7/17/2019 COMERCAL Titlurile Com de Valoare

http://slidepdf.com/reader/full/comercal-titlurile-com-de-valoare 1/6

TEMA NR. 13TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE

Titlurile comerciale de valoareSeciunea 1. Noț iunea! caracterele i cla"i#icarea titluluișcomercial de valoare$1. No iunea titlului comercial de valoareț1. Re%lementare &uridic'.Cadrul de reglementare juridică privind titlurile comerciale devaloare este dat de prevederile următoarelor acte normative:Legea nr. 58/1934, asupra camiei !i iletului la ordin" Legeanr. 59/1934 asupra cecului.#n Legea nr. 58/1934 e$istă reglementări privind: emiterea !i%ormarea camiei &art. 1'" condi iile de validitate a camiei &art.ț

('" transmiterea camiei &art. 14 !i urm.'" iletul la ordin !iemiterea acestuia &art. 1)5 * 1)+'" circula ia iletului la ordinț

&art. 1)+ * 1)'.Legea nr. 59/1934 cuprinde dispo-i ii cu privire la: no iuneaț ț !icuprinsul cecului &art. 1 * ('" circula ia cecurilor &art. 15 * 3'"ț

categoriile de cecuri &art. 38 * 41'.(. De#ini ieț .#n literatura juridică e$istă mai multe de%ini ii ale titlului deț

valoare.itlul de credit repre-intă o categorie de valori care constau 0n0nscrisuri sau documente care 0ncorporea-ă dreptul patrimonial

 prevă-ut 0n ele, ast%el 0nct persoana care le de ine este !iț

titulara dreptului.itlul comercial de valoareeste un document constitutiv !iconstatator negociail, precis determinat 0n cuprinsul său, care

 permite titularului &posesorului legitim', să*!i e$ercite lascadenă, drepturile literale !i autonome, men ionate 0nț ț

cuprinsul său, 0ncorporate 0n titlu de unde !i denumirea de titlude credit "itlul comercial de valoare este un 0nscris denumit !i titlu, 0ntemeiul căruia posesorul său legitim este 0ndrituit să e$ercite lao dată determinată, dreptul arătat 0n 0nscris .Considerăm că prin titlul comercial de valoare se 0n elege acelț

0nscris constitutiv de drepturi, autonom !i literal care con%erătitularului &posesorului legitim' posiilitatea de a e$ercitadrepturile patrimoniale prevă-ute 0n titlu la o dată scadentădeterminată.$(. Caracterele titlurilor comerciale de valoareitlurile comerciale de valoare au urm ătoarele caractere:*caracter constitutiv de drepturi 0n sensul că dreptul 0ncorporat0n 0nscris e$istă !i poate %i e$ercitat numai 0n a-a 0nscisului"  *caracter %ormal, adică valailitatea 0nscrisului estecondi ionată de e$isten a acestuia 0n %orma prevă-ută de lege"ț ț

*caracter literal, adică e$ercitarea dreptului con%erit de titlu se poate %ace numai 0n limitele !i 0ntinderea prevă-ute 0n titlu"

*caracter autonom, adică dreptul con%erit de titlu esteindependent de actul juridic din care a luat na!tere !i dedrepturile posesorilor anteriori, donditorul avnd un drept

 propriu, un drept nou care nu derivă din dreptultransmi ătorului.ț

$3. Rolul titlurilor comerciale de valoare2olul titlurilor comerciale de valoare constă 0n următoarele:sunt instrumente de credit deoarece posesorul lor 0n loc să deacreditorului o sumă de ani, remite acestuia un titlude credit,%ără să mai a!tepte scaden a, creditorul putnd să pună 0nț

circula ie 0n continuare titlul" sunt instrumente de plată,ț

deoarece ene%iciarul titlului poate să o ină suma de aniț

menionată 0n titlu prin transmiterea acestuia unei alteț

 persoane, unei ănci" sunt instrumente de garan ie deoarece potț

%i transmise creditorilor cu titlu de garanie reală moiliarăț

 pentru asigurarea 0ndeplinirii unei oliga ii la scaden ă.ț ț

$). Cla"i#icarea titlurilor comerciale de valoare

1. Cla"i#icarea du*' con inut "au natura *re"ta ieiț ț#n raport de anumite criterii de clasi%icare, titlurile comercialede valoare se clasi%ică 0n mai multe categorii.

upă criteriul coninutului lor sau naturaț

 presta iei, titlurile comerciale de valoare seț

clasi%ică 0n e %ecte de comer " t it luriț

representative ale măr%urilor" titluri de participa ie sau valorile moiliare.ț

%ecte de comer sunt acele titluri care dauț

 posesorilor legitimi dreptul la plata unei sumede ani &e$: camia" iletul la ordin" cecul'.Camia este 0nscrisul prin care o persoană dădispo-i ie unei alte persoane să plătească oț

sumă de ani la scaden ă unei ter e personae.ț ț

iletul la ordin este 0nscrisul prin care o persoană se oligă să plătească o sumă de ani

unei alte persoane sau la ordinul acesteia, lascaden ă.ț

Cecul este 0nscrisul prin care o persoană dăordin unei ănci să plăteacscă o sumă de aniunei persoane sau la ordinul acesteia.itlurile repre-entative ale măr%urilor sunt aceletitluri care con%eră un drept real sau de gajasupra unor măr%uri a%late 0n depo-ite, docuri,antrepo-ite, maga-ii sau 0ncărcate pe o navă&e$: conosamentul" recipisa de deposit"6arantul'.Conosamentul este un document elierat decomandantul sau armatorul unui vas 0n care setranportă măr%urile !i prin care se atestă0ncărcarea acestor măr%uri pentru transport.2ecipisa de depo-it este un 0nscris ce con%erătitularului dreptul de proprietate asupra

măr%urilor a%late 0n silo-uri, maga-ii.7arantul este 0nscrisul care con%eră titularuluisău un drept de gaj asupra măr%urilor depo-itate.itlurile de participa ie sau valorile moiliareț

sunt acele titluri care con%eră titularilor anumitedrepturi comple$e patrimoniale !i personalnepatrimoniale &e$: ac iunile" oliga iunile'.ț ț

c iunile sunt titluri care repre-intț ă aportuladus de asocia i la capitalul social !i le con%erăț

acestora calitatea de actionar.ligaiunile sunt titluri ce 0ncorporea-ț ă0ndatorirea societă ii de a ramursa sumele !i deț

a plăti don-ile pentru creditul 0n ani luat dela posesorii acestora.(. Cla"i#icarea du*' modul de circula iețupă criteriul modului de circula ie, titlurileț

comerciale de valoare se clasi%ică 0n: titlurinominative" titlurile la purtător" titlurile la ordin.

itlurile nominative sunt 0nscrisuri ce0ncorporea-ă anumite drepturi !i carenominali-ea-ă pe ene%iciarul lor &e$: ac iunileț

nominative" oliga iunile nominative" titlurileț

de stat nominative'.itlurile la purtător sunt 0nscrisuri care0ncorporea-ă anumite drepturi dar care nu 0lnominali-ea-ă pe ene%iciar, posesorul titlurilor %iind !i titularul drepturilor &e$: ac iunile laț

 purtător" oliga iunule la purtător" cecul laț

 purtător'.itlurile la ordin sunt acele 0nscisuri, carecuprind drepturi care pot %i e$ercitate numai decătre o anumită persoană la ordinul

 ene%iciarului &e$: camia" iletul la ordin"cecul'.3. Cla"i#icarea du*' cau+'

upă criteriul cau-ei, titlurile de credit seclasi%ică 0n: titluri cau-ale" titluri astracte.

itlurile cau-ale sunt 0nscrisuri caremen ionea-ț ă cau-a &e$: ac iunile societă ilor ț ț

comercile" conosamentele'.itlurile astracte sunt 0nscrisuri care0ncorporea-ă oliga ia !i dreptul corelativ %ără aț

men iona cau-a oliga iei &e$: camia" iletul laț ț

ordin'.$,. Titlurile de le%itimare$istă 0n activitatea comercială anumite0nscrisuri care proea-ă e$isten a unor raporturiț

 juridice !i care au regimul unor documente delegitimare care con%eră posesorului posiilitateade a primi presta ia.ț

semenea titluri sunt: iletul de tren" iletul deavion" iletul de intrare la spectacol" iletul deloterie" etc.le nu 0ncorporea-ă drepturi, %iind documentede legitimare.SEC IUNEA (. Cam-iaȚ$ 1. No iunea de cam-ieț1. Re%lementare &uridic'. Cadrul de reglementare juridică privind camiaeste dat de Legea nr. 58/1934 asupra camiei !i

 iletului la ordin.#n Legea nr. 58/1934 e$istă dispo-i ii privind:ț

emiterea !i %ormarea camiei" girul asupracamiei" acceptarea camiei" avali-areacamiei" plata camiei" protestul privindcamia" prescrip ia 0n materie de aciuniț ț

camiale.

