Te scoatem din anonimat!

Magazin

Revistã de opinii, ºtiri ºi publicitate

Anul I Nr. 4 Noiembrie 2012 16 pagini Preþ: 0,40 lei www.com24.ro

Pagina 2

Despre

hoþi ºi

hoþii Pagina 12

Alba Iulia: Oraºul încãrcat de istorie Pag.

13

PAUL KRIZNERNici nu trecu bine de ora

douãsprezece noaptea, cã aºi început forfota pliantelor,a afiºelor ºi a banerelor, ceanunþã venirea Circului, uncirc de prost gust, un circieftin, ce ni se oferã, dingratuitate, tot la patru ani,cã na... vezi Doamne!, maiconteazã ºi pãrerea noastrã,fapt ce mã face sã mã îndo-iesc.

Circul de anul acesta aredestule sau prea multeexemplare ce vor defila prinfaþa noastrã, conduse dedresori cu experienþã, ba ocenuºãreasã, ba o îmblân-zire de lei, cã euro e demult plecat, ba un xerox sãnu-i spunem copy, ba unpapagal ce ºi-a fãcut re-clamã pe spatele celor de laOltchim, ba o Europã ce-ºideschisese, nu de mult,magazin de mobilã la colþde stradã, ºi lista poate con-tinua.

Dar ce ne facem, dom-nilor, cã toþi devenim, la unmoment dat, cetãþeni tur-mentaþi, nu pentru cã nuºtim cu cine sã votãm, cipentru cã, efectiv, nu avempe cine vota; iar mergempe principiul rãul ce-l maimic?

Iar vom asista la cutiipoºtale pline de scrisori, cu

Vine circul

(Continuare în pag. 3)

ADIO, IACOBE !NU TE MAI

POT SUSÞINE !

AM FÃCUTDESTULE

RÃUTÃÞI ? MÃ PENSIONEZ !

Începutul unui sfârºit… (I)

Biserica arãdeanã,într-o temelie!

Pagina 11

«Rãzboiul trãit»O carte

de istorie…nefardatã

Pagina 7

«ProgramulRabla» este pe ultima

sutã de metri

«ProgramulRabla» este pe ultima

sutã de metri

LOVITÃ...

Pagina 2Magazin

Telefoane utileInspectoratul Judeþean de PoliþieArad: (0257)207.100Agenþia Tarom Arad (str. Uniriinr.1): (0257)280.777Spitalul Judeþean: (0257)252.666Spitalul Matern: (0244)255.052Spitalul Municipal:(0257)253.196Agenþia CFR Arad:(0257)280.977Gara CFR Arad: (0257)231.777Autogara Arad: (0257)273.323Transdara SA - Autogara (C. AurelVlaicu Nr. 24): (0257)270.097; Casa de Culturã a MunicipiuluiArad: (0257)211.918Arterm: (0257)231.367, 231.627Camera Taximetriºtilor din JudeþulArad: (0257)228.066Dispecerat Apã ºi instalaþii sanitare (abonament):(0257)231.111, 242.183Dispecerat Canal (exterior): (0257)281.373Filarmonica de Stat:(0257)280.519Grupul de Pompieri Vasile Goldis:(0257)230.113Muzeul de Artã: (0257)280.982Muzeul Arad: (0257)280.114Romgaz Arad: (0257)236.311Teatrul de Stat: (0257)280.016Tribunalul Arad: (0257)237.179,236.208

Taximetre:Favorit (1,4 lei/km): 0257-280.000Verbiþã (1,6 lei/km): 0357-440.928,0357-440.927, 0726.336.969,0771.223.645, 0771.223.633,0741.200.300Alfa (1,4 lei/km): 0357-422.888,0723-200.301, 0745-506.070,0257-945; 0257-22.88.88.Europa (1,4 lei/km): 0357-425.222,0723.677.555, 0744.828.163,0257-941.Alfa Plus (1,4 lei/km):0724.207.020, 0744.660.123,0257. 949

Program farmaciiSensiblu Arad 1 (Str. Revoluþiei Nr. 43-43 A, Telefon: 0257/254.527),Program: Luni-Vineri: 8-22; Sâmbãtã ºi Duninicã: 9.00-21.00Sensiblu Arad 2 (Str. Revolutiei Nr. 93; 0257/214.955), Program:Luni-Vineri: 8-22; Sâmbãtã: 9.00-21.00; Duminicã: închisSensiblu 4 - Kaufland (Str. Banu Mãrãcine nr. 1, 0257/338.253),Program: Luni-Sâmbãtã: 8.00-21.00; Duminicã: 9.00-19.00Catena Piaþa Arenei (Piata Arenei Nr 6, Bl. E, parter, Telefon:0257/281.248), Program: Luni-Vineri: 8.00-22; Sâmbãtã: 9.00-17.00,Duminicã: 9.00-15.00Catena Piaþa Gãrii (Piaþa Gãrii Nr 11, Telefon: 0257/255.373),Program: Luni-Vineri: 8.00-22.00, Sâmbãtã: 9.00-17.00, Duminicã:9.00-15.00Farmacia Centrofarm (B-dul Revolutiei Nr. 26-38, Telefon:0257/252.599), Program: Luni-Vineri: 8.00-23.00, Sâmbãtã: 10.00-23.00, Duminicã: închisHelp Net 24 (ªtefan Augustin Doinaº Nr. 1), Program: Luni-Vineri:8.00-20.00, Sâmbãtã-Duminicã: 8.00-15.00Farmacia Roxi Farm (Str. Tudor Vladimirescu Nr. 10b, Telefon: 0257/338.425);Program: Luni-Vineri: 9-19, Sâmbãtã: 9-13, Duminicã: închisFarmacia ºi Plafar Ivona (Calea Aurel Vlaicu 172, Bl.21 Ap. 50B,Telefon:0257/414.140, 0257/274.417)

Câteodatã, este mult mai greu sãreinventezi trecutul, decât prezen-tul. Pentru cã acest trecut, toatenaþiile de pe lumea asta îl vor cupoveºti despre eroi ºi viteji, nudespre laºi ºi urmaºi ai celor careau dat bir cu fugiþii. Numai cã isto-ria o fac unii ºi o scriu alþii. Unii,foarte, foarte puþini asemenea luiWinston Churchill au ºi fãcut-o, auºi scris-o.

Chiar bãtrânul lord al Amiralitãþiia spus o vorbã, care face carierã ºiazi: Istoria va fi blândã cu mine,cãci eu o voi scrie! Aºa cã a fiistoric nu e întotdeauna cel maiuºor lucru. Iar a ºi scrie despre astapoate fi o adevãratã aventurã. Astadacã vrei ca dupã o lucrare numelesã-þi rãmânã integru ºi deasupraoricãrei bãnuieli de… cosmetizare.

Iar asta i-a reuºit din plin profe-sorului Ioan Valeriu Tuleu, princartea sa Rãzboiul trãit. Un titluincitant, care este susþinut pedeplin de ceea ce se aflã între cop-erþi ºi anume rãzboiul al doileamondial atât pe frontal de rãsãrit,cât ºi în cel din vest vãzut ºi trãit deoameni din judeþul Arad.

Autorul, pe lângã rigurozitatea ºiinsistenþa pentru acurateþea unordate, are atuul unei cariere de re-putat jurnalist. Iar talentul de apune pe hârtie ce alþii au ºtiut azice prin viu grai, face ca acestãoperã sã fie cititã pe nerãsuflate. Iaraici, rolul primordial l-a jucat talen-tul narativ al profesorului Tuleu.

La lansare, au participat istorici,veterani, dar ºi un foarte numerospublic. Prof. dr. Virgil Valea ºilector dr. Stelian Boia au avutcuvinte elogioase despre lucrare,în faþa auditoriului prezent. Autorula mãrturisit cã lucrarea a fost scrisãîn memoria unchiului sãu, dispãrutîn Bãtãlia de la Stalingrad. Este ocarte care trebuia scrisã ºi care nuvorbeºte doar despre… lei ºi vitejiîn luptã, ci despre oameni cudurerile, cu fricile, cu spaimele cumomentele de luciditate sau naivi-tate, cu clipele în care moartea seprelingea printe oºteni. O cartedespre oameni pe front ºi nudespre semizei. O carte adevãratãcare face o radiografie fidelã (chiardacã asta în unele cazuri nu place)a realitãþilor de atunci în care nu

toþi au plecat cu inima mare laluptã.

Iar o concluzie care nu place, darcare se impune, chiar dacã nuexplicit, poate fi ºi urmãtoarea:Moartea, schilodirea, dispariþia înrãzboi sigur cã este o dramã pentrufamilie, pentru þarã. Dar maidureros decât toate astea la un loc,este ºi faptul pe care din pãcatel-am întâlnit (ºi) în aceastã carte: cãunii au murit degeaba. Pentru ovanitate, pentru o decoraþie sau nude puþine ori chiar din… nepri-ceperea unor comandanþi. ªi con-cluzia amarã este cã pe undeva ne-am întors de unde am plecat. Cusute de mii de morþi rãniþi ºischilodiþi. Aºadar, Rãzboiul trãit

este o carte care trebuiecititã. Din multe motive, datnoi vã dãm doar unul este ocarte adevãratã.

G. CONSTANTINESCU

«Rãzboiul trãit» - O carte deistorie… nefardatã

IOAN TULEU

ACTUALITATE

Cu ocazia împlinirii a200 de ani de la înfi-inþarea ªcolii PreparandieiArãdene (Liceul Peda-gogic), ªcoala Gimnazialãdin ªiclãu a organizat unvernisaj cu fotografii deepocã, opere edite ºi dis-cursuri þinute de prof.Claudia Jura ºi prof. PaulKrizner, care au scos înevidenþã istoria uneipreparandii ce anul aces-ta împlineºte douã secolede existenþþã. De aseme-nea s-a subliniat ºi s-aucomemorat foºti profe-sori ai acestei ºcoli ce auformat generaþii de elevi

care, unii dintre ei acumsunt dascãli, ducând pemai departe aceastãmeserie jertfelnicã de aforma caractere ºi oamenide valoare pentru vre-murile ce vin.

În amintirea acelora ceazi nu mai sunt ºi cu tot

respectul pentru toatecadrele didactice de laªcoala Gimnazialã Grã-niceri-ªiclãu, redacþiaziarului nostru le ureazãsucces în toate activitãþilepe care le intreprind!

