Comportamentul si adaptarea animalelor in mediu

COPORTAMENTUL SI ADAPTARILE ANIMALELOR IN MEDIUL LOR DE VIA|a COMPOTRAMENTUL

Intotdeauna oamenii au observat modul in care se manifesta animalele. Oamenii primitivi depindeau de animalele salbatice pentru hrana si aveau nevoie sa le cunoasca miscarile si comportamentul pentru a le vana cu succes.. intelegerea comportamentului animalelor consuma mult timp, rabdare si cercetari minutIoase. Studiul stiintific al coportamentului animalelor este denumit etologieMigratiaMigratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai calde si mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migratii au loc o data pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai putin frecvent. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte mult din energia si timpul animalului, expunand-ul la pericole, cum ar fi lipsa mancarii sau epuizarea.1. Migratia in mediul terestru in mediul terestru, sn regiuni precum savanele aficane si tundra arctica, mancarea si apa sunt rare mai tot timpul. Turmele de animale calatoresc sn functie de sezon pentru a folosi cat mai bine resursele existente. De exemplu, sn Canada, caribuul petrece iarna sn padurile de conifere. in aprilie, el migreaza sn nord spre tundra(regiunea Arctica fara copaci) pentru reproducere, unde se hraneste cu licheni si ierburi. El se sntoarce sn padure de sndata ce iarna arctica resncepe si pamantul este acoperit de o crusta groasa de gheata. in timpul migratiei acestora, ei sunt urmati de lupi. Lupii vaneaza animalele tinere sau bolnave care nu pot tine pasul cu restul grupului. 2. Migratia pasarilor. Multe pasari migreaza sezonier. Primavara, ele zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari de hrana snspre zonele mai reci unde-si depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hrana sndestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza oricum sn zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie sn perioada reproducerii si cressterii puilor. Pasarile se sntorc sn fiecare an sn aceste locuri de reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din locul sn care depune ouale, din zona arctica pana sn Anctartica si snapoi, sn fiecare an – o calatorie dus – sntors de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care calatoresc peste 300 km pe gheta dura a marii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul Antarctic. Aceeasi pereche de pinguini va reveni la acelasi cuib sn fiecare an. 3 Migratia sn mediul acvatic. }i sn mediul acvatic exista multe vietuitoare care migreaza. Astfel balenele calatoresc din teritoriile de hranire spre cele unde se reproduc si snapoi, sn fiecare an. Din noiembrie pana sn aprilie, balena albastra si balena cu cocoasa se hranesc cu animale mici, numite krill sn regiunile polare. Odata cu apropierea iernii ele strabat oceanul Atlantic, Pacific si Indian ca sa se reproduca sn apele tropicale calde.

Balenele tinere consuma mai putina energie pentru a-si pastra corpul cald, sn apele tropicale calde, mai mult decat sn cele polare.

Exista unele animale care migreaza dintr-un mediu sn altul. Astfel broastele testoase, broastele raioase, tritonii si salamadrele se reproduc sn apa, dar isi petrec aproape tot timpul pe uscat. in fiecare an se sntorc la lacurile si raurile sn care s-au nascut. 4 Monitorizarea migratiei sn diferite medii . Cercetatorii folosesc metode variate de urmarire a miscarilor speciilor migratoare, sncluzand radarul si monitorizarea prin sateliti. Cercetatorii pot recunoaste anumite pasari prinzandu-le ineluri la picioare. Aceasta ajuta la indentificarea traseului de migratie al speciilor. Pasarile mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care pot oferi imagini ale deplasarilor marilor carduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar, pot fi echipate cu zgarda sau transmitator radio, dar numai sn timp ce se afla sub anestezie.

B. CooperareaCooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul sn care membrii unei specii se aduna sn grupuri pentru activitati ca vanatoarea, apararea sau sngrijirea puilor. Exista multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi: cirezi, colonii, trupe. Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente si strans unite avand structuri clare.1. Siguranta prin numar Traiul sn grup ofera animalelor multe avantaje – o protectie mai mare fata de pradatori, ajutor pentru fiecare membru sa gaseasca hrana si protectie si marirea sanselor de supravietuire. in randul pasarilor, de exemplu, gastele negre formeaza carduri mari iarna ca sa se hraneasca sn zonele mlastinoase cu cantitati mari de iarba tiparului. Acest lucru are avantajul ca unele se pot hrani sn timp ce altele supravegheaza smprejurimile de dusmani, si rezulta ca fiecare pasare poate sa petreaca mai mult timp cu hranitul decat daca ar fi fost singura. Alte pasari cum ar fi corbii de mare, formeaza grupuri, colonii, numai sn perioada de smperechere. Creste astfel sansa fiecarui individ de a-si gasi un partener. Cuiburile sunt amplasate sn zone protejate ca sa se micsoreze riscul datorat pradatorilor. Daca unul dintre membrii coloniei este sn pericol, strigatul acestuia poate alerta tot grupul. in mediul acvatic, mii de pesti snoata unul langa altul sn aceeasi directie. Ei se grabesc, sncetinesc si se sntorc smpreuna. Traind sn bancuri uriase se reduce sansa individului de a fi mancat .in plan terestru, multe animale ierbivore, ca zebra si antilopele, traiesc sn turme mari pentru siguranta. Pradatorii nu ataca sn general tot grupul ci isi aleg un animal solitar, prea batran, prea tanar sau bolnav care nu mai poate tine pasul. intr-o turma zebrele stau sn grupuri mici de familie, conduse sn general de un mascul mare. Acesta da un semnal de alarma daca grupul este sn primejdie iar animalele stau sntotdeauna aproape unele de altele. 2. Vanatul cooperativ. Unele specii, cum ar fi leii si cimpanzeii, coopereaza ca sa-si optina prada, vanand smpreuna si smpartind hrana. Leii sunt singurele feline mari care traiesc sn grup. Grupurile lor numite grupuri familiale, sunt alcatuite din doi sau trei lei si cateva leoaice si puii lor . Leoaicele vaneaza cel mai mult, lucrand sn echipe ca sa pacaleasca turmele de antilope si zebre, prada lor favorita. Odata aleasa prada, echipa se

desparte si se apropie din diferite directii sncercand sa separe victima de turma. Apoi ele fac un atac combinat sau o ambuscada. Daca vanatoarea reuseste prada este smpartita de grupul familial, masculii avand « prima smbucatura ». Un animal salbatic va asigura unui grup de lei destula hrana pentru doua zile. 3. Societati de animale. Multe vietuitoare traiesc sn socieatati. Printre acestea se numara cele de babuini, de gorile sau cele de insecte. Societati de gorile ; gorilele sunt animale timide si blande. Ele traiesc sn familii de aproximativ 12 animale. Fiecare grup este condus de un mascul mare cu spatele argintiu. Gorilele isi petrec majoritatea timpului pe sol, sn paduri, hranindu-se sn liniste cu vegetatie. Gorila cu spatele argintiu este sn general un mascul batran care apara de intrusi si sndeparteaza rivalii grupului. Gorilele isi petrec mult timp sngrijindu-se una pe cealalta, fapt care joaca un rol esential sn viata sociala si le ajuta sa tina grupul unit. Un pui de gorila pastreaza contact continuu cu mama lui pana la varsta de patru luni iar mamele sunt foarte protectoare fata de copiii lor. Femelele cu pui stau mare parte din timp sn apropierea liderului. El este tolerant cu gorilele mici si va sngriji puii pentru perioade scurte de timp. Majoritatea animalelor stau sn grupul natal cel putin opt ani. Masculii, sn general, pleaca la maturitate si calatoresc singuri, deseori ani de zile, pana ce conving femelele sa stea cu ei si sa formeze un nou grup.

C. Asocieri de animale. Nu numai membrii aceleasi specii traiesc smpreuna. Exista, de asemenea, asocieri stranse sntre membrii a doua specii diferite. Aceste aranjamente pot fi benefice pentru ambele animale din asociere sau doar pentru unul. in unele cazuri o specie poate face rau celeilalte sau chiar sa o omoare.1. Simbioza. Simbioza este asocierea a doua specii ce profita amandoua de aceasta. Unele animale de exemplu, optin hrana mancand paraziti si insecte de pe altele mai mari. Astfel animalele mari profita de faptul ca sunt sngrijite. Pestii curatatori lucreaza sn perechi, sn zone numite « statii de curatare » aflate sn recifurile de corali. Pestii mai mari viziteaza aceste zone, la fiecare cateva zile , pentru a fi curatati. Pestii curatatori fac un dans de semnalizare a identitatii astfel sncat pestele mare sa nu-i manance. Acestia sndeparteaza tegumentele moarte, ciupercile si parazitii. Ei pot sa « serveasca » 50 de clienai pe zi. Graurii curatatori cauta de mancare pe zebre, girafe, rinoceri si alte mamifere mari. Ghearele lor sunt asezate astfel ancat sa le permite sa alerge sn susul si josul corpului mare al animalului. Un graur ciugulitor sndeparteaza puricii, capusele si alti paraziti pe care mamiferele nu-i pot sndeparta singure. |estoasele uriase de Galapagos sunt curatate de paraziti de catre cinteze. O testoasa anunta ca este pregatita pentru a fi curatata sntinzandu-si gatul si sndepartandu-si picioarele sn asa fel sncat sa i se ridice carapacea. Pestii clovn castiga atat protctie cat si hrana, stand langa anemona de mare veninoasa. in schimb, pestii apara anemonele de dusmani cum ar fi pestii fluture care au obiceiul de a musca tentaculele anemonelor. 2. Comensalismul. Comansalismul apare atunci cand o specie din asociere beneficeaza castigand hrana si un adapost, si celelalte raman neafectate. Starcii de cireada stau sn apropierea elefantilor, rinocerilor si altor mamifere mari. Ele mananca insectele care ies din pamant, deranjate de picioarele acestor animale mari.

Ratonii vin sn orase ca sa caute resturi aruncate de oameni. Aceasta nu-i afecteaza pe oameni. 3. Parazitismul. Parazitismul are loc cand o specie (parazitul) castiga de pe urma celeilalte (gazda). Exista multe tipuri de paraziti. Majoritatea nu-si ucid gazdele, caci daca ar face-o si-ar reduce sansele de supravietuire.Exoparazitii cum ar fi puricii, sunt sugatori de sange, ce traiesc pe exteriorul gazdelor. Endoparazisii cum ar fi tenia, traiesc sn corpul gazdei hranindu-se cu mancarea acesteia. in interiorul intestinelor umane pot traii tenii lungi de pana la doi metri. Parazitismul reproductiv ; cucii sunt paraziti reproductivi care ies din ou. O femela depune pana la 12 oua fiecare sn cuibul unei pasari mai mici cum ar fi pitulicea, apoi sl abandoneaza. Oul unui cuc este asemanator ca forma si marime cu ouale gazdei. Cand ies din ou, puii de cuc le smping pe celelalte sn afara cuibului. Puiul este sn curand mult mai mare decat « parintii » sai si are nevoie de mai multa hrana.

Comportamentul in conditii extreme.Diverse specii traiesc sn conditii de caldura, frig excesiv sau sntuneric total, sn desert, zone polare, occeane si pesteri sau munti. Tipuri de comportament, cat si adaptari fizice le permit sa supravietuiasca sn aceste habitate.1.Supravietuire sn regiunile polare. Iarna, sn regiunile polare, temperatura poate cobors sub -80° C . Statul sub zapada, unde temperatura scade rare ori sub -7° C este o metoda de supravietuire. O femela de urs polar si puii ei ssi petrec lunile cele mai reci ale anului sntr-un barlog sapat sn nameti de zapada. Acesta este format dintr-un tunel din care se intra sn camera mamei iar apoi sn camera puilor. incaperea femelei se continua cu o camera inferioara, si este aerisita printr-o gura de ventilatie. inainte de intrarea sn tunel se gaseste o creasaa mare de zapada. Hrana este foarte saraca cand pamantul si marea sngheata si sunt acoperite cu zapada. Multe animale au metode ingenioase de obtinere a hranei. Vulpile adulmeca lemingii de sub zapada si-i omoara sarind cat mai sus si apoi cazand cu toata greutatea astfel sncat sa sparga crusta de gheata de deaspura lemingului. Vara vulpile polare sngroapa hrana si oua sn stratul de suprafata al tundrei. Ele scot hrana snghetata din ascunzatori, sn timpul iernii. Focile fac gauri de gheata pentru a putea respira. Ursii polari localizeaza focile dupa miros si le asteapta sa apara. De asemenea ei sparg gheata pe ntru a prinde puii de foca. Puiul este scos afara cu laba si apoi apucat cu falcile.2.Supravietuire in desert in desert temperaturile pot atinge 500°C sn tipul zilei iar apa este foarte putina.Animalele de desert trebuie sa-si pastreze temperatura corpului fara sa piarda prea multa apa prin evaporare.in acest scop ele folosesc multe metode.Adapostirea sub pamant sau la umbra este una dintre cele mai obisnuite.Veveritele de pamant petrec pana la sapte luni sn vizuine adanci unde dorm pana la sase ore odata conservand apa si enrgia.Vizuina se gaseste la un metru sub pamant.Majoritatea animalelor care trebuie sa-si petreca timpul la soare se misca astfel sncatsa reduca suprafata corpului aflata sn contact cu nisipul fierbinte

Exista o foarte strasa legatura sntre comportamentul animalelor si adaptarile lor fizice.