(. De#ini ie.ț  Legea nr. 58/1934, asupra camiei !i iletului laordin nu dă o de%ini ie a camiei.ț

#n doctrină e$istă mai multe de%iniii aleț

camiei.Camia este 0nscrisul care cuprinde ordinul datde o persoană numită trăgător, unei alte

 persoane numită tras, de a plăti unei ter eț

 persoane numită ene%iciar, la scaden ă sau laț

ordinul acesteia, o sumă de ani stailită.Camia este un 0nscris care cuprinde ordinul datde o personă, trăgător unei alte persoane, tras,de a plăti sau de a %ace să se plătească unui

 ene%iciar la scaden ă !i la locul stailit o sumăț

de ani determinată.Camia este 0nscrisul purtnd această denumire

 prin care o persoană &trăgătorul' dă mandat sauordonă altei persoane &trasul' să plătească unei a

treia persoane &ene%iciarul' sau la ordinulacesteia o sumă de ani determinată la o dată

 precisă !i 0n locul arătat.Camia este un 0nscris prin care o persoanădenumită trăgător sau emitent dă dispo-i ie uneiț

alte persoane numită tras, să plătească lascaden ă o sumă de ani unei a treia persoaneț

sau la ordinul acesteia.in con inutul de%ini iilor men ionate, se poateț ț ț

oserva, că toate surprind acelea!i elementenecesare pentru elaorarea unei de%iniii aț

camiei, adică: a' participan ii la raportulț

camial &trăgătorul, trasul !i ene%iciarul'" 'oiectul camiei, adică presta iile la care seț

oligă păr ile raportului camial &plata uneiț

sume de ani' " c' calitatea de 0nscris care0ncorporea-ă drepturi !i oliga ii.ț

Considerăm că prin camie se 0n elege acelț0nscris, denumit !i titlu, 0n temeiul căruia o

 persoană denumită trăgător sau emitent dispune

către o altă persoană, denumită tras să plătească unei a treia persoane, denumită ene%iciar, la termenul scadent sau laordinul acesteia o sumă de ani determinată.$(. Ra*ortul &uridic cam-ial1. Su-iectele ra*ortului &uridic cam-ial. ăr ile raportului juridic camial sunt:ț

* trăgătorul &creditorul', care este persoana emitentă care dădispo-i ie trasului să %acă plata !i care 0!i asumă oliga ia de aț ț

%ace să se plătească suma de ani de către tras către ene%iciar"* trasul &deitorul', care este persoana căreia i se dă dispo-i ie, iț

se dă ordin sau mandat de a plăti o anumită sumă de ani către ene%iciar"* ene%iciarul, care este persoana către care sau la ordinul

căreia urmea-ă să se %acă plata de către tras.(. iectul raportului juridic camial.iectul raportului juridic camial constă 0n conduita păr ilor,ț

adică ac iunea la care este 0ndrituit suiectul activ !i cea la careț

este inut suiectul pasiv.ț

;uiectul activ, trăgătorul, 0n mod direct sau prin mandatar, prin ene%iciar poate cere suiectului pasiv, trasul, să %acă platasumei de ani.eci, oiectul raportului juridic camial 0l repre-intă ac iuneaț

trăgătorului asupra trasului.3. Con inutul ra*ortului &uridic cam-ial.țCon inutul raportului juridic camial constț ă 0n totalitateadrepturilor suiective !i a oliga iilor pe care le au păr ileț ț

acestuia.răgătorul are dreptul de a solicita plata crean ei sale pe careț

0n elege să o 0ncase-e prin intermediul ene%iciarului 0nț

conte$tul unei stingeri a unei alte oliga ii dintre ace!tia doiț

 prin compensa ie. rasul are oliga ia de a %ace plata cătreț ț

 ene%iciar.ene%iciarul are dreptul la 0ncasarea sumei de ani de la tras.). Mecani"mul &uridic al cam-iei. 2aportul juridic camial este %ondat pe un raport juridic%undamental dintre păr i.ț

entru e$empli%icare poate %i luat un anumit ca-.<n comerciant $ vinde către comerciantul = o cantitate demar%ă 0n valoare de 1)).))) lei cu termen de plată la 9) de -ilede la primirea măr%ii. #n aceea!i perioadă comerciantul $ are odatorie către comerciantul - de 1)).)))lei dintr*un contract de

 prestări servicii. entru e%ectuarea plă ilor !i stingereaț

oliga iilor, comerciantul $ care este trăgător va emite o camieț

 prin care dispune către comerciantul = care este tras să %acă plata sumei de 1)).))) lei direct către comerciantul - care este ene%iciar.rin plata sumei la scadență se stinge att oliga ia de plată peț

care o are = către $ ct !i oliga ia de plată pe care o are $ cătreț

-.Crean a tr ț ăgătorului %a ă de tras se nume!te provi-iuneț

&acoperirea camiei', iar crean a ene%iciarului %a ă de trăgător ț ț

se nume!te valoare %urni-ată.ene%iciarul camiei poate să %olosească !i să transmită camia0n continuare prin gir către creditori de*ai săi care !i ei pot să otransmită mai departe pentru plata datoriilor.ricare dintre ene%iciari poate, 0nainte de scaden ță să pre-intecamia la o ancă !i să primească o sumă de ani carerepre-intă di%erena dintre valoarea 0nscrisă 0n camie !iț

donda pentru perioada pnă la scaden ă. ceastă operaiuneț ț

se nume!te scontare.$3. Caracterele &uridice ale cam-iei1. Cate%orii de caractere. Camia are două categorii de caractere juridice: caracterelegenerale ale titlurilor comerciale de valoare " caracterespeci%ice.

(. Caracterele %enerale.

7/17/2019 COMERCAL Titlurile Com de Valoare

http://slidepdf.com/reader/full/comercal-titlurile-com-de-valoare 2/6

Caracterele generale ale camiei sunt: caracterul constitutiv dedrepturi" caracterul %ormal" caracterul literal" caracterulautonom.Camia este constitutivă de drepturi deoarece dreptul0ncorporat 0n titlu poate %i e$ercitat numai 0n a-a 0nscrisuluisău.Camia treuie să 0mrace %orma determinate de lege i săș

cuprindă elementele care 0i sunt proprii.Camia are determinate 0ntinderea i natura drepturilor, precumș

i oliga iile corelative, prin men iunile care sunt 0nscrise 0nș ț ț

cuprinsul său.  Camia are caracter autonom deoarece dreptul i oliga iaș ț

corelativă născute prin ea sunt 0ndependente %a ă de actulț

 juridic din care provin.3. Caracterele "*eci#ice. Caracterele speci%ice ale camiei sunt: este un titlu de credit"este un titlu complet" este un titlu de ordin" este un titlu care areca oiect plata unei sume de ani" este un titlu astract" este untitlu care crea-ă oliga ii necondi ionale" este un titlu careț ț

crea-ă oliga ii solidare" un titlu care creea-ă oligaiiț ț

autonome.Camia este un titlu de credit deoarece pnă la momentulscaden ei e$ecutarea oliga iei de plată este amnată, operndț ț

ast%el o creditare.Camia este un titlu complet, deoarece att drepturile ct !ioliga iile 0n totalitatea lor sunt cuprinse 0n 0nscris !i re-ultă dinț

men iunile %ăcute 0n acesta.ț

Camia este un titlu la ordin deoarece se transmite de regulă printr*o procedură specială denumită gir &andosare', e$ceptndsitua ia cnd camia cuprinde men iunea nu la ordin, cnd seț ț

transmite pe calea dreptului comun.Camia este un titlu care are ca oiect plata unei sume de ani,la termenul !i 0n locul arătat, e$clu-ndu*se alte presta ii, sumaț

de ani rămnnd aceea!i.Camia este un titlu astract deoarece drepturile re-ultate dincamie e$istă 0n mod valail independent de raportul juridic%undamental care a stat la a-a emiterii ei.Camia crea-ă oliga ii necondi ionale 0n sensul că oligaiileț ț ț

camiale nu pot %i a%ectate de vreo condi ie.ț

Camia crea-ă oliga ii solidare deoarece oligaii camialiț ț

sunt inu i să răspundă, iar ultimul posesor al camiei poate săț ț

ceară suma de ani 0nscrisă 0n camie de la tras, iar 0n ca-ul 0ncare acesta re%u-ă, de la oricare dintre ceilali semnatari aiț

camiei.Camia creea-ă oliga ii care au o e$istent juridical de sineț

stătătoare.$). unc iile cam-ieițCamia, ca titlu comercial de valoare, 0ndepline!te următoarele

%unc ii: de instrument de plată" de sc>im valutar" deț

instrument de credit" de garantare a e$ecutării unor oliga ii.ț

Camia are %unc ia de instrument de platț ă deoarece prinintermediul ei se sting datorii !i se evită plata cu numerar,

 putnd %i utili-ată 0n lan 0ntre mai mul i creditori, deitori !iț ț

 ene%iciari"Camia are %unc ia de sc>im valutar deoarece un creditor ț

&trăgător' dintr*o anumită ară poate să dea ordin unui deitor ț

&tras' din altă ară să plătească unui ene%iciar din araț ț

creditorului o sumă de ani, 0n ara sa a trasului, evitndu*seț

ast%el sc>imul valutar cu numerar pe care ene%iciarul ar %itreuit să*l %acă, dacă nu ar %i ene%iciat de camie.Camia are %unc ia de instrument de credit, deoarece prinț

intermediul camiei deitorul ene%icia-ă de credit pnă lascade ă.ț

Camia are %uncia de garantare a e$ecutț ării unor oliga iiț

deoarece camia este un instrument care*l garantea-ă pe

creditor 0n privin a e$ecutării oliga iei.ț ț$,. Condi iile de validitate a cam-ieiț1. Elemente *reliminare

entru a produce consecin e juridice valaile,ț

camia treuie să 0ndeplinească anumitecondi ii de %ond !i de %ormă impuse de lege.ț

Legea nr. 58/1934 asupra camiei !i iletului laordin nu con ine dispo-i ii speciale 0n privin aț ț ț

condiiilor de %ond !i de %ormă ale camiei,ț

aceasta %iind supusă regulilor generale dindreptul comun.(. Condi iile de #ond ale cam-ieiț(.1. Identi#icarea condi iilor de #ondțCamia, ca act juridic, treuie să 0ndeplineascăacele condi ii de %ond prevă-ute de art. 119 dinț

 ?oul Cod civil pentru valailitatea actelor 

 juridice, !i anume: capacitatea de a contracta,consim@ămntul păr@ilor" oiectul" cau-a.(.(. Ca*acitatea de a contracta.entru a putea să se olige camial, persoanarespectivă treuie să aiă capacitatea juridică dea %ace acte de dispo-i ie.ț

Capacitatea depină de e$erci iu treuie să e$isteț

0n momentul semnării camiei. ?u pot 0nc>eia camie minorii !i inter-i!ii judecătore!ti.(.3. Con"imț'm/ntul *'r ilor.țConsimțămntul persoanei care participă la unraport camial treuie să repre-inte omani%estare de voin ă valailă %ără a %i a%ectatăț

de vicii. Aani%estarea de voin ă treuie să %ieț

e$presă.(.). O-iectul determinat i licit.șiectul camiei constă 0n presta iile la care seț

oligă participan ii la raportul camial.ț

#n raport de natura oliga iei asumate, %iecareț

oliga ie are un oiect concret.ț

(.,. Cau+a vala-il' a o-li%a iilor *'r ilorț ț .Cau-a sau scopul camiei treuie să e$iste, să%ie licită i morală. Cau-a este ilicită cnd esteș

contrară legii i ordinii pulice i este imorală,ș ș

cnd este contrară unelor moravuri.3. Condi iile de #ormț ' ale cam-ieiCamia treuie 0ntocmită 0n scris &art. 1 dinLegea nr. 58/1934, asupra camiei !i iletului laordin'.#nscrisul poate %i elaorat de mnă, la ma!ina descris, la calculator sau poate %i un %ormular tipi-at pe care se completea-ă spaiile liere.ț

