combatere daunatori

14
Documentatie tehnico - economica de cultivare a castravetilor, conopidei si a tomatelor in sistem ecologic Autori: Adrian Nitu, George Ionita, Nastasia Belc, Enuta Iorga, Gabriela Nedita, Claudia Mosoiu, Ioana Martinof Suprafata destinata activitatilor de cercetare din cadrul proiectului este localizata in comuna Magurele, judetul Prahova, sistemul de obtinere a legumelor cuprinse in planul de activitati, fiind unul protejat (solar), cu aplicarea unor tehnologii ecologice de cultura. Culturile legumicole luate in studiu au fost: castraveti de solar ciclu I de productie (tip cornison), conopida de toamna si tomate de solar ciclu prelungit. Deoarece perioada efectiva de desfasurare a activitatilor practice a fost de doar doi ani (2004 si 2005), posibilitatile de stabilire a unei rotatii de culturi pe mai multi ani au fost minimalizate. Astfel ca, in primul an solarul a fost cultivat cu castraveti ciclu I de productie (tip cornison), urmat in cultura succesiva de conopida de toamna, iar in anul doi de cultura tomate cilcu de productie prelungit. Prin cultura succesiva se intelege cultivarea a 2 sau mai multe culturi legumicole, in mod esalonat, pe parcursul unui an calendaristic, pe acelasi teren. I. Calculul necesarului de samanta Pentru castraveti timpurii: 1. soiul Cornibac: - norma de samanta (g/ha): 1700 - suprafata cultivata (ha): 0,02 - necesarul de samanta (g): 34 - rezerva de samanta (10%): 3,4 - total necesar (g): 37,4 2. soiul Mondial: - norma de samanta (g/ha): 2000 - suprafata cultivata (ha): 0,02 - necesarul de samanta (g): 40 - rezerva de samanta (10%): 4 - total necesar (g): 44 Pentru conopida de toamna: 1. hibridul Freemont: - norma de samanta (g/ha): 300 - suprafata cultivata (ha): 0,02 - necesarul de samanta (g): 6 - rezerva de samanta (10%): 0,6 - total necesar (g): 6,6 2. soiul Alpha 6 Fortados: - norma de samanta (g/ha): 400 - suprafata cultivata (ha): 0,02 - necesarul de samanta (g): 8 - rezerva de samanta (10%): 0,8 - total necesar (g): 8,8 Pentru tomate: 1. soiul Ioana: - norma de samanta (g/ha): 300 - suprafata cultivata (ha): 0,02

description

agricultura

Transcript of combatere daunatori

Page 1: combatere daunatori

Documentatie tehnico - economica de cultivare a castravetilor, conopidei si a tomatelor in sistem ecologic

Autori: Adrian Nitu, George Ionita, Nastasia Belc, Enuta Iorga, Gabriela Nedita, Claudia Mosoiu, Ioana Martinof

Suprafata destinata activitatilor de cercetare din cadrul proiectului este localizata in comuna Magurele, judetul Prahova, sistemul de obtinere a legumelor cuprinse in planul de activitati, fiind unul protejat (solar), cu aplicarea unor tehnologii ecologice de cultura.

Culturile legumicole luate in studiu au fost: castraveti de solar ciclu I de productie (tip cornison), conopida de toamna si tomate de solar ciclu prelungit.

Deoarece perioada efectiva de desfasurare a activitatilor practice a fost de doar doi ani (2004 si 2005), posibilitatile de stabilire a unei rotatii de culturi pe mai multi ani au fost minimalizate. Astfel ca, in primul an solarul a fost cultivat cu castraveti ciclu I de productie (tip cornison), urmat in cultura succesiva de conopida de toamna, iar in anul doi de cultura tomate cilcu de productie prelungit.

Prin cultura succesiva se intelege cultivarea a 2 sau mai multe culturi legumicole, in mod esalonat, pe parcursul unui an calendaristic, pe acelasi teren.

