Cuprins

Curcubeul………………...…………………………..................................pag. 1Pagini amuzante din istoria experimental a fizicii..................................pag. 2Ce fel de pâine s mânc m?…...………………………………………….pag. 4Comportamentul animalelor...…………………………………………...pag. 5Mecanic i sport………………..…………………………………………pag. 6Tipul de personalitate i bolile pe care le face i………………………….pag. 8Viitorul tiin ei…………………….……………..…………………….…pag. 10Istorii vesele i triste ……………………………………………………..pag. 11Iaurtul –un aliment minune?....…………….……………………………pag. 11

îndep rt m petele..................................................................................pag. 12Fraze celebre ale lui Albert Einstein ………...…………………………..pag 13

tia i c ?…………………………………………………………..….........pag. 14Glume……………………….……………………………………...……...pag. 16Rebusuri……………………………………………………………....…...pag. 17Superlative...................................................................................................pag. 20Curiozit i despre spa iul cosmic..………………………………….…....pag. 21Genialitatea din coal ….………………………………….……………..pag. 22Leg tura fizicii cu biologia.………………………………………...….…pag. 24De la ceasul solar, la ceasul atomic…………………………………...….pag. 27

CURCUBEUL

Curcubeul, cel mai frumos fenomen din atmosfer ce aimpresionat omenirea din toate timpurile, fiind considerat un"semn ceresc" care aduce binele, pacea i prosperitatea.

Curcubeul este un fenomen optic care ia na tere dincauza dispersiei i reflexiei luminii solare în pic turile deploaie din atmosfer . El este vizibil atunci când soarele batedin spatele nostru în perdeaua de nori din fa , luminareflectându-se pe bolta senin .

Dac acest fascicul de lumin cade pe o pic turrotund de ap atunci o parte din lumina ro ie va ie i în toate

direc iile, dar cea mai mare parte a luminii ro ii va ie i din pic tur pe câteva direc iiprivilegiate.

Aceast „concentra ie” a luminii în anumite direc ii face posibil curcubeul.Doar o raz , cea care trece prin centrul pic turii nu este deviat .

Putem fotografia un curcubeu cu un film alb-negru. Culorile nu sunt pe film, darcurcubeul, cu siguran , este! De obicei, pentru a explica existen a curcubeului seanalizeaz culorile.

Razele solare ce întâlnesc o pic tur de ap se r spândesc în mai multe direc ii.Dar, datorit reflexiei i refrac iei, ceva mai multe raze sunt deviate sub anumite unghiuridecât sub altele. Aceast mic preferin este „cheia” curcubeului.

Culorile curcubeului apar datorit refrac iei. Refrac ia depinde u or de culoare:culorile diferite ale luminii traverseaz cu viteze diferite pic turile i se refract diferit.De aceea, se produce o separare a culorilor.

Aten ia multor oameni care privesc un curcubeu este captat de culori, încât ei numai observ por iunea de disc str lucitor, a c rei margine colorat este curcubeul.

La fel ca în prisma optic , în pic turile de ap din nori lumina se descompune încele apte culori: ro u, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet.

De obicei, apare un curcubeu principal i un curcubeu secundar. În arculcurcubeului principal ro ul se situeaz în partea exterioar , în timp ce la cel secundar,ro ul se situeaz în interior.

Este de men ionat faptul c i lumina lunii produce uneori curcubee, ele sunt înspalide i greu de observat cu ochiul liber.

Gr mad IulianCl. a-X-a A

Pagini amuzante din istoriaexperimental a fizicii

Printre cei care au uimit lumea medieval cu lucr ri noi, îndr zne e,uneori periculoase, dar alteori amuzante, se înscrie la loc de cinste i fizicianulOtto de Guericke(1602-1686).Folosind pompa pneumatic construit de el(pe la1650), a efectuat experien e asupra unor propriet i ale aerului, dovedindexisten a presiunii atmosferice(1654).Dar pân a ajunge aici, încerc rile luiproduser mult zgomot atât la propriu, cît i la figurat, c ci el f cuse spocneasc un num r necrezut de mare de butoaie i sfere metalice, în care c uta

fac vid. Astfel a ajuns el la faimoasa experien a a „emisferelor deMagdeburg”. În 1654 a executat la Ratisbona o experien ...izbitoare asupra”puterii vidului”. Un cilindru metalic, în care se g sea un piston, era fixat lapiciorul unui cadru de lemn.O funie, legat de tija pistonului,trecea peste unscripete montat deasupra grinzii orizontale a cadrului, apoi, atârnând dincolode el,se împ ea în mai multe uvi e de care tr geau dou zeci de b rba i. Ottode Guericke a luat un balon de sticl groas , în care f cuse vid cu ajutorulpompei pneumatice, i l-a pus în comunica ie, printr-o eav , cu cilindrul.Imediat aerul din cilindru „s-a n pustit” în balon pentru a umple spa iul gol;pistonul s-a coborât violent, tr gând de funie, i cele 20 persoane aufost...ridicate în aer cu mai bine de un metru!

Savantul a construit i una dintre primele ma ini electrostatice, pecare o descrie în lucrarea Experimenta nova Magdeburgica: ”Lua i o sfermare cât capul unui copil; pune i în ea pucioasa pe care ati sf râmat-o în buc iîntr-o piuli , apoi ine i-o cu totul pe lâng foc, astfel încât axul lui s fietraversat de o tij de fier. Globul va fi astfel gata”. Fizicianul freca globul cu ocârp de lân sau îl învârtea în jurul axului de fier, ap sând pe suprafa a lui cu ocârp sau cu mâna bine uscat . Scânteile pe care le ob ineau erau slabe. Darsavantul a fost impresionat de faptul c obiectele u oare atrase de globul de sulfelectrizat erau imediat respinse ,dup ce atinseser acel glob. Î i p strau apoiaceasta nou proprietate pân când ajungeau în contact cu un obiectneelectrizat,de pild cu p mântul. Astfel el a ar tat c între corpurile electrizatese pot exercita i for e de respingere, nu numai de atrac ie cum se credea pânatunci. Dar Otto de Guericke a crezut c i aceste atrac ii i respingeri succesivear putea alc tui o imagine perfect a ”atrac iilor i repulsiilor planetare ” i s-agândit s explice pe aceast cale anomalia mi rii Lunii, care ne aratnecontenit aceea i fa . Idee m rea dar naiv .

În 1709 fizicianul Hauksbee a înlocuit globul de sulf a lui Guericke cu uncilindru de sticl montat de un ax, ca la strung, f cându-l s se învârteascrepede, cu ajutorul unei curele i a unei manivele.Cu aceast ma ina, Hauksbee aefectuat o serie de experien e asupra scânteilor, efluviilor i diferitelor efecteluminoase ale electricit ii. A constatat ciudate fenomene de fosforescen într-un tub golit de aer,introdus în interiorul tubului generator;Hauksbee poate fideci considerat primul inventator al tuburilor luminiscente.

