.Impart. de Pr. M. Carldnescu, com. Bogdneti, jud. Suceava.Culegere din comuna taritea. -Idem comuna Pttneti, acela judet, im-

part. de d-na NIaria I. CiocArlan : Pentru coloarea galben se intrebuinteazdroghifa, care se fierbe cti apd: In ea apoi se pune putind piatrd acrd i selasd Una in aceasta zearrid o zi .

Rizescu, loc. cit., p. 217.

22

soare Inca dou-trei ceasuri, dupd care se pun inteo Wais-t uta, o tosa sau o panzatur, care se scufundd in zeamagalbuie ce s'a strecurat si care acum std pe foc la fiert. Intimp at vasul fierbe, florile din panzatura se store cu ma-nile, pentru ca toat substanta disolvata s se scurga In apace fierbe In acest timp se impietreste i aceastd apa cu 20-30 gr. de pialr acr. Dupa aceasta in boiaua impietrita sepun lucrurile ce voim se colordm; fierberea fine cam cloudceasuri. Cand se crede ca boiaua s'a prins bine pe lucruri,ele se scot, se clatesc si se pun la uscare. Daca insa se ve-de a coloarea trebuid sa fie mai bine prinsd pe lucruri, elese mai pot pune odatd, se fierb lards cam un ceas, se scot,se cltesc in apd rece si se pun la uscare (1).

2. 117oghitti, bor i piatra acr.Prin jud. Iasi se culege droghila si se slrujeste de flori

de frunze; acestea se pun de se fierb bine inteun vas curat.Dup fierbere, se scot be/dile de droghit si se aruna. Seiea bors si se inalzeste foarte putin, iar in el se lopeslepialr acr. In acest hors crud se pun firele ce urmeazd sdse boeasca si se freaca bine intre podurile palmelor; acelaslucru se face dupa ce firele se pun in zeamd de droghita,and se freaca atat frunza, cal si florile de droghitd. Dupce s'au frecat, firele se lasd afard la soare, daa-i var, oripe cuptor sau langd foc,nu prea aproape Ms.& daa-iiarna. Acolo stau trei zile, in care rstimp .femeia mai um-bld la ele, frecandu-le din cand in and. Cand se vede aau dobandit o coloare frumoasa, se scot si ude fiind, se spa-Id in

Pentru dobanditul colorii galbene, Croghita se culege va-ra, s. :sucd la loc uscat si la umbra si se poate folosiiarna.

Cand se impietreste borsul, se zice cd se da pialr acrJa hors.

Tot in chipul aratat mai sus, tinand insa firele in zeamade droghita mai mult vreme, se poate dobandi si fala saucoloarea galben roscal (2).

(:) Atioraru. toc. cit., p. 192.(2) Am vazut frumoase fire boite acurn :0 de ani in casa Anitii V. Nechita

din Romanesti, jud.

23

Prin jud. Ramnicu-Sarat se inclzeste mai intaiu borsul sidupd ce se toarn in vasul unde urmeaza s se boeasca fi-rele, se pune in el piatr acr. Dupd aceasta se moaie fire-le, se scot indata, se scurg bine si se astern pe o panza cas fie presrale cu frunze i flori de drobita. Dup.& ce s'aupresarat, se fac vliucsi se pun din nou in borsul In careau fost muiate. Acum Insa el este incalzit. Lucrul acesta serepet de cateva ori. La urma se spal sculele cu lesie.vedem cd au Minas de un galben uimitor (2).

3. Droghita, piatra acra si aluat.Droghila culeasd se usuca foarte bine si se pstreazd pen-

tru cand va fi nevoie de pregatit coloarea galben. Atuncise freaca bine pana cand frunzele si florile se fac marunteca praful. Be/dile se fierb, iar zeama care iese se impietres-te Cu pialr5 acr. Dup ce aceasta piatr s'a lopil, se moaieIn zeamd calepe/e. Dupd ce s'au muiat, se scot, se intind peceva si pe deasupra lor se prsur praful de frunze i floride droghit cu deamaruntul. Astfel se pun din nou in ciu-bar i peste calepe se toarnd zeama galbuie ce a fost im-pietritd. Deasupra calepelor se pune si o bucatica de alualdospil, si astfel se las s dospeasc in ciubdr o saptama-na, dupd care se scot gata (2).

4. Droghita, zar i piatra acra.Droghila se strange din vreme cu totul : Cu flori, frunze

Cu hluj si se usucd la umbra. Cand este nevoie sa se bo-easca, se fierbe droghita in ap curata, intr'o caldare spoitori o oald smltuita, cam dou ceasuri sau si mai mult, a-daogandu-se apa cand se vede ca vasul a scazut (3). Candgospodina socoteste cd boiaua s'a fcut numai bun& se in-cearca cu o crp alb4 ca s se vadd cum este. Daca carpadobandeste o coloare frumoasa, boiaua e bun. Daca coba-rea e prea inchis, insemneaza c coloarea este prea tare si

Rizescu, loc. cit., p 916 7.E. N.-Voronca, Credintele poporului roman. Cernduti 1903, p.1100.Vasul [ce fi rbe pe foc] scade, adicA scade apa din vas; tot astfel se zice

c lemnele [dup'd tdierea din paciure] scad,

24

In acest caz se mai toarna apa; daca e prea slab& se punedin nou pe foe ca sa mai fiarba.Cand boiaua este bine pre-gatita, se pun In ea sculele de Lana sau bucii ce urmeazaa se bol. Aceste lucruri *lima trebuesc sa stea mai Intaiu Inzr Impietrit Cu pialr acr, de unde se scot si se usucabine, Inainte de a se pune In bola. In ieama aceasta, careeste fierbinte, lucrurile stau intre doua si trei ceasuri, panase prinde bine boiaua de dansele. Daca coloarea n'a iesitfrumoasa, lnejele se usuca i colorarea lor se mai repetadata. Daca au iesit frumoase, se clatesc In apa curata si a-poi se usuca (1).

5. DroghildSe fierbe droghlla si In zeama ce iese se pun firele, unde

se lasa trei zile la caldura. Dupa acest rastimp, In zeamasi peste fire, se toarna cenus i In acest amestec se freacafirele Indeajuns. Se mai lasa apoi cam vreun ceas si In ur-ma se scot, se spala si se usuca (2).

6. Droghip, piatr acr iPrin Bucovina, galbenul deschis sau coloarea alamdie se

dobandeste astfel: se freaca droghila uscata In mana !Anace-i cad toate frunzele i florile, iar hlujenfi se pun la fiert.Dupa ce au fiert bine, se scot, si In locul lor se pune frun-za i floarea Meta Mina. Fierbandu-le, se dobandesc glbi-nlele, cari se Impietresc cu pialr acr marunt pisata,mestecandu-se mereu. In vasul In care s'au pregatit galbin-lele, se pun sculele, Ins In asa chip, ca acestea sa preve-teasca' (3) sculele. Aici sculele stau o noapte, iar a doua zise scot si se adap, adica se moaie In lesie si In urma sepun la uscat. Dupa ce s'au sbicit bine, se duc la apa cur-gatoare i dupa clatire, se usuca de ispravenie (3),

Culegere din Com. Bogdanesti. jud. Suceava, dela Casandra lui Oh. OuCulegere din com. Tepu, jud. Tecuciu.Impdrt. de d-I P. CArstean, Vicovul de sus. Bucovina : a preveA, a trece

tapa] peste cev. Ex.: puntea de pe Sirete a fost prevestit de ap.Manan. Cromatica, p. 18-19.

