Codul de Bare Semnul Fiarei

8/14/2019 Codul de Bare Semnul Fiarei

1/45

Identificarea numarului 666 in codul de bare

(Hristodul Aghioritul - Muntele Athos)

In ultimul deceniu, cu prilejul discutiilor despre emiterea asa-ziselor crti de identitateelectronice, s-au nscut multe dezbateri si s-au scris multe texte privitoare la problemelepe care e probabil s le creeze ntrebuintarea acestor identitti. Astzi, dup votarea nCamer a legii despre ''Protejarea individului de prelucrarea datelor cu caracter personal",subiectul revine n actualitate pentru c votarea legii mai sus-amintite era premisaindispensabil a emiterii identittilor electronice (emitere care urmeaz ct de curnd) si apunerii n aplicare a acordului Schengen.

In crtile de identitate de tip vechi exist o majuscul din alfabetul grecesc si un numr deserie care (mpreun cu litera care-l nsoteste) este unic pentru fiecare cettean. Numrul

acesta este scris cu caracterele arabe cunoscute (0,1, 2, 3...). ns n identittile electronicecare urmeaz s fie emise, numrul unic pentru fiecare om, numrul unitar de cod denregistrare, pentru a putea fi recunoscut prin citire electronic, optic, trebuie s fiereprezentat ntr-un anumit sistem al codului barat (bar code). Acest cod barat poate fireprezentat prin linii negre, de grosime diferit, pe hrtie alb si, prin urmare, vzut cuochiul liber, asa cum spre exemplu sunt codurile care se gsesc pe aproape toatealimentele si pe multe alte produse de folosint zilnic. Poate fi de asemenea ''imprimat"pe band magnetic, asa cum sunt cele aflate pe spatele mai tuturor card-urilorcomerciale (Eurocard, Etno-cash, Cashcard etc.); n ultimul caz, numrul de cod nu estevizibil pentru c altfel oricine ar putea t ranscrie foarte usor numrul care corespundealtei persoane, putndu-l folosi pentru el nsusi n locul celuilalt atunci cnd scoate bani

etc. (Pe benzile magnetice codul barat exist sub forma unor linii magnetizate sinemagnetizate si citirea se face de ctre masini speciale.)

S punem acum o parantez ca s spunem dou cuvinte despre sistemele de calculare,pentru a fi pe ntelesul tuturor tot ce le vom explica n continuare.

Scrierea numerelor este reprezentarea numerelor naturale prin simboluri. Cel mai obisnuitmod de scriere a numerelor n Grecia antic era folosirea literelor alfabetului grecesc. Inacest mod litera alfa reprezenta numrul 1, litera beta reprezenta numrul 2 litera gamareprezenta numrul 3, litera delta reprezenta numrul 4... litera iota, numrul 10, literakapa, numrul 20 etc. Romanii, pentru reprezentarea numrului 1 foloseau simbolul I,

pentru 2 - II... pentru 5 - V, pentru 10-X s.a.m.d.Numai n secolul al XIII-lea a nceput s fie folosit scrierea numerelor n sistemul arabo-indian cu cifrele cunoscute: 0,1, 2, 3... 9, iar acesta este sistemul zecimal de numrare, acrui ntrebuintare s-a generalizat n secolul al XV-lea, folosindu-se de atuncipretutindeni n lume.


2/45

Din 1970 pn astzi s-au folosit prin progresul tehnologiei noi moduri de notare anumerelor absolut diferite de cele pe care le stiam. Astfel, s-au folosit codurile baratepentru reprezentarea cifrelor. Motivele pentru care sunt folosite codurile barate (barcodes) este c alternantele liniilor negre cu cele albe, folosite de aceste coduri, sunt usor

de citit de ctre sistemele de detectare, adic de ctre asa-numitele ''creioane luminoase"(light pens), ale calculatoarelor electronice. Astfel, citirea numerelor de pe diferiteleproduse se face foarte repede si fr nici o greseal. Citirea cifrelor se face prin plimbareadeasupra codului barat a unui fascicul foarte delicat de lumin laser care se reflect nmod diferit; ntr-un fel atunci cnd cade pe linia neagr si altfel atunci cnd cade pe liniaalb. Tocmai aceast succesiune a liniilor negre si albe de grosime diferit este unicpentru fiecare cifra si constituie ''identitatea" fiecrui numr.