I. Calculul necesarului de samanta

Pentru castraveti timpurii:

1. soiul Cornibac:

- norma de samanta (g/ha): 1700

- suprafata cultivata (ha): 0,02

- necesarul de samanta (g): 34

- rezerva de samanta (10%): 3,4

- total necesar (g): 37,4

2. soiul Mondial:

- norma de samanta (g/ha): 2000

- suprafata cultivata (ha): 0,02

- necesarul de samanta (g): 40

- rezerva de samanta (10%): 4

- total necesar (g): 44

Pentru conopida de toamna:

1. hibridul Freemont:

- norma de samanta (g/ha): 300

- suprafata cultivata (ha): 0,02

- necesarul de samanta (g): 6

- rezerva de samanta (10%): 0,6

- total necesar (g): 6,6

2. soiul Alpha 6 Fortados:

- norma de samanta (g/ha): 400

- suprafata cultivata (ha): 0,02

- necesarul de samanta (g): 8

- rezerva de samanta (10%): 0,8

- total necesar (g): 8,8

Pentru tomate:

1. soiul Ioana:

- norma de samanta (g/ha): 300

- suprafata cultivata (ha): 0,02

- necesarul de samanta (g): 6

- rezerva de samanta (10%): 0,6

- total necesar (g): 6,6

2. soiul Rada:

- norma de samanta (g/ha): 250

- suprafata cultivata (ha): 0,02

- necesarul de samanta (g): 5

- rezerva de samanta (10%): 0,5

- total necesar (g): 5,5

Page 2: combatere daunatori

II. Calculul necesarului de fertilizatori

Pentru castraveti timpurii:

- produs utilizat: gunoi de grajd

- suprafata (ha): 0,02

- concentratia: -

- norma de produs/solutie la ha : 40-50 tone

- cantitate de solutie aplicata (l): -

- cantitatea de produs aplicata: 1500 kg

Pentru conopida de toamna:

- produs utilizat: Cropmax*

- suprafata (ha): 0,02

- concentratia: 0,2

- norma de produs/solutie la ha : 1200 litri

- cantitate de solutie aplicata (l): 24

- cantitatea de produs aplicata: 0,05 litri

Pentru tomate:

- produs utilizat: Cropmax*

- suprafata (ha): 0,02

- concentratia: 0,2

- norma de produs/solutie la ha : 1200 litri

- cantitate de solutie aplicata (l): 24

- cantitatea de produs aplicata: 0,05 litri

* ingrasamant foliar admis in sistemul de cultura ecologica

III. Rotatia culturilor de castraveti, conopida si tomate in sistem ecologic in solar

Anul I

Castraveti timpurii urmati, in cultura succesiva, de conopida de tomana

Anul II

Tomate ciclu prelungit

IV. Calculul necesarului de fungicide

Pentru castraveti timpurii:

- produs utilizat: Turdacupral si Kocide

- suprafata (ha): 0,02

- concentratia (%): 0,75

- norma de solutie la ha : 1200 litri

- cantitate de solutie aplicata (l): 24 litri

- cantitatea de produs aplicata: 0,18 kg

Pentru tomate:

- produs utilizat: Turdacupral si Kocide

- suprafata (ha): 0,02

- concentratia (%): 0,75

- norma de solutie la ha : 1200 litri

- cantitate de solutie aplicata (l): 24 litri

- cantitatea de produs aplicata: 0,18 kg

V. Calcularea necesarului de apa pentru irigarea culturilor legumicole*

Page 3: combatere daunatori

Pentru castraveti timpurii:

- norma de udare (m3/ha): 300

- numarul de udari: 10

- norma de irigare (m3/ha): 3000

- suprafata (ha) : 0,02

- cantitate totala de apa (m3): 60

Pentru conopida de toamna:

- norma de udare (m3/ha): 200

- numarul de udari: 7

- norma de irigare (m3/ha): 1400

- suprafata (ha) : 0,02

- cantitate totala de apa (m3): 28

Pentru tomate:

- norma de udare (m3/ha): 250

- numarul de udari: 8

- norma de irigare (m3/ha): 2000

- suprafata (ha) : 0,02

- cantitate totala de apa (m3): 40

* irigarea s-a efectuat printr-un sistem de conducte ingropate cu picurator la fiecare planta de cultura

VI. Fisa tehnologica a culturii de castraveti ciclu I de productie in sistem ecologic

1. Pregatirea terenului, care a presupus urmatoarele secvente tehnologice:

- Fertilizarea de baza – s-a efectuat toamna prin imprastierea manuala a gunoiului de grajd pe suprafata solului;