Fizicienii Grey si Wheeler au fost primii care au descoperit corpurileconductoare de electricitate. Între altele Grey a descris experien a cu ”baloanelede s pun electrizate” i pe cea, n stru nic , cu un copil ag at de funii din p r decal; ”dac se apropie de corpul copilului astfel izolat,un tub de sticl frecat custof de lân , se constata c picioarele i capul lui atrag puful i paiele”.

Dac aceste experien e de acest fel ne fac s zâmbim, e momentul scit m în sfâr it, i un fragment amuzant dintr-o scrisoare a lui BenjaminFranklin,inventatorul paratr snetului: ”Ne propunem s aprindem alcool peambele maluri ale Skuykill-ului, în acela i timp, trimi ând peste apa o scânteie,de la un rm la altul, f s folosim alt conductor electric decat îns i apa,experien a pe care am f cut-o i eu de curând, spre marea uimire a mai multorspectatori.Vom ucide un curcan pentru mas , prin oc electric, îl vom frige într-ofrigare electric , la un foc aprins cu butelia electrizat (butelia de Leyda) i vombea în s tatea tuturor vesti ilor electricieni din Anglia, din Olanda, din Fran ai din Germania, în c ni electrizate, în zgomotul artileriei unei baterii electrice”.

De bun seama, savan ii tiau s se i amuze copios.

Enache MarianaCl. a-X-a A

Ce fel de pâine s mânc m?

De i principiile de baz ale prepar rii pâinii sunt universale, varia iile regionaleîn privin a metodei de coacere, a tipurilor de f in i a celorlalte ingrediente, fac ca ast zi

ave i de unde alege. Pot exista mari diferen e sub raportul caloriilor i al nutrien ilordin fiecare tip. Conform studiilor, cea mai s toas pâine este cea integral .

Pâinea alb

F cut cu f in rafinat , ce poate fi albit . Vitamine i minerale: de doua orimai mult calciu decât cea integral . F ina alb este fortificat cu calciu, niacina, fier itiamin . Trei felii de pâine alb furnizeaz circa o esime din necesarul zilnic de calciu.Cromul este înl turat din pâinea alb în timpul proces rii. Bolnavii de diabet au adeseanevoie de suplimente de crom.

Pâinea neagr

F cut din f in de grâu din care s-au înl turat o parte din t râ e; poate con inecoloran i ad uga i, precum caramelul. Con inutul de calciu este similar cu cel al pâiniialbe.

Pâinea din germeni de grâu se face cu f in neagr sau alb i cu minimum10% germeni de grâu procesa i. Are la fel de mult calciu ca i cea alb , dar nivelurilecelorlal i nutrien i este ceva mai mic ca la pâinea integral .

Grahamul con ine multe vitamine care lipsesc din pâinea alb .

Pâinea integral (graham)

Cunoscut i ca pâine intermediar . Vitamine i minerale: cu 40 % mai mult fierdecât pâinea alb i de trei ori mai mult zinc. Nivelurile de fosfor, magneziu i mangansunt sensibil mai mari. Are mai multe vitamine B complex decât pâinea alb i cea neagri con ine vitamina E.

Grahamul, care con ine f in de mal i boabe de grâu ad ugate, are nivelurilemajorit ii nutrien ilor mai ridicate decât pâinea neagr obi nuit .

Bilaus Ana Maria,

Cl a X a A

Comportamentul animalelor

A defini comportamentul nu este un lucru atât de simplu cum s-ar p rea. Îngeneral în limbajul curent, prin comportament se în elege felul în care se manifest unorganism viu.

Comportamentul reprezint totalitatea activit ilor obiectiv-observabiledeterminate endogen sau exogen integrate i coordonate la nivel individual ini iate de unorganism intact prin care acesta ac ioneaz adecvat adaptându-se mediului i adaptândtotodat mediul trebuin elor sale astfel încat în final s rezulte supravie uirea sa i aspeciei din care face parte.

Comportamentul unui animal prezint ca i structura sa morfologic o cre tere io dezvoltare în cursul vie ii individuale începând cu na terea i sfâr ind cu moartea.

Dezvoltarea comportamentului instinctiv atinge punctul culminant atunci cândanimalul devine matur. Comportamentul ajut animalul s supravie uiasc într-o lumeostil tot a a cum o face func ia digestiv renal sau circulatorie. În aceasta const,,finalitatea” comportamentului.

Comportamentul intervine în procesele de selec ie atât în rela iile intraspecificecât si în cele interspective. Comportamente intraspecifice cum ar fi curtarea,împerecherea, combativitatea sau îngrijirea progeniturii pot fi direc ionate selectiv fa deanumi i indivizi de aceea i specie. Din punct de vedere interspecific comportamentulpr torilor fa de prad ca i alte forme ale competi iei între specii diferite pot avea ovaloare selectiv .

În concluzie exist suficiente fapte ce probeaz c în natur procesele de înv aresurvin frecvent în func ie de apartenen a sistematic i modul de via al speciilorîmbinându-se complex si adaptiv cu elementele înn scute ale comportamentului.Procesele de înv are nu sunt îns determinate exclusiv i nici m car în primul rând demediul extern ce dispun de o determinare genetic deoarece un animal nu poate înv aorice si oricând. Înva area este mai mult sau mai pu in precis , limitat în spatiu si întimp, în func ie de obiectul s u de perioada din via a animalului în care se manifest pedeplin eficien a sa adaptiv .

Dri cu Andrei Viorel Cl. a-X-a A

Mecanic i sport

La baza activit ii sportive st ,ca fenomen fiziologic,mi carea produsde musculatura corpului,comandat i coordonat de sistemul nervos central.

Mu chii stria i,cu fibre de lungimi pân la 12 cm i grosimi de 0,01-0,06 mm,care au un rol principal în exerci iile fizice, sunt fixa i prinligamente pe diferite oase ale corpului uman, formând peste 200 de pârghii

oare de diferite ordine,dintre care majoritatea de ordinul al treilea,pârghiicare se pot roti în jurul articula iilor lor. Un exemplu caracteristic pentru acesttip de pârghie poate fi antebra ul articulat la cot.

Dac inem cont c tensiunea fiec rei fibre musculare poate variaîntre 0,1 i 0,3 N,atunci fiecare cm p trat cu sec iune muscular poatedezvolta o for de aproximativ 60 N. În timpul competi iilor sportive,numaimu chii membrelor inferioare pot realiza tensiuni care dep esc cu multgreutatea corpului uman.

Toate mi rile executate de om în timpul exerci iilor fizice sunt înconcordan cu legile mecanicii,Acestea guverneaz atât deplasareasportivului(mersul,fuga,saltul,inotul),cât i mi carea diverselor obiecteutilizate de acesta(discul,s geata,ciocanul).

F a ine seama de natura lor, ele formez corpuri mecanice care aumas i deci greutate proprie.

Legile mecanicii ne permit s stabilim de asemenea i alte consecin ede mare importan privind mi carea corpurilor.Astfel, se poate demonstra ccentrul de greutate al corpului uman se mi asem tor unui singur punctmaterial în care ar fi concentrat toat masa sistemului i asupra c ruia arac iona suma tuturor for elor exterioare.