COSMINGHERMAN

Moment festiv, la 200 de ani de PreparandieCa sã fim noi oameni, au fost alþii oameni, ºi ca sã fie alþii oameni, suntem noi oameni (Nicolae Iorga)

Prof. Paul Krizner (în stânga) la întâlnirea cu elevii din ªiclãu

Pagina 3 MagazinOPINII

texte din ce în ce tot maipenibile, iar vedem candi-daþi evlavioºi, atât deevlavioºi, încât stau ºi zeceore în bisericã, recuperândtimpul pierdut sau, mai degrabã, aprovizionându-secu timp sacru pentru urmã-torii patru ani, iar ghiftuiþi ºilibidinoºi, ce n-au în capdecât banul, vin sã nepromitã marea ºi sarea, iaravem parte de circ televizatce aratã atât agresivitatea,cât ºi grãmada de prostiedin viitorul parlamentar, iarni se dau lecþii de economieºi de politicã externã?

Cât de mult a scãzut cul-tura în þarã, o putem vedeaprin cei ce vor sã ne repre-zinte, cicã, mafioþi, ºarla-tani, escroci, baroni, bãieþideºtepþi, care nu... nu, nicivorbã, n-au nici o legãturãcu lumea interlopã sau cuafacerile murdare, nu, nicivorbã de hoþie sau cã ei aunevoie de imunitate parla-mentarã, nu, nici vorbã deaºa ceva.

Oare în ce þarã trãim?Oare acest circ nu se va ter-mina niciodatã? Oare pros-tia de care vorbea NicolaeIorga nu va înceta? Apropo,domilor, Nicolae Iorga afost om politic ºi mareistoric pe care-l puteþi lua caexemplu, nu a fost cãmãtar,care sã împrumute pentrucampani electorale.

Sper ca fiecare sã-ºiasume spiritul civic pe carepoate îl mai are ºi sã votezecum îi dicteazã conºtiinþadacã nu i-a murit încã de laatâta sãrãcie ºi batjocurã acelor pe care - vrei, nu vrei!- îi vei vedea pe buletinulde vot

Vã doresc spor la înghiþitcât mai multe gãluºte elec-torale ºi apoi om mai vedeanoi ce va fi.

Vine circul(Urmare din pagina 1)În studiul Comportamen-

tului Uman, încã rãmân ne-dumerit privind o constantãpe care noi, oamenii, neîncãpãþânãm sã o înþelegemrealmente: postulatul sauaxioma, a cãrui uz ne-a costatenorm ºi încã ne afecteazã. Dela concept la adevãr, calea elungã. Existenþa conceptuluide Moº Crãciun nu înseamnã,automat, cã Moº Crãciunexistã. De aceea folosim, lanivel academic, întotdeauna,ghilimelele.

Dar dacã scriu fãrãghilimele: Moº Crãciun esteun om cãrunt, obez, jovial?Oare nu avem impresia cãvorbim de un om real? Defapt, am antropomorfizat unconcept pentru a evita nevoiadovezii, adicã am fãcut uz depostulat (teorie luatã de bunã,farã a duce nici o dovadã pen-tru susþinerea teoriei).

O idee nu reflectã adevãrulprin simpla-i existenþã. Faptulcã eu simt cã ceva e adevãrat,nu înseamnã cã aºa e. În cazcontrar, orice bãnuialã ar fi,automat, adevãratã. Dovadacã e important sã facem dis-tincþia între certitudine (marcãa adevãrului, a realitãþii) ºipostulat (marca miturilor ºi areligiilor contemporane sau ateoriilor conspiraþioniste),constã în procesele penale.Putem bãnui pe oricine cã acomis o faptã, însã în lipsadovezilor, omul rãmâne nevi-novat. Nota bene: dovada nuînseamnã mãrturie!

Cu toate acestea, noi rãmâ-

nem fideli sentimentului,fiindcã raþiunea presupune unefort (e.g. e mai simplu sãspun cã abiogeneza e mit,decât sã studiez ce susþine, defapt, teoria ºi experimenteleaferente). E greºit sã con-testãm sinceritatea senti-mentelor celor care seîmbulzesc la moaºte, însã eodios sã-i faci pe acei oameni,în mod voit, prizonierii uneiaxiome, unei minciuni (sau tepomeni cã s-au vindecatinstantaneu? Cã dacã e aºa,renunþãm la medicinã!), pri-zonierii iluziei, a panaceuluimitic. Lipsa atitudinii Bisericii(ca instituþie direct interesatã!)în faþa acestui fenomen, este,realmente, blamabilã. E posi-bil ca funcþiile religiei sã poatãfi înlocuite cu brio de edu-caþie, de culturã, ºtiinþã,filosofie? Vai, nu! Doamnefereºte! Nu ºi-ar mai umplepreoþii buzunarele la Bobo-teazã ºi nici nu ar mai putea fipupaþi pe mânã de politicieni.Doamne fereºte!

În raportarea noastrã la exis-tenþã, trebuie sã recunoaºtem:sentimentul „bate” raþiunea.ªarlatanii cunosc foarte bineacest mecanism ºi fac uz desentimental, ca noi sã nu mairaþionãm, sã nu mai fim atenþila realitate. Dependenþii dedroguri folosesc trucul senti-mentelor, pentru a-ºi stoarcefamilia sau prietenii de bani.

Cerºetorii, de asemenea, neinvocã mila urlând: Dumnezeusã vã ajute!, ºtiind cã majori-tatea oamenilor sunt creºtini

în România ºi majoritateadoresc sã fie creºtini adevãraþi.De fapt, dând bani cerºetoru-lui, îl menþin dependent demila lor. Un ajutor real ar fi sãîi dãm ºansa unei calificãri,angajãri, un ajutor social sau,dacã e bolnav psihic, sã îlinternãm într-un Sanatoriu.Decât sã îi dãm un peºte, maibine îl învãþãm sã pescuiascãsingur!

Publicitatea, cândva doar oformã de marcare a existenþeiunui nou produs sau serviciu,astãzi are rolul ºi de aconvinge. Dacã port o anu-mitã pereche de pantaloni,sau folosesc un anumit ºam-pon, devin brusc frumos,sociabil, atractiv, iubit, invi-diat, ce mai... un zeu!

Publicitatea dã roade: omulcumpãrã. Ca sã parafrazez oreclamã recentã: ia-þi un tele-fon X ºi laudã-te colegilor tãide la ºcoalã. Adicã, elevulcare va cumpãra acel telefonva fi „cool”, un model, va fiinvidiat, va urca drept în vârfulpiramidei sociale cu „valori”înalte.

Gândirea pornitã din postu-lat sau ideologie, de faptînseamnã sã nu mai avem operspectivã largã asuprafenomenului. Vorbim astfel depoliticã, religie, sau sport, treidomenii în care toþi avemimpresia cã suntem specialiºtiºi refuzãm sã vedem tabloulîntreg. Apare, astfel manipu-larea ºi victimele acesteia.

Prof. PAUL ADRIAN POPA

Noi postulãm, noi nu gândim

Pagina 4Magazin

Co-preºedintele USLArad, Ioan Cristina seaflã zilnic în mijloculcetãþenilor pe care-i vareprezenta în SenatulRomâniei, pentru a lecunoaºte ºi mai binenevoile, aºteptãrile ºisperanþele. De laChiºineu-Criº la Gura-honþ, Hãlmagiu ºi Hãl-mãgel, viitorul senatorstã de vorbã cu oamenii,cãrora le cere sã meargãla vot, pentru a scuturajugul nedreptãþii pus deTraian Bãsescu ºi PDL(ARD) în cârca românilor.

La Chiºineu-Criº, în dis-cursul prilejuit de lan-sarea candidaturii sale laSenatul României, IoanCristina a declarat:Doresc sã subliniezfranc unele aspectedureroase pe caredorim sã le eliminãmdupã ce vom ajunge înParlamentul României.Cred cã este cazul sãlãsãm puþin domnia de-o parte ºi spunem clarcã, în teritoriu, PDL afost nemilos cu mulþidintre primarii noºtri.Au fost numeroasecazuri în care primãriilenoastre au primit… zerolei! Eu cred cã a venitvremea sã corectãmaceste anomalii: laalegerile din 9 decem-brie sã le dãm ºi noi…zero voturi! Va fi, laaceastã datã, o bãtãlieimportantã de dus, obãtãlie care va decidecine va intra înParlament ºi cred cã

putem s-o câºtigãmpentru ca ºi situaþiaRomâniei ºi a românilorsã se schimbe în urmã-torul mandat. Suntemcotaþi cu un procentbun: între 57 ºi 60%.Trebuie sã ne mobi-lizãm, sã câºtigãm ca sãschimbãm ceva în þaranoastrã. Existã o nemul-þumire generalã în so-cietate: PD-L a prãdattot ce a putut. Acum«este timpul sã seschimbe anotimpul» –cum spunea cineva.Trebuie sã ne mobi-lizãm, sã obþinem unprocent peste 50% pen-tru a evita moriºcaredistribuirilor – astadeoarece pânã ºi LegeaElectoralã este o anor-malitate juridicã ºi,dupã câºtigarea ale-gerilor, ºi aceasta tre-buie adusã la normali-tate. Prin urmare, do-resc sã-i asigur pealegãtori cã îmi voipune toatã energia deom tânãr în slujbabinelui general ºi a nor-malitãþii. Vreau ca înseara zilei de 9 decem-brie, dupã închidereaurnelor, sã sãrbãtorim ovictorie a tuturor candi-daþilor USL pentruParlamentul Românieiºi, în consecinþã, o vic-torie a întregului poporîmpotriva lui TraianBãsescu ºi a acoliþilorsãi.

Co-preºedintele USLArad, Ioan Cristina leatrage atenþia cetãþenilor

sã nu se lasepãcãliþi de în-cercarea PDLde a se as-cunde subsigla minci-noasã a ARD.

Candidatu lUSL la Senat încolegiul de peValea CriºuluiAlb a declaratcã democratliberalii pro-cedeazã la felca ºi la ale-gerile locale,când s-au ca-muflat sub par-avanul MC-L.

Arãdenii dinîntregul judeþtrebuie sã ºtieadevãrul. Iaradevãrul estecã sub siglaARD sunt totmembrii PDL,cei care le-autãiat pensiile ºi salariile,s-au îmbogãþit pespatele poporului ºi aujefuit România. Sunt totoamenii lui Bãsescu,dar ascunºi sub siglaARD, pentru cã le estefricã sã iasã în faþaoamenilor dupã tot rãulpe care l-au fãcut þãrii, adeclarat Ioan Cristina.