Sistemele codului barat, folosite pentru reprezentarea numerelor de cod ale diferitelorproduse, sunt aproape 200 la numr. Din acestea, cele mai cunoscute si cele mai largntrebuintate sunt U.P.C (Universal Product Code) care nseamn codul universal al

produselor si sistemul E.A.N-13 (European Article Numbering) care nseamn ''Notareaeuropean a numerelor pentru lucruri (obiecte)". Aceste dou sisteme de coduri prezintfoarte putine diferente; al doilea cod (EAN-13) se spune c urmeaz s se foloseascpentru nscrierea numrului de cod care va fi unic pentru fiecare om, iar acest numr seva gsi pe cartea de identitate electronic.

Multi si exprim obiectiile la folosirea codului barat. Obiectiile sunt fundamental dou:prima e legat de faptul c, prin ntrebuintarea acestui numr unitar de cod de nregistrare- care va nlocui orice act public (de ex. cartea obisnuit de identitate, permisul deconducere, pasaportul, carnetul CEC, carnetul de sntate etc.) - va deveni posibildatorit interconectrii permise deja (prin legea votat de curnd 2472/1997) a arhivelor

calculatoarelor electronice, urmrirea mai tuturor activittilor fiecrui om, chiar si nafara Greciei. A doua obiectie este folosirea numrului nefast, 666, despre care se spunec e cuprins n dou elemente folosite n coduri, att n sistemul U.P.C ct si n E.A.N-13.

Scopul acestui mic studiu este de a verifica ct de adevrat este ceea ce se sustine, anumec n sistemele de cod mai sus-pomenite e cuprins numrul 666.


3/45

Sistemul de cod European Article Numbering (EAN-13)

Cum s-a spus si mai nainte, n sistemul EAN-13 ct si n sistemul foarte nrudit cu el,UPC, numerele sunt reprezentate sub form de linii paralele verticale, negre si albe de

''ltime" diferit. Reprezentarea numerelor n acest fel usureaz mult, pentru c citirea lorntr-un mod electronic, optic, este rapid si se face fr greseal.

Sistemul EAN-13 se numeste astfel pentru c numrul de cod al fiecrui lucru estealctuit din 13 cifre. Prima cifr a unui asemenea numr se scrie separat ca un numrarab, la stnga codului barat, n timp ce celelalte 12 cifre ale numrului se scriu n dousubcmpuri (jumtti), unul la stnga si unul la dreapta cu caracterele codului barat.Primele sapte cifre indic tara de provenient si fabricantul obiectului (elementele 2-3 si,respectiv 4-7) n timp ce celelalte cinci cifre din cele sase rmase indic tipul produsului.Ultima cifr este cifra de control, cu care se verific dac calculatorul ''a citit" corectcodul barat (vezi diagrama 1).

DIAGRAMA 1

Cele dou subcmpuri (subgrupuri) ale celor 12 numere sunt desprtite prin ''caractereleauxiliare" alb-negru care se gsesc unul la nceput, unul exact la mijloc si unul la sfrsit;

de aceste caractere ne vom ocupa mai trziu.

Structura codului barat EAN-13

Codul barat este alctuit din linii paralele ntunecate de grosime diferit, ntre care suntintercalate intervale luminoase (linii luminoase), care de asemenea au o grosime variat.Diferitele cifre ale numerelor sistemului zecimal (0,1,2,...9) sunt reprezentate printr-osuccesiune diferit si unic pentru fiecare cifr de intervale (linii) negre si albe de ltimediferit.

Aceast succesiune a liniilor negre si a intervalelor albe, din care e constituit fiecare din

cele dousprezece cifre ale codului EAN-13, are o anumit ''ltime" alctuit din sapteunitti de ltime standardizate (''modules"). Fiecare asemenea unitate de ltime are,conform normelor sistemului EAN-13, o ltime de 0,33 milimetri, fiecare din cele 12cifre fiind reprezentat cu linii negre si albe de ltime variat, aflate ntr-o succesiunediferit; aceste linii au o ltime total de 0,33 x 7 = 2,31 mm. Pentru reprezentareaconcret a fiecrei cifre se folosesc patru alternante de linii negre si albe, fiecare linieavnd ltime diferit, dar cu o ltime total de 0,33 x 7 = 2,31 mm (vezi diagramele 2 si


4/45

3). Se poate face si micsorarea si mrirea ntregii reprezentri. In primul caz ns nu epermis ca ''grosimea" modulului (module) s fie mai mic de 0,23 mm.