La om centrul de mas se gase te pe axa vertical care traverseazcorpul în lung la o înal ime pu in mai mare decât jum tatea în imii m suratde la picioare c tre cap i aproape la jum tatea distan ei ombilic-spate.

Ca o consecin a mi rii,centrul de mas al unui corp descrie untraseu care formeaz traiectoria punctului respectiv.Putem considera cazulunui înot tor care se arunc în ap de pe trambulina de lansare.Dac neglij mrezisten a aerului,în timpul fazei de zbor nu ac ioneaz ca for exterioardecât greutatea proprie,care nu mai poate fi modificat nicicum.Deci,oricât decomplexe ar fi mi rile exercitate de atlet în aer,el nu va putea s modificetraiectoria pe care centrul s u de greutate s-a înscris deja dup momentullans rii.

Activit ile sportive cer un mare consum de energie care trebuierealizat frecvent într-un timp extrem de scurt.Câteodat energia consumatpoate fi de aproximativ 120-170 J în 20 de secunde.În timpul oric reimi ri,energia consumat de om se transform în lucru mecanic de 90 J-încazul mersului la pas-în timp ce în situa ia unei alerg ri,valoarea pentrufiecare pas este tripl .

În perioada antrenamentelor ce necesit eforturi fizice deosebite(caînotul pe mari distan e),energia cheltuit de sportivi atinge valori foartemari,ce pot dep i 25 000 J în 24 de ore.Cu ajutorul cunoa terii detaliate amodului în care ac ioneaz legile mecanicii i a consecin elor multiple ceapar,se pot ob ine adev rate economii de energie în executarea mi rilorspotive,cu o gradare tiin ific a efortului.De asemenea,se poate ob ine oeficacitate crescut ,a tuturor exerci iilor i a mi rilor atletice,se pot corijadefecte,se pot creea metode mai bune de antrenament,se pot g si mijloace noide realizarea performan elor care s permit sportivilor s ob in recorduri deo valoare din ce în ce mai mare.

Enache MarianaCl:a X a A

Tipul de personalitate ibolile pe care le face i

TIPUL IMPULSIV Cel mai mare pericol pentru s nat tea oamenilor impulsivi este ulcerul gastric. Secrede c oamenii ace tia au tendin a de a reac iona la stres cu rate mai ridicate de acidgastric, declan ând ulcere peptice.

TIPUL VOIOS Una dintre cele mai surprinz toare descoperiri este aceea c oamenii veseli au ansemai mari de a muri de timpuriu.Copiii care au fost considera i de c tre p rinti i profesori ca fiind foarte veseli i avândsim ul umorului foarte dezvoltat au murit mai timpuriu decât cei care erau mai pu inveseli. Contrar a tept rilor, veselia i sim ul umorului au fost invers propor ionale culongevitatea.

TIPUL AGRESIV Un studiu american a ar tat c tipul de personalitate agresiv este expus unui riscmai mare de inflama ii cronice în organism, ceea ce are leg tur cu mai multe boli,printre care sunt i bolile de inim .Motivul poate fi faptul c oamenii ostili reac ioneaz mai repede i mai puternic la stres,atât din punct de vedere mental cât i fiziologic, ceea ce duce la cre terea tensiunii i apulsului, având drept consecin o uzur mai mare a sistemului cardiovascular.Tipul de personalitate agresiv este expus i unui risc mai mare de depresii severe,conform unui studiu american.

TIPUL OPTIMIST Oamenii care v d întotdeauna partea bun a vie ii, tr iescîn medie cu 7,5 ani mai mult decât cei care sunt mai pesimi ti,iar riscul de a muri timpuriu de o boal este cu 55 % mairedus.Exista o teorie conform c reia optimismul m re te pofta devia . Un studiu american a ar tat c dup o perioad de 30 deani, oamenii optimi ti aveau mai pu ine dizabilit i i maipu ine suferin e cronice decât ceilal i.

TIPUL T CUT Oamenii neferici i au un grad înalt de suferin e emo ionale, dar îsi reprim în modcon tient sentimentele – în consecin , au un risc crescut de cancer i boli de inim . Iarriscul lor de deces este mai mare.Ace ti oameni pot avea sisteme imunitare sl bite, deci fac mai multe inflama ii, ceea ce leafecteaz vasele de sânge.

TIPUL METICULOS Acest tip de personalitate este cel mai asociat cu via a îndelungat . Are un efectsemnificativ asupra longevit ii prin men inerea unui nivel s tos al tensiunii i alcolesterolului.Se crede c oamenii meticulo i evit riscurile i au anse mai mari s adopte i s

streze un stil de via s tos.

TIPUL NEVROTIC De parc oamenii nevrotici nu aveau deja o via grea, acest tip de personalitate esteasociat i cu astmul, durerile de cap, ulcerul gastric i bolile de inim .S-a sugerat c oamenii cu personalitate nevrotic folosesc adesea strategii care presupunun nivel mai redus de adaptare la realitate, se autoacuz adesea de ceea ce li se întâmpli sunt plini de ostilitate, în loc s caute ajutor i sus inere în jurul lor.

TIPUL PESIMIST Cei care se a teapt întotdeauna numai la rele descoper c în privin a s ii,

tept rile lor se împlinesc: pesimi tii au un risc cu 19 % mai mare de a muri devreme,decât optimi tii.Oamenii care au un nivel ridicat de pesimism i anxietate au un risc crescut de a faceboala Parkinson dup câteva decenii.

Bilaus Ana MariaCl. a-X-a A

Viitorul tiin ei

P ori V egal cu ori R ori TAceasta este ecua ia termic de stare,Care-a adus un progresCe p rea a fi imens.

Dar lumea tot evolueaztiin a se modernizeaz ,

Progresle cresc i crescDar ni se pare firesc.

Fizicienii fac legi noiCa s descopere apoiTehnic modernizatDe ingineri stilizat .

Chimia nu-i mai prejosIa din urm furtunosRadicali,alcani,alchene,De z bovit nu e vreme.

Biologia înainteaz ,Dar i boala evolueaz ;Corpul se cunoa te bine

i azi boala se previne.

Tanas Liliana, Cl a X a A

Istorii vesele i triste

O veche credin afirm c berzele tinere î i hr nesc i îngrijesc p rin ii b trâni.Antii locuitori ai Eladei erau fermi convin i de aceasta i, dorind s urmeze exemplulînaripatelor, au elaborat o lege care obliga cet enii s aib grij de p rin ii lor. Legea afost numit pelargonia de la cuvântul pelargos, care în vechea greac însemna „barz ”.Frumos i de admirat acest gând al grecilor antici, dar berzele sunt departe de a secomporta a a cum au crezut oamenii.

O via lung a avut i legenda berzei care aduce copii i care se pare c i areoriginea în sudul Germaniei.

Mai exist o istorie legat de berze, veche de aproape dou secole, care provine totde pe p mânt grecesc, ocupat atunci de c tre otomani. Pentru musulmani, barza este opas re sacr , care trebuie ocrotit i îngrijit . Când turcii au fost alunga i i ara eliberat ,grecii au început s omoare berzele fiindc fuseser p rile favorite ale invadatorilor.