;emnătura treuie să %ie scrisă de mnă de către

 persona care semnea-ă .rice semnătură camială treuie să cuprindă:0n clar, numele !i prenumele persoanei %i-icesau denumirea persoanei juridice ori a entită@iicare se oligă" semnătura ologra%ă a persoanei%i-ice, respectiv a repre-entan@ilor legali sau a0mputernici@ilor persoanelor juridice care seoligă ori a repre-entan@i lor sau a0mputernici@ilor altor categorii de entită@i careutili-ea-ă ast%el de instrumente &art.8 din. Legeanr.58/1934'.$0. Cu*rin"ul cam-iei1. Cate%orii de men iuni.țCuprinsul camiei con ine douț ă categorii demen iuni: men iuni oligatorii" men iuniț ț ț

%acultative.(. Men iunile o-li%atorii.ț  

otrivit art. 1, pct. 1*8 din Legea nr. 58/1934asupra camiei !i iletului la ordin, camia

treuie să cuprindă următoarele meniuniț

oligatorii:* denumirea de camie consemnată 0n 0nsu!ite$tul camiei 0n lima %olosită pentru redactare&pct. 1'"* ordinul necondi ionat de a plț ăti o sumădeterminată, e$primat prin %ormule de genulplăti i, ve i plăti !i preci-area sumei !iț ț

moneda de plată arătată 0n ci%re !i litere &pct. ('"* numele aceluia care treuie să plătească &adicăal trasului' cu determinarea atriutelor deidenti%icare &nume, prenume, domiciliu, pentru

 persoana %i-ică " denumire, sediu, pentru

 persoana juridică' &pct. 3'"* arătarea scadenei, adică indicarea dateiț

scadente care treuie:1' să %ie certă &să aratedata, &anul, luna, -iua' !i termenul ma$im de

 plată' " (' să %ie unică, ne%iind admisă plata 0nrate " 3' să %ie posiilă " 4' să re-ulte dintr*un0nscris &pct. 4'"* arătarea locului unde plata treuie %ăcută,adică preci-area localită ii unde se va %ace plata,ț

0n asen a unei asemenea preci-ăriț

considerndu*se că locul plă ii este locul deț

domiciliu al trasului &pct.5'"* numele aceluia căruia i se va %ace plata sau laordinul căruia plata treuie %ăcută, adicăidenti%icarea acestei persoane, cu e$cep iaț

camiilor 0n al cnd ene%iciarul se indicăulterior emiterii camiei &pct.+'"* arătarea datei !i locului emiterii camiei, adică

 preci-area acestor date &pct. '"* semnătura celui care emite camia&trăgătorului', adică semnătura autogra%ă sauautentică a persoanei trăgătorului ";anc iunea nerespectț ării elementelor oligatoriieste nulitatea camiei.3. Men iunile #acultative.ț  Camia poate cuprinde, pe lngă men iunileț

oligatorii, !i men iuni %acultative.ț

Aen iunile sau clau-ele %acultative sunt de maiț

multe categorii, !i anume: clau-e e$plicative "clau-e complementare " clau-e suplimentare "clau-e derogatorii " clau-e inter-ise.Clau-ele e$plicative sunt cele care lămurescoliga iile camiale !i sunt e$primate 0n %orma:ț

la ordin, %ără procură, valoare dată 0ngaranie, etc.ț

Clau-ele complementare sunt cele carecompletea-ă !i adaptea-ă con inutul clau-elor ț

camiale &e$.: promisiunea de a plăti don-i"desemnarea unui ter la care se va %ace plata'.ț

Clau-ele suplimentare sunt cele care servesc de proă pentru raporturile cone$e %a ă de titlul deț

credit !i pot %i: clau-a după avi-" clau-a valorii0n măr%uri, numerar, alimente'.Clau-ele derogatorii sunt acele clau-e caremodi%ică !i in%luen ea-ă oliga ia camială,ț ț

cum sunt :* clau-a nu la ordin potrivit căreia esteinter-isă transmiterea camiei prin gir, camia%iind transmisiilă doar prin cesiune de crean ăț&art. 13 alin. &(' din Legea nr. 58/1934'"* clau-a de negaran ie pentru acceptare careț

e$onerea-ă de răspundere pe trăgător pnă la

scaden ă &art. 11 din Legea nr. 58/1934'"ț* clau-a %ără protest sau %ără c>eltuieli care*l scute!te pe ene%iciarul camiei de oliga iaț

de adresa protestul de neacceptare sau neplată care este cerut pentru e$ercitarea ac iunii 0n regres &art. 51 din Legea nr.ț

58/1934'.Clau-ele inter-ise sunt acele clau-e care sc>imă %undamentuloliga iilor camiale, i anume:ț ș

*clau-e care atrag nulitatea camiei &e$: condi ionareaț

e$ecutării oliga iei camiale" completarea elementelor ț

camiei prin alt 0nscris'"* clau-e care contravin naturii camiei&e$: descărcareatrăgătorului de oliga ia de plată" aducerea de atingere %or eiț ț

e$ecutorii a camiei'.$. Natura &uridic' a cam-iei

• Cate%orii de o-li%a ii care "e na"c din cam-ie.ț

ligaiile care iau naț !tere din camie sunt: oligaiaț%undamentală" oliga ia 0n regres" oliga ia de garan ie.ț ț ț

liga ia %undamentalț ă este oligaia trăgătorului de a %ace săț

se plătească de către tras către ene%iciar suma de anideterminată 0n camie.liga ia de regres este oligaia tr ț ț ăgătorului !i a giran ilor deț

a plăti suma de ani determinată 0n camie dacă trasul nuacceptă sau nu plăte!te suma de ani către ene%iciar.liga ia de garan ie este oliga ia avalistului de garantare aț ț ț

trasului sau a girantului.(. Teorii *rivind i+vorul o-li%a iilor cam-ialeț#n doctrina clasică juridică au %ost e$primate mai multe teorii

 privind i-vorul oliga iilor camiale: teoria contractuală" teoriaț

actelor unilaterale" teoria mi$tă.#n teoria contractuală i-vorul oligaiilor camiale esteț

contractul &cesiunea de crean ă" delega ia imper%ect" stipula iaț ț ț

 pentru altul'"

otrivit teoriei actelor unilaterale i-vorul oliga iilor camialețeste actul juridic unilateral.eoria mi$tă consideră că oligaia trăgătorului %a ă deț ț

 ene%iciar se na!te dintr*un act juridic, iar %a ă de posesorulț

ulterior de ună credină, i-vorul acesteia este aparenaț ț

raportului juridic creat prin semnarea titlului.#n doctrina modernă, camia este considerată un act juridiccomple$, generator de e%ecte, care are un dulu i-vor:mani%estarea de voin ă a trăgătorului" legea.ț

ligaia tr ț ăgătorului are ca i-vor mani%estarea de voin ă aț

acestuia e$primată 0n camie. reptul ene%iciarului are cai-vor tot mani%estarea de voin ă a trăgătorului.ț

$ercitarea dreptului 0mpotriva celor care semnea-ă ulterior camia are ca i-vor, legea.Camia este, ca natură juridică, un act juridic comple$.$2. Cam-ia n al-Camia 0n al este o camie care nu cuprinde toate men iunileț

oligatorii prevă-ute de lege.Aen iunile lipsț ă sunt completate ulterior de către primitor saude către un posesor succesiv.oate %i lăsată 0n al orice men iune cu e$cep ia semnăturiiț ț

trăgătorului.Camia 0n al poate %i completată oricnd 0n termenul de treiani de la emitere.upă completare, camia devine per%ectă !i produce e%ecteleunei camii regulat emise.

$4. Acce*tarea cam-iei

• No iunea de acce*tare a cam-iei.ț

$ecutarea oligaiei prevț ă-ută 0n camie depinde de acordultrasului.cceptarea camiei este mani%estarea de voință a trasului princare acesta consimte să devină deitor !i se oligă să plăteascăla scaden ă suma de ani prevă-uă 0n camie.ț

liga ia trasului &acceptantului' este autonomț ă, literală,

astractă !i independentă de orice alt raport juridic e$istent0ntre tras !i trăgător.(. 5re+entare cam-iei la acce*tare. 

7/17/2019 COMERCAL Titlurile Com de Valoare

http://slidepdf.com/reader/full/comercal-titlurile-com-de-valoare 3/6

re-entarea camiei la acceptare are caracter %acultativ, posesorul camiei putnd să pre-inte camia direct pentru plată.e la această regulă, e$istă o e$cep ie. re-entarea camiei laț

acceptare este oligatorie 0n următoarele situa ii: cnd scaden aț ț

camiei a %ost stailită la un termen de la vedere, camiatreuind pre-entată pentru acceptare 0n termen de un an de laemitere" cnd trăgătorul ori girantul au convenit !i consemnat0n camie clau-a pre-entării camiei pentru acceptare, camiatreuind să %ie pre-entată 0n termenul stailit de către trăgător.3. Condi iile acce*tț 'rii cam-iei.Condi iile pentru acceptarea camiei sunt: pre-entarea camieiț

la acceptare de către posesor" pre-entarea camiei la acceptare

de către tras" pre-entarea camiei la acceptare pnă la scaden ă"ț pre-entarea camiei la acceptare 0n locul stailit.). orma 6i con inutul acce*t'rii cam-ieiț .cceptarea camiei repre-intă mani%estarea de voin ă a trasuluiț

că va plăti la scaden ă suma de ani consemnată 0n titlu.ț

cceptarea se %ace prin scrierea pe camie a e$presiei voi plăti, voi onora, acceptat sau prin simpla semnătură atrasului pe aceasta.cceptarea treuie să %ie datată pentru ca ene%iciarul să*!i

 poată păstra dreptul de regres. acă acceptarea este nedatată, posesorul poate, pentru a*!i men ine dreptul de regres, să cearăț

 printr*un protest să se constate lipsa datării acceptării.,. E#ectele acce*t'rii cam-iei.cceptarea camiei produce următoarele e%ecte: oliga iaț

trasului %a ă de posesorul camiei" oligaia trasului %a ă deț ț ț

trăgător.otrivit oliga iei trasului %aț ță de posesorul camiei, trasuldevine deitor !i oligat camial pentru plata la scaden ă aț

sumei men ionate 0n camie.ț

otrivit oligaiei trasului %aț ță de trăgător, trasul, prinacceptare, 0!i asumă oliga ia %a ă de trăgător, 0n ca-ul 0n careț ț

nu plăte!te ene%iciarului la scaden ă, !i trăgătorul se a%lă 0nț

 posesia titlului.0. Re#u+ul acce*t'rii cam-iei.acă trasul re%u-ă acceptarea camiei, declaraia de re%u-ț

treuie constată printr*un act autentic 0nainte de e$pirareatermenului pentru pre-entarea la acceptare &art. ++ * +9 dinLegea nr. 58/1934'.ctul de constatare a re%u-ului se nume!te protest deneacceptare.osesorul poate, 0n ca- de re%u- de acceptare, să e$ercitedreptul de regres 0mpotriva celorlal i oliga i camiali, c>iar ț ț