25

7. Droghip, bor*, le*ie i plated acra.Prin unele parti din jud. Dorohoiu se culege droghila i i

se strujesc frunzele. Aceste frunze se pun in bors crud, siacolo stau cu firele albe trei zile. In acest timp se face le-sia cat se va puted de iute (tare) (1) si inteinsa se va toplpialr acr. Dupa trecerea celor trei zile, se scot firele dinborsul in care s'a plamadit droghita si se pun in lesie. Aicise ieau la frecat 'Dana ce dobandesc o coloare galbena fru-moasd (2).

Prin Bucovina se iea droghil, se usuca, se piseaza c'o se-curice si se pune inteo aid cu hors proaspat, adica prisneacru (3), umplut cu putin tnainte. Borsul se mai amestecacu ceva ap, ca prin aceasta glbenire sau nglbenire saiasa coloarea frumoasa. Oala se pune la fiert i dupa o tre-cere de vreme cam de un ceas, zeama se scurge intealt vas.Acum se vede ca glbineala sau ga" Ibinelele au o fal gal-bend. In acest timp se piseazd de fiecare scul sau tort cate50-60 gr. de piatr acr, care se pune in zeama pentru a oimpietri. In vasul cu zearna se pun apoi lucrurile ce urmea-za a se bol, iar deasupra lor se pune drobila de cea fiarta.Vasul, cu toate aceste lucruri, se aseaza pe vatr la caldura,departisor de foc, ca nu cumva sa inceap a fierbe, caci inacest caz glbinelile se serbezesc i deci nu se mai prindde lucrurile ce catam a le vopsl. Acolo vasul st cam o ora,dup care sculele se scot si se insira afara la umbra, ca sase usuce; puse la soare, acesta le-ar pl, iar laneturile s'arpta. Cat timp se usuca firele, se face lesie inteun vas alaide mare cat e nevoie ca s cuprinda sau sa adape firelecand lesia e potrivit de calda, se pun intr'insa sculele uscate.Din lesie se scot dupa o all ora, se spala in apa merg-Ioare, cad de cea statatoare ar trebul mai multe ape, adicatrebue apa schimbata de mai multe ori Laneturile scoasedin galbinele aveau o coloare galben albineal; dupa spa-

Lesia tare (jute) se dobandeste turnand apd clocotit intr'un lesier ori sd-culet cti cenusd de ciocani (einceild I) de popusoi, curdtiti de grdunte, sau de fagori stejar. Lesia se scurge intr'im vas prin panza

Culegere din com. Hantesti, dela Ruxanda GArnet.Termen intrebuintat numai prin Bucovina.

26

lare In lesie irisa, dobandesc o fard aprins galben. Dacafirele n'au fost tocmai albe, au o coloare almie, lar dacaau fost colburii albe, firele se fac intunecat galbene. Dacdnu s'ar pune bor la fiertul droghitii, coloarea care s'ar do-bandi n'ar fi durabila, iar ca Infatisare ar fi deschis galbensau glbie.

Tot In Bucovina si tot din substantele de mai sus se pre-gateste coloarea galbend si intr'altfel: se pune In cate o()aid drobil dumicat mdrunt si Impietrita cu pialr acr,si cate un scul sau jumatate, dupd marimea oalei. Apoi oa-lele se umplu cu bors s lciu sau slcior, adic ceva maiacru de cum se Intrebuinteaza la mancare, si dupa aceastase aseazd la fiert. Borsul prisne-acru nu se Intrebuin-teaza, cad atunci Iloarea sculelor sboar, adicd nu seprinde bine. Dupd ce fierb cam o jumdtate de ora, sculelese scot si se moaie In lesie clduta, unde stau cam treiore, mestecate fiind inainte si la sfarsit. Lucrul acesta serepeta cam de patru ori. Aceasta se numeste Inflorarea In1es:re. Dupa aceasta se spald In apa curgatoare si se usucala soare sau In casa la caldurd. Daca firele au fost albe laInceput, ele au acum o coloare galbend deschisa; daca aufost li, firele sunt galbene plale (1).

Prin judetul Covurluiu se Intrebuintau mai demult lucrurilede mai sus la dobandirea colorii galbene In chipul urma-tor: firele de lana se puneau mai Intaiu In bors cldul, Incare se topise pialr acra pisard marunt. Aceasta se numidimpietrirea firelor. Ca Impietrirea sd se faca si mai bine,sculele de land se frecau bine In palme. Dupa ce stateauaici ca un ceas, la caldur, se scoteau, se uscau si se puneauIn zeama de droghita hcuit, adica Intr'o apa in care fier-sese droghita taiata mruntel. In acel vas firele stateau lasoare afar sau pe cuptor la caldura, ama; daca erau multe,se faceA foc de bdlegar, afard, si In cenusa fierbinte se pu-neau oalele, ca sd stea o zi sau doua. Dupa aceasta, se sco-teau sculele si se Intindeau pe o panzatura curara Inainte dea se usca, In strat subtire, spre a se cerne deasupra lor

(1) Manan, Cromatica, p. 15-S.

27

cenus curata, dupa care urrri spalarea i uscarea (1).Prin judetul Putna, galbenul acesta se dobandeste in chi-

pul urmator: Droghila se culege de pe camp, se usuca laumbra si la trebuinta se freaca in palme ca sa se sfarame.Firele ce urmeaza sa se coloreze se pun intr'un vas; prin-tre ele se pesara droghita sfrmata i pialr acr. Ceaunulse umple cu bors limpede i apoi se aseaza pe langa foc,ca sa se tncalzeasca Cu incetul iar materia coloranta sa sedisolve in bors. Dupa un timp, se scoate lana din vopsesi se spala in /e0e tare, care se zice c intareste coloarea

da o fal frumoasa. Lana nu trebue sa fie indesata invas, ci firele trebue sa stea in voie ca sa nu iasa palate (2).

Insemnare. Pregatirea colorii galbene din droghita separe a fi cunoscuta si in Baserabia (3).

11.MARUL (4).Marul care se intrebuinteaza de gospodine la dobandirea

colorii galbene este de cloud feluri: domestic si slbalec,mr dulce si mr p durel (4) care se numeste si pdurel,pdurel acru, mar acru sau numai pdurel.

1. PAduret acru si piatra aced.In Bucovina se fierbe scoarl de pdurel acru, iar o par-

te din zeama dobandit se scurge inteo covata sau alt vas.Ceeace ramane se lasa in oala sau vasul ip care a fiert.Partea scurs se impietreste cu pialr acr. In acest lichidse pun sculele si se mesteca de cateva ori, apoi se lasa lacaldura soarelui sau in casa, pe langa foc, cam o ora. Dupaaceasta se scot la soare sau se intind in casa, ca sa se so-

Culegere din com. Gne0i.Salvin, loc. cit. p. 277. Cat stau firele in zea-ma, 2-3 zile, ..se umbli cu manile prin vas 0 se freaca bine firele. In tirilla sescot 0 se incenu,sesc, adica se presar cu cenu, se Iasi catva timp Cu centiape ele, apoi se spal i sunt gata".