Bilaus Ana MariaCl. a-X-a A

Iaurtul - un aliment minune?

Nutri ioni tii repet tot mai des cuvântul magic: Iaurt!

De altfel, este demonstrat c iaurtul este un fel de mancereasc . Un aliment al zeilor. În iaurtul preparat din lapte i culturi debacterii se afl o microflor probiotic . Adic , în iaurtul fconservan i sau alte ad ugiri exist ni te microbi buni, care omoarmicroflora rea din intestinul gros.

Microbii cu roluri pozitive din iaurt se r zboiesc i trebuie sînving bacteriile de putrefac ie ce produc toxine în intestinul gros, ce

astfel este agresat de substan e cancerigene. Iaurtul este i un antrenor talentat alsistemului imunitar, el mobilizând armata de autoap rare a organismului. Tot acestpersonaj binef tor numit iaurt scade colesterolul r u. De aceea, este recomandabil caomul s consume zilnic iaurt, chefir, lapte b tut i alte lactate ob inute prin fermenta ie.

Bilaus Ana Maria

Cl. a-X-a A

îndep rt m petele de pe materialele textileÎn toate cazurile materialul p tat trebuie în prealabil bine cur at de praf i sub

locul p tat trebuie pus o cârp alb .

Petele de gr sime se scot cu un dizolvant, benzin , aceton , diclor etan. Trebuieavut grij , deoarece, în general ace ti dizolvan i sunt inflamabili i trebuie respectatetoate regulile de protec ie când se lucreaz cu ei. Înainte de a cur a se recomand

lcarea materialului cu un fier nu prea fierbinte, punând sub pat câteva rânduri desugativ , care se vor îmbiba cu gr sime sub ac iunea c ldurii. Ulterior se trece lacur area cu unul din dizolvan ii ar ta i.

Petele de ceai i ou se îndep rteaz cu un amestec de glicerin (4 p rti) iamoniac (o parte). Dup îndep rtarea petelor de ou , urmele r mase (de la dizolvant) secur prin frecare u oar cu benzin i dup ce se usuc locul, se spal cu s pun

Petele de fructe, dac sunt recente, se scot prin sp lare cu s pun, dup ce înprealabil locul p tat a fost inut pu in în lapte cald. Petele mai vechi se îndep rteaz cusolu ie de acid oxalic sau citric (2 g la un pahar cu ap ), dup care se spal cu ap cald .

Petele de vin ro u se îndep rteaz cum s-a ar tat în cazul petelor de fructe. Înunele cazuri se recomand s se presare pe locul p tat sare umed i dup un timp s sespele cu ap i s pun.

Petele de rugin se îndep rteaz cu solu ie de acid tartaric sau acid citric (1linguri la un pahar cu ap ), în care se înmoaie timp de câteva minute locul p tat, dupcare se spal cu ap .

Petele de la fierul de c lcat fierbinte de pe es turile albe de bumbac seîndep rteaz cu ap oxigenat (o linguri ) i amoniac (3 linguri e la un pahar cu ap ). Încazul es turilor din m tase, aceste pete se scot cu spirt denaturat.

Petele de cafea de pe m tase, lân sau bumbac se curtamponându-le cu glicerin i sp lându-le apoi cu ap c ldu .Deoarece glicerina poate schimba unele culori, este bine s sefac proba într-un col al materialului.

Bilaus Ana Maria

Cl. a-X-a A

Fraze celebre ale lui Albert Einstein

„O femeie frumoas care cuno tea capacitatea intelectual a ilustrului omde tiin , i-a oferit urm toarea posibilitate: - Domnule, cu frumuse ea mea i cu inteligen a dumneavoastr am putea avea copiiperfec i.La care Einstein a r spuns: - Doamn , v-a i gândit la posibilitatea c ar putea ie i cu frumuse ea mea iinteligen a dumneavoastr ?”

„Imagina ia este la fel de important ca i cunoa terea.”

„Când ni se ofer înv tura, trebuie perceput ca un cadou valoros, nu ca o sarcingrea, în asta const diferen a transcendentului.”

„E posibil ca totul s fie scris tiin ific, dar nu ar avea sens, e ca i cum ai descrie osimfonie de Beethoven ca o varia ie între presiunile de und . Cum s-ar descrie senza iaunui s rut sau “te iubesc” al unui copil?”

„Exist doar 2 lucruri infinite, universul i prostia uman , dar nu sunt prea sigur deprima, de a doua se poate observa cum ne distrugem singuri doar pentru a demonstracine poate mai mult.”

„Daca A înseamn fericire, atunci formula este: A=X+Y+Z, unde X este munca, Yeste joaca i Z înseamn a- i ine gura închis .”

„Când petreci 2 ore lâng o fat frumoas , i se par 2 minute. Când petreci 2 minuteîn c ldur mare, î i par 2 ore. Asta este relativitatea!”

„Secretul creativit ii st în a dormi bine i a deschide mintea posibilit ilor infinite .Ce este un om f vise?”

„Nu m gândesc la viitor, va veni el oricum.”

„Sper s nu fim un vis al lui Dumnezeu, sau viitorul nostru va fi foarte relativ.”

Bilaus Ana MariaCl. a-X-a A

tia i c ...?

Chimie:…oxigenul se poate folosi pe post de explozibil?

…cantitatea de calciu si fosfor din organism oscileaz cantitativ in func ie deor , astfel încat în jurul orei 11 dimineata in organismul uman se gase te cel mairedus procent de calciu?

…clorul a fost primul gaz folosit ca arm de lupt , de c tre germani, în primulzboi mondial?

…datorit mirosului s u nepl cut, sulful se mai nume te i pucioas ?

…potrivit Bibliei, ora ele Sodoma i Gomora au fost distruse de o ploaie desulf?

…”azot” înseamn “f via ”

…”be ia adâncurilor”, manifestat la scafandri, apare datorit cre teriiconcentra iei de azot din sânge?

…Bucure tiul a fost primul ora din lume iluminat cu petrol lampant (1858)?

…vreme îndelungat eiul a fost folosit în tratarea unor boli ca astmul, guta,reumatismul, dizenteria i pentru calmarea durerilor de din i?

…cele mai vechi monede metalice cunoscute în istorie au fost b tute în RegatulLidiei, din Asia Mic , în secolul al VIII-lea î.Hr.? Purtând sigiliul regelui Gyges,acestea erau confec ionate din “electron”-un aliaj natural de aur i argint?

…o etul desprinde u or pic turile de vopsea care cad pe geamurile ferestrelor?

…aluminiul î i recap str lucirea dac e frecat cu un burete înmuiat în o et?

Andreea DrancAndreea Petrariu

CL. a-X-a A

tia i c ...?