0nainte de scaden ă.ț

. Acce*tarea e7traordinar' a cam-iei.#n ca-ul 0n care trasul re%u-ă acceptarea camiei, legea a

 prevă-ut posiilitatea ca acceptarea camiei să se %acă de cătreo altă persoană &art. 4 din Legea nr. 58/1934'. asemenea acceptare se nume!te acceptare e$traordinară.;itua iile 0n care poate interveni acceptarea e$traordinar ț ă sunt:indicatul la nevoie" intervenientul pentru onoare.Bndicatul la nevoie este persoana indicată 0n camie de cătretrăgător, girant sau avalist.Bntervenientul pentru onoare este o persoană ce intervine din

 proprie ini iativă cu oca-ia dresării protestului de neacceptareț

de către tras.cceptarea e$traordinară are acele!i e%ecte ca !i acceptarea decătre tras, dar !i e%ecte speciale cu privire la ac iunea 0n regres.ț

%ectele speciale sunt: posesorul camiei nu poate să e$ercite0nainte de scaden ă dreptul de regres, dect 0n ca-ul 0n careț

indicatul la nevoie a %ăcut protest la pre-entarea camiei" posesorul camiei poate re%u-a acceptarea 0n ca-ulintervenientului pentru onoare, pier-nd dreptul de regres

0nainte de scaden ă.ț2. Revocarea acce*t'rii cam-iei.

rasul are dreptul de a revoca acceptarea &art.3( din Legea nr. 58/1934'.2evocarea se poate %ace prin stingereameniunii de acceptare de pe camie prinț

men iunea anulat scrisț ă pe camie !i semnată.$18. Tran"miterea cam-iei *rin %ir1. Elemente *reliminareLegea nr. 58/1934 a reglementat posiilitatea cadrepturile con%erite de camie să %ie transmise.peraiunea juridicț ă de transmitere a unor asemenea drepturi se nume!te gir &art. 13*(3 dinLegea nr. 58/1934'.(. No iunea %iruluiț

irul este actul juridic prin care o persoanădenumită girant, care este posesorul camiei,transmite către o altă persoană denumită giratar,

 printr*o declara ie scrisă !i semnată pe titlu !iț

 prin predarea titlului, toate drepturile născutedin respectivul titlu.ările 0n actul juridic de gir sunt: girantulț

&titularul dreptului !i posesorul titlului'"giratarul &orice persoană'.irul treuie să %ie dat, 0nainte de ajungereacamiei la scaden ă !i anterior protestului deț

neplată sau datei e$pirării termenului legal pentru dresarea protestului.3. Condi iile de validitate ale %iruluiț3.1. Elemente *reliminare.entru a %i valail girul treuie să 0ndeplineascăanumite condi ii.ț

ceste condiii sunt condi ii de %ondț ț !i condi iiț

de %ormă.3.(. Condi iile de #ond ale %irului.țCondi iile de %ond ale girului sunt de douț ătipuri: condi iile de %ond comune oricărui actț

 juridic , prevă-ute de art. 119 din ?ouluCodcivil &capaci ta tea de a contrac ta "consim ămntul valail al păr ilor" un oiectț ț

determinat, posiil i licit" cau-a valailă aș

oligaiilor'" condi iile de %ond specialeț ț

 prevă-ute de art. 14 din Legea nr. 58/1934 &girultreuie să %ie necondi ionat" girul treuie să %ieț

complet , neputndu*se gira par ial'.ț

3.3. Condi iile de #ormț ' ale %irului. #n ceea ce prive!te condiiile de %ormă aleț

girului, Legea nr. 58/1934 &art. 15' prevede că

girul treuie scris pe camie !i treuie să %iesemnat de girant.irul este valail c>iar dacă ene%iciarul nu estemen@ionat sau girantul a pus numai semnătura&gir 0n al'. #n acest din urmă ca-, girul pentru a%i valail, treuie să %ie scris pe camie.

$11. Cate%oriile de %iruri1. Elemente *reliminare.irul poate %i clasi%icat, 0n %unc ie de anumiteț

criterii 0n mai multe categorii.upă criteriul %ormei, sau indicării

 ene%iciarului, girul are următoarele %orme:girul plin sau complet 0n care se men ionea-ăț

numele ene%iciarului" girul 0n al care nu prevede numele giratarului" girul la purtător 0ncare ene%iciarul este desemnat prin posesia

titlului.(. 9irul n al-

Con%orm art. 15 din Legea nr. 58/1934, girulal este girul care nu arată numele giratarului.irul al este un gir simpli%icat 0n ceea ce

 prive!te %orma, %iind su%icient ca pe verso*ulcamiei să %ie semnătura girantului.3. 9irul la *urt'torCon%orm art. 14 alin. &3' din Legea nr. 58/1934,girul la purtător este ec>ivalent cu un gir 0n al.i%eren a dintre cele douț ă giruri constă 0n aceeacă 0n ca-ul girului la purtător, giratarul estedesemnat prin posesorul titlului 0n %ormula la

 pre-entare.). 9irurile im*ro*rii

irurile improprii sunt: girul cu clau-a nu laordinD" girul cu clau-a pentru procură" girulcu clau-a 0n garan ie" girul cu clau-a %ărăț

garanie.ț

#n girul cu clau-a nu la ordin, giratarul nu poate transmite camia mai departe &art. 13 alin.&(' din Legea nr. 58/1934'"#n ca-ul girului cu clau-a pentru procură,giratarul este doar mandatar pentru e$ercitareadrepturilor camiale neputnd să transmităcamia prin gir &art. () din Legea nr. 58/1934' "#n girul cu clau-a 0n garanie, camia este oț

garanie realț ă moiliară, giratarul putnd să sedespăguească 0n mod pre%erenial din sumaț

0ncasată &art. (1 din Legea nr. 58/1934'"irul cu clau-a %ără garan ie, are numai e%ectț

de legitimare a posesiunii titlului !i nuangajea-ă răspunderea girantului 0n ca- deneplată de către tras.$1(. E#ectele %irului1. Elemente *reliminare.irul produce următoarele e%ecte: e%ectultranslativ de drepturi" e%ectul constitutiv degaran ie" e%ectul de legitimare.ț

(. E#ectul tran"lativ de dre*turi al %irului.rin gir se transmit drepturile născute dincamie &art. 1+ din Legea nr. 58/1934'.ransmiterea se %ace att 0n privin a drepturilor ț

generate de raportul camial &dreptul la platasumei de ani" dreptul de a pre-enta camia laacceptare !i la plată" dreptul de a e$ercitaregresul" dreptul de a transmite camia', ct !i0n privin a drepturilor accesorii dacă e$istăț

&dreptul de ipotecă" dreptul de garan ie realăț

moiliară'.3. E#ectul de %aran ie al %iruluițrin gir, girantul 0!i asumă oliga ia de a garantaț

acceptarea !i plata camiei &art.1 din Legea nr.58/1934'.#n ca-ul 0n care trasul re%u-ă acceptarea !i platacamiei, girantul răspunde %a ă de giratar !i %a ăț ț

de posesorii ulteriori ai titlului.). E#ectul de le%itimare al %irului.rin transmiterea camiei prin gir, giratarul esteconsiderat creditor !i legitimat să e$ercitedrepturile prevă-ute 0n camie &art.18 dinLegea nr. 58/1934'.$13. Avalul cam-iei1. No iunea de aval al cam-iei.țLegea nr. 58/1934 cuprinde dispo-i ii cu privireț

la garantarea camiei prin aval &art. 33'.#n literatura juridică, avalul a %ost de%init 0n mai

multe %eluri.

valul este actul juridic prin care o persoan ă, numită avalist, seoligă să garante-e oliga ia asumată de unul dintre deitoriiț

camiali, numit avali-at.valul conine angajamentul unei tere persoane, numitț ț ăavalist, prin care se oligă să %acă plata camiei, garantndast%el e$ecutarea oliga iei de către cel ce treuia să plătească,ț

numit avali-at.Considerăm că avalul este actul juridic prin care o persoanănumită avalist se oligă 0n solidar cu ceilal i semnatari aiț

camiei, să garante-e oliga ia de plată a camiei, asumată deț

către o altă persoană denumită avali-at, care are calitatea dedeitor camial.(. Su-iectele avalului cam-iei

ăr ile 0n actul juridic de aval sunt: avalistul" avali-atul.țvalistul poate să %ie un semnatar al camiei sau o ter ăț

 persoană &art. 33 alin. &(' din Legea nr. 58/1934'.Calitatea de avali-at o poate avea trăgătorul, trasul, acceptantulsau girantul.3. Natura &uridical a avalului cam-ieivalul este o oliga ie autonomț ă !i astractă supusă regimului

 juridic al camiei.l nu este o garan ie de genul %idejusiunii, c>iar dacț ă prin el segarantea-ă o oliga ie.ț

rin aval, posesorul camiei are un nou deitor.). Condi iile de validitate ale avalului cam-ieiț).1 Condi iile de #ond.țvalul, ca act juridic, treuie să 0ndeplinească acele condi ii deț

