combatere daunatori
description
Transcript of combatere daunatori
Documentatie tehnico - economica de cultivare a castravetilor, conopidei si a tomatelor in sistem ecologic
Autori: Adrian Nitu, George Ionita, Nastasia Belc, Enuta Iorga, Gabriela Nedita, Claudia Mosoiu, Ioana Martinof
Suprafata destinata activitatilor de cercetare din cadrul proiectului este localizata in comuna Magurele, judetul Prahova, sistemul de obtinere a legumelor cuprinse in planul de activitati, fiind unul protejat (solar), cu aplicarea unor tehnologii ecologice de cultura.
Culturile legumicole luate in studiu au fost: castraveti de solar ciclu I de productie (tip cornison), conopida de toamna si tomate de solar ciclu prelungit.
Deoarece perioada efectiva de desfasurare a activitatilor practice a fost de doar doi ani (2004 si 2005), posibilitatile de stabilire a unei rotatii de culturi pe mai multi ani au fost minimalizate. Astfel ca, in primul an solarul a fost cultivat cu castraveti ciclu I de productie (tip cornison), urmat in cultura succesiva de conopida de toamna, iar in anul doi de cultura tomate cilcu de productie prelungit.
Prin cultura succesiva se intelege cultivarea a 2 sau mai multe culturi legumicole, in mod esalonat, pe parcursul unui an calendaristic, pe acelasi teren.
I. Calculul necesarului de samanta
Pentru castraveti timpurii:
1. soiul Cornibac:
- norma de samanta (g/ha): 1700
- suprafata cultivata (ha): 0,02
- necesarul de samanta (g): 34
- rezerva de samanta (10%): 3,4
- total necesar (g): 37,4
2. soiul Mondial:
- norma de samanta (g/ha): 2000
- suprafata cultivata (ha): 0,02
- necesarul de samanta (g): 40
- rezerva de samanta (10%): 4
- total necesar (g): 44
Pentru conopida de toamna:
1. hibridul Freemont:
- norma de samanta (g/ha): 300
- suprafata cultivata (ha): 0,02
- necesarul de samanta (g): 6
- rezerva de samanta (10%): 0,6
- total necesar (g): 6,6
2. soiul Alpha 6 Fortados:
- norma de samanta (g/ha): 400
- suprafata cultivata (ha): 0,02
- necesarul de samanta (g): 8
- rezerva de samanta (10%): 0,8
- total necesar (g): 8,8
Pentru tomate:
1. soiul Ioana:
- norma de samanta (g/ha): 300
- suprafata cultivata (ha): 0,02
- necesarul de samanta (g): 6
- rezerva de samanta (10%): 0,6
- total necesar (g): 6,6
2. soiul Rada:
- norma de samanta (g/ha): 250
- suprafata cultivata (ha): 0,02
- necesarul de samanta (g): 5
- rezerva de samanta (10%): 0,5
- total necesar (g): 5,5
II. Calculul necesarului de fertilizatori
Pentru castraveti timpurii:
- produs utilizat: gunoi de grajd
- suprafata (ha): 0,02
- concentratia: -
- norma de produs/solutie la ha : 40-50 tone
- cantitate de solutie aplicata (l): -
- cantitatea de produs aplicata: 1500 kg
Pentru conopida de toamna:
- produs utilizat: Cropmax*
- suprafata (ha): 0,02
- concentratia: 0,2
- norma de produs/solutie la ha : 1200 litri
- cantitate de solutie aplicata (l): 24
- cantitatea de produs aplicata: 0,05 litri
Pentru tomate:
- produs utilizat: Cropmax*
- suprafata (ha): 0,02
- concentratia: 0,2
- norma de produs/solutie la ha : 1200 litri
- cantitate de solutie aplicata (l): 24
- cantitatea de produs aplicata: 0,05 litri
* ingrasamant foliar admis in sistemul de cultura ecologica
III. Rotatia culturilor de castraveti, conopida si tomate in sistem ecologic in solar
Anul I
Castraveti timpurii urmati, in cultura succesiva, de conopida de tomana
Anul II
Tomate ciclu prelungit
IV. Calculul necesarului de fungicide
Pentru castraveti timpurii:
- produs utilizat: Turdacupral si Kocide
- suprafata (ha): 0,02
- concentratia (%): 0,75
- norma de solutie la ha : 1200 litri
- cantitate de solutie aplicata (l): 24 litri
- cantitatea de produs aplicata: 0,18 kg
Pentru tomate:
- produs utilizat: Turdacupral si Kocide
- suprafata (ha): 0,02
- concentratia (%): 0,75
- norma de solutie la ha : 1200 litri
- cantitate de solutie aplicata (l): 24 litri
- cantitatea de produs aplicata: 0,18 kg
V. Calcularea necesarului de apa pentru irigarea culturilor legumicole*
Pentru castraveti timpurii:
- norma de udare (m3/ha): 300
- numarul de udari: 10
- norma de irigare (m3/ha): 3000
- suprafata (ha) : 0,02
- cantitate totala de apa (m3): 60
Pentru conopida de toamna:
- norma de udare (m3/ha): 200
- numarul de udari: 7
- norma de irigare (m3/ha): 1400
- suprafata (ha) : 0,02
- cantitate totala de apa (m3): 28
Pentru tomate:
- norma de udare (m3/ha): 250
- numarul de udari: 8
- norma de irigare (m3/ha): 2000
- suprafata (ha) : 0,02
- cantitate totala de apa (m3): 40
* irigarea s-a efectuat printr-un sistem de conducte ingropate cu picurator la fiecare planta de cultura
VI. Fisa tehnologica a culturii de castraveti ciclu I de productie in sistem ecologic
1. Pregatirea terenului, care a presupus urmatoarele secvente tehnologice:
- Fertilizarea de baza – s-a efectuat toamna prin imprastierea manuala a gunoiului de grajd pe suprafata solului;
- Aratura adanca – s-a efectuat toamna, mecanizat, cu motocultorul MA 13;
- Frezat – s-a efectuat primavara, mecanizat, cu morocultorul MA 13;
- Greblat – s-a efectuat primavara manual;
- Acoperit solar – s-a efectuat primavara manual;
- Montat instalatie de irigat prin picurare – s-a efectuat primavara manual;
2. Infiintarea culturii – s-a efectuat manual, prin rasad, in prima decada a lunii mai (5 – 6.V);
3. Lucrari de ingrijire:
- Irigare – s-au aplicat prin picurare 10 udari cu un consum total de 60 m3;
- Mulcirea solului – s-a efectuat manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic;
- Palisat, copilit, ciupit – s-au efectuat manual ori de cate ori a fost nevoie;
- Combaterea agentilor patogeni – s-a efectuat manual cu vermorelul, utilizandu-se produsele Turdacupral si Kocide, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani;
4. Recoltat – s-a efectuat manual, esalonat, in perioada 20VI – 31 VII
VII. Fisa tehnologica a culturii de conopida in sistem ecologic
1. Pregatirea terenului, care a presupus urmatoarele secvente tehnologice:
- Frezat – s-a efectuat vara, mecanizat, cu morocultorul MA 13;
- Prasila oarba – s-a efectuat manual pe directia viitoarelor randuri, nu si pe interval;
- Greblat – s-a efectuat vara manual;
- Montat instalatie de irigat prin picurare – s-a efectuat manual;
2. Infiintarea culturii – s-a efectuat manual, prin rasad, in prima decada a lunii august (5 – 6.VIII);
3. Lucrari de ingrijire:
- Completare goluri – s-a efectuat manual, utilizandu-se de aceeasi varsta si calitate;
- Irigare – s-au aplicat prin picurare 7 udari cu un consum total de 28 m3;
- Semimulcirea solului – s-a efectuat manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic + resturi vegetale de la cultura anterioara;
- Fertilizare foliara – s-a efectuat manual, cu vermorelul, utilizandu-se produsul Cropmax, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani;
- Combaterea daunatorilor – s-a efectuat manual prin adunat larve de Buha verzei si adulti de limax;
- Aerisire solar;
- Acoperirea inflorescentelor;
4. Recoltat – s-a efectuat manual, esalonat, in perioada 5 – 31 IX
VIII. Fisa tehnologica a culturii de tomate ciclu prelungit in sistem ecologic
1. Pregatirea terenului, care a presupus urmatoarele secvente tehnologice:
- Frezat – s-a efectuat toamna, mecanizat, cu morocultorul MA 13;
- Prasila oarba – s-a efectuat manual pe directia viitoarelor randuri, nu si pe interval;
- Greblat – s-a efectuat vara manual;
- Montat instalatie de irigat prin picurare – s-a efectuat manual;
2. Infiintarea culturii – s-a efectuat manual, prin rasad, la data de 5. IV;
3. Lucrari de ingrijire:
- Completare goluri – s-a efectuat manual, utilizandu-se de aceeasi varsta si calitate;
- Irigare – s-au aplicat prin picurare 8 udari cu un consum total de 40 m3;
- Semimulcirea solului – s-a efectuat manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic + resturi vegetale de la cultura anterioara;
- Palisat, copilit, ciupit – s-au efectuat manual ori de cate ori a fost nevoie;
- Combaterea buruienilor – s-a efectuat manual, selectiv, acolo unde semimulciul nu a acoperit in intregime solul;
- Fertilizare foliara – s-a efectuat manual, cu vermorelul, utilizandu-se produsul Cropmax, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani;
- Combaterea agentilor patogeni – s-a efectuat manual cu vermorelul, utilizandu-se produsele Turdacupral si Kocide, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani;;
- Aerisire solar;
4. Recoltat – s-a efectuat manual, esalonat, in perioada 20.VI – 31 VIII
IX. Deviz cadru la cultura de castraveti
1. Consum forta de munca
a) Manuala
- Pregatirea terenului: 27,5 RON
- Infiintarea culturii: 90 RON
- Lucrari de ingrijire: 120 RON
- Recoltat: 100 RON
b) Mecanica
- Pregatirea terenului: 30 RON
- Infiintarea culturii:
- Lucrari de ingrijire:
- Recoltat:
2. Consum materiale
- Pregatirea terenului: 212,5 RON
- Infiintarea culturii: 115 RON
- Lucrari de ingrijire: 262,5 RON
- Recoltat: -
3. Deviz cadru total: 957,5 RON
X. Deviz cadru la cultura de conopida
1. Consum forta de munca a)
a) Manuala
- Pregatirea terenului: 25 RON
- Infiintarea culturii: 90 RON
- Lucrari de ingrijire: 80 RON
- Recoltat: 50 RON b)
b) Mecanica
- Pregatirea terenului: 10 RON
- Infiintarea culturii: -
- Lucrari de ingrijire: -
- Recoltat: -
2. Consum materiale
- Pregatirea terenului: -
- Infiintarea culturii: 175 RON
- Lucrari de ingrijire: 109,5 RON
- Recoltat: -
3. Deviz cadru total: 539,5 RON
XI. Deviz cadru la cultura de tomate
1. Consum forta de munca
a) Manuala
- Pregatirea terenului: 25 RON
- Infiintarea culturii: 90 RON
- Lucrari de ingrijire: 150 RON
- Recoltat: 50 RON
b) Mecanica
- Pregatirea terenului: 10 RON
- Infiintarea culturii: -
- Lucrari de ingrijire: -
- Recoltat: -
2. Consum materiale
- Pregatirea terenului: -
- Infiintarea culturii: 112,5 RON
- Lucrari de ingrijire: 218 RON
- Recoltat: -
3. Deviz cadru total: 655,5 RON
XII. Productii obtinute si venituri din vanzari
Pentru castraveti timpurii:
- Productia obtinuta (kg) : 900
- Pret pe kg de produs (RON): 1,5
- Venituri (RON): 1350
Pentru conopida de toamna:
- Productia obtinuta (kg) : 300
- Pret pe kg de produs (RON): 2,5
Venituri (RON): 750
Pentru tomate:
- Productia obtinuta (kg) : 700
- Pret pe kg de produs (RON): 2
- Venituri (RON): 1400
XIII. Calculul indicatorilor de eficienta economica
Pentru castraveti timpurii
- Cheltuieli = 337,5 + 30 + 590 = 957,5 RON;
- Venituri = 900 kg x 1,5 RON/kg = 1350 RON
- Profit = Venit – Cheltuieli = 1350 – 957,5 = 392,5 RON
Pentru conopida de toamna
- Cheltuieli = 245 + 10 + 284,5 = 539,5 RON;
- Venituri = 300 kg x 2,5 RON/kg = 750 RON
- Profit = Venit – Cheltuieli = 750 – 539,5 = 210,5 RON
Pentru tomate
- Cheltuieli = 315 + 10 + 330,5 = 655,5 RON;
- Venituri = 700 kg x 2 RON/kg = 1400 RON
- Profit = Venit – Cheltuieli = 1400 – 655,5 = 744,5 RON
In concluzie, cultura de legume este posibila a fi exloatata in conditii ecologice si profitabila totodata, daca sunt respectate cateva criterii tehnologice legate de rotatia culturii, schema de plantat, fertilizari organice, mulcirea solului, tratamente efectuate la timp in faza de rasad si in perioada de vegetatie, controlul factorilor de vegetatie (temperatura, umiditate), aplicarea udarilor prin picurare.
Ceea ce conteaza cel mai mult, insa, este mentinerea intr-o stare avansata de sanatate a mediului de cultura (sol sau alt substrat de cultura). Intr-un sol sanatos, exista activitate microbiana, planta se dezvolta, devine viguroasa si se poate autoapara mai bine, in lupta contra factorilor perturbatori.
Combatere coropisnite : se realizeaza cu Sintogrill 5G sau Gryllosin 5G administrate pe rand, 30 kg/ha sau pe intreaga suprafata 50kg/ha.Produsele actioneaza imediat dupa efectuarea tratamentului si asigura o protectie de 30 de zile asupra culturilor.
Bolile legumelor,tratamentePosted on 28 februarie 2009 by Elisa| 42 Comments
Imi aduc aici,mai aproape de mine, acest articol din Gradina de
legume…sfaturi practice,caci,dupa cum ati vazut,legumele mele sunt
in faza de rasad, unele si …germinare,altele.
Bolile legumelor
Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile
de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune
la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul
se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate
rasadurile pot fi distruse.
Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar
locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de
sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele
sanatoase.
Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu
Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva
altor boli
, se repeta tratamentul
si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate
de magazinele de specialitate.
BOLILE LA ROSII
Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete
apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se
maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se
dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca
plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau
spalieri.
Combatere:
Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate.
Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin
scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.
Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama
bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%
- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor, care se
prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie
uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata
(sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie
de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra
vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra
vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se
amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important
ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina,
verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca.
Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var.
Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si
nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel
mult de la o zi la alta.
Ofilirea bacteriana (cancerul
bacterian)
Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si
sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un
punct brun-negricios in mijloc.
Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si
distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa
recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp
de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura
se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau
Dithane 0,5%.
Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in
locurile cu leziuni.
Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a
culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt
ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2%
Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate
concentric pe frunze si adancite pe fructe.
Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%,
Dithane 0,2%.
Septorioza (patarea alba a frunzelor)
Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt
brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini
de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se
puncte negre.
Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate
ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand
determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.
Combaterea se face prin aplicarea
a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%,
Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul
stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa
recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.
Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe
apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita
fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.
Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE LA ARDEI
Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri.
Pe fructe apar pete brune denivelate.
Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze
apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul
petelor capata o culoare albicioasa.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor
succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze
(afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.
Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe
fructe.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu
Dithane 0,2%, Captan 0,2%
Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin
pete negre, adancite, pe fructe.
Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia
culturii.
BOLILE LA VINETE
Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de
culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe
boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului.
Tesuturile atacate putrezesc.
Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate.
Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.
BOLILE LA VARZA
Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in
terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se
produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de
marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc.
Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se
ofilesc si mor.
Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi
teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde.
Boala ataca si conopida.
Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea
radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor
adancite, de culoare brun-deschisa.
Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de
20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia
culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida.
BOLILE CEPEI
Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete
decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se
acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se
usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.
Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire
cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu
Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza
0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile.
Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va
adauga aracet 0,3%.
Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau
mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca
si se rasuceste.
Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se
va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane
0,2%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR
Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene,
acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se
inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.
Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil
0,15%).
Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un
strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.
Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan
0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la
interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate
resturile.
BOLILE FASOLEI
Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite,
alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se
usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde
brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile
putrezesc.
Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani,
stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa
recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.
Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la
temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete
brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete
brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.
Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua
randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.
Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele.
Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.
Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%.
Cultivarea de soiuri rezistente la virus.
BOLILE MAZARII
Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti
reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se
ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un
puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica
forma si se brunifica in locul atacat.
Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.
Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.
BOLILE SALATEI
Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de
temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in
timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se
produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf
fin alb.
Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil
0,1%.
Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un
atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf
cenusiu si putrezeste.
Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii,
stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o
saptamana de la plantare.
BOLILE CARTOFULUI
Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe
frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin
brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor
se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub
forma de pete brune.
Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi;
stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%,
primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea
dupa 2-3 saptamani.
1. Buna seara.Iti multumesc tare mult pentru postarea asta.Chiar aveam nevoie.Azi mi-a cumparat sotul meu , Merpan si piatra vanata.Maine seara voi pune piatra vanata in apa(noroc cu tine ca ai spus ca trebuie asa),iar poimaine voi face solutia si vom stropi pomii.Nu de alta,dar acusica incep sa creasca mugurii.Deja se vad putin.Sa stii ca au inceput sa creasca rasadurile.Castravetii sunt campioni.