Balaban, loc. cit., p. 260.Z. C. Arbore, Basarabia in secolul XIX. Bucure0i 1898, p. 445.Pantu, op. cit., p. 162: Mdr, mer (Macedonia), Piras Malta L., Malus

communis Lam.(4) Ibidem, p. 163: Piras Malus L. var. austera Wallr., Pirus acerba DC,

Maims silvestris, Mill.

28

reasc, adia sd Infloreasc. In acest chip nu se vopsesccleat sculele de buci, adia materiile de anepd.

Dac coloarea nu-i potrivit, atunci zeama in care s'au pusbucii se mai adap, adia se mai improspdteazA cu zeamrmasd dela inceput in oald. Ceeace se adaoga trebue dea-semenea sd se impietreasa.

Dacd gospodinele voesc s dobandeasa un galben des-chis, la fiert, pe lngd coaj mai pun si frunze de pdurelacru (1).

In Transilvania, pe valea Somesului, din aceste substanlese dobndeste un galben auriu in chipul urmtor: de fie-care kilogram de 'And se fierb ate 4 litri de apd timp deo or, dupd ce s'au pus in ea de fiecare kilogram de landtot pe attea kilograme de scoar1d de mr acru fslbaledi pialr acr. Lana se pune dup acest timp, se fierbe camun sfert de ora, In care vreme se Inartete mereu. Dupdaceasta se dd oala la o parte si se las Ina in vopsa pd-nd and se rceste. Dupd ce s'a rcit, se scoate si se spaldcu ap proasptd i apoi se usua (2).

In judeful Dorohoiu coloarea galbend numai pentru cne-p se dobandeste astfel : se fierbe bine coaja de pdurel iand se vede a zeama s'a colorat frumos, cojile se scot siglbinlele se impietresc cu piair acr. In zeamd se punclpurile de anepd i apoi vasul se aseaza la fiert, incer-andu-se din vreme in vreme. Cnd gospodina vede cd co-loarea galbend dobndit este destul de frumoasd, iea vasulde pe foc, scoate alepurile si le pune la uscare (3).

Pentru Fan& fot in acest judet, dupd ce se fierbe coaja depdurej acru, se impietreste cu pialr acr i apoi se punfirele. Vasul cu galbinle i cu fire se las apoi la aldurdpnd and sculele dobndesc o coloare frumoasd. Se inle-lege cd din cnd in and ele trebuesc Incercale; dup cese svntd, sculele se cltesc in apd rece si se usuc (4).

Prin judelul Putna se cojeste coaja de pe once soiu de rn r,se fierbe i zeama se impietreste cu piatr acr. Se pun a-

Manan, Cromatica, p. 20-21.M. E. Piora In Familia romcinii, Budapesta 1908, no. 8-9. p. 22.Culegere din com. Hanteti.Idem.

29

poi firele de larCa si se fierb cam o jumtate de ceas, chipcare se scot, se cltesc si se spala (1).

Tot astfel se procedeaz si prin jud. Covurluiu (2).Prin judetul Prahova se pun Intrun vas 8-10 litri de ap

Cu 4-5 kgr. de coaj de mr pdurel, ceeace inseamna c s'acojit un singur mar. Amestecul acesta fierbe cam 3 4 cea-suri, pana and se vede bine a lichidul a cptat o coloaregalben. Din vas se scot ramsitele scoartei, iar zeama seImpietreste cu 15-20 gr. pialr acr. Lanurile cari urmeazas se vopseasca, se fierb apoi aici limp de 2-3 ceasuri,and, Incredintandu-se c au prins coloarea galbena frumoas,se scot, se cltesc si se pun la svantat. Daca lima se intam-pia ca coloarea nu s'a prins bine, lucrul se mai repet odata.In aceast coloare se vopsesc firele de Lana, bumbac si Ca-nep (3), ha chiar si de in, cari urmeaza s fie Intrebuintatela facerea vrgilor galbene la straie, velinte, asternuturi depaturi sau vrgi la ervete si prosoape (4).

2. Mar paduret, plated aced *i le*ie.In jud. Putna se culege coaj si muguri de mr pdurel,

cari nu trebue s fie uscati, se piseaza bine si apoi se fierbIntr'un vas cu apa limpede, Dana ce toata tara din coaja s'adisolvat In apa. Dupa aceasta se iea o 61.0 curata de bum-bac si se moaie In zeama. Daca coloarea ce se prinde pecarpa este frumoasa, se urmeaza cu boitul ; daca se pare afi slaba, se mai pune un rand de coara, ha si al doilea chiar,urmandu-se cu fierberea pana and se crede ca zeama aredestul tarie ca s boeasca lanurile sau firele de nevoie. Candaceasta-i gata, se pun si firele In launtru si se lasa se stea lacaldura cam o jumatate de zi, dup care se scot afar. Zea-ma se pune pe langa foc ca s se Incalzeasca, In care timpse Impietreste cu pialr au-6. Dupa ce aceasta s'a topit Cutofu', zeama se mestec bine si In ea se pun din nou lucru-rile boite slab, unde se mai lasa Inca o jumatate de zi, totla caldur. Cand se vede ca coloarea dobandita este frumoa-

Culegere din corn, Balote0.Culegere din com. Gdnesti.In text : firele de lanA i burnbac de canepre.Moran', toc. cit.. p. 198.

30

s, firele se scot, se spald In 1eie cala', se cltesc apoi Inap i dup aceasta se pun la uscat (1).

Tot prin acest judet coloarea galben, din aceleasi sub-stante, se mai dobandeste Intr'un chip, care nu se deose-beste de cel artat pana aici deat prin dou puncte. lntiulImpietrirea galbenelii se face Inainte de punerea sculelor,cari stau in vas la aldura o zi Intreag5, si al doilea : spla-rea se face in lesie c't de tare si de fierbinte, fiind si a-ceasta Impietrit (2).

3. MAr si tipirig.Prin judeful Dolj se jupoaie cu cutitul coaja de pe ramu-

rile mai groase ale merilor mai tineri, pAnd cnd se da deCoaja care se dobAndeste se fierbe bine in

ap', pan and .vars coloarea., adica pana cand toat ma-teria colorant din coaj s'a disolvat In ap. Dup fierbere,zeama se strecoar si In ea se pun cam 60 gr. lipirig sausalmiac, la fiecare decalitru de zeam. Tipirigul trebuefie bine pisat. El are de scop s'a deschid coloarea gMbe-fllelor. Dup aceasta se pun materiile ce urrneaz a se co-lora, cari se fierb pana' dobAndesc o fat frumoas.

Acest metod a Inceput a se 'asa din cauz c merii p-dureg ce cresteau prin pduri si se jupuiau la trebuint, s'au Tm-putinat cu tiarea sau exploatarea multor pduri, asa c aziau t'Amas numai merii de grdin sau de lngd casa, cari seconserva pentru fructe si se feresc de jupuit, spre a nule pricinuI uscarea. Exista chiar In popor versuri relative lacoloarea ce se extrge din mr, ca urmatoarele

D'aolica. mar rotat,Spune-mi cine te-a uscat ?

Cutitui de japuit,La palla de 'nglibenit ! (3)

Insemnare. Dobandirea colorii galbene din coar de mArse cunoaste i In judetul Tecuciu (4).

Culegere din cal Capoteti, Imprt. de d-1 Oh. Mandru, institutor.Balaban, ioc. cit., p. 264-265.

(2) Barzeanu, loc. cit.. p, 233.(4) Impart. de d-nii Paun Orita din Munteni-Tigane0 i C. Vlase din Matca.