%ond generale impuse de art. 119 din ?CC pentru validitateaoricărui act juridic, i anume: capacitatea de a contracta"ș

consim ămntul păr ilor" un oiect determinat i licit" o cau-ăț ț ș

valailă a oliga iilor.ț

Condi iile de %ond speciale ale avalului sunt: avalul treuie sț ă%ie necondi ionat" avalul nu poate cuprinde clau-e contrareț

naturii sale.).(. Condi iile de #ormț '.valul se 0nc>eie 0n %ormă scrisă. l treuie consemnat pecamie sau pe adaos, deoarece, dacă se dă pe un 0nscris separatare regimul unei %idejusiuni.$primarea avalului se %ace prin cuvinte ca pentruaval,pentru garanie, pentru siguranț ță, sau prin simplasemnătură a avalistului pe camie.#n men iunea re%eritoare la aval treuie sț ă se indice persoana 0n%avoarea căreia s*a %ăcut avalul, deoarece 0n lipsa indica iilor seț

consideră că avalul s*a dat pentru trăgător &art. 34 alin. &4' dinLegea nr. 58/1934'.,. E#ectele avalului cam-iei,.1. Dre*turile avali"tului.repturile avalistului, dacă plăte!te camia, sunt drepturile

născute din camie, adică drepturile reale !i garan iile.ț

#n calitatea sa de deitor 0n regres, el se poate 0ndrepta după cea plătit camia, 0mpotriva tuturor celor oligai sau numai aț

unora dintre ei.5.(. liga iile avalistului.ț

liga iile avalistului sunt: oliga iile %idejusorului din dreptulț ț

comun, cu e$cep ia celor care sunt incompatiile cu camia"ț

oligaia %aț ță de posesorul camiei !i %a ă deț

deitorii de regres &oliga ia de a garanta plata !i acceptareaț

camiei" oligaia de a răspunde %a ă de posesorul camiei !iț ț

%a ă de giratarii ulteriori'.ț

$1). 5lata cam-iei1. Elemente *reliminare.lata camiei se %ace la scaden ță. re-entarea unei camii la

 plată se poate %ace 0n original sau prin trunc>iere. % ectuarea plă ii camiei parcurge anumite secven e !i se des%ă!oară 0nț ț

anumite condi ii !i după anumite reguli.ț(. 5re+entarea cam-iei la *lat'

7/17/2019 COMERCAL Titlurile Com de Valoare

http://slidepdf.com/reader/full/comercal-titlurile-com-de-valoare 4/6

#n art. 4+1 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 sunt prevă-ute douămodalită i de pre-entare la plată a unei camii: 0n original" prinț

trunc>iere.#n primul ca-, pentru plata sumei din camie, treuie

 pre-entată camia la plată. re-entarea treuie să %ie reală !ie%ectivă !i %ăcută celui care are oliga ia de plată.ț

#n cel de*al doilea ca-, pre-entarea la plată a unei camii printrunc>iere este posiilă doar pentru camiile acceptate.Con%orm dispo-i iilor art. 4+1 alin. ( din Legea nr. 58/1934,ț

trunc>ierea desemnea-ă un procedeu in%ormatic care constă 0nurmătoarele opera@iuni succesive: transpunerea 0n %ormatelectronic a in%orma@iilor relevante de pe camia originală"

reproducerea imaginii camiei originale 0n %ormat

electronic" transmiterea in%orma@iei electronice o@inute prinopera@iunile anterior men ionate către institu@ia de creditț

 plătitoare.ransmiterea către institu@ia de credit plătitoare a in%orma@iilor relevante !i a imaginii camiei, prin trunc>iere, treuiereali-ată ast%el 0nct să se asigure autenticitatea !i integritateaacestora, prin utili-area oricăror procedee te>nice admise delege.E Aomentul pre-entării la plată este momentul recep@ionării decătre institu@ia de credit plătitoare, respectiv de către un sistemde plă@i a in%orma@iilor relevante pentru trunc>iere !i a imaginiielectronice a respectivei camii.  re-entarea la plată a unei camii prin trunc>iere produceacelea!i e%ecte juridice ca !i pre-entarea la plată a camieioriginale, cu condi@ia ca aceasta din urmă să %i %ost emisă curespectarea prevederilor legii.Bnstitu@iile de credit pot recurge la procedeul trunc>ierii, cucondi@ia ca 0ntre ele să e$iste o conven@ie prealailF 0nconte$tul unui aranjament de plată sau o conven@ie constnd 0naderarea lor la un sistem de plă@i.3. :ene#iciarul *l' ii cam-ieițene%iciarul plă ii camiei este posesorul acesteia care poate %iț

cel indicat de trăgător sau giratarul.). 5l'titorul cam-ieilata camiei poate %i %ăcută de către trasul acceptant sau decătre altă persoană indicată 0n camie, ori de către avalistultrasului.,. Data *l' ii cam-ieițata plă ii camiei este cea determinată prin titlu sau dataț

determinată ulterior.ermenul de pre-entare la plată este de un an de la emitere sautermenul %i$at de trăgător sau girant &art. 3 din Legea nr.58/1934'.0. Locul *l' ii cam-ieițlata camiei se %ace la locul !i adresa indicate 0n camie.

acă nu s*a indicat locul, plata se %ace la domiciliul trasului, al persoanei indicate să plătească pentru el sau al intervenientului&art. 4( din Legea nr. 58/1934'.. Vala-ilitatea *l' ii cam-ieițentru ca plata camiei să %ie valailă, treuie 0ntruniteanumite condi ii:ț  plata să %ie %ăcută la scaden ă"ț

 plătitorul să aiă capacitatea de a %ace plă i" plata să se %i %ăcutț

legal.2. E#ectele *l' ii cam-ieiț%ectele plă ii camiei sunt di%erite.ț

acă plata s*a %ăcut de către trasul acceptant, plata stingeoliga iile tuturor oliga iilor camiali &trăgător, tras, girant,ț ț

etc.'.acă plata este %ăcută de către un deitor 0n regres, ea stingenumai oliga iile care %igurea-ă pe titlu după deitorul care aț

 plătit &pentru giran ii succesivi !i avali!tii lor'.ț

4. 5ro-a *l' ii cam-ieiț

roa plă ii se %ace cu men iunea ac>itat pe camie !i cuț țremiterea c>itan ei .ț

$1,. Con"ecin ele ne*lț ' ii cam-ieiț1. Elemente *reliminare.#n siua ia 0n care camia este re%u-atț ă la plată,

 posesorul acesteia poate să*!i valori%icedrepturile 0n două modalită i: prin mijloaceț

camiale " prin mijloace e$tracamiale.(. Mi&loacele cam-iale.Aijloacele camiale sunt proceduri speciale

 prin care se valori%ică drepturile camiale.c iunile camiale sunt de urmț ătoarele tipuri :ac iunile camiale" e$ecutarea camială.ț

c iunile camiale sunt ac iuni directe &cereriț ț

de c>emare 0n judecată 0ndreptate 0mpotriva

celor direct oliga i la plată' sau ac iuni 0nț țregres &ac iuni contra oricăror al i oligaiț ț ț

camiali dect cei direct oliga i'.ț

$ecutarea camială este procedura specială devalori%icare a drepturilor camiale.3. Mi&loacele e7tracam-iale. Aijloacele e$tracamiale sunt aciuniț

reglementate de dreptul comun, prin care sevalori%ică drepturile re-ultate din raporturi

 juridice civile !i comerciale &e$emplu: ac iuneaț

de 0mogăire %ără justă cau-ă" aciuneaț ț

cau-ală'.

$ 10. Re%re"ul1. Elemente *reliminare.otrivit art. 48, lit. a din Legea nr. 58/1934,dacă la scadenă plata nu a avut loc, posesorulț

 poate e$ercita dreptul de regres 0mpotrivagiranilor, trăgătorului !i a celorlal i oliga i.ț ț ț

2egresul poate %i e$ercitat c>iar 0nainte descadență 0n următoarele situa ii: dacă acceptareaț

a %ost re%u-ată 0n total sau 0n parte" 0n ca- de%aliment al trasului" 0n ca- de %aliment altrăgătorului.osesorul camiei 0!i poate valori%ica drepturilede regres pe cale judiciară sau e$trajudiciară.eci, regresul este un mijloc de valori%icare adrepturilor re-ultate din camie.(. Condi ii de e7ercitare.ț$ercitarea regresului se poate %ace curespectarea anumitor condi ii: pre-entareaț

camiei la scadență pentru plată !i re%u-area plă ii de către tras" constatarea re%u-ului de platăț

 prin dresarea protestului" avi-area deitorilor deregres.

resarea protestului, adică a 0nscrisului princare se %ace re%u-ul se %ace de către e$ecutorul

 judecătoresc sau de către notarul pulic.rotestul treuie să cuprindă : data 0ntocmirii"numele !i prenumele celui care a cerut0ntocmirea protestului" numele !i prenumele

 persoanelor 0mpotriva cărora s*a 0ntocmit"transcrierea camiei" somaia de plată"ț

răspunsurile primite" semnătura persoanei carel*a 0ntocmit.vi-area deitorilor 0n regres este opera iuneaț

de 0ncuno!tiin are de către posesorul camiei aț

girantului !i a trăgătorului despre neacceptareasau neplata camiei.Giecare girant treuie să 0ncuno!tiin e-e girantulț

său despre 0ncuno!tiin area primită.ț

3. O-iectul re%re"ului.

iectul regresului constă 0n: oiectulregresului e$ercitat de posesorul camiei"

oiectul regresului e$ercitat de către un deitor de regres.iectul regresului e$ercitat de posesorulcamiei poate %i: suma de ani men ionatț ă 0ncamie neacceptată sau neplătită !i donda

 pnă la scaden ă" suma de ani repre-entndț

donda legală pentru capital de la scaden ăț pnă la plată" c>eltuielile pentru protest,avi-area, etc.iectul regresului e$ercitat de către un deitor de regres poate %i: suma plătită" donda legalăla suma plătită de la plată pnă la 0ncasareacrean ei" c>eltuielile pentru recuperarea sumei.ț

). Re%re"ul la "cadenț'. reptul de regres se e$ercită la scaden ă dacăț

trasul re%u-ă plata camiei.acă trasul re%u-ă justi%icat plata camiei,atunci dreptul la regres nu este desc>is.,. Re%re"ul nainte de "cadenț'$istă situaii cănd posesorul camiei poate săț

e$ercite dreptul de regres 0nainte de scaden ă.ț

ceste situa ii sunt prevț ă-ute 0n art. 48 dinLegea nr. 58/1934 !i constau 0n: re%u-ulacceptării camiei" di%icultăi de plată aleț

trasului" %alimentul trăgătorului.