Biologie:Cei mai b trâni arbori din Romania se pare c se g sesc în p durea Mocear din

jude ul Mure . În ea tr iesc peste 300 de arbori cu vârste cuprinse între 650 i 700 de ani.Floarea cea mai aromat este cea a cactusului american. Mirosul s u se simte la o

distan a de 1 km.Fructele culese diminea a sau seara sunt mai gustoase decît cele culese la amiaz .Oxigenul din atmosfer este reînnoit prin fotosinteza o dat la aproximativ 2000 de

ani.Cea mai perfid plant din lume este “floarea diavolului” din Iran. Semin ele ei au

un inveli prev zut cu dou gheare care se înfing în nasul animalelor care pasc i leomoar prin asfixiere.

Trandafirii con in mai mult vitamina C decît majoritatea legumelor i fructelor. La o ferm American s-a ob inut cel mai mare bob de fasole .El cînt rea 16 kg.În sta iunea balneoclimateric Borsec exist apte brazi crescu i dintr-o singur

tulpin i numi i “ apte gemeni”.Unicul pe te din lume cu dou inimii este iparul.În Oceanul Pacific tr ie te un pe te

cu patru inimii (Mixina).El se apar de du mani secretînd substan e fumigene.La c lutii de mare,masculii sunt cei care “nasc” puii.Rechinii sunt imuni la cancer.Unul dintre cei mai temu i du mani ai rechinilor sunt ni te pe tisori minsculi

înarmati cu un “ac” ascu it.În Brazilia tr ie te singura specie de broasc ce latr i musc asemenea cîinilor.Un gram de venin de arpe este de 10 ori mai scump decat aurul.În India ,anumite specii de erpi nevenino i sunt dresati pentru paza magazinelor si a

depozitelor.Crocodilii îsi schimba dantura de peste 40 de ori.Greutatea medie a creierului unui b rbat este de 1350 g, iar la femeie de 1200 g.Creierul produce feniletilamina atunci cînd omul se îndr goste te. Aceia i substan a

se g seste i în ciocolat .Nuf rul Amazonului înflore te numai noaptea ?Florile sale au peste 100 petale.

Cel mai hr nitor fruct din lume este avocado ? El asigur 2500 de calorii la 1 kg.- Femelaianjenului v duva-neagr este de 30 de ori mai grea decât masculul ?

Andreea DrancLoredana Sinescu

Imagine: Bilaus Ana MariaCl.a-X-a A

Glume

Da i un exemplu de lichid care nu înghea . - Apa clocotit .

Un electrician î i g se te b ie ul bandajat la un deget.- Ce-ai p it?- Am prins o albin care avea un cap t neizolat.

- Am v zut un crocodil care n-a mai mâncat nimic de vreo doi ani, se laud Petric .- Nu se poate! Unde l-ai v zut? s rir mai mul i colegi cu întrebarea.- La muzeul de tiinte ale naturii.

- Toate ciupercile pot fi mâncate? se interes Costel.- Toate, îns unele numai o dat , preciz prietenul s u.

Profesorul: - Pe tii pot vedea i auzi?Elevul: - Da.Profesorul: - Dar mirosi?Elevul: - Numai când nu sunt proaspe i.

- La cald lucrurile se dilat , la frig se contract . Voi, copii, ti i vreun exemplu?- Da. Vacan a de var e lung , iar cea de iarn scurt , r spunse un elev.

- i-ai f cut, Ioane, problemele al fizic ? întreb cineva la telefon.- Da, Gheorghe.- Dar eu nu sunt Gheorghe.- Nici eu Ion.

- Ce-i la parazit?- Cineva care st pe spatele altuia.- Po i s îmi dai un exemplu?- Ghiozdanul.

Bilaus Ana MariaCl. a-X-a A

Rebus fizic

1.Unitatea de m sur pentru capacitatea electric este..2.Într-o central nuclear , principala materie prim este..3.Fenomenul fizic care const în p trunderea moleculelor unei substan e

printre moleculele altei substan e.4.Un nod reprezint o vitez maritim de…..km/h5.Inventatorul stiloului a fost….Poenaru6.Satelitul natural al P mântului este….A-B tiin a care studiaz propriet ile i structura materiei, formele de

mi care ale acesteia, precum i transform rile lor reciproce.

Greciuc RoxanaCl. a-X-a A

Rebus chimie

1. Primul element din Sistemul Periodic.2. Atomul este....... din punct de vedere electric.3. Are simbolul Cd.4. Metal ro iatic, bun conductor termic i electric.5. Au mas neglijabil i sarcin negativ .6. Numit i argint viu.7. Proces chimic ce are loc la trecerea curentului electric continu prin

solu ia sau topitura unui electrolit.8. Gaz rar cu Z=10.

Gr mad Iulian C lin Cl. a-X-a A

Rebus biologie

A

B

1.Cea mai rapida insect este…2. Musca nu are organ…3. Partea frunzei care se prinde de tulpina este…4. Paianjenul ,,V duva Neagr este originar din…5. Celulele fotoreceptoare cu rol in vederea diurna i colorata sunt celulele cu…6. Denumirea popular a plantei ,, ATROPA BELLADONNA este…7. Cea mai colorata maimu este…8. Omizile respir prin… A-B tiinta care studiaz via a este…

Greciuc RoxanaCl. a-X-a A

SUPERLATIVE

Eroii spa iuluiCele mai multe c torii în spa iu

Story Musgrave (SUA) a participat între 1983 i 1996 la ase misiuni spa iale,totalizând 53 de zile de zbor. În ultima sa c torie (între 19 noiembrie i 7 decembrie1996) naveta spa ial Columbia a efectuat 278 de rota ii pe orbit i a str tut peste11,27 milioane km în 17 zile 15 h 53 min.

Cel mai izolat om În timpul misiunii lunare Apollo 15, care a durat de pe 30 iulie pân pe 1 august

1971, Alfred Worden, pilotul modulului de comand , s-a aflat la cea mai maredep rtare de semenii s i: 3596,4 km. În acest r stimp, colegii s i, David Scott i JamesIrwin, se aflau la baza Hadley, cercetând suprafa a lunar .

Cele mai multe na ionalit i în spa iu Pe 31 iulie 1992, 5 ri aveau astronau i în spa iu: 4 ru i i un francez la bordul

st iei ruse Mir, un italian, un belgian i un american în cadrul misiunii Atlantis STS46. Pe 22 februarie 1996, 4 americani, 2 italieni i un elve ian se aflau la bordulnavetei Columbia STS 75, iar un german i un rus activau pe sta ia orbital Mir.

Cel mai lung zbor cosmic cu om la bord Valeri Poliakov a fost lansat c tre sta ia orbital rus Mir la bordul misiunii Soiuz

TM18 pe 8 ianuarie 1994 i a aterizat pe 22 martie 1995, dup 437 zile 17 h 58 min 16s, la bordul lui Soiuz TM20.

Cel mai vârstnic astronaut Cel mai vârstnic astronaut este John Glenn Jr. (SUA), care avea 77 de ani i 103

zile pe 29 octombrie 1998, când a f cut parte din echipajul navetei Discovery STS 95.Misiunea a durat 11 zile, încheindu-se pe 7 noiembrie 1998.

