Lectia 2: Componentele creativitatii

Lectia 2: Componentele creativitatii

Exista foarte multe teorii ale creativitatii n literatura de specialitate. Unele contrasteaza puternic cu ceea ce vedem la persoanele creative din jurul nostru. Nu exista pna n acest moment o teorie universala care sa explice acest fenomen specific uman.

Teoria lui Sternberg cu privire la creativitate

n cele ce urmeaza va propunem sa parcurgem mpreuna teoria lui Sternberg (Yale University) care ni se pare cea mai apropiata de realitate. Sternberg ne spune ca ca exista mai multe componente esentiale ale creativitatii. Lipsa uneia dintre ele anuleaza ideea de creativitate.

1. Inteligenta

A. Inteligenta sintetica sau abilitatea de a combina informatia existenta n noi moduri.

B. Inteligenta analitica sau abilitatea de a face diferenta ntre noile idei care au potential si noile idei care nu sunt fezabile. Aceasta abilitate este esentiala alocarii eficiente a resurselor. Este modalitatea prin care evaluam calitativ noile idei.

C. Inteligenta practica sau abilitatea de a vinde o idee celor interesati sa o cumpere. Fara inteligenta practica persoana creativa nu va putea sa obtina resursele necesare dezvoltarii ideii creative. Respectiva persoana, desi foarte creativa, va fi sortita anonimatului. Din pacate asa se ntmpla n Romnia cu multi dintre inventatorii extraordinari pe care i avem. Foarte putini reusesc sa-si vada "creatiile". Si cu artistii se ntmpla cam acelasi lucru. n general, este mai usor sa aruncam o vina pentru situatia creata n afara noastra - "societatea nu este pregatita pentru ceea ce fac eu".

2. Cunostintele de specialitate confera persoanei creative abilitatea de a recunoaste noul. Istoria ne-a relevat ca foarte multe dintre ideile excelente au fost descoperite independent de mai mult de o persoana. Sa fii creativ nu nseamna sa reinventezi roata. Trebuie sa stii ca ea a fost inventata deja. Exista multe controverse referitor la bagajul de cunostinte necesar persoanelor creative. Unii teoreticieni spun ca prea multe cunostinte blocheaza creativitatea prin aparitia imediata a motivelor care ne spun de ce o idee nu poate functiona. Tot ei spun ca prin cunoastere este ncurajata dezvoltarea de algoritmi mentali care transforma gndirea n una extrem de rigida, improprie creativitatii. Cunostintele de specialitate sunt totusi importante. Ele confera persoanei creative abilitatile necesare proiectarii experimentelor, noilor produse. Totodata sunt legate de abilitatea de a anliza rezultatele obtinute.

3. Stilul de gndire. Persoanele creative accepta conventionalismul dar nu se supun acestuia. Persoanele creative, pentru a obtine ceea ce si-au propus, actioneaza adeseori ocolind regulile. Acest stil de gndire si actiune le pozitioneaza de multe ori n conflict cu societatea. De aceea este esential pentru omul creativ sa aiba o personalitate toleranta.

4. Personalitatea. Oamenii creativi si asuma riscul de a merge mpotriva regulilor conventionale, sa fie nonconformisti. Persoanele creative au curajul de a fi si de a crea n ciuda obiectiilor, criticilor, ridiculizarilor, obstacolelor etc. venite din partea oamenilor conventionali, supusi normei. Multi oameni sunt prea timizi pentru a fi cu adevarat creativi. Trebuie sa stii sa faci fata "inamicilor". Sa fii puternic si echilibrat emotional.

5. Motivatia

A. intrinseca. Persoanelor creative chiar le place ceea ce fac. Ei se bucura de munca lor si si stabilesc propriile obiective. Au ceea ce se cheama "energie interna".

B. extrinseca. Sunt foarte multi "stimulatori" extrinseci: bani, faima personala, premii, medalii etc. Factorii motivationali extrinseci sunt focalizati pe finalitatea ideii creative, pe rezultatele obtinute si nu pe procesul creativ. La persoanele foarte creative, factorii motivationali extrinseci sunt mai putin importanti dect cei intrinseci.

6. Mediul nconjurator. Multe medii dintre cele n care traim descurajeaza creativitatea. Din pacate multi manageri, dar si sistemul organizational birocratic, inhiba creativitatea. O persoana care este extraordinar de creativa ntr-un mediu anume, poate fi necreativa ntr-un altul. Mediul optim de desfasurare al persoanelor creative este cel n care ele sunt platite sa-si desfasoare activitatea creativa. De aceea, putem spune ca a fi creativ este un "job" cu norma ntreaga si nu un hobby.

Ati obosit? Hai sa luam o pauza creativa.Gutenberg a vazut cum sunt stantate monedele. Apoi a vazut procedeul de stoarcere a strugurilor. Pornind de la aceste doua experiente a conceput presa tipografica.Picasso a plecat de la o furca de bicicleta si a pictat coarnele unui taur.

1. Gasiti 5 lucruri care pot fi create prin combinarea obiectelor alaturate. Gnditi-va la modalitatile n care pot fi utilizate practic proprietatile combinate ale obiectelor si care nu ar putea sa fie realizate daca ati avea doar unul dintre obiecte.

Scrieti pe o coala de hrtie (si n SEMINARUL ONLINE) cele 5 solutii gasite.Intrati apoi n mintea dumneavoastra si ncercati sa descrieti, din perspectiva lectiei parcurse, cum ati utilizat inteligenta, ce cunostinte de specialitate v-au trebuit, ce stil de gndire ati utilizat, cum s-a manifestat personalitatea dumneavoastra n aparitia rezultatelor, ce tip de motivatie ati utilizat si cum ati simtit-o, descrieti mediul nconjurator n care ati fost creativi.

2. Intrati apoi n spatiul seminarului online pentru a mpartasi cu colegii experinta avuta.

Ati obosit? Hai sa luam o pauza creativa.Gutenberg a vazut cum sunt stantate monedele. Apoi a vazut procedeul de stoarcere a strugurilor. Pornind de la aceste doua experiente a conceput presa tipografica.Picasso a plecat de la o furca de bicicleta si a pictat coarnele unui taur.

1. Gasiti 5 lucruri care pot fi create prin combinarea obiectelor alaturate. Gnditi-va la modalitatile n care pot fi utilizate practic proprietatile combinate ale obiectelor si care nu ar putea sa fie realizate daca ati avea doar unul dintre obiecte.

Scrieti pe o coala de hrtie (si n SEMINARUL ONLINE) cele 5 solutii gasite.Intrati apoi n mintea dumneavoastra si ncercati sa descrieti, din perspectiva lectiei parcurse, cum ati utilizat inteligenta, ce cunostinte de specialitate v-au trebuit, ce stil de gndire ati utilizat, cum s-a manifestat personalitatea dumneavoastra n aparitia rezultatelor, ce tip de motivatie ati utilizat si cum ati simtit-o, descrieti mediul nconjurator n care ati fost creativi.

2. Intrati apoi n spatiul seminarului online pentru a mpartasi cu colegii experinta avuta.

PAGE 1