secretele creativitatii

5/12/2018 secretele creativitatii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/secretele-creativitatii 1/4

0ta

)sl-

;aur l f

eti

en t

L!a

au

t€,

rfe

pe

rul

na

tiio

P\DOUAARTE

Geniul creator aclioneaza similar teoriei evolu{iei biologice

dezvoltate de Darwin. Natura creeazd numeroase posibilitati

prin procesul de selectie oarba, apoi lasd selectia naturala sd

aleagdspec^.Ie are vor supravielui. 95Vodintre speciilenou apd-

rute dispar foarte repede. Geniul, asemeneaevoluliei biologice,

necesitd generarea aleatorie a unei multitudini de alternative,

din care geniul selecteazd elemai bune idei pentru a le dezvolta

qi a le comunica semenilor.Prima strategieprezentatd in Partea

a doua, ,,Sa gAndegti productiv", descrie felul in care geniile

produc o cantitate impresionanta de idei valoroase.Ca Ei in evolu{ie, un aspect important al acestei teorii este

necesitatea no r mijloace de a producevarialia ideilor, ar pentru

a fi intr-adevdr eficienta, varia{ia trebuie sA ie ,,oarbd", ntAm-

platoare, sa fie rezultatul unor factori independenli. in naturd,

o gena lipsita de varialie nu s-ar putea adapta diferitelor cir-

cumstanle, iar consecintele ar fi fatale supravietuirii ca specie.

In timp, inteligenta codificatAgenetics-ar transforma in prostie.

Un proces similar are loc in fiecare dintre noi. Fiecare individ

are capacitateade a crea idei, pornind de la schemelede gAndire

pe care le-a asimilat in procesul educaliei gi al studiului. Fara

posibil i tatea varialiei, insd, ideile nu mai evolueazd, qi pierdadaptabil i tatea.Merita subliniat ceeace remarcam la un moment

dat: daca gdndim mereu aqa cum am gAndit dintotdeauna, nu

ajungem decAt a aceleaqivechi idei.

Mintea umand produce scheme de gAndire ce ne permit sa

simplificdm lucrurile, sa privim diversitatea prin prisma ex-

perienlelor traite, a educaliei, a soluli i lor gasite n trecut. Vedem

6 x 6 gi automat ne vine in minte 36, fara sa ne gAndim congtient

la operalia respectivd. Analizam un no u produs pentru firma

noastra qi Etim cA are o prezentare bund Ei ca pre[ul este bun.

Analizdm un plan de afaceri qi qtim cdplanul

financiarnu este

bun, Facem aceste ucruri din rutin6, bazAndu-nepe experiente

B. l



trecute. Schemeledin mrntea noastra ne a.ir-rt: itrexecLrtAllprecls

celor patru buca{i. Iata alte solulii reprezetrtate mar 3os:

@ @ @Veli descopen o mull ime de solulii daca rcnunlali Ia vechile

scheme Ei ignorali conventiiie'

ir-t ,tuirr.a, mutalia geneticd este o varialic creati Ia intAm-

plare sa u datoritd unui eveniment cenu se supune reguli lor

c romozomi lo r spec ie l .Apo i , na tura iasA in seama se lec [ ie t

naturale alegereavariantei ce va supl'avre(ui Geniul actloneaza

similar; produce o varietate de idei qi soiu{i i originale' ignordnd

structuri le de gAndire clasiceqi cautAnd noi unghiuri de a privi

Orofrf"-u. iqi .ckti-Ua voit modul de gAndire' acceptAndntAm'

plarea, elementele fara nici o legaturi evidenti ' reuqind astfel

sa aiba acces a ceeace avem cu toti i acces'dar sa vada altceva

decAt vedem noi.