Cel mai lung zbor spa ial la care a participat o femeie Shannon Lucid (SUA) a petrecut în spa iu 188 zile 4 h 14 s, fiind lansat c tre

sta ia orbital Mir la bordul navetei spa iale americane Atlantis STS 76 pe 22 martie1996 i aterizând pe 26 septembrie acela i an la bordul navetei Atlantis STS 79. Eaeste i astronautul american care de ine recordul de timp petrecut în spa iu. Larevenirea pe Terra, pre edintele Clinton i-a decernat distinc ia Congressional SpaceMedal of Honour.

Bilaus Ana MariaCl. a-X-a A

Curiozit i despre spa iul cosmic

*Rachetele pot c tori cu 40 000 km/h. Aceasta este viteza necesar pentru asc pa de gravita ia terestr i a p trunde în spa iu. Rachetele moderne se folosesc pentrulansarea sondelor i a sateli ilor spa iali. Racheta este proiectat în spa iu de c tre treitrepte care ard i se desprind una dup alta. În trecut, au existat multe idei privind zborulîn spa iu; una dintre ele a fost încercarea de a l sa în spa iu o nav dintr-un tun.

*Nu exist aer în spa iul cosmic. Spa iul cosmic e un vid. În 1996 un satelit deconstruc ie britanic a fost distrus de un fragment de m rimea unei valize, desprins dinracheta spa ial Ariante. Cosmonautul Alexei Leonov a p it pentru prima oar în spa iuîn 1965. El a plutit în spatiu timp de 20 de minute înainte de a intra din nou în mica navspa ial Voskod 2.

*Po i s ri mai sus pe Lun . Când se afl pe Lun , astronau ii pot s alerge i s sarcu mult mai departe decât pe P mânt. Aceasta se întâmpl pentru c gravita ia este cumult mai slab .Când te afli pe Lun , greutatea ta este de ase ori mai mic decâtgreutatea ta de pe P mânt. Pentru c nu exist gravita ie în spa iul cosmic, astronau iifolosesc centuri când dorm sau când merg la toalet . Apa ar inunda totul, a a c toaletafunc ioneaz prin aspirare.

*În spa iul cosmic tr iesc oameni. Începând cu anul 1971, la bordul sta iilorspa iale au tr it oameni pentru scurte perioade. Sta ia spa ial Mir, care înseamn pace ,seafl pe orbit din anul 1986. Astronau ii au nevoie de programe precise de lucru iodihn . Ei fac exerci ii fizice cel pu in dou ore pe zi ca s i între in mu chii într-ostare bun . O astronaut american a stabilit recordul de ase luni petrecute la bord.Oamenii din spatiu sunt numiti astronauti ,ceea ce inseamna ,, marinari ai stelelor”.Primul om care a p truns în spa iu a fost un pilot rus, Iuri Gagarin.

Bilaus Ana MariaCl. a-X-a A

Genialitatea din coal„Educa ia", spunea odat Albert Einstein, „este ceea ce r mâne, dup ce uit m tot

ce am înv at la coal ."Care dintre noi, nu rememoreaz momentele, anii în care ne chinuiam cu testele la

materii misterioase, precum trigonometria, educa ie civic , educa ie tehnologic , istoria,franceza sau spaniola? Cine nu s-a minunat la gândul c a existat o perioad în care chiartiam cum s citim un tabel cu elemente periodice, rezolvam ecua ii cu patru

necunoscute, calculam traiectoria corpurilor în c dere, tiam toate b liile din timpulzboiului de la 1812 sau conjugam verbe la francez - iar apoi toate acestea au fost

uitate atât de rapid?În momentul în care intr m pe pia a muncii, cei mai

mul i dintre noi sunt bucuro i i dac î i amintesc tablaînmul irii. i la coal , ne sim im îngropa i într-o mas dedate mult prea mare pentru ca memoria noastr s-o cuprindpe toat .

La un moment dat, când Einstein a fost întrebat careeste viteza sunetului, el a r spuns, „Nu tiu. Nu-mi încarcmemoria cu lucruri pe care le pot g si cu u urin în oriceenciclopedie." Contrar credin ei populare, marile genii nusunt neap rat i mari mnemonici sau memorizatori. Totu i, eitiu când i cum s afle ceea ce vor s afle.

Dar oare sunt geniile atât de diferite fa de noi? Cugreu am putea crede a a ceva, dac ne-am lua duprezultatele lor colare sau dup succesul în carier . Rareorigeniile adev rate se recunosc i se afirm în tinere e. Mul isunt eticheta i ca „dificili", „înce i" sau chiar „tâmpi i".

Renumitul matematician Poincare a ob inut rezultate atât de slabe la testul Binet (desurare a inteligen ei), încât a fost calificat drept „debil mintal". Thomas Edison, ale

rui 1093 de inven ii au stabilit un record unic în lume i au schimbat via a omenirii, afost un elev extraordinar de slab.

„Tata credea c sunt de-a dreptul dobitoc," î i amintea Edison mai târziu, „a a cam sfâr it prin a crede i eu a a ceva."

Albert Einstein, în timpul copil riei, era considerat de p rin i drept un copil cudeficien e, parte din cauza dislexiei, boal care îi provoca mari greut i la scris i citit.„Dezvoltarea sa în copil rie a fost un proces extrem de lent," î i amintea sora lui, MajaWinteler-Einstein, „ i avea atâtea probleme cu vorbitul, încât ceilal i credeau c n-o sajung niciodat s vorbeasc ... Când vroia s spun ceva, î i optea mai întâi încetfiecare cuvânt în parte, ca pentru a fi sigur c -l în elege. A f cut a a pân când a împlinitapte ani."

Problemele de vorbire pe care le avea l-au determinat pe profesorul de greac s -ispun lui Einstein: „N-o s fii niciodat în stare de nimic!". Mai târziu, Einstein a fostexmatriculat din liceu, i a picat i examenul de admitere la facultate. Un alt exempluviabil este Charles Darwin, un copil-problem , a a cum îl descriau p rin ii s i. La coalînv a mai slab decât sora sa dar obi nuia s strâng scoici, s realizeze insectare, iaruneori realiza farse profesorilor cu obolani sau gândaci. În ciuda tuturor eforturilordepuse de p rin ii s i pentru a-l p stra la coal , Charles este retras din „mediul toxic”(a a cum îl numea el) atr gând apostrof ri din partea tat lui s u:” "În afar de vân toare,câini i prinderea obolanilor, nu te intereseaz nimic învia ; ai s fii o ru ine pentru familie i pentru tine însu i".

Dac a existat într- adev r o genialitate aceastanu a depins atât de coal cât mai ales de capacit ilepsihice sau puterea de concentrare. Se tie c Teslasuferea de percep ii extrasenzoriale. Modul încare i-a realizat inven iile de- a lungul întregii sale vie i afost urm torul: pornind de la ideea respectiva, el ocristaliza în minte cu ajutorul imagina iei sale creatoare.Dupa aceea f cea tot felul de adapt ri i îmbun iri alerespectivului dispozitiv, îl "punea în func iune" tot înminte i experimenta astfel pân când totul func iona

cusur. În final, realiza practic aparatul, care, înmod invariabil, func iona a a cum prev zuse el, iar experimentele decurgeau a a cum ile planificase. Se retr gea în natura i cât timp se concentra st tea nemi cat fapt ceatr gea aten ia i nelini tea localnicilor din zon .