$ 1. E7ecutarea cam-ial'1. No iunea de titlu e7ecutoriu a cam-iei.țosesorul camiei poate alege e$ecutarea silită0n a-a camiei care este titlu e$ecutoriu.Haloarea de titlu e$ecutoriu a camiei este datăde lege &art. 53 * 54 !i art. 5 din Legea nr.58/1934'. Camia nu treuie investită cu%ormulă e$ecutorie.• Condi iile e7ecutț 'rii cam-iale.

Condiiile e$ecutț ării camiale sunt: dreptul lae$ecutare să apar ină posesorului camiei"ț

camia să %ie valailă %ormal" să %ie 0ndeplinitecondi iile pentru e$ercitarea unei ac iuniț ț

camiale !i pentru declararea regresului"drepturile camiale să nu %ie prescrise.3. ormalit' i de e7ecutare.ț3.1. Soma ia de *latț '.entru e$ecutarea e%ectivă, creditorul treuie să*l some-e pe deitor, prin intermediule$ecutorului judecătoresc, cu o soma ie deț

 plată.Celelalte %ormalită i de e$ecutare sunt cele dinț

dreptul comun.3.(. O*o+i ia la e7ecutarețeitorul poate %ace opo-i ie la e$ecutare 0nț

termen de 5 -ile de la primirea soma iei.ț

po-i ia se introduce la judecț ătoria care ainvestit camia.po-i ia se judecț ă 0n condi iile prevă-ute deț

Codul de procedură civilă.3.3 Su"*endarea e7ecut'rii.Bnstana poate suspenda e$ecutarea cndț

deitorul nu recunoa!te semnătura de pe camiesau procură.;uspendarea operea-ă dacă se 0nscrie 0n %alsdeitorul.Creditorul poate solicita măsuri asiguratorii.

$ 12. $cep iile camiale.ț

eitorul poate opune anumite e$cep ii dacț ă posesorul a lucratcu ună !tiin ă 0n pagua deitorului &art. 19 din Legea nr.ț

58/1934'.ceste e$cep ii sunt: e$cep ii oiective" e$cep ii suiective.ț ț ț

$cep iile oiective care sunt de douț ă tipuri: e$cep ii oiectiveț

asolute care pot %i invocate 0mpotriva oricui &e$.:nevalailitatea camiei, prescrip ia dreptului la ac iune, etc.'"ț ț

e$cep ii oiective relative pe care anumi i deitori le pot opuneț ț

oricăruia dintre posesori &e$.: nevalailitatea oliga ieiț

camiale" %alsi%icarea semnăturilor etc.'"$cep iile suiective privesc persoana posesorului camiei sauț

a raportului %undamental !i se clasi%ică 0n: e$cep ii suiectiveț

asolute pe care orice deitor camial le poate opune anumitor 

 posesori ai camiei &e$.: incapacitatea posesorului, %alimentul posesorului'" e$cep ii suiective relative care privesc unț

anumit raport camial &e$.: viciile de consim ămnt" raportulț

 juridic %undamental'.$cep iile treuie %ormulate la primul termen de 0n% ț ă i!are.ț

$ 14. c iunile e$tracamiale.ț

osesorul camiei poate să %olosească pentru satis%acereadrepturilor sale !i ac iuni de drept comun denumite mijoaceț

e$tracamiale.ceste ac iuni sunt: ac iunea cau-alț ț ă" ac iunea de 0mogă ireț ț

%ără justă cau-ă.$ercitarea aciunii cau-ale se %ace cu 0ndeplinireaț

următoarelor condi ii: să se %acă dovadă cu protestul că nu s*aț

acceptat sau %ăcut plată" posesorul să o%ere deitoruluirestituirea camiei prin depunerea acesteia la gre%a instan eiț

sesi-ate cu aciun ea cau-ală.ț

$ercitarea ac iunii de 0mogț ă ire %ără justă cau-ă se %ace dacăț

sunt 0ndeplinite următoarele condi ii: posesorul camiei nu areț

ac iune cau-ală 0mpotriva deitorilor cau-ali"posesorul are unț

titlu valail" posesorul a pierdut toate ac iunile camiale prinț

decădere sau prescrip ie"ț e$istă o 0mogă ire pe nedrept a unor ț

deitori" e$istă un prejudiciu su%erit de posesori.ermenul de introducere a ac iunii de 0mogț ă ire %ără justăț

cau-ă este de un an de la data pierderii ac iunii camiale &art.ț

94 din Legea nr. 58/1934'.

SEC IUNEA 3. :iletul la ordinȚ$1. No iunea de -ilet la ordinț1. Re%lementare &uridic'.Cadrul de reglementare juridică privind iletul la ordin este datde Legea nr. 58/1934 asupra camiei !i iletului la ordin.#n art. 1) * 14) din Legea nr. 58/1934 e$istă dispo-i ii privind:ț

elementele iletului la ordin" emiterea iletului la ordin" plata iletului la ordin.(. De#ini ia -iletului la ordin.țLegea nr. 58/1934 nu dă o de%ini ie a iletului la ordin, dar 0nț

doctrină e$istă mai multe de%ini ii ale acestuia.ț

iletul la ordin este un 0nscris prin care o persoană numităemitent sau suscriitor, se oligă să plătească la scaden ă oț

sumă de ani unei alte persoane numită ene%iciar, sau laordinul acesteia.iletul la ordin este un 0nscris * titlu de credit, prin care o

 pesoană numită emitent se oligă să plătească o sumă de anila scaden ă, altei persoane, numită ene%iciar, sau la ordinulț

acesteia.iletul la ordin este titlu de credit prin care emitentul se oligăsă plătească ene%iciarului sau la ordinul acestuia, o sumă de

 ani, la scaden ă, 0ntr*un anumit loc.ț

iletul la ordin este un 0nscris prin care o persoană, numităemitent sau sucriitor, se oligă să plătească o sumă de ani lascaden ă unei alte persoane numită ene%iciar sau la ordinulț

acesteia.#n toate de%ini iile pre-entate se poate oserva cț ă sunt surprinseelementele necesare pentru cali%icarea no iunii de ilet la ordinț

7/17/2019 COMERCAL Titlurile Com de Valoare

http://slidepdf.com/reader/full/comercal-titlurile-com-de-valoare 5/6

ca titlu comercial de valoare, respectiv: participan ii la raportulț

 juridic &emitentul, ene%iciarul' " oiectul iletului la ordin,adică presta iile la care se oligă păr ile &plata unei sume deț ț

 ani'" calitatea de 0nscris care 0ncorporea-ă drepturi !i oliga ii.ț

Considerăm că prin ilet la ordin se 0n elege acel 0nscris,ț

denumit !i titlu, prin care o persoană denumită emitent seoligă să plătească unei alte persoane denumită ene%iciar, latermenul scadent sau la ordinul acesteia, o sumă de anideterminată.$(. Caracterele &uridice ale -iletului la ordiniletul la ordin are două categorii de caractere: caracterelegenerale ale titlurilor de credit" caractere speci%ice.Caracterele generale ale iletului la ordin sunt: caracterul

constitutiv de drepturi" caracterul %ormal" caracterul literal"caracterul autonom.Caracterele speci%ice ale iletului la ordin sunt: este un titlu decredit" este un titlu complet" este un titlu la ordin" este un titlucare are ca oiect plata unei sume de ani" este un titlu astract"crea-ă oliga ii necondi ionale" crea-ă oliga ii solidare.ț ț ț

$3. unc iile -iletului la ordințiletul la ordin, ca titlu comercial de valoare, are următoarele%unc ii: %unc ia de instrument de plată" %unc ia de instrument deț ț ț

credit" %unc ia de garantare a e$ecutării unor oliga ii.ț ț

iletul la ordin are %unc ia de instrument de platț ă deoarece prinintermediul ei se sting datorii !i se evită plata cu numerar,

 putnd %i utili-ată 0n lan 0ntre mai mul i creditori, deitori !iț ț

 ene%iciari"iletul la ordin are %unc ia de instrument de credit, deoareceț

 prin intermediul lui deitorul ene%icia-ă de credit pnă lascade ă.ț

iletul la ordin are %unc ia de garantare a e$ecutț ării unor oliga ii deoarece iletul la ordin este un instrument care*lț

garantea-ă pe creditor 0n privin a e$ecutării oliga iei.ț ț

$). Condi iile de validitate ale -iletului la ordinț

• Identi#icarea condi iilor de validitate.ț

entru a produce consecin e juridice valaile, iletul la ordinț

treuie să 0ndeplinească anumite condiii de %ond !i de %ormăț

impuse de lege.#n Legea nr. 58/1934 nu e$istă dispo-i ii speciale care săț

impună condi iile de %ond !i de %ormă ale iletului la ordin,ț

%iind aplicaile 0n această materie regulile din dreptul comun.(. Condi iile de #ond ale -iletului la ordin.țiletul la ordin, ca act juridic treuie să 0ndeplinească acelecondi ii de %ond prevă-ute 0n art. 119 din ?CC, pentruț

validitatea oricărui contract, i anume: capacitatea de aș

contracta" consim ămntul păr ilor" un oiect determinat iț ț ș

licit" o cau-ă valailă a oliga iilor.ț

3. Condi ii de #ormț ' ale -iletului la ordin.

iletul la ordin treuie să %ie elaorat 0n % orma unui 0nscris.$,. Cu*rin"ul -iletului la ordin.iletul la ordin treuie să cuprindă ca men iuni oligatorii &art.ț

1)4 *1)5 din Legea nr. 58/1934': denumirea de ilet la ordinconsemnată 0n 0nsu!i te$tul acestuia" promisiuneanecondi ionată de a plăti o sumă de ani determinată" scaden aț ț

 plă ii cu preci-area datei"ț locul unde treuie %ăcută plata"numele celui căruia i se va plăti sau la ordinul

căruia se va plăti" data !i locul emiterii iletului la ordin"semnătura emitentului.acă nu s*a trecut data scaden ei, iletul la ordin este plătiil laț

vedere.#n ca-ul 0n care lipse!te locul plă ii, atunci acesta este loculț

emisiunii iletului.acă nu s*a 0nscris locul emiterii, se consideră că acesta estecel arătat lngă numele emitentului.

$0. 9irul -iletului la ordinirul iletului la ordin are acela!i regim ca !i girul camiei.

irul iletului la ordin este actul juridic princare posesorul iletului la ordin &girantul'transmite altei persoane &giratar' drepturilenăscute din titlu, %ăcnd o declara ie 0nscrisă peț

titlu su semnătură !i prednd titlul.$. Avalul -iletului la ordinvalul iletului la ordin are acela!i regim ca !iavalul camiei.valul este un act juridic prin care o persoană&avalist' se oligă să garante-e oligaiaț

asumată de unul dintre deitorii iletului laordin &avali-atul'.valul treuie să preci-e- pentru cine s*a dat,

deoarece 0n ca- contrar se consideră că a %ostdat emitentului.

$2. 5lata -iletului la ordinlata iletului la ordin are acela!i regim ca !i

 plata camiei.lata se %ace de către emitent la scaden ă.ț

 ?u este necesară pre-entarea iletului la ordin pentru acceptare.acă iletul la ordin are scaden a la un timp deț

la vedere, posesorul treuie să pre-inte iletul laordin pentru vi-ă 0n termen de un an de laemitere.2e%u-ul emitentului de a pune vi-a se constată

 prin protest a cărui dată este punct de plecare pentru termenul la vedere &art. 19 din Legea nr.58/1934'.acă nu se plăte!te la scaden ă suma de ani dinț

 iletul la ordin, posesorul are dreptul laac iunile camiale de valori%icare a drepturilor ț

sale.iletul la ordin care 0ntrune!te condi@iile

 prevF-ute 0n art. 1)4*1)5 din Legea nr. 58/1934 poate %i pre-entat la plată prin trunc>iere, 0ncondi@iile stailite pentru camie, cu e$cep@iacondi@iei re%eritoare la acceptare, producndtoate e%ectele pe care legea le recunoa!te

 iletului la ordin original.

SEC IUNEA ). CeculȚ$1.No iunea de cecț1. Re%lementare &uridic'.Cadrul de reglementare juridică privind ceculeste dat de prevederile Legii nr. 59/1934 asupracecului.

#n art. 1* 89 din Legii nr. 59/1934 e$istădispo-i ii privind: elementele cecului"ț

transmiterea cecului" avali-area cecului" platacecului" di%eritele tipuri de cecuri.(. De#ini ia cecului.ț#n Legea nr. 59/1934 nu se dă o de%iniie aț

cecului, dar doctrină e$istă mai multe de%iniiiț

ale cecului.Cecul este un 0nscris care con ine ordinul dat deț

emitentul cecului numit trăgător, unei ănci lacare are disponiil ănesc numită tras, de a plătio sumă de ani unui ene%iciar la pre-entareatitlului.Cecul este un 0nscris prin care o persoanănumită trăgător dă ordin necondi ionat uneiț

 ănci sau unei institu ii de credit numită tras, săț

 plătească la vedere o sumă de ani 0n %olosul

unei alte persoane, numită ene%iciar.

Cecul este 0nscrisul, purtnd această denumire prin care trăgătorul dă ordin necondi ionat uneiț

 ănci să plătească la vedere o sumă determinată.Cecul este un 0nscris prin care o persoanănumită trăgător dă ordin unei ănci la care areun disponiil ănesc numită tras, să plătească la

 pre-entarea titlului, o sumă de ani unei alte persoane numită ene%iciar.#n ese nță , toa te de%ini i i le surprindț

componentele cecului ca titlu comercial devaloare, respectiv: participan ii la raportulț

 juridic privind cecul &trăgător, tras, ene%iciar'"oiectul cecului &plata unei sume de ani'"

calitatea de 0nscris.Considerăm că prin cec se 0n elege acel 0nscrisț

denumit !i titlu prin care o persoană denumitătrăgător &emitent' dă un ordin necondi ionatț

unei ănci denumită tras, la care are undisponiil ănesc, să plătească la vedereatitlului, o sumă de ani unei alte persoanedenumită ene%iciar.

$(. Ra*ortul &uridic %enerat de cec1. Su-iectele ra*ortului &uridic %enerat decec.ăr ile raportului juridic generat de cec sunt:ț

trăgătorul &emitentul' care dă dispo-i ie ănciiț

&trasului' să %acă plata" trasul care prime!teordinul de a plăti o sumă de ani determinată"

 ene%iciarul, posesorul titlului sau ter aț persoană care 0ncasea-ă la scaden ă sumaț

indicată.(. O-iectul ra*ortului &uridic %enerat de cec.2aportul juridic generat de cec are ca oiectconduita păr ilor, adică ac iunea la care esteț ț

0ndrituit suiectul activ !i cea la care este inutț

suiectul pasiv.iectul raportului juridic menionat esteț

ac iunea tr ț ăgătorului asupăra trasului.• Con inutul ra*ortului &uridicț

%enerat de cec.Con inutul raportului juridic generat de cecț

constă 0n totalitatea drepturilor !i oliga iilor peț

care le au păr ile acestuia.ț

răgătorul are dreptul de a solicita trasului să plătească suma men ionată 0n cec.ț

rasul are oligaia de a %ace plata cț ătre ene%iciar.ene%iciarul are dreptul la 0ncasarea sumei de

 ani de la tras.$3. Caracterele &uridice ale ceculuiCecul are două categorii de caractere:caracterele generale ale titlurilor comerciale devaloare" caractere speci%ice.

Caracterele generale ale cecului sunt: caracterulconstitutiv de drepturi" caracterul %ormal"caracterul literal" caracterul autonom.Caracterele speci%ice ale cecului sunt : ceculeste un titlu de credit " cecul este un titlu laordin " cecul este un titlu care are ca oiect plataunei sume de ani " cecul este un titlu astract.$). unc iile ceculuițCecul este un titlu comercial de valoare care0ndepline!te următoarele %unc ii: %unc ia deț ț

instrument de plată" %unc ia de instrument dețcredit" %unc ia de instrument de retagere deț

%onduri din cont.

Cecul are %unc ia de instrument de platț ă deoarece prinintermediul ei se sting datorii !i se evită plata cu numerar,

 putnd %i utili-ată 0n lan 0ntre mai mul i creditori, deitori !iț ț

 ene%iciari"Cecul are %unc ia de instrument de credit, deoarece prinț

intermediul lui deitorul ene%icia-ă de credit pnă la scadeă.ț

Cecul are %unc ia de garantare a e$ecutț ării unor oliga iiț

deoarece el este un instrument care*l garantea-ă pe creditor 0n privin a e$ecutării oliga iei.ț ț

$,. 5remi"ele &uridice ale emiterii ceculuiremisele juridice ale emiterii cecului sunt: e$isten ațdisponiilului 0n ancă, adică trăgătorul poate emite ceculnumai dacă are la ancă un disponiil pentru e%ectuarea de plă iț

de către ancă iar acesta să %ie prealail emiterii !i să %ie devaloarea cecului" e$isten a unei conven ii 0ntre trăgător &client'ț ț

!i ancă pentru emiterea de cecuri.$0. Condi iile de validitate ale ceculuiț1. Condi iile de #ond ale cecului.țCecul, ca act juridic, treuie să respecte acele condi ii de %ondț

 prevă-ute 0n art. 119 din ?CC, pentru validitatea oricăruicontract, i anume: capacitatea de a contracta" consim ămntulș ț

 păr ilor" un oiect determinat i licit" o cau-ă valailă aț ș

oliga iilor.ț

(. Condi iile de #ormț ' ale cecului.Cecul treuie să %ie elaorat 0n %ormă scrisă !i să cuprindămen iunile oligatorii prevă-ute de lege.ț

$. Cu*rin"ul ceculuiAen iunile oligatorii ale cecului sunt, con%orm art. 1 din Legiiț

nr. 59/1934, următoarele: denumirea de cec consemnată pete$tul cecului, e$primată 0n lima %olosită pentru redactareaacestui titlu &pct. 1'" ordinul necondi ionat de a plăti o anumităț

sumă de ani&pct. ('" numele celui care treuie să plătească,adică al trasului &anca' &pct. 3'" arătarea locului unde treuie%ăcută plata, preci-area localită ii, 0n asen a preci-ării, loculț ț

%iind cel men ionat lngă denumire sau locul centrului principalț

de actvitate dacă lipse!te !i cel de*al doilea loc &pct.4'" arătareadatei !i a locului emiterii &anul, luna, -iua !i localitatea' &pct.5'" semnătura celui care emite cecul &trăgătorul' cu nume,

 prenume sau %irmă scrisă 0n 0ntregime sau prescurtată &pct.+'"numele trăgătorului, respectiv numele !i prenumele, 0n clar, ale

 persoanei %i-ice sau denumirea persoanei juridice ori a entită@iicare se oligF. #n ca-ul 0n care numele trăgătorului depă!e!tespa@iul alocat pe titlu, se vor 0nscrie pe cec primele caracteredin numele !i prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului,0n limita spa@iului special alocat, %ără ca prin aceasta să seatragF nulitatea cecului &pct.'" codul trăgătorului, respectiv unnumăr unic de identi%icare, preluat din documentele de

identi%icare sau de 0nregistrare ale trFgFtorului &pct.8'sen a uneia dintre men iunile prevț ț ăvute de lege conduce laine$isten a cecului, e$ceptnd situa iile cnd legea dispuneț ț

alt%el.$2. Tran"miterea cecului

• Identi#icarea modalit' ilor de tran"mitere aț

ceculuiCecul, ca titlu comercial de valoare poate %i transmis de către

 ene%iciar.Aodalită ile de transmitere sunt di%erite după cum cecul este laț

ordin, la purtător sau nominativ.• Tran"miterea cecului la ordin.

Cecul la ordin poate %i transmis prin gir &art. 15 din Legea nr.59/1934'.irarea cecului poate %i %ăcută 0n %olosul trăgătorului sau aloricărui alt oligat &art. 15 din Legea nr. 59/1934'. irul treuie scris pe cec !i treuie să %ie semnat de girant.

irul este valail c>iar dacă ene%iciarul nu este men@ionat saugirantul a pus numai semnătura &gir 0n al'. #n acest din urmă

7/17/2019 COMERCAL Titlurile Com de Valoare

http://slidepdf.com/reader/full/comercal-titlurile-com-de-valoare 6/6

ca-, girul, pentru a %i valail, treuie să %ie scris pe cec. &art. 1din Legea nr. 59/1934'.irul transmite toate drepturile re-ultnd din cec &art. 18 dinLegea nr. 59/1934'.• Tran"miterea cecului la *urt'tor. Cecul este la purtător cnd este stipulat plătiil la purtător !icnd nu arată ene%iciarul &art. 5 din Legea nr. 59/1934'.Cecul la purtător se transmite prin simpla tradi iune a titlului.ț

• Tran"mitere cec nominativ.