COMPORTAMENTUL ANIMALELOR PE T IMPUL IERNI I

În apa îngheţatăIarna, când e frig şi ger, oamenii petrec mai mult timp în casă, la căldură. Dar ce fac animalele? Focile se protejează de ger printr-un strat gros de grăsime. Când apa începe să îngheţe trebuie să fie atente să existe încă orificii în stratul de gheaţă prin care să poată respira

COMPORTAMENTUL ANIMALELOR PE T IMPUL IERNI I

Strat gros de blanăCămilele bactriene au un mecanism excelent de adaptare la climatul extrem: iarna blana lor este foarte groasă, iar vara animalele rămân aproape în întregime fără păr. Pe timpul iernii, în regiunile aride din Asia Centrală, temperaturile pot atinge chiar -30 de grade Celsius

COMPORTAMENTUL ANIMALELOR PE T IMPUL IERNI I

HibernarePe timpul iernii, urşii bruni se retrag în peşteri pentru a putea hiberna. Pentru a economisi energie, îşi încetinesc pulsul şi metabolismul. Din când în când se trezesc pentru a căuta mâncare. Puii de urs sunt născuţi tot în timpul iernii

COMPORTAMENTUL ANIMALELOR PE T IMPUL IERNI I

SomnorosSpre deosebire de urşii bruni, aricii hibernează neîntrerupt în timpul iernii. În acest timp, temperatura corpului lor scade brusc. Până la venirea primăverii, aricii nu mănâncă nimic, bazându-se doar pe rezervele de grăsime pentru a-şi menţine corpul lor cald

COMPORTAMENTUL ANIMALELOR PE T IMPUL IERNI I

La grămadăLiliecii îşi petrec iarna agăţaţi de tavanele peşterilor. Cei din imagine au fost fotografiaţi în pivniţa unei vechi berării din Frankfurt (Oder), în apropierea graniţei cu Polonia. Pentru a-şi păstra temperatura corpului constantă, liliecii se îngrămădesc adesea unii într-alţii

COMPORTAMENTUL ANIMALELOR PE T IMPUL IERNI I

Vacanţă de iarnă în AfricaCând temperaturile scad considerabil, păsările migratoare ale Europei zboară spre sud, spre regiuni mai călduroase. Berzele din imagine îşi petrec iarna în Tanzania. Alte berze zboară chiar până în Africa de Sud, la o distantă de 16.000 de kilometri de habitatul lor normal

COMPORTAMENTUL ANIMALELOR PE T IMPUL IERNI I

Provizii pentru sezonul receToamna, veveriţele se pregătesc pentru sezonul rece. Adună alimente pe care le depozitează în vizuine sau le îngroapă în pământ. Întrucât nu reuşesc să îşi amintească întotdeauna unde şi-au îngropat proviziile, seminţele pierdute încolţesc în primăvară

COMPORTAMENTUL ANIMALELOR PE T IMPUL IERNI I

Hrană bogată în grăsimiAnimalele care nu hibernează trebuie să mănânce mai mult pe timpul iernii, pentru a-şi menţine temperature corpului ridicată. Iubitorii de animale ştiu că procurarea mâncării poate fi o provocare pentru păsările mici, precum piţigoiul din imagine, de aceea agaţă la ferestre săculeţe cu hrană pentru păsări bogată în grăsimi

COMPORTAMENTUL ANIMALELOR PE T IMPUL IERNI I

RăsfăţAnimalele de companie nu sunt nevoite să îndure gerul cumplit al iernii. Se răsfaţă în confortul caselor stăpânilor lor, iar unele dintre ele poartă hăinuţe speciale atunci când sunt nevoite să iasă din casă.

Autoare/Autor: Brigitte Osterath / Alina Mitroescu | Redactor: Medana Weident