Strategrile Prezentate n

gen i i le de i o l ig ina le .P l indiferite, cum ar fi:

Partea a dor.tirva at'ata cum creeaza

adoptarea unol stlategii de gAndire

. Combinoreon mo d inedit "So ocrcombinotii ol l

.Fo los i reos t imu l i l o r l o in tomp lo re ( "so foc lconexrun i i n l re luc ru r ld i

. Anolrzo in perspecltve puse "So socez conlrcrille"l



crs

iul

aEr

de

a$ 1

ce nu coutoi")

Strategiile enumeratemai sus sunt doar su.eestli,1e^creati-

vitate;elenu reproducexperienlacreatoare " tl:*-1-1a Sr^exnli-

calia: sap,"t"n"""*- ca

^acceptaliideeapotrivit cErreia el mai

bun mod de a vedeacartierul estesi va urcali pe acoperigui

caseimeie.Aceastaafrrmalie nu reproduceexperienla n sine'

ci estedoar o ."*"t;';;;;;u u o r"a\i'a' nu ajung"-* "^ldoriti

srvd rcalie coperisavelil*T :Xfi ffi :T::#f; *"JJ]clreia sa urcali pentru a putea pnvr

acestmodei ideea enu"lala mai sus' anume ca geniiie g6sesc

idei facand comuinalir ingenioase,.ins[nu este de ajuns sd vd

dorili sa gAndili ti t a" ltt'* inainte' Trebuie sa vd insuqili

anumite ehnici n"rrrr.t-, gti cumsagandili astfel'Fiecarestrate-

gie enunlata mai susare tehnici proprii gi nstrumente de ucru

specifice,nsttt"tritl"ip'""it" d'eutilizare' pentru a obline solu-

liiie de care aveli nevoie n viala personalaqi profesional['

Strategiileurmdrescsd vA eiibereze reativitatea'sd va inde-

pdrtezede schemele e gdndireconvenlionaleqi sava stimuleze

sd asociali "io'*utii dit'"tt"' chiar contrarii' ReprezenLatea

redd o schemdde gAndireclasicd'mintea lucreazd iniar' de la

problemd at'" tofitlie' Aqa am fost inv6!a!i sh gAndim'Atunct

cAndavem in fald o problemA' selectamanalitic metoda de

rezolvare,nurarrar-'r" p""*p"rienlere

din trecut gi pe educatie'

excluzand",""

li'u oisibiiitate de analiza qi indreptandu-ne

direct sPresolulia clasicd'

iile

ia!i

Ltre

l o i o

larl

rali

ipre

l i n

upa

iia!i

ocul

chile

tAm-

rl i lor,c t ie i

reazA

rrAnd

pnvi

rtAm-

astfel

tceva

eeaza

rndire

RePrezenloreo

Problemo

Reprezentarea redaschemade gAndireaunei minli genlale'

ce se depateazda" '"i'"*u

gAndirii tradilionale qi introduce

stimuli aleqi a intAmplare' Aceastametodapermite dezvoltarea

unor noi schemeO" *u"itt"' "u1"duc Ia solulii originaie' pe

carenu le-am ptt;; iut' *u"dt"d conform schemeiclasrce'



Reprezentoreo

Partea a doua se incheie

spiritul de colaborare",ceunei problemeprin metoda

cu o ultima strategie, ,Sd rezeqti

prezintdsolu[i i pentru rezolvareade brainstorming.

Genirlecree

cAte o cantata

obositsaubolnr

iar Einstein, f,

lucrari. Darwinalte 119 lucrari

ia r Masioq 16 Cdesene, ar Picascris154 de sonunele nu depagr

nu sunt delocv:poemeneinspira

Este greqi ta

contribuiedoarcut pentru inver

insf, ot el este eneatinspAnaas tmuncAserioasd,

,,geniuleste %

mii de experimepent ru a c rea Iincercarilede a r

ceesuase e mii rPentru el, toatrdescoperirea rr

Principi i lexeGenii lecreeaz

ductivitateagAnc

a gAndi productr

ntqteprincipl pe

secretele creativitatii

Documents

Transcript of secretele creativitatii