În concluzie, spre deosebire de a tept rile noastre, marile genii ale lumii nu au fostnici pe departe modelul elevului exemplar , scufundat în studiu. Marile lor descoperiri nurezid din cunoa terea informa iilor receptate în timpul colii, dar mai ales se datoreazunei boli de ordin psihic, a unui talent dumnezeiesc, o aptitudine rar întalnit . Prinurmare, curios ar fi de aflat cât de mult cotribuie coala la dezvoltarea armonioas aintelectului nostru i în ce m sur cuno tin ele acumulate ne preg tesc pe noi pentru adeveni tinere modele într-o societate desacralizat .

Rudi teanu AlexandruCl. a-XII-a A

Leg tura fizicii cu biologia

Fizica este cea mai importantã si autocuprinzãtoare dintre tiin e i a avut efectprofund asupra dezvolt rii tiin ifice.Fizica este echivalentul de ast zi a ceea ce alt datse numea filozofie natural ,din care au provenit cele mai multe dintre tiin ele noastremoderne.

Biologia este tiin a naturii care se ocup cu studiul fiin elor vii.In zilele dela început ale acestei tiin e,biologii aveau de tratat problema pur descriptiv de a afla cefiin e vii exist .Dup ce aceste chestiuni au fost l murite cu mult interes,biologii au intratîn mecanismul din interiorul corpurilor vii.

A existat de timpuriu o interesant leg tur între fizic i biologie,leg turprin care biologia a ajutat fizica la descoperirea convers rii energiei pentru prima datdemonstrat de Mayer în leg tur cu cantitatea de c ldur primit de o fiin vie.

Dac privim mai de aproape problemele biologiei animalelor vii,vedemmulte fenomene fizice:circula ia sîngelui ,pompe,presiune,etc.

Exist nervi: tim ce se întîmpl cînd c lc m pe o piatr ascu it i c într-un felsau altul,informa ia merge de la picior în sus.E interesant cum se întîmpl aceasta.

In studiul nervilor,biologii au ajuns la concluzia c ace tia sunt tuburi foartefine cu un perete complex,care e foarte sub ire. Prin acest perete celula pompezioni,astfel încît exist ioni pozitivi în afar i ioni negativi în untru, ca într-uncondensator. Ori, aceast membran are o proprietate interesant :dac se descarc ntr-unanumit loc,adic dac unii dintre ioni au fost în stare s o traverseze de-a curmezi ul,astfel ca tensiunea electric s fie redus acolo,aceast influen electric se face sim itasupra ionilor din vecin tate i ea afecteaz membrana, astfel încît las s treac ionii de-a curmezi ul i în punctele învecinate. Acestea, la rîndul s u o afecteaz mai departe i iastfel exist o und de „penetrabilitate” este „excitat ” la un cap t,de exemplu prin

lcare pe piatr ascu it . Aceast und este oarecum analog cu ceea ce se întîmpl cuun lung ir de pietre de domino a ezate vertical atunci cînd este r sturnat piatra de lacap t,aceasta r stoarn urm toarele etc.

Astfel se va transmite doar un singur mesaj. În mod similar, în celulanervoas exist procese care formeaz încet ionii din nou afar spre a preg timesajulpentru impulsul urm tor .A a se face c tim ceea ce facem.Desiguri c efectele electriceasociate cu acest impuls nervos pot fi culese cu instrumente electrice i din cauz cexist efecte electrice,în mod evident fizica proceselor electrice a avut o mare importanpentru în elegerea fenomenului.

Fenomenul opus este c ,de undeva din creier,se transmite spre exterior un mesajde-a lungul unui nerv.Ce se petrece la cap tul nervului acolo nervul are ramifica iifine,conectate cu o structur de lîngî un mu chi ,o plac terminal .Cînd impulsul ajungela cap tul nervului ,sunt expulzate mici cantit i dintr-o substan chimic numitaceticolin ( 5 pîn la 10 molecule o dat ) i aceasta afecteaz fibra muscular ,f cînd-o s se contracte . Cei care studiaz nervii simt c munca lor e foarte important ,fiindc nu po i aveaanimale f nervi.Dar po i avea via f nervi.Plantelenu au nici nervi,nici mu chi,dar totu i ele exist ,tr iesc. A a c pentru problemele fundamentale ale biologiei trebuie s privim mai înprofunzime i vom descoperi c toate fii ele vii au o mul ime de caracteristicicomune.Astfel,în primul rînd ele sunt f cute din celule, în interiorul c rora exist unmecanism complex capabil de a efectua procese chimice. În celulele plantelor exist un mecanism pentru captarea luminii i generareazaharinei, care e consumat apoi în întuneric spre a men ine planta în via .Cînd plantaeste mîncat zaharoza genereaz în animale o serie de reac ii chimice foarte stîns legatede fotosinteza din plante ( i efectul s u opus din întuneric). In celulele sistemelor vii exist mai multe reac ii chimice complicate în care uncompus se schimb în mai mu i al ii . Fizica este de mare importan în biologie i în alte tiin e pentru înc un motiv,legat de tehnica experimental . De fapt,f marea dezvoltare a fizicii experimentale toate schemele biochimice nuar fi cunoscute ast zi. Motivul este c cea mai util metod pentru a analiza acest sistem fantastic decomplex este s se marcheze atomii care sunt folosi i în reac ii.Propriet ile chimice aleatomilor sunt determinate de num rul de electroni ,nu de masa nucleului . Exist în celule molecule foarte mari supuse unor schimbari care într-un modcomplicat in moleculelel mai mici exact a a cum trebuie pentru ca reactia s se poataproduce cu u urin .Aceste structuri foarte mari se numesc enzime. O enzim este facut dintr-o substant numita protein .Enzimele sunt forte mari icomplicate ,diferite între ele,iar fiecare este construit pentru a controla o anumit reac iespecial . Enzimele,ele însele,nu sunt direct implicate în reac ie.Ele nu se modific ,ci au puri simplu rolul de a permite unui atom s treac dintr-o parte într-alta .Dup ce a f cut

acest lucru cu o molecul ,enzima este gata s îl repete cu cea urm toare,ca o ma in într-o fabric . Nu toate proteinele sunt enzime,dar toate enzimele sunt proteine. Exist multeproteine,ca proteinele din mu chi,proteinele structurale care exist încartilagii,p r,piele,care nu sunt ele însele enzime.Totu i proteinele sunt o substancaracteristic vie ii: mai întîi din ele sunt construite toate enzimele i în al doilea rînd dinele este construit o mare parte din rezultatul materiei vii.

Proteinele au o structur foarte interesant i simpl .Ele sunt un irde lan ,de diferi i aminoacizi. Unul din marile triunfuri ale anilor 1960 a fost descoperirea aranj riiatomice spa iale exacte a anumitor proteine,care con in 56 sau 50 atomi într-un ir.