- Aratura adanca – s-a efectuat toamna, mecanizat, cu motocultorul MA 13;

- Frezat – s-a efectuat primavara, mecanizat, cu morocultorul MA 13;

- Greblat – s-a efectuat primavara manual;

- Acoperit solar – s-a efectuat primavara manual;

- Montat instalatie de irigat prin picurare – s-a efectuat primavara manual;

2. Infiintarea culturii – s-a efectuat manual, prin rasad, in prima decada a lunii mai (5 – 6.V);

3. Lucrari de ingrijire:

- Irigare – s-au aplicat prin picurare 10 udari cu un consum total de 60 m3;

- Mulcirea solului – s-a efectuat manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic;

- Palisat, copilit, ciupit – s-au efectuat manual ori de cate ori a fost nevoie;

- Combaterea agentilor patogeni – s-a efectuat manual cu vermorelul, utilizandu-se produsele Turdacupral si Kocide, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani;

4. Recoltat – s-a efectuat manual, esalonat, in perioada 20VI – 31 VII

VII. Fisa tehnologica a culturii de conopida in sistem ecologic

1. Pregatirea terenului, care a presupus urmatoarele secvente tehnologice:

- Frezat – s-a efectuat vara, mecanizat, cu morocultorul MA 13;

- Prasila oarba – s-a efectuat manual pe directia viitoarelor randuri, nu si pe interval;

- Greblat – s-a efectuat vara manual;

- Montat instalatie de irigat prin picurare – s-a efectuat manual;

2. Infiintarea culturii – s-a efectuat manual, prin rasad, in prima decada a lunii august (5 – 6.VIII);

3. Lucrari de ingrijire:

- Completare goluri – s-a efectuat manual, utilizandu-se de aceeasi varsta si calitate;

- Irigare – s-au aplicat prin picurare 7 udari cu un consum total de 28 m3;

- Semimulcirea solului – s-a efectuat manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic + resturi vegetale de la cultura anterioara;

- Fertilizare foliara – s-a efectuat manual, cu vermorelul, utilizandu-se produsul Cropmax, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani;

- Combaterea daunatorilor – s-a efectuat manual prin adunat larve de Buha verzei si adulti de limax;

- Aerisire solar;

Page 4: combatere daunatori

- Acoperirea inflorescentelor;

4. Recoltat – s-a efectuat manual, esalonat, in perioada 5 – 31 IX

VIII. Fisa tehnologica a culturii de tomate ciclu prelungit in sistem ecologic

1. Pregatirea terenului, care a presupus urmatoarele secvente tehnologice:

- Frezat – s-a efectuat toamna, mecanizat, cu morocultorul MA 13;

- Prasila oarba – s-a efectuat manual pe directia viitoarelor randuri, nu si pe interval;

- Greblat – s-a efectuat vara manual;

- Montat instalatie de irigat prin picurare – s-a efectuat manual;

2. Infiintarea culturii – s-a efectuat manual, prin rasad, la data de 5. IV;

3. Lucrari de ingrijire:

- Completare goluri – s-a efectuat manual, utilizandu-se de aceeasi varsta si calitate;

- Irigare – s-au aplicat prin picurare 8 udari cu un consum total de 40 m3;

- Semimulcirea solului – s-a efectuat manual prin utilizarea rumegusului de rasinoase netratate chimic + resturi vegetale de la cultura anterioara;

- Palisat, copilit, ciupit – s-au efectuat manual ori de cate ori a fost nevoie;

- Combaterea buruienilor – s-a efectuat manual, selectiv, acolo unde semimulciul nu a acoperit in intregime solul;

- Fertilizare foliara – s-a efectuat manual, cu vermorelul, utilizandu-se produsul Cropmax, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani;

- Combaterea agentilor patogeni – s-a efectuat manual cu vermorelul, utilizandu-se produsele Turdacupral si Kocide, doua tratamente efectuate la interval de doua saptamani;;

- Aerisire solar;

4. Recoltat – s-a efectuat manual, esalonat, in perioada 20.VI – 31 VIII

IX. Deviz cadru la cultura de castraveti

1. Consum forta de munca

a) Manuala

- Pregatirea terenului: 27,5 RON

- Infiintarea culturii: 90 RON

- Lucrari de ingrijire: 120 RON

- Recoltat: 100 RON

b) Mecanica

- Pregatirea terenului: 30 RON

- Infiintarea culturii:

- Lucrari de ingrijire:

- Recoltat:

2. Consum materiale

- Pregatirea terenului: 212,5 RON

- Infiintarea culturii: 115 RON

- Lucrari de ingrijire: 262,5 RON

- Recoltat: -

3. Deviz cadru total: 957,5 RON

X. Deviz cadru la cultura de conopida

 

1. Consum forta de munca a)

a) Manuala

- Pregatirea terenului: 25 RON

- Infiintarea culturii: 90 RON

- Lucrari de ingrijire: 80 RON

- Recoltat: 50 RON b)

b) Mecanica

- Pregatirea terenului: 10 RON

Page 5: combatere daunatori

- Infiintarea culturii: -

- Lucrari de ingrijire: -

- Recoltat: -

2. Consum materiale

- Pregatirea terenului: -

- Infiintarea culturii: 175 RON

- Lucrari de ingrijire: 109,5 RON

- Recoltat: -

3. Deviz cadru total: 539,5 RON

XI. Deviz cadru la cultura de tomate

1. Consum forta de munca

a) Manuala

- Pregatirea terenului: 25 RON

- Infiintarea culturii: 90 RON

- Lucrari de ingrijire: 150 RON

- Recoltat: 50 RON

b) Mecanica

- Pregatirea terenului: 10 RON

- Infiintarea culturii: -

- Lucrari de ingrijire: -

- Recoltat: -

2. Consum materiale

- Pregatirea terenului: -

- Infiintarea culturii: 112,5 RON

- Lucrari de ingrijire: 218 RON

- Recoltat: -

3. Deviz cadru total: 655,5 RON

XII. Productii obtinute si venituri din vanzari

Pentru castraveti timpurii:

- Productia obtinuta (kg) : 900

- Pret pe kg de produs (RON): 1,5

- Venituri (RON): 1350

Pentru conopida de toamna:

- Productia obtinuta (kg) : 300

- Pret pe kg de produs (RON): 2,5

Venituri (RON): 750

Pentru tomate:

- Productia obtinuta (kg) : 700

- Pret pe kg de produs (RON): 2

- Venituri (RON): 1400

XIII. Calculul indicatorilor de eficienta economica

Pentru castraveti timpurii

- Cheltuieli = 337,5 + 30 + 590 = 957,5 RON;

- Venituri = 900 kg x 1,5 RON/kg = 1350 RON

- Profit = Venit – Cheltuieli = 1350 – 957,5 = 392,5 RON

Pentru conopida de toamna

- Cheltuieli = 245 + 10 + 284,5 = 539,5 RON;

Page 6: combatere daunatori

- Venituri = 300 kg x 2,5 RON/kg = 750 RON

- Profit = Venit – Cheltuieli = 750 – 539,5 = 210,5 RON

Pentru tomate

- Cheltuieli = 315 + 10 + 330,5 = 655,5 RON;

- Venituri = 700 kg x 2 RON/kg = 1400 RON

- Profit = Venit – Cheltuieli = 1400 – 655,5 = 744,5 RON

In concluzie, cultura de legume este posibila a fi exloatata in conditii ecologice si profitabila totodata, daca sunt respectate cateva criterii tehnologice legate de rotatia culturii, schema de plantat, fertilizari organice, mulcirea solului, tratamente efectuate la timp in faza de rasad si in perioada de vegetatie, controlul factorilor de vegetatie (temperatura, umiditate), aplicarea udarilor prin picurare.

Ceea ce conteaza cel mai mult, insa, este mentinerea intr-o stare avansata de sanatate a mediului de cultura (sol sau alt substrat de cultura).  Intr-un sol sanatos, exista activitate microbiana, planta se dezvolta, devine viguroasa si se poate autoapara mai bine, in lupta contra factorilor perturbatori.

Combatere coropisnite : se realizeaza cu Sintogrill 5G sau Gryllosin 5G administrate pe rand, 30 kg/ha sau pe intreaga suprafata 50kg/ha.Produsele actioneaza imediat dupa efectuarea tratamentului si asigura o protectie de 30 de zile asupra culturilor.

Bolile legumelor,tratamentePosted on 28 februarie 2009 by Elisa| 42 Comments

Imi aduc aici,mai aproape de mine, acest articol din Gradina de

legume…sfaturi practice,caci,dupa cum ati vazut,legumele mele sunt

in faza de rasad, unele si …germinare,altele.

Bolile legumelor

Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile

de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune

la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul

se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate

rasadurile pot fi distruse.

Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar

locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de

sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele

sanatoase.

Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu

Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva

altor boli

, se repeta tratamentul

Page 7: combatere daunatori

si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate

de magazinele de specialitate.

BOLILE LA ROSII

Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete

apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se

maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se

dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca

plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau

spalieri.

Combatere:

Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate.

Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin

scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.

Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama

bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%

- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor, care se

prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie

uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata

(sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie

de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra

vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra

vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se

amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important

ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina,

verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca.

Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var.

Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si

nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel

mult de la o zi la alta.

Ofilirea bacteriana (cancerul

Page 8: combatere daunatori

bacterian)

Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si

sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un

punct brun-negricios in mijloc.

Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si

distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa

recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp

de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura

se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau

Dithane 0,5%.

Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in

locurile cu leziuni.

Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a

culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt

ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2%

Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate

concentric pe frunze si adancite pe fructe.

Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%,

Dithane 0,2%.

Septorioza (patarea alba a frunzelor)

Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt

brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini

de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se

puncte negre.

Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate

ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand

determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.

Combaterea se face prin aplicarea

Page 9: combatere daunatori

a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%,

Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul

stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa

recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.

Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe

apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita

fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.

Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.

BOLILE LA ARDEI

Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri.

Pe fructe apar pete brune denivelate.

Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze

apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul

petelor capata o culoare albicioasa.

Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor

succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze

(afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.

Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe

fructe.

Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu

Dithane 0,2%, Captan 0,2%

Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin

pete negre, adancite, pe fructe.

Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia

culturii.

BOLILE LA VINETE

Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de

Page 10: combatere daunatori

culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe

boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului.

Tesuturile atacate putrezesc.

Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate.

Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.

BOLILE LA VARZA

Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in

terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se

produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de

marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc.

Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se

ofilesc si mor.

Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi

teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde.

Boala ataca si conopida.

Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea

radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor

adancite, de culoare brun-deschisa.

Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de

20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia

culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida.

BOLILE CEPEI

Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete

decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se

acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se

usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.

Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire

cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu

Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza

0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile.

Page 11: combatere daunatori

Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va

adauga aracet 0,3%.

Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau

mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca

si se rasuceste.

Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se

va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane

0,2%, Turdacupral 0,5%.

BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR

Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene,

acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se

inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.

Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil

0,15%).

Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un

strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.

Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan

0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la

interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate

resturile.

BOLILE FASOLEI

Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite,

alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se

usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde

brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile

putrezesc.

Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani,

stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa

recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.

Page 12: combatere daunatori

Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la

temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete

brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete

brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.

Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua

randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.

Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele.

Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.

Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%.

Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

BOLILE MAZARII

Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti

reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se

ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un

puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica

forma si se brunifica in locul atacat.

Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.

Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.

BOLILE SALATEI

Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de

temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in

timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se

produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf

fin alb.

Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil

0,1%.

Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un

atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf

Page 13: combatere daunatori

cenusiu si putrezeste.

Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii,

stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o

saptamana de la plantare.

BOLILE CARTOFULUI

Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe

frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin

brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor

se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub

forma de pete brune.

Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi;

stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%,

primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea

dupa 2-3 saptamani.

1. Buna seara.Iti multumesc tare mult pentru postarea asta.Chiar aveam nevoie.Azi mi-a cumparat sotul meu , Merpan si piatra vanata.Maine seara voi pune piatra vanata in apa(noroc cu tine ca ai spus ca trebuie asa),iar poimaine voi face solutia si vom stropi pomii.Nu de alta,dar acusica incep sa creasca mugurii.Deja se vad putin.Sa stii ca au inceput sa creasca rasadurile.Castravetii sunt campioni.