Cecul este nominativ cnd cuprinde numele ene%iciarului saumen iunea nu la ordin sau o e$presie ec>ivalentț ă.Cecul nominativ se transmite prin cesiune de creanță.

$4. Avalul cecului1. No iunea de aval al cecului.ț  lata cecului poate %i garantată

 prin aval &art. (+ alin. &1' din Legea nr. 59/1934'. ceastăgaran ie poate %i dată pentru toată suma sau par ial.ț ț

valul poate %i %ăcut de către o ter ă persoană sau de către unț

semnatar al cecului &art. (+ alin. &(' din Legea nr. 59/1934'.rasul nu poate avali-a cecul.(. Condi iile avalului cecului.ț  otrivit art. ( din Legea nr.59/1934, avalul se dă pe cec. l se e$primă prin cuvintele:Ipentru avalJ sau orice %ormă ec>ivalentă !i este semnat deavalist.valul treuie să arate pentru cine este dat. #n lipsa acesteiarătări el se socoteste dat pentru tragator.

3. E#ecte avalului cecului. valistul are acelea!i oliga ii ca !iț

 persoana pentru care a dat avalul &art. (8 din Legea nr.59/1934'.

acă avalistul a plătit cecul, el donde!te drepturile născutedin cec 0mpotriva persoanei pentru care a garantat, ct !i0mpotriva celor care sunt inuti %a ă de acesta 0n temeiul ceculuiț ț

&art. (8 alin. 3 din Legea nr. 59/1934'.$18. 5lata cecului1. 5re+entarea la *lat'. Cecul este plătiil la vedere. lata cecului se %ace la

 pre-entarea de către posesor a cecului la ancă &tras' pentru plată.• Termenele de *re+entare la *lat'.

ermenele de pre-entare la plată a cecului sunt potrivit, art. 3)din Legea nr. 59/1934, următoarele: 15 -ile, dacă este emis!i plătiil 0n 2omnia" 3) de -ile, dacă este emis 0ntr*o arăț

străină din uropa !i este plătiil 0n 2omnia" ) de -ile, dacăeste emis 0ntr*o ară străină din a%ara uropei.ț

ermenele se socotesc din -iua de emitere ar ătată 0n cec. ?epre-entarea cecului pentru plată 0n termenele men ionate areț

ca e%ect pierderea dreptului de regres 0mpotriva giran ilor dacățtrasul nu a %ăcut plata &art. 3) alin. 1 din Legea nr. 59/1934'.

$11. Ne*lata cecului. ?eplata cecului atrage drept conscință desc>iderea pentru posesor a căilor ac iunii 0n regres 0mpotriva giran ilor,ț ț

trăgătorului !i a celorlal i oliga i de regres &art. 43 din Legeaț ț

nr. 59/1934'.2e%u-ul de plată se poate constata prin protest &act autentic' sau

 printr*o declara ie ec>ivalentă a trasului datată !i scrisă sauț

 printr*o declara ie datată a unui o%iciu de compensa ie.ț ț

rotestul sau constatarea ec>ivalentă treuie %ăcute 0nainte dee$pirarea termenului de pre-entare &art. 43 din Legea nr.59/1934'.osesorul cecului poate urmări pe oricare dintre cei oliga i.ț

e calea ac iunii 0n regres, posesorul poate cere: suma neplț ătită!i arătată 0n cec" donda legală calculată de la pre-entare"c>eltuielile %ăcute cu urmărirea.

ligatul 0n regres care a %ăcut plata cecului, poate cere de lagiranii săi: suma plătită" donda legală din -iua 0n care aț

 plătit suma" c>eltuielile %ăcute.

Cecul este titlu e$ecutoriu !i con%eră posesorului posiilitatea e$ecutării silite acecului.osesorul poate u-a !i de ac iunea cau-ală sauț

ac iunea de 0mogă ire %ără justă cau-ă.ț ț

$11. ipuri de cecuri• Identi#icarea ti*urilor de cecuri.

#n art. 38 * 4( din Legea nr. 59/1934 suntreglementate di%erite tipuri de cecuri, respectiv:cecul arat" cecul plătiil 0n cont" ceculnetransmisiil" cecul de călătorie.(. Cecul -arat.

Cecul arat este un 0nscris care cuprinde pe %a ațsa două linii paralele e$ecutate de către posesor sau de către trăgător.ararea este generală, dacă 0ntre cele două liniinu se %ace nici o arătare sau se %ace men iuneaț

 anc>er sau un termen ec>ivalent sau specială,dacă numele unui anc>er se 0nscrie 0ntre celedouă linii.Cecul cu arare generală nu poate %i plătit decătre tras dect unui anc>er sau unui client altrasului.Cecul cu arare specială nu poate %i plătit decătre tras dect anc>erului 0nscris pe cec saudacă acesta este trasul unui client de*al său.

3. Cecul *l'ti-il n cont.  Cecul plătiil 0n cont este un 0nscris care

cuprinde transversal pe %a a cecului men iuneaț țplătiil 0n cont sau numai prin virament sauo e$presie ec>ivalentă.răgătorul inter-ice plata cu numerar, trasultreuind să e%ectua-e o opera iune de scripteț

ec>ivalentă cu plata &art. 4) din Legea nr.59/1934'.). Cecul netran"mi"i-il. Cecul netransmisiil nu poate %i plătit dect

 primitorului său sau la cererea acestuia să %iecreditat 0n contul său curent &art. 4) din Legeanr. 59/1934'.rimitorul nu poate gira cecul dect unui

 anc>er pentru 0ncasare, %ără ca acesta să*l poată gira mai departe.Clau-a netransmisiilită ii treuie pusă de cătreț

 anc>er puitnd %i pusă !i de un girant &art. 41alin. 5 !i + din Legea nr. 59/1934'.• Cecul de c'l'torie. Cecul de călătorie are caracteristic %aptul cătrăgătorul poate suordona plata cecului dee$isten a pe titlu 0n momentul pre-entării a uneiț

a doua semnături la %el cu cea a primitorului&art. 4( din Legea nr. 59/1934'.l este alcătuit din două păr i: talonul" ceculț

 propriu*-is.mitentul &trăgătorul' elierea-ă &vinde' acestececuri care au valori %i$e stailite 0n ci%rerotunde.La vn-are, cumpărătorul, depune o semnătură

 pe cec, iar atunci cnd 0l utili-ea-ă, posesoruldepune a doua semnătură pe cec.rimitorul cecului compară cele două semnăturicare treuie să %ie la %el.semenea cecuri sunt acceptate la >oteluri,

restaurante, en-inării, maga-ine, ănci, etc., primitorii pre-entndu*le la emitent pentru a li

se credita conturile cu sumele 0nscrise pececuri .• Cecul circular. Cecul circular este un titlu de credit la ordinemis de o ancă sau o altă institu ie de credit,ț

anume autori-ată, pentru sume ce le are ladispo-i ie de la primitorii cecurilor, plătiil laț

vedere 0n oricare din locurile arătate de emitent&art. 9 alin. 1 din Legea nr. 59/1934'.;ocietatea ancară sau institu ia de creditț

autori-ate să emită cecuri circulare treuie sădepună la ?2 o cau iune de 4)K din valoareaț

cecurilor circulare emise -ilnic &art. 9 alin. (

din Legea nr. 59/1934'.osesorii cecurilor au asupra cauiunii unț

 privilegiu special.Cecul circular treuie să cuprindă următoarelemen iuni: denumirea de cec circular 0n cuprinsulț

titlului &art. 8) pct. 1 din Legea nr. 59/1934'" promisiunea necondi ionată de a plăti la vedereț

o anumită sumă de ani &art. 8) pct. ( din Legeanr. 59/1934'" numele !i prenumele primitorului&art. 8) pct.3 din Legea nr. 59/1934'" arătareadatei !i locului 0n care cecul circular a %ost emis&art. 8) pct.4 din Legea nr. 59/1934'" semnăturaemitentului &art. 8) pct.5 din Legea nr.59/1934'.Cecul circular este supus dispo-i iilor camialeț

 privind plata, girul, protestul !i regresul,e$ceptnd situa iile cnd legea dispune alt%elț

&art. 83 din Legea nr. 59/1934'.C. AUTOEVALUAREA CUNO;TIN<ELOR 5RIN TESTE! 9RILE ;I A5LICA<III. Te"te de autoevaluare=1. Ce e"te titlul comercial de valoare>2ăspuns: rin titlul comercial de valoare se0n elege acel 0nscris constitutiv de drepturi,ț

autonom i literal care con%eră titularuluiș

&posesorului legitim' posiilitatea de a e$ercitadrepturile patrimoniale prevă-ute de titlu la odată scadentă determinată.

III. A*licaii *ractice=E7em*lu re+olvat=1. Comerciantul AD vinde către comerciantul?D o cantitate de mar%ă 0n valoare de 1)).)))lei cu termen de plată la 9) de -ile de la primirea

măr%ii. #n accea!i perioadă comerciantul AD a ene%iciat din partea comerciantului D de prestări de servicii 0n valoare de 1)).))) lei,avnd %a@ă de acesta datoria de a plăti aceastăsuma. entru e%ectuarea plă@ilor !i stingereaoliga@iilor dintre ace!ti comercian@i,comerciantul AD, 0n calitate de trăgător a emis ocamia prin care a dispus către comercintul AD,0n calitate de tras, să %acă plata sumei de 1)).)))lei direct către comerciantul D, care devine

 ene%iciar al acestei plă@i. Camia a %ost pre-entată la plată la data scaden@ei, dar trasul are%u-at acceptarea !i plata camiei.

 Întrebări şi teme:• Care sunt %ormalită@ile prin care se

constată re%u-ul de acceptare a camieiM• Ce drepturi are posesorul camiei 0n

ca- de re%u- de acceptareM

 Rezolvare:• acă trasul re%u-ă acceptarea, declara@ia de re%u-

treuie consemnată 0ntr*un protest de neacceptare.• osesorul camiei, 0n ca-ul re%u-ului de acceptare

 poate să e$ercite dreptul de regres 0mpotriva celorlal@i oliga@icamiali.