Acesta a precizat cã areîncredere în înþelepci-unea arãdenilor, în jude-cata lor dreaptã ºi esteconvins cã aceºtia nu sevor mai lãsa pãcãliþi decei care au sãrãcit þara ºifiecare familie în parte.

În timp ce poporul asuferit, ei s-au îndestu-lat, ºi-au construit vileºi ºi-au cumpãratmaºini de lux. Acum,vin sub altã siglã, aARD, sã cearã iar votulcetãþenilor, sã-i maipãcãleascã odatã. Dar,de fapt, am aflat cu toþiicã ei sunt aceiaºioameni, reprezentanþiai PDL, partidul luiTraian Bãsescu, care adistrus aceastã þarã. Deaceea, trebuie sã-i dãmla o parte, sã nu le maidãm, vreodatã, þara pemânã!, a conchis IoanCristina.

Ioan Cristina, despre reprezentanþii ARD:«Trebuie sã-i dãm la o parte, sã nule mai dãm vreodatã þara pe mânã!»

PUBLICITATE ELECTORALÃ

Pagina 5 MagazinPUBLICITATE ELECTORALÃ

- Ce vã recomandã pentruun nou mandat de deputatîn Colegiul 2?

- Vin în faþa arãdenilor cuinima deschisã ºi le mul-þumesc pentru ceea ce amreuºit sã realizãm împreunã încei patru ani de mandat, întoate cartierele Colegiului:Gai, Bujac, Poltura, zona Gãriiºi pânã în Piaþa MihaiViteazul, ºi din Cocorilor pânãîn Cartierul Funcþionarilor. Unparlamentar responsabil, estecel care luptã pentru cetãþeni.Sunt un parlamentar al fap-telor, provin dintre oameni ºimã lupt pentru ei. Pentru unpolitician responsabil, luptanu înseamnã certuri la televi-zor, acuze prin presã, cimuncã în folosul oamenilor.

- Oamenii s-au plictisit,s-au sãturat de politicã, deluptele dintre partide. Cumcredeþi cã le veþi captaîncrederea cetãþenilor?

- Este uºor sã stai deoparteºi sã aºtepþi schimbarea de laalþii. Dacã nu-þi convine ceva,spune-þi pãrerea, susþine-þiargumentele. Mi-aº dori dintoatã inima ca românul ºi, înspecial, arãdenii mei, sã înþe-leagã cã au ºi ei putere ºiaceastã putere îþi este datã deposibilitatea de a vota, de aalege o cale, un om. Mulþivorbesc despre vot uninomi-nal ºi, totuºi, se insistã multpe partide, pe alianþe, pe uni-uni... Aº vrea ca arãdenii sãconºtientizeze cã trebuie ales

omul, acel reprezentant al lorcare poate cel mai bine sã lereprezinte interesele. Unuldin principalele mesaje alemele este stabilitatea politicã.Nu putem clãdi nimic peinstabilitate. Dacã vrem sãconstruim, sã dezvoltãm osocietate modernã, prosperã,trebuie sã pornim de laliniºte. Militez pentru o cola-borare între forþele politicedin România. Toþi reprezen-tãm aceastã þarã, indiferentde culoarea politicã. Toþiavem minusuri, dar trebuie sãpunem accent pe plusuri.Trebuie sã reînvãþãm sãdialogãm, sã cooperãm. Preaa devenit societatea noastrãdezbinatã, împãrþitã de inte-rese, poate nu generale, câtmai mult particulare... Mi-aºdori un vocabular mai puþin“colorat”, un dialog mai civi-lizat, un respect faþã departenerul de competiþie, maipuþine invective, mai puþinãgãlãgie. Mi-aº dori, ºi cred cãsunt în asentimentul arãde-nilor, o mai mare liniºte, unmai mic rãzboi al vorbelor ºi omai intensã disputã afaptelor! Apoi, pot veni urmã-torii paºi...

- Care ar putea fi urmã-torii paºi?

- Deci, în primul rând, ar fistabilitatea politicã. Apoi,redresarea economicã. Nuputem rezolva multipleleprobleme ale statului, fãrã oeconomie dezvoltatã, puter-nicã. Avem resurse de totfelul. Depinde de noi sãalegem calea, strategia ceamai adecvatã pentru anii ime-diat urmãtori, dar ºi pentrudecadele ce vor urma... Ca ºiîntr-o familie, chiar dacã vreisã poþi acoperi diverse chel-tuieli de întreþinere, sã ofericondiþii bune de creºtere

pentru copiii tãi, sã poþi sã aicondiþii sã te odihneºti, sã-þipetreci un concediu, ainevoie de bani. ªi pentruaceasta este nevoie de mun-cã, seriozitate, implicare, pla-nuri bine conturate. Al treileapas, pe care eu l-aº consideraesenþial, este investiþia îngeneraþia tânãrã. Datoritãtumultului general, al “gãlã-giei” de la televizor ºi nunumai, suntem parcã orbiþi ºinu ne dãm seama cã avemsoluþii atât de simple, dar cupotenþial uriaº. Eu aº mizasutã la sutã pe generaþiatânãrã!

- Care sunt realizãrile dv.în cei patru ani demandat?

- În cei patru ani demandat, am atras banipentru Arad ºi m-amluptat pentru intereselearãdenilor. Cu multãmuncã, având sprijinulprimarului GheorgheFalcã, am reuºit sãalocãm bani ºi sãatragem finanþãriimportante, inclusiv dela Banca Mondialã. Iarastãzi, cartierele dinColegiul 2 aratã cu totulaltfel. Bujacul ºi Gaiulsunt, astãzi, de nere-cunoscut, iar arteraprincipalã a cartieruluiAurel Vlaicu a fostmodernizatã ºi e flan-catã de douã centrecomerciale noi. Deasemenea, pot sãenumãr doar câtevadintre lucrurile pentrucare m-am luptat laBucureºti: am atras fon-duri pentru ºcolile ºigrãdiniþele din colegiulmeu (Liceul de Artã,Colegiul Naþional VasileGoldiº, Liceul Sportiv),

am sprijinit toate bisericile,fãrã nicio o diferenþiere. Amatras aceste sume, pentru cãºtiu cã ne preocupã atât edu-caþia copiilor noºtri, cât ºispiritul creºtinesc în care sã-icreºtem. Îi asigur pe arãdenicã ºi în mandatul urmãtor, voilupta pentru noi, pentru copi-ii noºtri!

- De ce ar trebui sã votezearãdenii, pe 9 decembrie,candidaþii Alianþei RomâniaDreaptã?

- Alianþa România Dreaptãeste alianþa oamenilorinimoºi, care, prin datoriaîmplinitã, prin curaj, credinþãºi dragoste, vor izbândi.Alianþa România Dreaptã ebazatã pe legãtura dintre noitoþi, cei care luptãm pentruArad, cu Aradul în inimã.

Un parlamentar responsabil, estecel care luptã pentru cetãþeni!

Interviu cu CLAUDIA BOGHICEVICI, candidatul ARD în Colegiul 2

Pagina 6Magazin

Produsul Intern Brut pe cap delocuitor din România este mai puþinde 3.000 USD, în timp ce în þãriledezvoltate din Uniunea Europeanã,precum Olanda, Suedia, Germania,Austria sau Belgia, este între 30.000ºi unele peste 40.000, de exempluNorvegia, cu aproximativ 50.000USD! Chiar dacã acest indicatormacroeconomic este ºi un indicatorstatistic ºi deseori, contestat, totuºiexprimã o stare de fapt, se apropiede realitate ºi oferã o imagine eco-nomicã de ansamblu a þãrii analizate.Este evident cã România este o þarãdin Uniunea Europeanã extrem desãracã comparativ cu þãrile mai susamintite.

Dacã cifrele pot fi contestate, calitatea

vieþii populaþiei,NICIODATÃ!

Anul 2012, fiind an electoral(alegeri locale, referendum ºi ale-gerile parlamentare din luna decem-brie), din punct de vedere economicam asistat la un an pasiv; pur ºi sim-plu nu s-a întâmplat nimic pozitiv, cuimpact semnificativ în zona econom-icã. Iar pentru cei optimiºti, a fostîncã un an al speranþelor spulberate.

De ce suntem sãracii Europei?

Din pãcate, rãspunsul este simplu:

Lipsa de încredere pe care auclãdit-o politicienii, nesinceritateaacestora în campaniile electorale ºi întimpul mandatelor, sunt principalelemotive pentru care România estecodaºa Europei, ºi i se refuzã recu-noaºterile la care, uneori, ar aveadreptul.

Cu promisiuni electorale parcãdesprinse din poveºtile feerice cuPrâslea cel Voinic ºi merele de aurºi un Guvern care îºi lustruieºteghetele ca în seara de ajun alSfântului Niculae, cu deficit de contcurent major, cu privatizãri eºuate ºifãrã mãsuri anticrizã reale, creºtereacalitãþii vieþii a românilor se lasã multaºteptatã ºi devalorizarea continuã aleului nu va putea fi stopatã.

La 1 ianuarie 2007, Uniunea Euro-peanã ne-a primit doar pentru cã amreuºit sã-i pãcãlim, pe de o parte, iarpe de altã parte, ºi aceastã Uniuneeste un aranjament care tolereazã,într-o anumitã mãsurã, aberaþiilemarginale. Adevãrata faþã a politicie-nilor români a ieºit la ivealã înmomentul în care România nu areuºit sã absoarbã decât foarte puþindin fondurile de dezvoltare alocate,mai mult decât atât, chiar ne-au fostsuspendate finanþãri pe anumite seg-mente. Motivele le ºtim.

De la Revoluþia din 1989 ºi pânã înprezent, clasa politicã din România areuºit sã creeze o economie de piaþã

cu antreprenori ºantajabili ºi un sis-tem nociv, care ne-a sãrãcit pe toþi,în afarã de vreo câþiva. Un antre-prenor din Austria, cu afaceri înRomânia, spunea, la un moment dat:sistemul politic ºi birocraþia dinRomânia nu suportã antreprenorioneºti.

Partenerul ideal pentru politicianulromân este patronul bogat pe douãpaliere, financiar ºi în dosare penale,care poate fi utilizat în finanþareacampaniilor electorale. Atâta timpcât relaþia funcþioneazã, patronul estelãsat sã-ºi vadã de afaceri în liniºte,ba mai mult, i se mai oferã ºi un locde deputat sau senator, poate chiarde ministru sau secretar de stat. Darcând ceva scârþâie ºi relaþia de prie-tenie nu mai funcþioneazã, avemparte de reþineri în direct ºi arestãrispectaculoase, difuzate în breakingnews, pe majoritatea canalelor deºtiri.

În concluzie, considerãm cã oa-menii politici care ne vor conduce ºiîn urmãtorii patru ani, nu vor reuºi sãfacã ceva semnificativ pentru eco-nomia româneascã, deºi nu estefoarte sigur cã n-ar vrea…Este prea evidentã neputinþa!

CORNEL ADRIAN CINTEANexpert contabil

GIANINA BUGIstudentã la ªtiinþe Economice

Politicienii români ºi Economia

IGNISERV – Facem lemnul ca fierul* Suntem o companie autorizatã de cãtre Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã Bucureºti,

pentru efectuarea lucrãrilor de protecþie a materialelor combustibile împotriva incendiillor Executãm lucrãri de ignifugare, asigurând protec?ie împotriva FOCULUI, CARIILOR, MUCEGAIULUI

ºi altor dãunãtori pentru: * LEMN din ºarpantele (podurile) clãdirilor, mansarde, lambriuri, cabane, etc.* TEXTILELE din draperii, tapiþerii, mochete, perdele, etc. Asigurãm menþinerea aspectului natural

estetic al bunurilor tratate antifoc ºi anticarii.* TOATE materialele ºi vopselele incolore ºi colorate, autohtone ºi din import sunt OMOLOGATE ºi

AVIZATE de cãtre I.G.S.U., de Institutul Naþional al Lemnului, de Ministerul Sãnãtãþii ºi alte instituþiispecializate, conform normelor Uniunii Europene.

CONTACT: Localitatea Vladimirescu, str. N. Bãlcescu nr.17, PUNCT DE LUCRU ARAD: str. Elena Drãgoi, Bloc 328, ap.11TEL: 0745-257.550 TEL/FAX: 0257-267.139

ECONOMIC

Pagina 7 Magazin

Ziua de 23 noiembrie… data limitãpentru achiziþia unui autoturism noucu “discount” de la stat. Este vorba,desigur, de Programul Rabla, un sis-tem extrem de eficient ca mod deoperare, respectiv eliminarea dinpeisaj a epavelor nefolosite poate dezeci de ani ºi stimularea creºteriivânzãrilor de maºini noi. Scorul este3-1, matematic dispar 3 rable, pecare dacã le casezi eºti obligat sã leradiezi, ocazie cu care îþi achiþi, la zi,datoriile la bugetul local ºi vinzi 1maºinã nouã.

Practica ultimilor ani ne demon-streazã, chiar dacã nu avem cifreleexacte, faptul cã marea majoritate aachiziþiilor pe persoanã fízicã au avutloc prin acest sistem. Însã, orice sis-tem are evident ºi pãrþi bune,enunþate anterior, dar ºi pãrþi… pecare le vom detalia în cele ceurmeazã.

În zilele noastre, existã nenumaratesurse de informare mass-media, darse cunoaºte cã cel mai bine este sã teinformezi personal direct de la sursã.În acest fel, nu mai existã loc deinterpretãri ºi ai chiar posibilitatea sãfi în momentul potrivit, la loculpotrivit, mai precis la centrul decasare. De acolo porneºte totul. De lapredarea rablei… mai precis amaºinii de suflet, care a fost alãturi detine din momentul în care ai urcat înea la IDMS (singurul loc autorizatpentru vânzarea autoturismelor noi,înainte de ‘89, adicã Intreprindereapentru Desfacerea MaterialelorSportive), dupã o aºteptare de câþivaani ºi pânã vezi gheara nemiloasãcum o sfâºie ºi o face bucãþi, în faþata.

ªi abia acum începe calvarul… actelegalizate, copii xerox, certificate fis-cale, notificãri privind schimbarea dedomiciliu, adeverinþe eliberate pen-tru confirmarea adresei, drumuri întrecentrul de casare, notar, direcþia fis-calã, serviciul radieri… acte lipsã,acte pierdute între drumuri, acte

legalizate, uitate pe vreun birou… oîntreagã poveste care, de-odatã, iasfârºit: Cât vreþi pe tichet? Întrebareuºoarã, rãspuns greu.

Calculul fãcut imediat este: costulplatformei pânã la centrul de casare,douã-trei repere lipsã, cã suntem debunã credinþã ºi maºina se predãcompletã, plata la zi a datoriilor pen-tru a putea fi radiatã, copii legalizate,taxe de radiere, bonurile de labirourile de copiat acte ºi de la taxi,cã totul trebuie rezolvat urgent, ºi sãnu îndrãznim sã uitãm de valoareasentimentalã a obiectului care, deja,este topit. Valoarea tichetului: 3.800ron. Rãspunsul este rapid: “3.000”.

ªi de aici, începe o altã poveste,acea a negocierii. Cine vinde, ºtie câts-a zbãtut pânã sã aibã tichetul înmânã ºi regretã cã nu a casat-o pur ºisimplu, cel care râvneºte la o maºinãnouã, ar vrea sã o cumpere cât maiieftin, ºi în acest fel începe tranzacþia.

Dacã doriþi punctul meu de vedere,cea mai fluctuantã piaþã de vânzare,ca preþ, este cea a tichetelor Rabla,sau a voucher-elor, în denumireacunoscutã tuturor.

Spun asta, deoarece existaumomente când clienþii a cãror maºini

noi erau gata de livrare, erau dispuºisã achite ºi peste 3.000 ron, cã, laurma urmei, orice leu în plus con-teazã, situaþie de care profitau ceicare deþineau astfel de tichete, darau existat de-a lungul anilor ºimomente, ca cel de azi, la dataapariþiei acestui articol, care esteapropiatã de data limitã a valabilitãþiifolosirii tichetului, când cei care nuau vândut voucher-ul din variimotive, pot doar spera cã cineva leva plãti o sumã infimã pe ultima sutãde metri… sau se vor mândri pesteani cu el, într-un album foto, alãturide prima pozã lângã maºina nouã!

ªi dacã, brusc, apare ºtirea cã se vaprelungi valabilitatea pânã la fineleanului, putem avea parte de un nouscenariu: cine nu mai sperã nimic ºideþine tichetul valoros, decide:“3.000!!!”.

Un lucru este cert: programul afuncþionat bine, ºi lãsând la o partepreþul tichetului, care nu esteneapãrat elementul definitoriu, tre-buie privitã partea bunã a lucrurilor:s-au vândut maºini noi ºi am scãpatde rablele îngropate în asfalt, careocupau locurile - ºi aºa puþine - deparcare. C. B.

«Programul Rabla» este pe ultima sutã de metriSPECIAL

Publicitate electoralã

Pagina 8Magazin

- Domnule deputat,sunteþi la final de man-dat. Cum aþi caracterizaaceastã perioadã, caretocmai se încheie?

- Din capul locului tre-buie spus cã eu am fost,în cea mai mare parte amandatului, un deputatal Opoziþiei, aºadar, dinpunctul meu de vedere,a fost o perioadã grea. Operioadã cu mari difi-cultãþi, fiind arhicunos-cut modul de funcþio-nare a maºinãriei de vota PDL ºi aliaþilor acestuia.O maºinãrie care a fãcutlegea în Parlament ºi carenu a þinut cont, nici unmoment, de faptul cãmodul lor de a lua deciziia dus la devastarea þãrii.Practic, vocea Opoziþiei,care devenise, între timp,expresia voinþei majo-ritãþii românilor, a fostînãbuºitã în favoarea uneimaniere de a conduceþara care ne-a adusaminte de dictaturile dinstatele mai puþin dez-voltate, în care, încã, maipersistã cultul persona-litãþii, reprezentat la noide Traian Bãsescu. Deaceea, s-a ajuns caOpoziþia sã intre în grevãparlamentarã, vã aduceþiaminte cã ne-am donat

indemnizaþiile, deci aufost vremuri tulburi,provocate ºi menþinutede Traian Bãsescu ºi aco-liþii acestuia.

- Desigur cã nimeninu-ºi mai doreºte sãtreacã prin aºa ceva.Cum credeþi cã amputea evita o astfel desituaþie?

- În primul rând, printr-o prezenþã masivã la vot.Dacã românii se vorprezenta la urne într-unnumãr semnificativ, USLva trece de 60% înParlament ºi atunci vomavea puterea necesarã sãschimbãm Constituþia.Vom putea realiza oConstituþie europeanã,care va elimina toatecontroversele actuale ceau putut fi speculate înfavoarea sa de cãtreTraian Bãsescu. O nouãConstituþie va elimina unrãu ca Traian Bãsescu sauunul asemãnãtor lui. Defapt, o nouã Constituþieînseamnã cã am scãpa detot rãul petrecut în ultimiiani, fãrã teamã cã s-arputea întoarce cândva.De aceea, datoria meamoralã este sã le transmitcetãþenilor sã se prezintela vot ºi sã nu-i mai lasepe aceºti impostori dinPDL, ascunºi, acum, subsigla ARD, sã revinã laputere pentru a-ºi batejoc de populaþia Româ-niei. Nu trebuie uitat nicio secundã faptul cã peîntreaga perioadã a ad-ministraþiei lor, fiecarecetãþean a sãrãcit, a fostumilit, în vreme ce con-turile lor s-au dilatat.Putem pune definitiv

punct unor asemeneapractici prin votul din 9decembrie, când USL areºansa de a reda Românieisperanþa unei intrãri înnormalitate, uneiRomânii Puternice.

- De ce credeþi cã USLe speranþa intrãrii înnormalitate?

- Pentru cã a dovedit-odeja! În numai câteva lunide administrare, guver-nul USL a început sã reîn-tregeascã pensiile ºisalariile, indemnizaþiilepentru mame ºi aºa maideparte. Guvernul USL aînceput, deci, sã îndreptetot rãul fãcut de TraianBãsescu ºi guvernele Bocºi Ungureanu. Desigur,USL nu putea face totulpeste noapte - ºi cred cãtoatã lumea a înþelesacest lucru. Un rãu fãcutîn atâþia ani, nu poate fiîndreptat în câteva luni,dar USL se strãduieºte sã-i ajute pe români, sã nu-ºiabandoneze poporul, aºacum au fãcut-o TraianBãsescu ºi camarila sa.