31

III. DROGI-11TA $1 MAR.1. Mar, droghip i piatr acr.

Prin unele prji din Bucovina se culege din vreme dro-ghil si se usuca si tot asa se face si cu coaja de mar pa-durel, care se jupoaie de pe pom. La nevoie, acestea se fa-rmiteazd si se fierb bine, pand ce toata galbineala a iesitdin ele.

In urma partite lemnoase se scot, zeama se strecoar prin-tr'o petecd de alp, iar In vasul curat smaltnit, se ImpietresteCu plaira acra. In lichidul caldut se pun sculele albe, undese tot fncearca din timp In timp pand se vede ca au prinso coloarea frumoasa. Trebue mare bagare de sama .sa nuscape firile la boit, c iese galbenul totdeauna Intunecat(1).

Tot In chipul acesta se poate dobandi coloarea si dinscoarl de mar dulce In loc de cea de mar paduret, si totCu droghita,drobgif In graiu popular (2).

Aproape la fel se face lucrul acesta In jud. Suceava.Scoarta de mar pdurel se usucd la umbra si se Intrebuin-teaza la nevoie. Atunci ea se fierbe In oale smltuite ori In-tr'o caldare spoita, la Ian cu droghila, i cand zeama adobandit toata galbineala, primeste IntrInsa firele cari stau2-3 ceasuri. Zeama trebue sa fie fierbinte, iar sculele impie-trite. Daca coloarea ce se dobandeste este prea slab& scu-lele se mai pot pune data sau de mai multe ori pand seboesc frumos (3).

Tot In chipul acesta se urmeazd si atunci cand, pe langadroghila i scoarte de pdduret, se mai adaogd i smicele demar dulce, &Ilea mici rdmurle de mar de grdina (4).2. GaIben (din droghip, bur*, le0e i piatra aera)

paduret aeru.Din galbenul ce s'a dobandit la I-7 (5), daca cineva vrea sa

Culegere din Vicovul de sus, imprt. de d-1 P. Carstean.Idem.Dict. de Casandra lui T. Tarl, com. BroOeni, jud. Suceava.Idem.P. 25-27.

32

capete un galben aprins, pune acele fire galbene in florisau g Ibinle de pdurel acru, pregtite cum se arat la11-1. Dac se mai adaog materie, se capt o coloare gal-bend rosielic (1).

IV. RACHITA (2).Rchila ca i salcia slujesc in deajuns de mult, i se pa-

re c pe alocuri cu un egal folos, gospodinelor noastre pen-tru dobAndirea colorii galbene.

1. Salcie *11 piatra acr.In Transilvania, pe Valea Somesului, de fiecare kilogram

de In se fierb cam patru litri de ap5 cu tot atAtea kilo-grame de vArfuri de salcie tnr, numit rchilic. Zeamace rezult se Impietreste cu pialr acr. Dup impietrire sepune !Ana si se tot mestecd vreme de un sfert de or. Vasulse dd apoi de o parte si se las astfel pAn ce se raceste,cand sculele se scot, se spald In al:A rece si se usucA. Gal-benul care se capt are o Inflisare aurie, foarte frumoas (3).

Prin jud. Putna se culeg mugurii sau varfurile de %Achill-c de func ce se numeste morogheL Acest soiu are coajaverde si frunzele mai ltisoare cleat cea rosie. Mugurii sivArfurile se piseaz bine si apoi se pun inteun ceaun ca sfiarb. In zeama care se scurge Intealt vas, se pune materiacare urmeaza s se vopseasc5 i piair acr, si se las peInga foc la cldur o zi, dup care se scoate si se usucA(4).

Manan, Cromatica, p. 18.Am dat acest nume generic pentru toate soiurile de slcii, rchiti si

chitle, artind la retete specia care se foloseste.Pantu, op. cit., p. 229-230Riichitii, salce, sale*, salde fragedii (Trans.), Salix fragilis Rdclzitii albamlaje, rtichitd mlaje, Salix Mama Schrank. ; Rdchitd rosk (Trans.), lozienzlaje, rdchit, richitd, richitii rosie, Salix purpurea L. p. 136: kv, lozd (81.1-coy.), richitd moale, 'delta puturoas I, salcil moale (Trans.), salce moale, Sa-lix Capraea L.; p, 174: Mlaje, lozie, rdchitd, rdchitd de mlaje, nrlaje.Salix viminalis L.; p. 250: Sated (Trans.), rdchitd albd (Trans), rdchitti ma-re, salce, salcie, salcie albarie, Salix alba L,; p. 251: Salce, salcie, Salix tri-andra L., Salix amygdalina L.; p, 252: Salcie, salce, Salix pentandra L.

M. E. Pioras In Familia romand, Budapesta 19)8. no, 8 9. p. 22.Balaban, loc. cit., p, 264,

33

Tot astfel se dobAndeste colarea galben frumoasa din r-chilic si un galben almiu din rchil, dela care se intrebu-inteazd nu numai coaja, ci i frunzele (1).

In jud. R.-Sdrat se lucreazd la fel, cu deosebire cd nu sepun muguri de rdchiticd, ci numai rdmurlele tinere, Cu frun-ze, frd molochine,Mrd flori,--iar impietrirea se face hm-inte de a se pune sculele de lan (2).

Astfel se urmeazd si in alte sate din acest lude!. Coloareacare se capta' este cea limonie (3).

Prin jud. Prahova se jupoaie de pe crdcile de rchil ro-sie alb mai groase ca 2 cm., scoarta, care apoi se cu-rata de parfea verde de pe deasupra. Ceeace rrandne, sepune Infr'un ceaun si se fierbe timp de 1-2 ceasuri, panaand se vede a lichidul a dobandit o coloare galbend. Du-p se scot rmdsitele de rchitd, zeama se scurgeintr'un vas curat si acolo se impietreste cu pialr acr, pu-nnd de fiecare decalitru, cam 30 35 gr. de piatr acr binepisatd. In urnid se pun lucrurile ce trebue s le colordmse fierb cel putin 2 ore, dupd care se scot, se cldtesc in a-p si se pun la uscare. Coloarea ce o dobraidesc fi-rele de Ind este cea limonie. colorate inteaceastapreparatiune sunt Intrebuintate de prance la facerea straie-lor, pdturilor, velintelor, cadrilaturilor, precum si la facereaunor broboade, cu cari femeile Prance se leagd la cap(4).

Procedeul acesta se practic si in judetul Ialomita (5).2. Salcie, bor i piatrd acr.

Prin judetul Arges sd reteaz varfurile ramurilor tinerede salde si rchil de ap si se slopesc,se piseaz5,inteun vas de lut astfel inat sd se faca din toate un aluatverde-glbuiu. Aceastd slropilur se pune intr'un vas cu apd,nu prea mare, si se fierbe pn ce se vede a toat materiacoloranta a fost dizolvatd In apd; zeama se strecoard In urmd

Toate acestea sunt culese din com. SpaTresti, jud. Suceava.Culegere dela d-1 Tache Georgescu-Vulpe din com. Popesti.Rizescu, ion cit., p, 217,

(I) Moraru. loc. cit p. 194-5.(5) Imprt. de d-1 St. Popescu, com. Cuza Voa.Pamfile i Lupescti, Croma//ca. 3.

34

foarfe bine printeo panza deasa si cu incetul, ca s nu 1'5-mana niel o urma de materii solide din salde, care ar pa-ta lucrurile ce urmeaz sa se boiasca. Sculele de ln sepun de se fierb bine cu bor nestricat, adeca nediluat, acru,proaspt,sau bors side& sau Indulcit. in cazul dintaiu gos-podina vrea sa aiba o coloare limonie inchis lar intr'aldoilea, una mai deschisa. Cat se fierb sculele in bors, zeamastrecurafa se impietresfe si ea cu piatr acr. Cand acestecloud lucruri sunt facute, se scot firele din bors, se pun de seusuca la soare i in urrna se yard in zeama impietrita, care'este calda. Aici se lasa Oa ce dobandesc coloarea galbe-na voit. Daca' zeama este prea tare, se mai stric cu apaclocotit (1).

3. RAchit, piatrA acra i cenuO.Am vazut cum in judetul R.-Sarat se dobAndeste din ra-

chila i piatra acra coloarea limonie. Daca atunci and firelese scot, se intind Trite albie, neuscate, dac se cerne pesteele centiO i apoi se toarna apa rece, dae in urmil sespal in lesia care se formeaza, sculele i capta o coloaregalben porlocalle (1).

V. DROGHIT I SALCIE.Droghtp, rAchiticA piatrA acrA.

In Bucovina, vrfurile de rchilic galben, uscate, i dro-ghita, asemenea uscata, se freaca in palme, dobandind astfeldin fiecare aparte cate un fe! de Mina'. Dupa aceasta se fierbbeldiile de droghita in ap proaspata, lar dup fierbere sescot si in locul lor se pune Mina de rchilica i cea de dro-ghit.6 in ctimi egale. In timpul fierberii se mesteca bine invas ca sa nu se ard ; zeama se impietreste cu pialr acr.In zeama se pun firele si acolo staff o zi si o noapte. Fi-rete albe curate au acum o coloare glbiorie; de au fost

Imprt. de d-1 Ene Dinu, com. Coste0.Rizescu, loc. cit., p. 217.

35

albe Inchise ele, sunt dupd vdpsire porlocalii, iar daa aufost Intunecate, firele se fa d nrmzii (1).

Prin judetul Dorohoiu se ieau frunze de rchilicil galbeni frunze de droghil i dupd ce se usucd la usaciune sila umbrd, se fierb in apd pnd ce toata coloarea a iesit In-Wilma ; zeama se scurge apoi Intr'un alt vas curat, se Impie-treste cu pialr acr i apoi se pun firele albe, unde se la-s pnd and dobandesc o coloare galbend frumoas. Dup.aceasta se scot si se usua (2).

Procedeul pare cunoscut si prin unele prli din judefulSuceava, unde droghita se numeste si drpnil (3).

VI. MAR I SALCE.

Paduret, radii-tied i piatr aced.Prin judelul Neamt se pregAti mai demult galbenul din

scoarl de pdurel, din vArfuri de rchilic flozid, ferbandu-le la olaltd Isi Impietrind zeama cu piatrd acrd] (4).

VW DROGHITA, MAR $1 SALC1E.Droghit, pacluret, rAchitica 0 piatra acrfi.

In judelul Baau se pregdteste galbenul din substanieleardtate in chipul urmtor: se pune Intr'un vas si se fierbedroghila cu totul, la land cu coaja de pdureliar rchilicase fierbe Trite() arp, ca s nu se Imprdstie. Zeama se scur-ge Intr'alt vas, unde este Impietrit cu pialr acra. Vasul sepune aPoi la foc si and zeama Incepe s hart:CA, se pun In-luntru firele albe. Urmand fierberea, dupd ce lna a doban-dit coloarea, se scot si se 1ntind la uscat. Dacd se vede cdfirele n'au prins bine coloarea, se mai fierb data (5).

(I) Manan, Cromatica, p. 19-20.Culegerc din com. Hantesti.Culegere din com. Gainesti, impart. de d-1 P. Herescu.Impart. de di Gr. I. Vasiliu din Pluton, com. Pipirig,Culegere din cont. Moincsti dela MargItioala lui Ion St. Ardeleanu.

36

VIII. SIMINOC (1).Siminoc, bor i piatrA acr.

Florile de siminoc se rup de pe costisd cand sunt in pute-re si se usucd la umbrd; la trebuinfd se toacd mrunfel cucupful i apoi se pun plmad In bors, seara, unde stau pa-nd a doua zi. A doua zi se storc bine si se pun la fiert inapd. Zeama mohor116 care iese, se impietreste Cu pialre) acr,peste care se adaugd si zeama galben provenitd din pl-madeald. in acest amestec se pun firele ce urmeazd sa seboiasc, Idsandu-le la aldura soarelui sau pe langti foc

prind bine coloarea galbend frumoasa (2).IX. DROGH1TA i SlMINOC.

Droghit, siminoc, bors si lesie.Prin judeful Tutova se sap rdcinile de droghil

cele de siminoc si se lasd sa se usuce doud sau trei zile.Dupd aceasfa se pizeazd' bine si se pun in cAldare, ceaun sauoal, unde se and bors. Cu acest amestec vasul se pune peun foc slab, asa twat sd nu fiarb, ci numai sd se inctlt-zeasca bine. Dup ce rdddcinile si-au lsat in bors Waldmateria galbend, se pune lna, canepa sau panza In zeamdsi astfel raman pe acelas foc slab o zi sau o noapte.

Dupd trecerea acestei vremi se scot firele sau panzdturasi se pun inleun vas Cu lesie cdldicicd, ande se freacd. Apoise storc, nu asa de tare, si se lasa sd se usuce (3).

X. MESTEACAN (4).1. Frunze de mesteacan si plated aced.

Prin judeful Prahova se obisnueste a se culege frunzelede mesfeacn foamna, pe la Santa-Mria mica (8 Sepfem-

Pantu, op. cit., p. 266: Simia= sentenie (Banat), Helichrystinz a-renariunz DC.. Gnaphatium arenarium L.

Culegere din com. Galbeni, judetul Roman.Culegere din Similisoara-Bogdana, Impart. de d-1 N. I. Antonovici.Pantti. op. at , P. 170: Mesteaain,mestacein Betula vernteosa Elirh.

. lorant, loc. cif , p. 192.Ibidem, p. 23.

37

une), and incep sd se ingibeneasa. La 10 litri de ap Ire-buete aproape un co de frunze. Vasul se fierbe pand andlichidul se coloreazd in galben. Dupd ce a fiert, vasul, alda-re sau cazan,se da jos de pe foc i continutul lui se van-turd bine, !Ana' and se mai rcete; apoi se las a cam4-5 ceasuri, ca frunzele s se plmdeasc bine, adia s-iase in zeam toat materia lor colorant. Dup aceastafrunzele de mesteaan incep s se tescuiasca in mni, adics se stoarc, s se pund din nou in lichid i lar s se strati-g 'Ana and se vede ca nu mai curge dinteinsele o glbe-neald mai pronuntat deal cea din vas. Frunzele apoi searuna afard. Dup aceasta, glbenelele se incep iar a sevntura i pe urm se pun lucrurile ce voim s se colorezeIn vas. Vasul se aeaza pe foc, dup ce mai tntiu zeama afost impietrit Cu 20-30 grame piatrd acr pentru decalitrulde apd. Fiertura tine cam jumtate de ceas, in care timp fi-rele dobndesc o coloare galben limonie. Cand aceast cu-loare s'a prins bine, sculele se scot, se cltesc in ap curatde ru sau de ploaie i se pun la uscat, In aceasta prepa-ratiune se introduc firele de lana din cari se fac vrgi gal-bene la lote, straie, velinte sau cadrilaturi. Cea mai buncoloare este aceasta i se uzeaz5 i aslzi Marie mull, cciare proprietatea de a nu-si pierde coloarea la splat i nieldin cauza razelor salare (1).

