compulsii
2
Tulburarea obsesiv-compulsiva Tulburarea obsesiv-compulsivă este caracterizată de obsesii (idei, gânduri, impulsuri sau imagini persistente care sunt experimentate ca intrusive sau inadecvate şi care cauzează anxietate sau detresă marcată) şi compulsii (comportamente repetitive sau acte mentale al căror scop este acela de a preveni sau reduce anxietatea sau detresa şi nu cel de obţinere a plăcerii sau a gratificării). Prevalenta este mai mare la bărbati decât la femei. Este probabilă transmiterea familială. Concordanta este crescută la gemenii monozigoti. Tulburarea se diagnostichează mai frecvent la copiii mai mari din familie. Caracterul intrusiv şi inadecvat al obsesiilor se referă la faptul că acestea, mai ales conţinutul lor, îi este străin individului, nu se află sub controlul său şi nu şi-l doreşte. Însă individul este capabil să recunoască faptul că obsesiile sunt produsul propriei sale minţi şi nu sunt impuse din afară (ca inserţia de gânduri). Cele mai frecvente obsesii sunt gândurile repetate în legătură cu contaminarea, dubitaţiile repetate, necesitatea de a pune lucrurile într-o anumită ordine, impulsuri agresive şi oribile şi imagerie sexuală. Acestea nu sunt simple temeri în legătură cu problemele reale de viaţă, iar individul încearcă de regulă să ignore sau să suprime astfel de gânduri sau de impulsuri, ori să le neutralizeze cu un alt gând sau acţiune-compulsie. În cele mai multe cazuri, persoana se simte obligată să efectueze compulsia pentru a reduce detresa care acompaniază o obsesie ori pentru a preveni un eveniment sau o situaţie temută oarecare. Prin definiţie, compulsiile sunt fie clar excesive, fie nu sunt conectate în mod realist cu ceea ce sunt destinate să neutralizeze sau să prevină. Criteriile stabilite în DSM IV pentru diagnosticarea tulburării obsesiv-compulsive sunt următoarele: A. Fie obsesii sau compulsii: Obsesii, aşa cum sunt definite de (1), (2), (3) şi (4) : (1) gânduri, impulsuri sau imagini persistente şi recurente care sunt experimentate, la un moment dat în cursul tulburării, ca intrusive şi inadecvate, şi care cauzează o anxietate sau o detresă considerabilă;
-
Upload
elena-turnea -
Category
Documents
-
view
2 -
download
0
description
3
Transcript of compulsii
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Tulburarea obsesiv-compulsiv este caracterizat deobsesii(idei, gnduri, impulsuri sau imagini persistente care sunt experimentate ca intrusive sau inadecvate i care cauzeaz anxietate sau detres marcat) icompulsii(comportamente repetitive sau acte mentale al cror scop este acela de a preveni sau reduce anxietatea sau detresa i nu cel de obinere a plcerii sau a gratificrii). Prevalenta este mai mare la brbati dect lafemei. Este probabil transmiterea familial. Concordanta este crescut la gemenii monozigoti. Tulburarea se diagnosticheaz mai frecvent la copiii mai mari din familie.Caracterul intrusiv i inadecvat al obsesiilor se refer la faptul c acestea, mai ales coninutul lor, i este strin individului, nu se afl sub controlul su i nu i-l dorete. ns individul este capabil s recunoasc faptul c obsesiile sunt produsul propriei sale mini i nu sunt impuse din afar (ca inseria de gnduri).Cele mai frecvente obsesii sunt gndurile repetate n legtur cu contaminarea, dubitaiile repetate, necesitatea de a pune lucrurile ntr-o anumit ordine, impulsuri agresive i oribile i imagerie sexual. Acestea nu sunt simple temeri n legtur cuproblemele reale de via, iar individul ncearc de regul s ignore sau s suprime astfel de gnduri sau de impulsuri, ori s le neutralizeze cu un alt gnd sau aciune-compulsie. n cele mai multe cazuri, persoana se simte obligat s efectueze compulsia pentru a reduce detresa care acompaniaz o obsesie ori pentru a preveni un eveniment sau o situaie temut oarecare.Prin definiie, compulsiile sunt fie clar excesive, fie nu sunt conectate n mod realist cu ceea ce sunt destinate s neutralizeze sau s previn.Criteriile stabilite n DSM IV pentru diagnosticarea tulburrii obsesiv-compulsive sunt urmtoarele:A. Fie obsesii sau compulsii:Obsesii, aa cum sunt definite de (1), (2), (3) i (4):(1) gnduri, impulsuri sau imagini persistente i recurente care sunt experimentate, la un moment dat n cursul tulburrii, ca intrusive i inadecvate, i care cauzeaz o anxietate sau o detres considerabil;(2) gndurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur i simplu preocupri excesive n legtur cu problemele reale de via;(3) persoana ncearc s ignore sau s suprime astfel de gnduri, impulsuri sau imagini, ori s le neutralizeze cu alte gnduri sau aciuni;(4) persoana recunoate c gndurile, impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei sale mini (nu impuse din afar, ca n inseria de gnduri).Compulsii, aa cum sunt definite de (1), (2), (3) i (4):(1) comportamente repetitive (de ex. splatul minilor, ordonatul, verificatul) sau acte mentale (de ex. rugatul, calculatul, repetarea de cuvinte n gnd) pe care persoana se simte constrns s le efectueze ca rspuns la o obsesie, ori conform unor reguli care trebuie s fie aplicate n mod rigid;(2) comportamentele sau actele mentale sunt destinate s previn sau s reduc detresa, ori s previn un eveniment sau o situaie temut oarecare; ns aceste comportamente sau acte mentale sunt sau nu conectate n mod realist cu ceea ce sunt destinate s neutralizeze sau s previn, ori sunt clar excesive.B. La un moment dat n cursul tulburrii, persoana a recunoscut c obsesiile sau compulsiile sunt excesive sau iraionale.C. Obsesiile sau compulsiile cauzeaz o detres marcat, sunt consumatoare de timp (iau mai mult de o or pe zi) sau interfereaz semnificativ cu rutina normal a persoanei, cu funcionarea profesional ori cu activitile sau relaiile sociale uzuale. Dezvoltarea tulburarii obsesiv-compulsiva este, de regula, graduala, iar de obicei pacientii cauta ajutor specializat abia dupa cativa ani de la debutul tulburarii.