- Sã schimbãm re-gistrul ºi sã vorbim

puþin mai aplicat. Cumaþi caracteriza activi-tatea dumneavoastrã înacest mandat, raportatla colegiul pe care-lreprezentaþi ºi în carecandidaþi?

- Activitatea mea aºcaracteriza-o drept unacare s-a desfãºurat încondiþii extrem de difi-cile. Fiind unul dintre ceimai vehemenþi critici ailui Traian Bãsescu ºi aipartidului de guvernã-mânt, m-am izbit mereude rezistenþa celor de laputere. Orice intenþiebunã, se lovea, întot-deauna, de refuzul venitdin partea reprezen-tanþilor PDL, un refuzcare, de fapt, a lovit încetãþeni pânã la urmã.Dar, vã întreb eu deaceastã datã: le-a pãsatlor, vreodatã, de cetã-þeni?

- Reprezentanþii PDLchiar v-au reproºat, laun moment dat, activi-tatea din ultimii patruani...

- Sigur cã este foarteuºor sã vii acum sã spuicã, uite, Calimente nu afãcut, nu a dres, mai alescã se cunoaºte faptul cãmi-au trântit toate uºile înnas. Eu (de fapt, nici unuldintre colegii mei!) nuputeam ajunge la uºacabinetului vreunui min-istru PDL, sã spun cãvreau una sau alta pentrucolegiul meu, pentru cãnici mãcar nu mãprimeau în sediul minis-terului. În cel mai buncaz, ajungeam pânã lapoartã. Din nefericire,asta a fost realitatea care

MIHAI CALIMENTE: «A venitdin marasmul în careInterviu cu

deputatul PNL,MIHAI

CALIMENTE, candidat al

USL în Colegiuldeputaþial 4din judeþul

Arad

PUBLICITATE ELECTORALÃ

Pagina 9 Magazin

a caracterizat guvernareaPDL. Dacã ei spun vruteºi nevrute, i-aº întreba ºieu: de câte ori m-achemat preºedinteleConsiliului Judeþean sãvorbim despre nevoilelocalitãþilor din colegiulpe care îl reprezint? Decâte ori m-a solicitatGuvernul în acest sens?Vã spun eu: NICIODATÃ!Acesta este adevãrul pecare trebuie sã-l ºtie toatãlumea!

- Acum, datele pro-blemei pare cã se vorschimba. Uniunea So-cial Liberalã este privitã,deja, cu speranþã, ca ºimarea câºtigãtoare aalegerilor. Va fi maibine?

- Absolut! Din toatepunctele de vedere. Atâteu, cât ºi viitorul senator,Ioan Cristina, care vomreprezenta aceastã partea judeþului, vom aveauºile deschise la miniºtriiUSL, iar localitãþile dincolegiile noastre vorputea, în sfârºit, sã sedezvolte aºa cum tre-buie. Pânã acum, s-aufãcut lucrãri doar acolounde au existat interesefinanciare din parteacelor de la PDL ºi afirmelor cu care auîmpãrþit banii. De acum,va fi altfel. Pentru amerge pe un drum drept,trebuie sã punem punctlicitaþiilor trucate ºisifonãrii banilor publici.Suntem hotarâþi sã pu-nem punct unor aseme-nea practici. A venit vre-mea sã scotem Româniadin marasmul în care s-azbãtut în ultimii ani, iar

USL are datoria, obligaþiamoralã, de a face acestlucru.

- Aveþi câteva luni încare v-aþi desfãºuratactivitatea ca deputat alPuterii. S-a schimbatceva în colegiu, înaceastã perioadã?

- Desigur. Am reuºit sãsprijin deja mai multeprimãrii. La Ineu, deexemplu, am reuºit sã-miaduc contribuþia lalucrãrile desfãºurate laliceu, am adus 36.000 delei pentru biserica dinColonie, iar în mai multecomune am reuºit sãdeblochez lucrãrile la grã-diniþe. Este vorba despregrãdiniþele din ºaptelocalitãþi: ªimand, Grã-niceri, Socodor, Apateu,ªicula, Seleuº ºi SinteaMare.

- Observãm cã-i aju-taþi, în acest caz, ºi peadversari. Adicã, aþinominalizat ºi localitãþiîn care primarii nu suntde la USL...

- Eu cred cã nu aºa sepune problema. Absoluttoþii primarii din colegiulpe care-l reprezint,indiferent de coloraturapoliticã, nu sunt adver-sarii ci partenerii mei ºireprezentanþi ai cetãþe-nilor. Noi, cei de la USL,nu privim lucrurile înmaniera în care au fãcut-o cei din PDL, o gruparecare ºi-a sprijinit exclusivproprii primari ºi cãrorale-a bãgat automat pegât ºi niºte firme cu caresã facã lucrãrile. S-a ter-minat cu astfel de practi-ci. O sã vã convingeþidupã 9 decembrie!

- Vorbiþi din posturaunui învingãtor, a unuiom care are încredereîn votul cetãþenilor...

- Da, ºi vã spun ºi dece: principalul meu con-tracandidat, fostul prefectCãlin Bibarþ, nu poate sãemitã nici o pretenþie. Înlocul lui, mi-ar fi ruºine sãvin ºi sã cer votul oame-nilor, dupã ce amreprezentat guverneleBoc ºi Ungureanu,administraþii care aubãgat pe de o parte mânaîn buzunarele oamenilor,micºorându-le salariile ºipensiile, iar, pe de altãparte, au ridicat corupþia,furtul ºi poliþia politicã larang de politicã de stat.De aceea, convingereamea fermã este cã

oamenii îl vor trata aºacum se cuvine pe celcare, la Arad, i-a repre-zentat pe Boc ºi pe MihaiRãzvan Ungureanu! Însperanþa unui viitor maibun, pentru revenirea lanormalitatea mult nece-sarã, pentru recâºtigareademnitãþii cãlcate înpicioare de PDL, suboblãduirea lui TraianBãsescu, lumea va votacu certitudine pentruUSL. Iar noi, reprezen-tanþii USL, reprezentanþiilor în Parlamentul Româ-niei, vom putea, dupã 9decembrie, sã refacemRomânia Mândrã, Româ-nia Puternicã. Aºa sã neajute Dumnezeu!

(O.T.)

vremea sã scoatem Românias-a zbãtut în ultimii ani»

PUBLICITATE ELECTORALÃ

Pagina 10MagazinPUBLICITATE ELECTORALÃ

Publicitate electoralã

Dupã festivalul vinului,începând din data de 15noiembrie, în faþa PalatuluiAdministrativ va fi organi-zat Târgul de Crãciun, încadrul cãruia vor avea loc,zilnic, spectacole de col-inde.

Evenimente pentru toate gusturileApoi, în ziua de 30

noiembrie, când este sãr-bãtorit Sfântul Andrei,ocrotitorul României, ziliberã decretatã de auto-ritãþi, pe scena din faþaPrimãriei a fost programatun spectacol, protagoniºtifiind Andra ºi Smiley.

De Ziua Naþionalã aRomâniei, la 1 Decembrie,autoritãþile au programat,în centrul oraºului, un con-cert de muzicã popularãcu Dinu Iancu Sãlãjanu,Mirela Mãnescu ºi PuiuCodreanu.

În urmãtoarea zi, în 2decembrie, pe scena dinfaþa Primãriei vor concerta

Filarmonica de Stat dinArad ºi Fanfara din Buteni.Pentru ziua de 6 decem-brie este programat unconcert susþinut deGrigore Leºe.

În zilele de 7 ºi 8decembrie a fost progra-matã, în cartierul Micãlaca,Cina porcului, evenimentcare a devenit tradiþionalîn municipiul Arad ºi areloc, în fiecare an, în preaj-ma Ignatului. În “Parcul 23August” din Micãlaca vorcânta Marius Ciprian Pop,în 7 decembrie ºi Fuego,în 8 decembrie.

În data de 15 decem-brie, în centrul Aradului,va avea loc un concert decolinde, susþinut de DucuBertzi.

În seara zilei de 18decembrie a fost progra-matã Gala SportuluiArãdean, o manifestaretradiþionalã care se vaderula într-un centru com-ercial, iar invitatul specialeste ªtefan Hruºcã.

Caravana tradiþiilor deiarnã, un spectacol degalã, dedicat obiceiurilorde iarnã ºi colindelortradiþionale din judeþulArad, se va desfãºura îndata de 23 decembrie, înfaþa Primãriei municipiului.

ªi în acest an, auto-ritãþile au anunþat cã va fiorganizat Revelionul pop-ular, în centrul oraºului,eveniment care a atras, defiecare datã, mii deoameni.

Târgul de Crãciun, la o nouã ediþiePetrom a înregistrat, în primele nouã luni, un

profit net de 2,892 miliarde lei (652 milioaneeuro), în scãdere cu 1% faþã de cel din perioa-da similarã a anului trecut. În primele nouã luniale anului trecut, Petrom a consemnat un prof-it net de 2,921 miliarde lei ºi vânzãri de 16,224miliarde lei. Vânzãrile au avansat cu 18%, la19,185 miliarde lei (4,327 miliarde euro).Vânzãrile exclud accizele la produse petroliere.În cel de-al treilea trimestru al anului 2012,rezultatul operaþional al Petrom s-a situataproximativ la acelaºi nivel cu cel înregistratîn perioada similarã a anului trecut, fiindsusþinut, în principal, de efectul favorabil alaprecierii dolarului faþã de lei. Nivelul ridicatal preþului þiþeiului a continuat sã influenþezepozitiv performanþa segmentului E&P (explo-rare ºi producþie, n.r.), dar a afectat volumelede vânzãri ºi marjele în activitatea de mar-keting. Ne-am concentrat investiþiile în seg-mentul E&P, în vederea stabilizãrii pro-ducþiei de hidrocarburi, ºi am continuateforturile noastre de explorare în perimetrulde mare adâncime al Mãrii Negre, pregãtin-du-ne pentru achiziþia de noi studii seismice3D. În concordanþã cu direcþiile noastrestrategice, am demarat exploatarea comer-cialã a centralei electrice de la Brazi, care,începând din septembrie, este aprovizionatãexclusiv cu gaze din producþia internã”, adeclarat, într-un comunicat, directorul generalal OMV Petrom.

Petrom… profitã bine

SMILEY

Pagina 11 Magazin

Întreaga liniºte a Bisericiilocale a fost zguduitã sãp-tãmâna trecutã de inciden-tul petrecut în Arhiepis-copia Aradului, undepreotul Bupte a fost agre-sat, se pare cu un duh alblândeþii ieºit din comun,de un coleg de breaslã.Din informaþile apãrute înpresã preotul Iacob Bupte,vicarul Arhiepiscopiei Ara-dului, a primit o dojanãpoate pe mãsura lui saupoate prea micã pentrutoatã activitatea depusã înslujba servicilor (ºtim noicare servicii).

Cine este acest IacobBupte, stigmatizat al pre-sei arãdene ce în ultimilezile nu este lãsat sã-ºi vin-dece rãnile pricinuite depumnii încasaþi se pare,din gratuitate? Despre vic-arul Bupte, spun gurile relecã ar fi cel care conduceadministrativ destineleEpiscopiei Aradului, alþiizic cã înainte de 89 ar fifost activ la “cadre” ºi chiarºi azi mai face rapoartepoate din obiºnuinþã saupoate din funcþia pe careîncã o deþine acolo, la“cadre”. Tot despre acestreverend se spune cã elhotãrãºte pe cine sfinþeºteArhiepiscopul Timotei capreoþi sau nu, asta în

funcþie de donaþia fãcutãde candidaþi, cã nu putemvorbi de anumte criterii devaloare a celor ce nevorbesc duminica. Cã afost chemat la DNA e ocertitudine, cã ar fi dispãrutbani din anumite fondurisau de la Casa de AjutorReciproc, poate fi un fals(cum sã disparã ceva cepoate nu a intrat nicio-datã). Se pare cã tot lui i sedatoreazã schimbãrile radi-cale de la Protopopiatuldin Arad unde unii au fostdaþi cu piciorul în fundafarã, fãrã un motiv per-tinet, fiind aduºi alþii carenu au nici un grad de rude-nie între ei? (de exemplu

protopopul actual ºi-a an-gajat soþia ºi o bunã pri-etenã ca sã nu fie vorba deun clan). Cât despre vicarulBupte nu putem spune cãºi-a bãgat ginerele pe ofuncþie onorabilã în Arhie-piscopie, ºi în postul grasde la parohia la care l-anumit?

Dacã am avea puþin timpla dispoziþie, am face unsondaj pentru a vedea pã-rerea slujitorilor altarelorarãdene cu privire la per-sonajul acesta - IacobBupte, dar suntem în cam-panie electoralã si necanalizãm atenþia pe su-biectele aferente. Totuºicredem cã în unele situaþii

doar pãmântul galben nemai scapã… sau poateacesta (adicã pãmântulgalben) sã fie începutulunui sfârºit tragic al celuice a umplut dosare pe lasecuritate, bãgând spaimaîn mulþi preoþi ameninþaþila telefon.

Urmare celor ce se pe-trec, credem cã se pre-gãteºte o pensionare ra-pidã a vicarului Bupte ºi nuva rãmâne pe post pânã vaajunge la o vârstã matu-salemicã, þinând de scauncu ultimele puteri ce i-aumai rãmas înainte sã seimpiedice de bordurile luiVideanu (cã cicã nu a fostbãtut ci a ameþit împie-dicându-se de o bordurãpusã ostentativ de cinevapentru ai face rãu) ºi sã-ºimutileze blânda faþã.

Un lucru este cert, evorba de bani, de foartemulþi bani la mijloc ce tre-buiau justificaþi pentrudeblocarea conturilor,unde Fiscul a gãsit marinereguli.

ªi totuºi, banu-i ochiuldracului ce poate purtauneori ºi sutanã.

C.G.B.R.

Începutul unui sfârºit… (I)

ADIO, IACOBE !NU TE MAI

POT SUSÞINE !

AM FÃCUTDESTULE

RÃUTÃÞI ? MÃ PENSIONEZ !

Va aºteptãm la biroul de vânzãri Via Carmina !ARC'VIA-IMOTRUST

Cartierul Rezidenþial Via Carmina, România, AradProgram birou de vânzãri:

Luni-Vineri: 8:30-17:30 Sâmbãtã: 9:00-13:00

SPECIAL

Pagina 12Magazin

Alba Iulia înseamnã, pen-tru fiecare român, mult maimult decât un oraº -înseamnã istorie, înseamnãUnirea; iar gândul te duce,negreºit, mai departe, laZiua Naþionalã a Românieiºi la transmisiunile tele-vizate care au loc de aici.Învãþãm istorie, vedem isto-rie, dar putem ºi simþi istoriavizitând Alba Iulia.

Te poþi bucura din plin deliniºtea odihnitoare a strã-zilor încãrcate de istorie,strãbãtând la pas perimetrulfostei cetãþii Vauban AlbaCarolina, iar dacã îþi doreºticeva mai multã miºcare, nuai decât sã traversezi Parculdin faþa Catedralei Reîn-tregirii ºi vei gãsi PlatoulRomanilor ºi apoi Bule-vardul Transilvaniei, zonãcomercialã plinã de forfotã;dacã o iei în sens opus ºistrãbaþi în sens invers traseulprimelor Trei Porþi de intrareîn Cetate, vei ajunge în cen-trul oraºului, acolo unde sedesfãºoarã întreaga activi-tate administrativã a ora-ºului ºi chiar a judeþului.

Amplasarea vetrei ora-ºului este una strategicã, lafel ca a oricãrui oraº vechide mii de ani: încercuit ºiapãrat, din toate pãrþile, deadevãraþii strãjeri ai naturii:munþii ºi râurile. Astfel, dinorice parte ai veni la AlbaIulia, ai de treversat fie râulAmpoi, fie râurile Sebeº sauMureº. Cele mai vechiizvoare arheologice atestãaici prezenþa unor aºezãriîncã din epoca preistoricã,mai exact din mileniul alV-lea î.Ch. Pentru a vizitaaºa cum trebuie acest oraº,trebuie, întâi de toate, sã nepregãtim sufleteºte. ªi spunasta, deoarece întâlnirea cuistoria este cât se poate de

vie ºi de bruscã, uneoriîntrebându-te dacã nucumva chiar te-ai întors întimp.

Dacã faceþi o cãlãtorie laAlba Iulia, cu prilejul zilei de1 Decembrie, trebuie sã ºtiþicã circulaþia va fi opritã pearterele din zona unde sedesfãºoarã activitãþile. Deasemenea, puþinele locuride parcare vor fi arhipline.Este de preferat sã parcaþimaºina, fie în centrul ora-ºului, fie în zona CimitiruluiEroilor.

Alba Iulia este primul oraºdin România dotat cu uninfo-ghid audio în trans-portul în comun, amplasatîntr-un autobuz special, eta-jat, ca în marile metropoleeuropene. Autobuzul faceun tur al oraºului, iar info-ghidul audio asigurã o ori-entare mai uºoarã sprepunctele de interes turistic.Astfel, înainte de a ajunge înstaþie, eºti informat asupraatracþiilor turistice cele maiapropiate ºi asupra obiec-tivelor ce pot fi vizitate.

Cum sã vizitãmAlba Iulia

Dupã acest tur rapid aloraºului ºi fiind ceva maifamiliarizat cu zona, ar fiideal sã iei la pas traseelestrãvechi ºi sã vizitezi princi-palul obiectiv turistic,Cetatea Alba Carolina,inima oraºului. Astfel, poþialege sã intri în cetate aºacum se intra în perioada deglorie a aºezãrii, aºa cum aintrat ºi marele voievodMihai Viteazul în CetateaAlbei, pe porþile cetãþii, dec-orate cu multe însemne ºicare, astãzi, sunt frumos ºimigãlos restaurate.

Pornind din CentrulAdministrativ al oraºului,

din centru, cum îl numesclocalnicii, mai exact din faþaPrefecturii Alba ºi aInspectoratului Judeþean dePoliþie, de aici, panta destulde anevoioasã te duce cugândul la apãrarea cetãþilordacice. Mai sus, pe la jumã-tatea rampei coridorului, veitrece prin A Douã Poartã acetãþii. Înainte de a ajunge laA Treia Poartã, care este ºicea mai impresionantã, veiîntâlni, în partea stângã,Obeliscul închinat celor treimartiri ai Apusenilor: Horea,Cloºca ºi Criºan, care sesprijinã pe o celulã simbo-licã. Dupã aceastã desfãtarea ochiului, poþi pãtrundeprin cea de A Treia Poartã,direct în inima istoriei, pen-tru cã de aici încolo, pânã lacelelalte Porþi, nu vei întâlnidecât clãdiri seculare ºi chiarpersonaje îmbrãcate ca pevremea imperiului austro-ungar.

Trebuie sã fii în jurul aces-tei Porþi, sau mãcar în zonã,la ora 11:30. Pentru cã acumeste ora la care, în fiecare zi,

se schimbã garda la poartaCetãþii. Vei fi plãcut surprinsde garda cãlare a cetãþii, deonorul militar al epocii ºi destrãjerii mereu prezenþi. Poþisã-i urmezi, apoi. Te vorconduce pe Traseul celortrei fortificaþii, unde veidescoperii vestigiile a treicetãþi construite pe acelaºiloc. Dacã este cumva sâm-bãtã, ziua în care vei vizitaCetatea, te vei bucura de unspectacol în plus: pe Traseulcelor trei fortificaþii, gardapedestrã a cetãþii va arboradrapelul municipiului ºi vatrage trei salve de tun înonoarea acestuia.

Oraºul adãposteºte ºi altemonumente ºi statui, înafara zidurilor cetãþii. Dintreacestea sunt de menþionat:statuia lui I.C. Brãtianu, sta-tuia lui Mihai Eminescu,Monumentul Lupoaica (re-prezentând legenda înte-meierii Romei), CatedralaRomano-Catolicã Sf. Mihail,Catedrala Reîntregirii, Cate-drala Încoronãrii ºi MuzeulUnirii. C. G.

Alba Iulia: Oraºulîncãrcat de istorie

Poarta pe unde aintrat, victorios, MihaiViteazul, în anul 1600(foto sus) ºi ceremoni-alul schimbãrii gãrzii,cu soldaþi îmbrãcaþi înuniforma epocii (fotodreapta)

PUBLICITATE ELECTORALÃ

Pagina 13 Magazin

Albul fãrã negru, nu arenici un rost. Puternicul fãrãslab, nu poate trãi. Bun fãrãrãu, nu am auzit sã fie. Ziuãfãrã noapte, nici atât. Cerfãrã de pãmânt, nici vorbã.ªi iac-aºa, din zisa unuia,nu sã existã unele fãr’ dealtele, merg toate înainte,împreunã. Dar, m-amîntrebat eu pe mine, înmulte rânduri - hoþii, arputea trãi fãrã oamenii cin-stiþi?

ªi dacã tot veni vorba dehoþi, mi-adusei aminte cãtot din zisa unuia: hoþu-nvaþã la hoþie ºi beþivu’ labeþie. Aºadar, ne putemîntreba: sã fie, oare, hoþiaun meºteºug? Dacã neîntoarcem cu gândul înurmã, nu cu foarte mulþiani, mai cã am zice cã-ihoþia e “artã”. Zic asta,pentru cã de-alungul vieþiisuntem furaþi una-ntruna,uneori “pe faþã”, dar, decele mai multe ori, “pe laspate”, atâta de fin, cumeºteºug, cã mai cã nicinu observãm. Fiþi puþinatenþi cam cum staulucrurile!

Nu te nãºteai bine ºi ceide la “fabrica de prunci”,pe nume Matern, te furaula greutate, doar-doardãdeau ai tãi ceva, ca sã-þimãreascã doctorul porþiade lapte praf. Apoi, trebuiasã aibã grijã mãmã-ta sã nufii furat, ori sã nu teschimbe careva cu altcopil. La grãdiniþã, îþi eraufurate jucãriile. La ºcoalã îþi

dispãreau pixurile, stilo-uãle ºi gumele de ºters. Laliceu, se furau pachetelecu mâncare. În armatã, tre-buia sã dormi cu capelasub pernã ºi cu centura petine, altfel se “completau”.În intreprinderi, îºi furauoamenii sculele, unii de laalþii.

Pe lângã toate acestea,se mai furau: biciclete;prunele din prunii de lauliþã; roþile de la maºini;benzina din rezervoare;haine din magazine; becuride pe stâlpii stradali; faruride la tractoare; ºezuturi dela biciclete; porumb de laC.A.P.; uleiuri de la PECO;salamuri de prin abatoare;ºuruburi din fabrici; smân-tâna de la lapte; sârme debobinaj; cartofi de pe câm-puri; grãtare din fier, dinscãrile de bloc (...) ºi ar maifi de adãugat altele ºialtele. Într-un cuvânt, bachiar mai multe, unii furaude la tine, alþii care de peunde lucrau. Cei din urmãse bazau pe zisa împuºcat-ului: fiecarrre trrrebuie sãtrrrãiascã de unde lu-crrreazã. Dar, tare mã temcã a fost greºit înþeles, astapentru cã iatã ce se întâm-pla, de fapt: oamenii îºifurau propriile cãciuli!

Mai târziu, dupã Marea

Schimbare, cei mai mulþinu au mai avut ce ºi deunde “completa”. Seschimbaserã vremurile,însã hoþii nu au dispãrut,aveam sã cunoaºtem hoþiimoderni. Aceºtia nu furaucu buzunarul, geanta,sacul ori cu portbagajul, cifurau fabricile... cu totul!Dupã ei, au venit hoþii careau devalizat bãncile. Toþiaceºtia nu sunt cei maiprãpãdiþi ºi mai rãi hoþi.Sunt alþii mai prãpãdiþi ºimult mai rãi decât ei, careau fost, sunt ºi vor fi, pânã-i lumea ºi anume: HOÞIIDE SALARII ºi, mai ales,HOÞII DE SUFLETE.

În multe locuri, sunt uniiºi aceiaºi. Ei vor sã-þi furesufletul, vor sã te facã sãajungi ca ei, prin oricemijloace. Te furã la salariu

sau þi-l iau de tot, vor sã-þifure credinþa, cinstea,omenia, familia ºi tot ce-imai scump pe lumea asta,ascunzându-se în spatelelevorbelor dulci, a veºmin-telor sfinþite ºi a falsuluiaspect de pioºenie.

Numai cã, la o uitãturãmai atentã, vezi cã, dinzisa cuiva: cu trupu-i înbisericã, da’ cu gându-ila nãcuratu’ sau ca albi-na-n gurã cu miere/ºi-ncoadã cu ac ºi fiere sau îngurã cu Dumnezeu ºi-ninimã cu “cel negru cucoarne”.

Cititorule! Dacã te batjo-coreºte un astfel de hoþ,adu-i aminte cã pestã noitoþi ºi buni ºi rãi, e MareleContabil, care noteazã tot.Nu scapã nicio hoþienepedepsitã. ªi fii cu marepazã, mai ales la hoþii desuflete! Nu apleca ure-chea la ºoaptele ºarpelui,cã s-ar putea sã-l crezi ºigata-i baiul, cât casa!

GHEORGHE HODREA

Despre hoþi ºi hoþii

Cichitorule!Hai la noi c-avem dã tãt felu’...

Sfetãre cu o’ fãrã mînieci; jenþ’ ºi jentuþe; maieuri ºibretele’; ºepci ºi ºepcuþe; jenþ’ ºi curele; hãlachie dãbaie; bughielarãºe ºi bucse; pãrãzoare ºi purtãtoare dãchei; cloape; bughi pãntru: tãtã zîua, tãtã noapchia saupãntru bãi termale; pijamele groase ºi subþîiachie;ochieri dã soare; ºtrimfi: scurþ’, lunji, subþîieþ’; zoboaniefelurichie; cravachie; sfetãre pãntru pã su’ ºi pãntrupãstã chimeºi.

Ziridava, Etaju’ I, la Solemn –raionu’ dã galanterie bãrbaþ’.

TURISM

Publicitate electoralã

Pagina 14Magazin

VOLKSWAGEN Crafter 2.5 TDi,2500 cmc, diesel, Alb, 169000km, anul 2006, 136 CP, Euro 4, 3locuri, cutie de viteze manuala6+1 trepte, geamuri si oglinzielectrice, inchidere centralizata,computer de bord, servodirectie,ABS, ESP, ASR, 2 x airbag, radio-CD original, carlig de remorcare,etc. Recent adusa, stare tehnica sioptica foarte buna, volan pepartea dreapta., 6.800 EUR, neg.,0742-701310, 0753-476477,Arad

IVECO Daily Basculabil 3parti , 2500 cmc, diesel, Rosu,180000 km, anul 1995, 3 locuri,masa maxima autorizata = 3.5tone (se conduce cu permis autocat.B), punte dubla, lungimelada = 3.00 metri, servodirectie,carlig de remorcare, cauciucurinoi, etc. Recent adusa din Italia,stare tehnica si optica foartebuna., 3.500 EUR, neg., 0749-541169, 0744-778973, Arad

MERCEDES-BENZ Sprinter 311 CDi,2200 cmc, diesel, Alb, 250000 km, anul2002, 110 CP, 3 locuri, servodirectie,ABS, ASR, radio-casetofon original, etc.Recent adusa, stare tehnica si opticafoarte buna, volan pe partea dreapta.,4.250 EUR, neg., 0749-610628, Arad

JAGUAR X-Type, 3000 cmc, benzina,Gri metalizat, 210000 km, anul 2001,cutie viteze automatã, dublu climatronic,geamuri si oglinzi electrice, inchiderecentralizata, computer de bord, pilotautomat, jante aluminiu, servodirectie,ABS, ESP, ASR, SRS, 4 x airbag, proiec-toare de ceata, xenon, radio-casetofon,magazie CD, comenzi pe volan, navi-gatie, piele, scaune electrice incalzite,DVD, telefon, trapa, etc. Recent adusa,stare tehnica si optica foarte buna, volanpe partea dreapta., 1.950 EUR, neg.,0749-610628, Arad

ROVER 75 - 2.0 TD, 2000 cmc,diesel, Gri metalizat, 160000 km,anul 2001, climatronic, geamuri sioglinzi electrice, inchidere central-izata, computer de bord, pilotautomat, jante aluminiu, servodirec-tie, ABS, ESP, ASR, SRS, 4 x airbag,proiectoare de ceata, radio-CD,magazie CD, comenzi pe volan,piele, scaune electrice incalzite, sen-zori de ploaie si parcare, etc. Recentadusa, stare tehnica si optica foartebuna, volan pe partea dreapta,1.300 EUR, neg., 0749-487617,Arad

BMW 323, 2500 cmc, benzi-na, Gri metalizat, 205000 km,anul 1999, climatronic, geamurielectrice, oglinzi electriceincalzite si heliomate, inchiderecentralizata, computer de bord,pilot automat, jante aluminiu,servodirectie, ABS, ESP, ASR,SRS, 6 x airbag, proiectoare deceata, xenon, radio-casetofon,magazie CD, comenzi pe volan,scaune incalzite, trapa, etc.Stare tehnica si optica impecabi-la, inmatriculata RO, inmatricu-lat, 3.300 EUR, neg., 0745-862175, 0744-186017, Arad

IVECO Daily 35C11, 2800cmc, diesel, Alb, 140000 km,anul 2001, 110 CP, 3 locuri,masa maxima autorizata = 3.5tone (se conduce cu permis autocat.B), punte dubla, lift spate,servodirectie, ABS, ASR, radio-CD, etc. Recent adusa, staretehnica si optica foarte buna,volan pe partea dreapta., 4.500EUR, neg., 0742-926926, 0755-811802, Arad

HONDA Accord 2.2 CDTi, 2200cmc, diesel, Negru metalizat,186000 km, anul 2004, dublu clima-tronic, geamuri si oglinzi electrice,inchidere centralizata, computer debord, pilot automat, jante aluminiu,servodirectie, ABS, ESP, ASR, SRS, 8x airbag, proiectoare de ceata,radio-CD, comenzi pe volan, semi-piele, senzori de parcare si ploaie,carkit, etc. Stare tehnica si opticaimpecabila, adusa din Germania de3 ani, inmatriculata RO., inmatricu-lat, 6.450 EUR, neg., 0726-209970,Arad

ROVER P5 Coupe - masinade epoca, 1966, benzina, negrumetalizat, 89000 km, 3000 cmc,cutie de viteze automata. Dotari:aer conditionat, piele, servodi-rectie, radio-casetofon, etc.Recent adusa din Anglia, volanpe partea dreapta, cumparatade la Casa Regala, DOAR 366bucati fabricate in toata lumea,absolut totul original, acte la zi,5.800 EUR, neg., 0741-789442,Arad

MERCEDES-BENZ Sprinter 311CDi, 2200 cmc, diesel, Alb,130000 km, anul 2004, 3 locuri,servodirectie, ABS, ASR, radio-CD,etc. Recent adusa, stare tehnica sioptica foarte buna., 5.700 EUR,neg., 0758-377865, Arad