2. Mesteacan, bor i piattra acra.Prin Bucovina se fierbe la olalt kite() oala-scoarr de mes-

leacn in bor acru amestecat cu apd. In zeama caldutai scursd se pune pialr acta ca s'o impietreasa i apoise baga firele de land sau de buci, spre a dobndi coloarebgalbend intunecata (2).

XI. MAR SI MESTEACAN.Mar, mesteacan *it piatra acra.

Prin judetul Bacdu se strange toamna, in ajunul caderii,frunzele de mesteaan curate i neptate, iar de prin luncile

38

Trotuului sau alte parli, se culeg multe ramuri de mr p-durel acru. Toate aceste se pun la uscat in casa, pe corzisau pe sobe, ferindu-le cat se poate de pral i umezeala.Cnd frunzele s'au uscat bine, se farama in mani, facandu-sepral, i a$ se pastreaza pentru nevoie intr'un sacuiel des lafesatura, ca sa nu-I strbat praful. La nevoie, vara mai ales,se fierbe de-o parte praful frunzii de mesteacan i de altaparte beldiile (ramurelele) de mar paduret pana cand se do-bandete o coloare galbena frumoasa din amandou sub-stanfele. Cand aceasta coloare se potrive$e, se amesteca in-tr'un sigur vas i daca zeama e galben, se impietrete cu

acr. Zeama se pastreaza calda intotdeauna. Firelese pun inlauntru, se fin pulin i apoi se scot atara spre ase sor!, Mica se intind spre a fi batute de razele soareluipana cand se usuca'. Ele irisa trebue sa fie de o po-triva de uscate, atat pe o tala cat i pe cealalfa caci dacas'ar usca numai pe o parte, varindu-se din nou in galbenea-

uscandu-se apoi bine, ele ar ie1 Jarca te, adica prin u-unele parfi mai galbene i prin altele mai alburii. Varirea inglbenele i sorirea se urmeaza astfel pana ce firele doban-dese coloarea voita (1).

X11. SALC1E 1 MESTEACN.1. Salde, mesteacan, i piatr5 acra.

lata cum se dobandete coloarea galben deschis saualmdie din aceste substanle prin jud. Suceava. In luna lu.nie, cand sutil multe sarbtori marunte, femeile din saldevecine cu prundurile raului Moldova aduna mari craititali derchijic, rupand numai varfurile ramurilor cu cateva frun-ze pe ele,cele mai tinere. data cu aceasta se jupoaiecoaja de pe ramurile mai groase. Acas ele sunt puse sa seusuce la umbra, ferindu-le de umezeala sau ploaie, cari li-arface sa se mucezeasca. Unele gospodine, i pentru unele fe-luri de galbenele, folosesc mai mult frunzele tinere; altele lin maimult la coji i crengule; fiecare urmeaza deci dupa (latina. Candeste s'a se intrebuinfeze, se scoa te pe prisp i se intinde la

(1) Culegere din com. Moinqli, casa lui Ion Ar leleanu.

39

soare, ca sa se usuce mai bine, coaja si ramurile de rachi-tica si apoi se freacd in mani pand and se capata un pral.Acest pral se pune intr'un vas de amnia spoit sau inteooala smaltuit in care au fost mai dinainte coaja i ramurilede rachitica ce nu s'au putut faramd. data cu praful se pun

frunze de mesleacn galbene, cazute toamna. bateaceste se amesteca bine la un loe si in zeama caldd se pu-ne DruI, Inelele ce urmeaza a se ingalbeni, stand acolo ozi intreaga, chip care se ieau si se intind la soare, ca sdse usuce; lucrul acesta se repetd de mai multe ori pandcand se capat coloarea doritd. Cand urmeazd sa se Oresculele pentru cea din urma data, zeama se impietreste cupialr acr. Dup. aceasta urmeazd uscarea de sfarsit. Dacazeama n'a fost impietrita, se iclesc, adica se impietresc a-cuma, punandu-se intr'o apa calduta in care s'a topit piatraacra. Cate odata Impietrirea se poate face inainte de a varifirele in galbenle si anume muindu-le in apa calda in cares'a topit piatr acra. Galbenelele nu se fac niciodata in cea-une, din pricind c acestea cotlesc. Felul acesta de boire seurmeaza mai ales vara, and gospodina are ingaduire sd-sitot incalzeasca firele la soare (1).

Un galben inchis numit porlocaliu sau naramgiu se do-bandeste din substantele de mai sus, la fel, Cu deosebire ca'aria trebue sd fie alba galbuie,In6 sein (o Yana laie mai-mai alba),glbeneala se face mai tare iar sculele se tin ingalbenele vreme mai indelungata (2).

2. Salcie, mesteacn si zr.Tot prin parjile de mai sus, coloarea almdie, galbena

cleschis5,se caphia intocmai ca la XII. 1, Cu deosebire c scu-lele de liana", inainte de a se vari in glbenele, se impietrescmai Wahl in zr de vac, ne mai facandu-se prin urmare oalta impietrire in zeama sau in apd calda.

Galbenul inchis se va dobandi si pe aceasta cale ca i lapunctul 1; se intelege c i lana trebue sd fie tot astfel (3).

(I) Culegere de la Casandra I. TArld din corn Brosteni jud. Suceava.(2) Lupescu t Teoedorescu. loc. cit., p. 249.(1) Ibidenz.

40

XIII. DROGHITA i SOVARV (1).Droghit, sovrv i piatr aerd.

Prin jud. Bacau se culege droghila i sovrvul infloritse usuc bine la umbr si uscdciune, dupd care se sfarmdin palme, facndu-se pral. Praful acesta se pstreazd in pungipnd cnd gospodina are nevoie de a vdps1 l'Ana galbend.Atunci pune acest pral in apd si-1 fierbe pana' ce se observcd 'Ana a cdpdtat o coloare galben porlocalie, cand pul-berea se scoate, se strecoard si se stoarce. Rdmsitele searuncd iar zeama se impietreste cu pialr acr. Firele sepun in glbenle si acolo stau o zi, la cldurd, cand se scot'se cltesc in ap curgtoare i apoi se pun la uscat. Dacafirele n'au dobndit coloarea galbend portocalie, se mai pundata dup. uscare si se !asa Cal va fi de nevoie (2).

Prin jud. Suceava, din zeama de sovrv i gdlbenele sla-be de droghil, se obline coloarea naramgie (portocalie) (3),de care se aude i in cntece:

Floricicd naramgieLa badita'n pillarle.

XIV. MAR *I SOVARV.

MAr, sovarv i piatr acrA.Prin judetul Prahova frunzele de mr pdurel se obisnu-

este a se culege in ziva de 17 lulie, cnd poporul sdrbeazdMrina; aceste frunze se usucd la soare si se pstreazdpentru timpul cnd va fi nevoie de ele la dobnditul coloa-rii galbene aurii. Ciind urmeazs a se tntrebuint, -se ieaudoud prti de frunze si o parte de sovrv si se pun intr'unvas cu apd ca s se plmadeascd. Acolo stau o jumtate de zi,in care timp frunzele i sovarvul se storc de mai multe ori,

Pantu, op. cit.. p. 275. Sovarv, arigan (Maced.), dost, milot, solovarc(Trans.), solovdrf, soloviirv (Trans.), sovdrc (Frans., Brapv), soy:C(1;f, sovo-vdrv (rrans.), Origanum vulgare L. Aceasta planta este foarte mult intrebuintatade poporul nostru la colorat .

Culegere din satul Scliineni, din apropierea Bacaului.Lupescii i Teodorescu, loc. cit, p. 246.

41

ca sa se scurga din ele bata coloarea. Cand lichidul s'a co-lorat indeajuns, se scot frunzele i sovarful, lar lichidul seimpietreste cu 25 gr. pialr acr. Dupa aceasta se pun fire-le. .Aceasta coloare se intrebuinteaza la vapsitul lanii i fi-relor de lana din cari se fac vargi galbene la fote, la velin-te, cadrilaturi s. a. (1).

XV. MAR, LEMNUL CANELUI (2) 1 MALIN (3).Lemnul cdnelui, paduret, malin i piatra acra.

Prin jud. Suceava i unele prti marginase din Bucovinase jupoaie coaja de pe lemnul cnelui, de pe ramurile maitinere de pdurel i de pe mlin, se usuca i apoi se fierbla ()Ian inteun vas curat. Mastrahalul se scoate si se stoar-ce iar zeama se impietreste cu piatr acr. Firele se pundupa ce piatra acra s'a top it cu totul si se lasa in zearna sila caldura 'And ce se fac galbene. Atunci se scot si se punla uscare. Dac coloarea nu s'a prins bine, se mai pun datain galbenele.

Cate ()data impietrirea firelor se face inainte de a bgasculele in galbenele. Firele se moaie in apa calda, in care afost piatra acra.

Lemnul canelui creste pe la poalele padurilor (4).XVI. TUTUNUL (5).

Tutun i piatra aera.Pe and tutunul se cultiva de &Men' prin gradina, inainte de

monopolul lui, pe and serviciul culturii ilicite al acesteiplante nu era asa de riguros ca azi, se luau frunze de tu-

(I) Moraru, loc. cit., p.199.Pantu, op. cit., p. 144: Lentil cdnesc (Munt.), lemnal cd

(Bucovina si Mold.). nuilin negra (Trans ), Ligastrtun vulgare L.Midenz, p159: Mahn, mdlin negra, prim sdlbatic (Trans.), Primus Pa-

das L.. Cerasas Podas DC., Podas racemosa Gilib.Culgere din com. Dorna, Inpdrt. de d-1 Teofil

(5). Ruitti, op. cit., p. 312: Talan. dahan (Banat i Trails), tabac,Niotiatz2 Tabacwn L.

42

tun uscate (dospite), se frecau in palma si se clatiau inapa rece ca sa se duca de pe ele tot praful. Dupa ce se scur-geau, se puneau la fiert si se fierbeau pana se dobandia ozeama de coloare unldelemnie Inchis. Aceasta zeama sescurge si se impietria cu pialr acr si inteinsa se puneaufirele la ingalbenit. Intaiu li se dadea un clocot i apoi se la-sau sa zaca acolo doua zile.

Cu cat frunzele de tutun erau mai curate si mai frumoa-se, cu atat i galbenul iesi mai frumos (1).

XVII. AGUD (2).Frunze de agud i piatra acra.

Prin judetele Neamt, Suceava i Tutova se fierb frunzelede agud cand sunt verzi, iar zeama scurs se impietrestecu piatr acr; lana se line la caldura in ea pana candprinde bine coloarea galbena. Dup aceasta se d'ateste inapa rece si se usuca (3).

XVIII. AGUD 1 ZARZAR (4).Frunze de dud, de zarzal' i piatra acra.

Frunzele se fierb, zeama se impietreste cu pialr acrIn acest amestec se boieste lana (5).

XIX. DROB (6).Drob (drobuor), zar i piatra acra.

Prin jud. Suceava se culege drobul din vreme, se usucala umbra si se pastreaza pentru cand va fi nevoie. Pitimci se

ImpArt. de Aglaia P. Mitocariu din com. Eoganesti jud. Suceava.Pantu. op, cit , p, 90: Dud alb, agud, agud alb, cirici (Maced.), dud, irri-

gar (Trans.), iagod, murii, Monis alba L.; Dud negro, agud negra, dud, frez"-gar (Trans.), tagod, mara, Moras nigra L.

Culegere din com. Zorieni, jud. Tutova.Pan(u. op. cit p. 41: Cais, aprtcos (Trans). zarzdr. Primas Armen/oca

L., Armeniaca vulgaris Lam.ImpArt, de d 1 V. Mitocaritt, com. Letea nona, jud. Vlasca.

(1)) Nu s'a putut precizA dupil Pan(ti, op. cit.: oricum, drobul sau drobttprulnu-i Genistra tinctoria L.

43

pune inteun vas curat si se fierbe cam doud ceasuri, addo-gandu-se apd and se vede a zeama din vas a sazut. Casd se vadd daa-i deajuns de galbend, se inceara Cu o ar-p albd. Cnd coloarea este prea inchisd, se mai toarnd apd.Daca e gata, se pun in Iduntru sculele de In. Aceste sculeins trebue s fi stat mai inainte in z6r inpietrit Cu pialraer, dup care au fost puse la uscat. In gdlbenele fierbintilucrurile stau 2-3 ceasuri, pnd and se prinde bine coba-rea. Dup aceasta se spald in apd curat si se usucd (1).

XL SOVARF 1 DROB.Sovrf, drob i piatr aer.

Prin pdrtile de munte ale jud. Bacn se pregteste o co-loare galbend inchisd, numitd galben fnlunecal, din sovrfi drob, culese la vremea lor, la maturitate, uscate in rdgazsi mdcinate in palme. Cnd gospodina are nevoie, fierbe acelpral i rdmdsitele din plantele pomenite, pn and vede alichidul a dobdndit o coloare galbend intunecatd; atunci sepun In Iduntru firele si pialra acr6 si totul se fierbe Cu in-cetul, incerandu-se din and in and Mnurile, ca sd se va-da de au prins sau nu coloarea. Dup colorare se spard inapd curatd si se pun s se usuce incetul cu incetul (2).

XXI. ARIN (3).I. Arin negru.

Prin Bucovina se fierbe scoarta de arin negru i dupd cea fiert bine, se pun in vas sculele de kind laie sau buci. Du-

Dict. de Casandra T. Taria, Brosteni-Suceava,Culegere din Moinesti, casa lui Ardeleanu.Pantu. op. cit. pag. 10 11: Arin alb, (Mold. si Trans.), anin, anin

anin cenupiu (Munt.), anin ropa (Munt ), aria (Mold. i Trans.), aria ropa(Ntold.), Alnus incanna DC. Scoarta intrebuintata in industrie ca tinctorialaAria negra (Mold. si Trans.), anin (Munt ) anin negra (Munt.), aria (Mold. s'Trans.). Alms Glutinosa Gaertn. Cu scoarta i amentele femele numite ani-ne sau (wine, vopsesc Romfmcele noastre dtversele lor lfinuri , fara a putea lio-tat i Lard categorii de arin :martin.