Peste o mie de atomi au fost descoper i în structura complex a dou proteine. Primaa fost hemoglobina . O alt protein este: de unde” tiu „enzimele ce trebuie s fie Omusc cu ochii ro ii face o musc cu ochii ro ii i astfel informa ia pentru întreagastructur de enzime de a produce pigment ro u trebuie transmis de la o musc laurm toarea .Aceasta se realizeaz printr-osubstan din nucleul celulei,care nu e o protein ,numit ADN(aciddezoxiribonucleic).Aceast substan cheie e trecut dintr-o celul într-alta i transform informa iile despre cum trebuie s fie f cute enzimele. Structurasubstan ei ADN a fost studiat mult vreme,mai întîi chimic spre a-i g si compozi ia,iarapoi cu raze X pentru ai determina structura spa ial .Rezultatul a fost urm toareadescoperire remarcabil : moleculade ADN este format dintr-o pereche de lan uri, r sucite unul în jurul altuia.Coloanavertebral a fiec ruia dintre aceste lan uri,care sunt analoage lan urilor de proteine,darchimic cu totul diferite,e format dintr-o serie de grup ri de zah r i fosfat. În anul 1963 fizicianul Richard P.Feynman nota c ”detaliile despre cum sosesc icum aranjeaz aminoacizii în conformitate cu codul care se afl în ARN sunt pînacum,înc necunoscute”.In prezent aceast afirma ie este contrazis de descoperirile

cute. Desigur c în prezent nici un domeniu nu face mai multe progrese pe atît de multefronturi decît biologia .Dac ar fi s ne uit m cea maiputernic dintre toate ipotezele care ne conduc mai depsarte în încercarea de a în elegevia a,aceasta este c toate corpurile sunt f cute din atomi i orice fac fiin ele vii poate fiîn eles în termeni de oscila ii i mi ri ale atomilor.

Policarpov OanaCl.a-XII-a A

De la ceasul solar, la ceasul atomic…

Instrumente de cunoa tere a momentului zilei au existat înc din antichitate.Vechile civiliza ii, m surau timpul în func ie de deplasarea P mântului: anul i luna -dup mi carea sa de revolu ie în jurul Soarelui (în decurs de 365 de zile), iar împ ireazilei – dup mi carea de rota ie a P mântului în jurul axei sale (în 23 ore, 56 min, 4 sec).Înca din anul 3500 î.d.C. (înainte de Cristos), egiptenii au fost primii care au împ it ziuaîn segmente i au construit „ceasul solar” - obeliscul. Orele erau determinate dup modulîn care se mi cau, pe p mânt, umbrele f cute de lumina solar . Un alt model primitiv de

surare a timpului a fost „clepsidra”, care ast zi a ajuns obiect de decor. Este formatdintr-un vas din sticla, cu dou compartimente. Cel de sus avea o cantitate de ap , nisipsau de mercur, care pic , într-o cantitate am putea spune „etalonat ”, în compartimentulde jos, într-un anumit interval de timp. Aceste modele de „ceasuri” cu ap au fost printreprimele ce nu depindeau de observarea corpurilor cere ti. În jurul anului 325 î.d.C., greciiau început s foloseasc modelele de ceasuri cu ap i de la ei vine denumirea de„clepsidr ”. Aceasta a fost folosit în Europa, pân în secolul al XIV-lea, când uniiistorici apreciaz c – în casele personalit ilor acelor vremuri - ar fi ap rut i primeleceasuri.

De altfel, istoria consemneaz faptul c , înc de prin anul 1280, a fost inventat înAnglia un ceas cu ro i. Astfel de mecanisme au func ionat în m stirile i în catedraleletimpului. Îns , italienii se pot mândri cu primul ceas public, realizat la Milano, în 1335.O alt dat important în evolu ia ceasornicelor este 1427, când Heinrich Arnold ainventat o serie de componente absolut necesare bunei func ionari ale unui ceas evoluat,inclusiv arcul special, ce se utilizeaz i în zilele noastre.

Ulterior, în jurul anului 1500, un l tus german din Nurenberg, pe nume PeterHenlein, a început fabricarea ceasurilor mici, cu resort, de m rimea actual a unui puc dehochei, care – îns - aveau numai bra ul pentru indicarea orei, nu i cel pentru minute. Pede alt parte, acele ceasuri nu aveau protec ie din sticl , deasupra. Ele erau purtate înmân sau în buzunar. Alti istorici fixeaz aceast inven ie în anul 1510. Bra ul pentruindicarea minutelor a fost inventat în anul 1577, de c tre Jost Burgi.

Primul ceas cu pendul a fost produs de c tre un om de tiin a olandez, ChristianHuygens, în 1657 (unii istorici apreciaz c a fost anul 1656), care avea o eroare de celmult un minut pe zi, ceea ce era extrordinar, pentru acea vreme.

Eroarea de m surare a timpului a fost adus la incredibilul rezultat de o secundpe zi, de c tre George Graham, în 1721, care a îmbun ta it acuratetea pendulului, princompensarea schimb rilor cauzate de varia iile de temperatur . În anul 1775, Abraham-Louis Bregeut î i deschide propriul atelier de ceasuri, înQuai de l’Horloge, la Ile de la Cite. Breguet a fost unul dintre cei mai mari orologieri aituturor timpurilor, iar inven iile lui au revolu ionat produc ia de ceasuri de pretutindeni.De pild , în 1801, el a inventat sistemul „Tourbillon”, care permite modelelor deceasuri s compenseze efectele for ei de gravita ie asupra sistemului oscilant.

Primul ceas cu alarm a fost inventat de Levi Hutchins, în 1787. O caracteristicimportant a acestui ceas era ca alarma sun numai la ora 4 a.m. în fine, ceasul de mâna ap rut în perioada Primului R zboi Mondial i a fost purtat - pentru prima dat - de

tre fizicianul francez, Blaise Pascal.Alte date importante, care au marcat dezvoltarea conceptului de „ceas” au fost:- 1923: apari ia primului ceas automatic, inventat de c tre John Harwood (care se

încarc datorit mi rilor mâinii celui care poart ceasul);- 1927: Warren Alwin Marrison produce ceasul cu cuart (sistemul de func ionare

a ceasurilor cu cuart – sau „quartz” - se bazeaz pe proprietatea piezoelectrica acristalelor de cuart. Aceste ceasuri folosesc un rezonator, ca baza de timp i merge cubaterie; precizia de mers standard, pentru aceste modele de ceasuri, este de +/- 1 minutpe an!);

- 1949: este inventat principiul ceasului atomic;- 1953: apare primul ceas electronic, care folosea o baterie;- 1967: Wolfgang Hilberg inventeaz ceasul cu unde radio (patent Telefunken).

Bilaus Ana MariaCl. a-X-a A

Rebus

I2.3.

Z

I4.

C5.

6.

A

1. Ac iune ce se efectueaz asupra unui corp.2. Albert ........3. Transformare în care masa i temperatura r mân constante.4. Ramur a fizicii care studiaz fenomenele electrice.5. Ciclul ...... descrie o transformare ciclic i determin randamentul.6. Intensitatea curentului electric se m soar în ......

Bilaus Ana Maria

Colectivul de redac ie: