PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - N r. 14-15/2003

SISTEME DE COMUNICARE AUGMENTATIVA / ALTERNATIVA

Lector univ. dr. ROXANA FUGĂREŢU-UREAUniversitatea din Bucureşti

Consideraţii generale privind sistemele de comunicare augmentativă/alternativăSub aspectele sale generale, dezvoltarea umană înseamnă formarea treptată a individului capersonalitate, proces bazat pe creştere, mai ales în plan biomorfologic, pe maturizare, mai ales în planpsihofuncţional şi pe socializare, în planul adaptării la condiţiile mediului comunitar. Dacă procesul decreştere este eminamente biologic, în ceea ce priveşte maturizarea şi socializarea un rol central îl arecomunicarea umană.

Comunicarea umană desemnează ansamblu operaţiilor de codare-recodare-decodare ce se aplicăalfabetului de bază (la nivelul sursei) şi alfabetului cod (la nivelul destinatarului) şi la succesiuneamesajelor care se transmit între emitent şi destinatar (Golu M. - 2003). Printre formele de comunicareumană se regăseşte şi comunicarea augmentativă/ alternativă -C.A.A.

Comunicarea augmentativă/alternativă se defineşte ca acea formă a comunicării umane ce substituie,augmentează limbajul verbal. Nu este corect să vorbim doar de comunicare alternativă, deoarece eaeste multimodală, astfel că în condiţiile în care există emisii verbale, acestea vor fi menţinute şidezvoltate.

Comunicarea augmentativă/alternativă s-a instituit ca un instrument deosebit de util în practica clinică cuobiectivul central fenomenul de compensare a unei disabilităţi (temporară sau permanentă) la nivelullimbajului expresiv. Prin această formă de comunicare augmentativă/alternativă se creează condiţii princare persoanele să poate să-şi exprime propriile idei într-o serie de simboluri inteligibile pentruinterlocutori.

Trebuie precizat încă de la început că intervenţia prin comunicare augmentativă/ alternativă nu îşi atingeîntotdeauna obiectivele într-o perioadă anume, mai ales în cazul persoanelor ce suferă de patologiecongenitală. Ea însă contribuie la potenţarea competenţelor de comunicare, a motivaţiei pentrucomunicare.

Un alt aspect pe care trebuie să-l precizăm încă de la început în legătură cu utilizarea comunicăriiaugmentative/alternative se referă la mediu de comunicare, în special la cel marcat de persoanelesemnificative pentru subiectul care este învăţat şi care trebuie să ia parte la proces. Fără acestepersoane semnificative nu se favorizează dezvoltarea comunicării cu alte persoane.

Am afirmat că, comunicarea augmentativă/alternativă este multimodală, ceea ce semnifică faptul căexistă diverse modalităţi expresive ce se pot utiliza, în locul limbajului (predominant în comunicareaverbală şi nonverbală) se pot forma alte instrumente ce pot suplini şi favoriza comunicarea cu alţii.

Aceste instrumente care pot suplini comunicarea verbală au la bază simbolurile, care pot fi sub formadesenelor, imaginilor, idiografurilor, etc. Semnificaţia atribuită simbolurilor este diferită în funcţie desistemul în care s-au constituit şi structurat într-o manieră unitară şi dinamică.

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie ţi asistenţă socială - Nr, 14-15/2003

Pe plan mondial cele mai cunoscute şi utilizate sisteme simbolistice de comunicare augmentativă/alternativă sunt: Benesh, Blissymbol, sistemul de mişcare - notare Eshkol- Waschmann, HamNoSys,Laban, sistemul de semne Page Corman Sutton.

Blissymbol (sistemul de simboluri Bliss] este un sistem de simboluri de comunicare augmentativă/alternativă şi a fost conceput de către C.K. Bliss în Canada, în 1971 pentru copiii cu paralizii cerebrale.

La ora actuală sistemul de simboluri Bliss este folosit în activitatea terapeutică cu: persoane cu afazii,persoane cu retard mintal, copii abuzaţi sexual, persoane cu disabilităţi multiple, persoane cu leziunicerebrale, persoane normale ca formă de relaxare.

Aria de răspândire a sistemului de simboluri Bliss este mare, în 33 de ţări printre care: Canada,Argentina, Australia, Grecia, Spania, Danemarca, Portugalia, Polonia, Suedia, Irlanda şi Regatul Unit,Brazilia, Scoţia, Israel, fiind tradus în 17 limbi. Se utilizează şi varianta computerizată, virtuală.

'• ' . r- /în viziunea creatorului, simbolurile Bliss reprezintă:

^ O alternativă uşoară şi facilă pentru persoanele cu dificultăţi psihice severe, dificultăţisevere de comunicare, la simbolurile grafice;

S O modalitate primară de comunicare pentru nevorbitori cu paralizii cerebrale;S Un limbaj internaţional menit a uşura comunicarea interpersonală.

i

Câteva din simbolurile utilizate de Bliss sunt pictograme; ele arată ca şi lucrurile pe care le reprezintă:

Casă Roată Soare Electricitate

& 9 O £

Alte simboluri sunt ideografice; ele reprezintă idei:

Minte Dăruire Cunoaştere

•r\ Q

Simbolurile pot fi combinate pentru a crea semnificaţii diferite:

Roată + soare = maşină

Roată plus Soare egal Maşină

® O w

86

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Nr. 14-15/2003

Specialiştii au putut determina o serie de avantaje ale simbolurilor Bliss:> Sunt rapide şi uşor de învăţat;> Pot fi utilizate ca elemente de pre-citire, dar sunt îndeajuns de sofisticate ca să permită

exprimare de sentimente, idei;> Simbolurile pot fi dezvoltate pe măsura formării abilităţilor.

în predarea simbolurilor Bliss trebuie luaţi în considerare trei factori:• simbolurile cheie;• infrastructura limbajului;• modul de generare a simbolurilor, de creare a lor.

Un număr mic de simboluri, mai puţin de 120 reprezintă concepte primare sau concepe ce pot fi utilizateîn mod repetat pentru a genera simboluri adiţionale la nivelul vocabularului. Simbolurile cheie oferă posibi-litatea de a descifra orice simbol existent şi se constituie ca potenţial pentru crearea unor alte simboluri.

De exemplu:

persoană + sentiment + pozitiv + intensitate = prieten

saupersoană + conţinut + sus + cunoaştere = profesor

T O ld>Q

sauanimal + sentiment = animal de companie

/"A o

Blisss dispune de o gramatică proprie. Părţi de vorbire pot fi marcate cu o serie de indicatori (abrevieriaflate deasupra unor simboluri). Indicatorii oferă posibilitatea utilizatorului de a comunica prin verbe,adjective, adverbe, pluralurile cuvintelor, sensuri pornind de la un concept de bază găsibil într-unsubstantiv.

De exemplu:

minte a gândi a gândit va gândiA

n n n n

87

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Nr. 14-15/2003

La fel se procedează şi în cazul creării prenumelor posesive. Se poate crea simbolul pentru casa meapornind de la simbolul pentru Eu la care se adaugă al rezultând al meu (posesia) şi apoi se adaugăsimbolul casei:

ea al al meu casă (casa mea)

Prin aceste procedee se pot genera o serie de semnificaţii şi de cuvinte.

Primul pas în însuşirea sistemului de simboluri Bliss la copiii autişti. Problematica socializăriicopiilor autişti este extrem de complexă. De aceea în utilizarea sistemului Bliss la copiii cu autism seporneşte de la lucrul cel mai cunoscut copilului şi anume: mâna.

Se explică copilului din ce este format simbolul pentru mână, după ce a ridicat în sus mânadreaptă: o linie verticală, mai lungă şi apoi una scurtă , 1 pe diagonală. Este un simbol uşorde recunoscut şi de făcut, în special dacă se compară cir scrierea chinezească şi cu hieroglifeleegiptene. Pe lângă simbolul pentru mână, copiii desenează în mod constant o serie de alte simboluricum ar fi cele pentru soare, copaci, stele etc.

La simbolul iniţial învăţat de copil, anume mână se adaugă un anume indicator şi se obţine un nousimbol pentru deget

După ce se învaţă de către copil diverşi indicatori, se trece la rotirea simbolului iniţial învăţat ajungându-se laalte simboluri:

mână ^ atingere sau bătaie din palme

în momentul în care se însuşeşte un alt simbol (atingere în cazul nostru pornind de la mână) acesta esteînsoţit şi de gestul fizic.

Următoarea etapă de însuşire a simbolurilor vizează mediul în care copilul trăieşte, în acest caz, fiecaresimbol va fi însoţit atât de imaginea, cât şi de cuvântul pe care îl defineşte:

linie orizontală plasată în sus desemnează cerullinie plasată jos desemnează baza, pământul

între cele două linii, plasate simultan se află lumea

cer + pământ = lumea

Ulterior se trece, pornind de la semnul de soare, la cunoaşterea planetelor:3

soare planetă Pământ(sinonim pentru lume)

88

PROTECŢIA SOCIALĂ A COPILULUI - Revistă de pedagogie şi asistenţă socială - Nr. 14-15/2003

Următoarea categorie urmărită se referă la plante, animale.

De exemplu:(copac) (copac care creşte) (animal).

Această categorie este lărgită prin însuşirea de simboluri referitoare la lucruri, persoane.

De la această fază a simbolurilor ce definesc un cuvânt copilul va trece la elaborarea unor propoziţii caresă definească anumite nevoi, stări emoţionale. Nu trebuie neglijat însă faptul că, în permanenţăînsuşirea gesturilor este acompaniată de limbajul verbal astfel încât copilul să conştientizeze faptul cătrăieşte într-un mediu predominant verbal.

Cercetările efectuate, în Suedia, privind utilizarea sistemului de simboluri Bliss au arătat că din cei 570de subiecţi autişti la care s-a folosit sistemul de comunicare augmentativă/ alternativă Bliss, 425 au pututsă-şi însuşească limbajul verbal după 3 ani şi jumătate la un nivel satisfăcător.

Studiul acestor subiecţii a mers puţin mai departe în sensul că a încercat să arate raportul întremanifestarea afectivităţii efective şi manifestarea afectivă prin intermediul simbolurilor Bliss. în aceastădirecţie, din cei 570 de subiecţi, 75% utilizează întâi simbolul Bliss şi apoi se manifestă propriu-zis, întimp ce 25% nu utilizează decât simbolul Bliss.

Din această perspectivă s-a pus întrebarea dacă nu cumva Bliss determină subiecţii să renunţe lacomunicarea verbală. Unii specialişti suedezi au arătat faptul că în ceea ce priveşte comunicarea,sistemul Bliss este benefic, însă pe linia manifestării afective şi de transmitere a acesteia în cadrulcomunicării mai trebuie lucrat.

Ceea ce este demn de reţinut este faptul că prin intermediul sistemului Bliss se realizează o socializare,însă el trebuie combinat şi cu celelalte metode, procedee utilizate în terapiile cu copiii autişti.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Bloomberg, K., Karlan, G. R., & Lloyd, L. L. (1990) - The comparative translucency of iniţial lexical itemsrepresented in five graphic symbol systems and sets in „ Journal of Speech and Hearing Research", 33. 717-725.

2. Dahlgren Sandberg, A., & Hjelmquist, E. (1996a) - Phonologic awareness and literacy abilities innonspeaking preschool children with cerebral palsy, in „Augmentative and Alternative Communication", 12, 138-153.

3. Fuller, D. R. (1997) - Iniţial study into the effects of translucency and complexity on the learning of Blissymbolsby children and adults with normal cognitive abilities. In „Augmentative and Alternative CommunicatiorC

4. _M. Golul (2003) - Fundamentele psihologiei, voi II, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine5. Jennische, M. & Lorstrom, K. (1996) - Evaluation of spontaneous communication with focus on Blissymbols,

Paper presented at the Fifth Biennia! Conference of the International Society for Augmentative and AlternativeCommunication, Vancouver, Canada.

6. Kalimikerakis, C. (1983) - Training mentally handicapped children to use Blissymbolics, Unpublished Master'sThesis, Institute of Education. University of London.

7. Oliver, P. R. (1983J - Effects of teaching different tasks in group versus individual training formats withseverely handicapped individuals.,"T&S\i Journal", 8, 79-91

8. Schlosser, R. W., & Lloyd, L. L. (1997J - Effects of paired-associate learning versus symbol explanations onBlissymbol learning and use, „Augmentative and Alternative Communication", 13, 226-238

9. *** - Studies of an alternative comunications system, B/iss, Gottebourg Institute for Persons With specialneeds, 1999

: 89