44

pa o ora se scot si se usuca, dobandindu-se astfet o coba-re crmizie sau crmizie Inchis (1).

2. Arin negru i vitriol de fier.Pe valea Somesului din Ardeal se dobandeste coloarea

mierie,ca mierea, --din scoarta de arin, fierband in cate 5litri de apa de fiecare oca de lana, cate un sfert de oca descoarta. Tot aici se pune i putin vitriol de fier. Zeama sestrecoara cu ingrijire printr'o panzatura, caci altfel se Olea-za lana. Dup. aceasta se pune lana inlauntru i mestecan-du-se, se lasa pana se raceste bine. Atunci se scoate si sespala in apa rece. Daca gospodina doreste un mieriu ldroplmai inchis, pune la fiert mai multa scoarta si mai mult vi-triol de fier (2).

XXII. SOVARF l ARKArin, sovarf i piatr aerA.

Se pune in lipa rece o parte de sovrf uscat in floaredoua parti de coaj de arin, asemenea uscata. A doua zi sescot si se intind la soare ca sa se usuce, dupa care se puniars In vas la fiert : un strat de sovarf uscat, un strat delana alba si al treilea strat de coaja de arin. Vasul se um-ple cu apa de coloare galbena mohorita, in care se plamdi-sera sovarful si coaja de arin, se presoar deasupra putinapiatr acr i apoi se da in clocot. Dupa aceasta se scotsubstantele lemnoase, iar lana se lasa la caldura in zeama,scotindu-se i usandu-se de mai multe ori, pana ce se ca-pata coloarea galbn mohorit ce se cauta (3).

(1) Manan, Cromatica, p. 36 37.(1) M. E. Piora In Familia maldad, cit.(3) lmprt. de d-I N. Neculita, comuna Te(cani, judetul Bacn

45

XXIII. RAPITA SALBATICA (I).

Rapit salbatied *it piatra acr.

Prin judetul Prahova se culeg florile acestei plante andsunt bine inflorite, se usuca cu incetul la soare si se pas-treaza pentru vremea and urmeaza sa fie intrebuiniate. A-tunci se lea un kilogram de flori de acestea, uscate, si sepun inteun vas, care cuprinde cam zece litri de ap, si aicise las s se plmadeasca pana and se vede a lichidulincepe sa se ingalbeneasa pulin. Lichidul se strecoara, flo-rile se storc si apoi se intind la soare ca s6 se soreascpana la 3 ore, dup care se pun trite panzatura ; aceasta fiindbine legata, se afund in vasul cu ap pomenit. Astfel lichi-dul este pus pe foc la fiert. In timpul cat florile fierb, se in-torc de mai multe ori ca s-si lase dinteinsele tot sucul co-lorant. Tot in aceast vreme zeama se impietreste cu 20-30gr. pialra acr marunt pisat. Cand se crede c lichidul es-te indealuns de colorat, se pun in vas si lucrurile cari ur-meazd sa se coloreze si se herb cam dou ore, dup carese scot, se clatesc in apa curat si se pun la uscat. Dacadintr'o nebgare de sam coloarea n'a fost indestul de puter-nia ori timpul de fierbere a fost prea scurf, si prin armare,daca acele lucruri nu s'au putut indeajuns color, se mai pun()data la fiert si se mai fierb cam o ora, dup care urmeazascoaterea, cltirea si uscarea. .Cu aceast coloare se vop-sesc firele de la'n din cari se tac vrgi galbene la straie,velinte, la diferite asternuturi, la braie (cingatori de mijloc),

(1). Probabil 61 se fac mari confuzii cu denumirea aceasta. In Pantu, op. cit.cetim la p. 23:3: Rapit sdlbaticd, napi, napi &Maki, rapit de dim'', Bras-sica Rapa L., Brassica campestris L; Rapild slbaticd, brdncutd, Nasturtiunzpalustre DC, Sisymbrium palustre Leyss: p. 181 : Mutar, =star aib, MI1-tar bun, rapitd albd, rapitd de mustar. Sinapis alba Bois.; Mutar alb stilba.tic, Brassica elongata Ehrh., Erucastrum elongatum Rchb.: Mutar de cap,hrenoasd. (Bucov.), mustar sdlbatic, rapitd de camp, rapitd slbaticd, Sinapisarvensis L Brassica Sinapis Vis.Culegere din com. Bogddnesti, jud. Sucea-va: rapit s'albaticd i hardal saumu#ar Culegere din com. TOIL jud. Tecuciti :prin aceste par(' se zice numai mustar.In jud. Tutova i se zice hardal i ri-diche rilacinele ei stint mAncate de Tigani.

46

iar din firele de tort de in se fac tesdturi subliri ca servete(stergarule mici), in cari se amestecd cu pulin burangic.

Un galben Inchis din aceleasi substante i pentru acelasscop se dobndeste prin aceleasi parti, intocmai cum am a-rtat mai sus pentru galbenul obisnuit; deosebirea std Insdnumai In faptul cd, in loe sd se impietreasa glbenelele cu20-30 gr. piaird acra, se impietresc cu 40-50 grame (1).

Tot din rapild sdlbatia, uscat ins cu trunchiu, frunze siflori, se dobndeste nn galben al&niu, inmuind muslarulcu o zi Inainte In apd rece si apoi fierband 2-3 ceasuri ; zea-ma se scurge, se impietreste si in ea se pun lucrurile deboit unde stau la aldur pand se coloreaz bine. Din andin and se scot afard, se spard, se usucd i dacd coloarea nueste bine prins, se mai las (2).

XXIV. PAR (3).Prin judelul Tecuciu se cunosta mai demult mijlocul de

a se color in galben firele cu ajutorul coajii de Or

47

undev invelit cu haine groase, cu un cojoc In mod obisnuit,pentru ca firele s bugezeasc Inklusit in glbenele. Alte orise pun pe lngd foc, ca zeama din vas sd fie intotdeaunacdldicicd. CAnd firele au, dobAndit coloarea galben, se scot,se cldtesc In apd rece si se pun la uscare (1).

Prin Bucovina, coloarea aceasta se dobandeste aproape lafe!. Firele stau in zeamd o zi si o noapte, pnd ce dobandesccoloarea cene, adicd galbend ca ceara. Lucru de cdpete-nie care se observd este ca glbenelele s nu fie prea fier-binti, cd In acest caz se corslesc (2).

Alte gospodine pun firele In cAldri, de-a dreptul, fhramai scurgd zeama, dup ce ins au impietrit-o. Coloarea cese dobndeste este Insd galbend deschisd, btand putin Inverde. Ea se mai numeste si cnrie, adicd seamand cu pe-nele canarului. Acest din urmd procedeu Insd nu se Intrebu-inteazd decat pentru scule de buci i bumbac i nici odaldpentru lAnd (3).

Prin jud. Suceava, pe unde aliorului i se mai zice i alior demunle, se tale sau se rupe din fata pmntului si se fierbecu totul. Ca sd se vadd dacd zeama este bun, se incearccu o cArpd. CAnd s'a fcut Indeajuns de galbend, zeama sescurge i In ea se pun sculele ce au fost mai inaintepietrite in apd cu pialr acn. Dup ce se coloreaz, lucru-rile se scot, se cldtesc in apd rece si se usucd (4).

Pr