Pentru a face ca s fie ct mai bine ntelese cele spuse mai sus, trebuie s privimdiagrama nr.3.

DIAGRAMA 3

In aceast diagram observm urmtoarele:

Fiecare numr al codului barat se ntinde pe o ltime de sapte ''unitti de ltimestandardizate" (modules). Astfel, numrul 0 (zero) din seria A (setul A) este reprezentat nfelul urmtor: trei ''unitti de ltime" albe, dou ''unitti de ltime" negre, o ''unitate deltime" alb si una neagr - ltime total ''sapte unitti de ltime". Aceast succesiuneconcret negru-alb, de o anumit ltime, defineste cu cele patru alternante ale ei numrul0. Succesiunea respectiv n aceeasi serie (A), pentru numrul 2 este: dou unitti deltime albe, una neagr, dou albe, dou negre.

In seria de mai jos a aceleiasi diagrame (3, setul C) observm o reprezentare diferit aacelorasi numere. Numrul 0 este reprezentat astfel:


5/45

Cu putin atentie constatm c reprezentarea cifrei 0 n ultima serie (setul C), ca si a lui 2si a oricrei alte cifre din sistemul zecimal este inversarea reprezentrii aceluiasi numrdin prima serie (setul A). Cu alte cuvinte, acolo unde cifra zero are o linie neagr n primaserie (setul A), aceeasi cifr are un interval (linie) alb n seria de jos (setul C); iar acolounde are un interval (linie) alb n prima serie, are prin corespondent o linie neagr nultima serie. (Codificare inversat, vezi setul A si setul C.)

Lucrurile sunt ns mult mai complicate n sistemul de cod EAN-13. In aceeasi diagram3 vedem trei serii orizontale (seturile A, B si C), cu o codificare diferit a cifrelor0,1,2...9.

Seriile A si B (setul A si setul B) se ntrebuinteaz pentru codificarea cifrelor dinsubcmpul stng din codul barat, n timp ce setul C se foloseste pentru codificareanumerelor din subcmpul drept al codului barat (vezi diagrama 3 si 4a).


6/45

Prima serie (setul A) si ultima serie (setul C) constituie codificrile cifrelor, prinmecanismul pe care l-am explicat mai sus, acela al codificrii aceluiasi numr n douserii (setul A, setul C), prin simpla inversare. Reprezentrile cifrelor seriei de mijloc(setul B), folosite si ele pentru reprezentarea numerelor n subcmpul stng al coduluibarat, constituie imaginile n oglind (aici, cu alte cuvinte, se observ o inversare a

ntregului numr) ale reprezentrilor seriei C (setul C). In plus, observm creprezentarea cifrelor n setul B este imaginea inversat, imaginea n oglind (''rsturnat"si ''negativ") a reprezentrii cifrelor din setul A. Asadar, de exemplu, numrul 6 estereprezentat: n setul A ca 6A, n setul B ca 6B,iar n setul C ca 6C,

n timp ce numrul 0 este reprezentat: n setul A ca 0A, n setul B ca 0B, iar n setul C ca0C.

Pentru toate grupele de codificare (setul A, setul B si setul C) fiecare unitate luminoas deltime (modul) corespunde n limbajul calculatorului lui 0, n timp ce fiecare unitatentunecat i corespunde lui 1. In acest fel fiecare cifr a sistemului zecimal (0, 1,2... 9)este constituit dintr-o succesiune diferit de 0 si 1 (sistemul binar). Asa cum se vede ndiagrama 3 si cum am explicat mai sus, numrul 0 n setul A, reprezentat prin codul baratca 0001101, va corespunde n limbajul calculatorului succesiunii 0001101; numrul 4 dinsetul C este reprezentat prin codul barat ca 1011100, iar acelasi numr n sistemul binarcorespunde succesiunii 1011100 s.a.m.d. (vezi diagrama 3).