IVECO Daily 50C13 - Detarat la 3.5 tone, 2800cmc, diesel, Alb, 200000 km, anul 2004, 130 CP, 3locuri, masa maxima autorizata = 3.5 tone (se con-duce cu permis auto cat.B), punte dubla, lungimelada = 4.10 metri, geamuri si oglinzi electrice, ser-vodirectie, ABS, ASR, radio-CD, 2 x airbag, etc.Recent adusa, stare tehnica si optica foarte buna,volan pe partea dreapta., 5.000 EUR, neg., 0742-926926, 0755-811802, Arad

MERCEDES-BENZ Sprinter411 CDi - detarat la 3.5 tone,2200 cmc, diesel, Galben,320000 km, anul 2001, 110 CP,Euro 3, 7 locuri, servodirectie,carlig de remorcare, etc. Recentadusa din Franta, stare tehnica sioptica foarte buna. Am de van-zare si bascule., 7.200 EUR,neg., 0744-252966, 0755-237153, Arad

IVECO Daily 35C13 - 2.8TD, 2800 cmc, diesel, Rosumetalizat, 300000 km, anul2001, 130 CP, 3 locuri, cutiede viteze manuala 6+1 trepte,masa maxima autorizata = 3.5tone (se conduce cu permisauto cat.B), punte dubla,lungime lada 4.80 metri,latime lada = 2.00 metri, aerconditionat, servodirectie,radio-CD, etc. Recent adusa,stare tehnica si optica foartebuna., 6.800 EUR, neg., 0757-769010, Arad

OFERTE AUTO

Pagina 15 Magazin

* Vând vilã, zona Vlaicu, 260 mpconstruiþi, 6 camere, dressing la

fiecare camerã, 148.000 Euro neg.Telefon 0745-505.169.

* Vând casã 2 camere, VariaºuMare(12 km de Arad), total teren 800mp, din vãiugã ºi cãrãmidã, 16.000euro, uºor negociabil. Se poate faceºi schimb cu garsonierã înArad.Telefon: 0745-505.169.

* Vând casã în Aradul Nou, 3camere, bucãtãrie, baie, vãiugã, ter-mopane, parchet, apã, 25.000 euro,uºor neg. Telefon: 0745-505.169.

* Vând casã în Sânnicolau Mic, 2camere, antreu, cãrãmidã, 90 mpconstruiþi, total teren 741 mp, preþ47.000 euro, uºor negociabil.Telefon: 0745-505.169.

* Vând casã, în zona Pârneava,200 mp construiþi, din cãrãmidã, 5camere, bucãtãrie, 2 bãi, garaj,total teren 150.000 Euro (negocia-bil); telefon: 0745-505.169.

* Vând casã, în Gai, 117 mp con-struiþi, 610 mp total teren, living

mare, sus douã dormitoare, 2 bãi,amenajat, 1.480 mp, încãlzire pe

lemne, preþ 150.000 euo, negocia-bil. Telefon: 0745-505.169.

* Vând urgent spaþiu comercial,zonã ultracentralã, 745 mp, pe 2nivele, ideal pentru restaurant sauclub, preþ 230.000 euro, negociabil.Telefon: 0743-048.490, 0745-505.169

* Vând halã industrialã în ZonaIndustrialã Vest, 6.000 mp, mo-

dernã, 3.670.000 Euro, negociabil.Telefon: 0745-505.169.

* Vând vilã, în Cicir, 300 mp con-struiþi, 560 mp total teren, din

cãrãmidã Porotherm, 100.000 euro,negociabil. Telefon: 0745-505.169.

* Vând casã, Central, FS 25 m,250 mp construiþi, 500 mp total

teren, 4 camere, 2 bãi, încãlzire pegaz, termopane Weka, încãlzire înpardosealã, complet mobilatã ºiutilatã, 175.000 euro, negociabil.Telefon: 0745-505.169.

Aºteptãmmesajele

dvs. cu anunþuri, prin SMS, la numãrul de telefon:

0753-843.168

OFERTE IMOBILIARE

Pagina 16Magazin

În 9 decembrie vom avea alegeriparlamentare. Odatã la patru ani,cetãþenii îºi mandateazã în Parlamentliderii care sã-i reprezinte. Fãrãîndoialã, aceste alegeri au o mizãextrem de importantã. Dacã negândim cã cine va câºtiga alegerile vaforma viitorul guvern, iar funcþie deprocentajele care se vor stabili se vaforma o majoritate parlamentarã, maimult sau mai puþin stabilã. Aceastaeste, în linii mari, miza majorã a aces-tui scrutin.

Dar, mai existã o mizã, mai greu dedetectat la o primã vedere, anumeaceea legatã de interesul fiecãruiadintre candidaþi de a intra înParlament. Sistemul electoral pe carel-am exersat, deja, în 2008, oferãposibilitatea electorului, adicã aceluichemat sã punã ºtampila, sã aleagãpersoana pe care o desemneazã înParlament. Asta, cel puþin în teorie,pentru cã în practicã se vor strecura înforul legislativ ºi mulþi care nu vorprimi suficiente voturi directe de laalegãtori în colegiile lor. Dar acesteasunt regulile sistemului mixt, pe careîntreaga clasã politicã româneascã l-aasumat ºi dupã ele trebuie jucat, neplace sau nu.

Cetãþeanul obiºnuit se va afla, ºi pe9 decembrie 2012, în faþa uneidileme serioase: sã voteze persoanacare-i inspirã încredere ºi compe-tenþã, sau sã aleagã brand-ul politicsub care candideazã politicianul? Cusiguranþã, se vor mobiliza mariresurse în aceastã campanie elec-toralã, care a început, deja.

Pentru evoluþia noastrã democrat-icã, acest lucru nu este suficient.Suntem însã conºtienþi - ºi trebuie são spunem fãrã menajamente - cãdemocraþia ºi jocul democratic costã.Se vor aloca sume semnificative pen-tru publicitate electoralã, emisiunitelevizate, bannere, pliante, articolede ziar plãtite, etc. Din toate aceste

lucruri, cetãþeanul nu va câºtiga abso-lut nimic. Majoritatea cetãþenilor vorasista pasiv la o campanie, aºa cumau fost ºi precedentele, din care nuvor înþelege mare lucru. Promisiunivor exista, fãrã îndoialã, în campaniefiecare putând promite orice ºi oricât.

În ceea ce priveºte, însã, educaþiademocraticã a românilor, precum ºiparticiparea conºtientã a acestora lademersul electoral, mi-e teamã cã nuse vor înregistra progrese. Într-odemocraþie consolidatã, competitoriipolitici trebuie sã-ºi prezinte ºi sãdezbatã cu cetãþenii, programele lorpolitice, formulate în concordanþã cudoctrina politicã asumatã de fiecare.Cu atât mai mult, într-o campanieelectoralã privind alegerile pentruParlament. Ori, din ceea ce am pututconstata, deja, aceste lucruri nu seîntâmplã sau se întâmplã doarexcepþional.

Parlamentarii care vor fi aleºi vordezbate, elabora ºi vota legi dupãcare se va ghida societatearomâneascã ani de zile. Teoretic,aceste legi trebuie sã fie produsulunei concepþii politice, sã fie generatede o doctrinã, de o ideologie, sã fie înconcordanþã cu un anume programpolitic. De aceea, cred cã în campaniaelectoralã pentru Parlamentare, estecu atât mai important sã existe dez-bateri serioase pe margineaaspectelor prezentate mai sus.

Dar, cum spuneam, nu se întrevedemare lucru în acest sens, pentru mulþicompetitori fiind mult mai facil sãîncerce capacitarea cetãþenilor în altemaniere.

Pentru cetãþean este, de asemenea,mult mai comod sã se orienteze dupãprima impresie, decât sã studiezeprograme ºi doctrine. Pentru tânãranoastrã democraþie, aceastã comodi-tate va avea efecte pe termen mediuºi lung. ªi nu tocmai îmbucurãtoare.

ANTONIO MARTIN

Alegeri parlamentare- semnificaþii

Magazin

Revistã de opinii, ºtiri ºi publicitate Editat de: XBGMedia Press AradStr. Tribunu Dobra nr. 18-22Telefon: 0357-420.441

contact:office@xbg.ro

Redactor-ªef:COSMIN GHERMAN Redactor-ªef Adjunct:

GABRIEL CONSTANTINESCUSecretar general de redacþie:

PAUL KRIZNER

Redactor-consultant economic:VIOREL BOÞ

Redactori colaboratori:PAUL-ADRIAN POPA, TONI

MARTIN, GHEORGHE HODREADifuzare: TIBERIU OCTAVIAN CRISTEATehnoredactare: CLAUDIU IACOB

Conform Legii 8 din 1996 ºi Legi i 285 din 2004, responsabil itateajurid icã a conþinutului art icolelor din acest numãr rev ine autori lor.Te scoatem din anonimat!

ISSN 2285 – 6056ISSN-L 2285 – 6056

ULTIMA PAGINÃPublicitate electoralã

Ingrediente: 450 gr somon fume, 350 gr cremã debrânzã (poate fi ºi light), 30 gr arpagic verde 30 g, olingurã de suc de lãmâie, Piper. Pentru clãtite: 3 ouã,225 gr fãinã, 500 ml lapte, 2 linguri de ulei, un praf desare.

Mod de preparare: Clãtitele trebuie sã fie un pic maigroase decât cele pe care le umplem, de obicei, cudulceaþã! Ideal ar fi sã aibã cam 2 mm grosime. Într-unbol, amestecaþi crema de brânzã cu un pic de piper,omogenizaþi ºi adãugaþi arpagicul verde (spãlat, ºtersde apã ºi tãiat mãrunt) ºi sucul de lãmâie. Amestecaþibine.

Luaþi o clãtitã ºi întindeþi pe ea un strat subþire ºi uni-form de cremã de brânzã cu arpagic. Aºezaþi deasuprao felie subþire de somon fume ºi rulaþi strâns. Împa-chetaþi clãtita în folie de aluminiu, strângând binecapetele, pentru a nu intra aer. Procedaþi la fel, pânãterminaþi clãtitele.

Rulourile obþinute se pun la rece, chiar ºi congelatorpentru 20 minute. Scoateþi, apoi, rulourile din folie,doar în momentul servirii. Tãiaþi-le rondele.

POFTÃ BUNÃ!

Rulouri cu cremã debrânzã ºi somon fume

Reþeta de la Corina...