Dac observm cu atentie diagrama 3, constatm existenta unui al treilea elementcaracteristic al codificrii, care exist n cele trei seturi de numere (setul A, setul B si

setul C). Acest element caracteristic este urmtorul: toate numerele din grupurile A si B(setul A si setul C) care se folosesc pentru codificarea numerelor n subcmpul stng alcodului barat sunt impare, ncep adic de la 0 si se termin cu 1 (de exemplu, numrul 5n setul A se scrie ca 0110001, iar n setul B se scrie ca 0111001), n timp ce toatenumerele din subcmpul drept al codului, care se iau din setul C, sunt pare, ncep adicde la 1 si se termin cu 0 (astfel numrul 5 n setul C se scrie ca 1001110). Acest fapt,existenta adic a numerelor impare, pentru calculator, n subcmpul stng si a numerelorpare n subcmpul drept este al treilea element caracteristic al codificrii.


7/45

Caracteristicile codificrii n sistemul EAN-13 sunt urmtoarele:

1. Fiecare numr este compus din 4 alternante, dou negru si dou alb (de un numrdiferit de ''unitti de ltime" pentru fiecare alternant).

2. Se observ fenomenul de inversare (n codificarea fiecrei cifre), inversare care, atuncicnd comparm seturile A si C, este o inversare simpl, n timp ce atunci cnd comparmseturile B si C este o inversare a ntregului numr, sau inversare n oglind. Cndcomparm ns seturile A si B, observm c inversarea este ''rsturnat" si ''negativ".

3. Toate numerele din subcmpul stng sunt impare, n timp ce numerele din subcmpuldrept sunt pare.

"Caractere auxiliare" - Barele de sigurant (guard bars)

In paragrafele de mai sus am ncercat s explicm modul de codificare n sistemul EAN-13 a celor dousprezece numere variabile (sase n subcmpul stng si sase n cel drept alcodului barat). Dac observm ns diagrama 1, constatm c, n afar de reprezentareabarat a celor 12 cifre variabile (care se schimb de la obiect la obiect), exist si treicaractere ''auxiliare" invariabile, care se numesc ''bare de sigurant" (guard bars). Aceste''caractere" care se prelungesc n jos se afl totdeauna n aceeasi pozitie: n marginea dinstnga, n centru si n marginea din dreapta a codului barat.

Codificarea liniar a acestor caractere (guard bars), este

reprezentat astfel:

respectiv (diagrama 2), n timp ce n realitate este asa:


8/45


9/45

Aici trebuie s observm cum codificarea (linear) a caracterului auxiliar din dreapta(guard bar) este codificarea liniar inversat (simpl si n oglind !) a caracterului auxiliardin stnga.

In ceea ce priveste caracterul auxiliar din mijloc, acesta constituie o fuziune a caracterului

auxiliar stng cu cel drept. Acest caracter, pentru c se afl exact la mijlocul cmpuluicodului barat, n-ar trebui s fie posibil de reprezentat nici cu grafia stng, nici cu ceadreapt (inversarea celei stngi). Aceast reprezentare grafic a barei de sigurant de lamijloc este rezultatul grafiei din stnga si din dreapta a caracterelor auxiliare, astfel:

Cu aceast ultim form, ''bara de sigurant" din mijloc este citit de scanner la fel nambele sensuri, ncepnd ntotdeauna de la intervalul alb, 0 (att de la stnga la dreapta,ct si de la dreapta la stnga), asa cum se ntmpl exact si cu citirea celorlalte numeredin subcmpurile codului barat.

Dup cele spuse mai sus, pe bun dreptate se ntreab fiecare dac nu cumva acestecaractere auxiliare (guard bars), asa cum sunt reprezentate prin sistemul barat si binar,corespund vreunui numr si dac da, care este acest numr. Cum s-a explicat mai sus,reprezentarea linear este la stnga= 0101, la dreapta = 1010, n timp ce reprezentareabinar corespunztoare este 0101 si 1010. Poate observa oricine cu surprindere c acest

''caracter auxiliar":

1. arat patru alternante alb-negru (dou alternante negru si dou alb);2. scrierea caracterului auxiliar din dreapta este inversarea (simpl - ''module" dup''module" - si n oglind, adic a ntregului numr) scrierii caracterului din stnga;3. reprezentarea sa stng este un numr impar 0101), n timp ce cea din dreapta este unnumr par (1010).prezint, cu alte cuvinte, toate caracteristicile codificrii numerelor din sistemul baratEAN-13 si corespunde, prin urmare, unui anumit numr!

Dac privim diagrama 3, vom constata c numrul care ndeplineste toate premisele

enumerate mai sus ale scrierii codului barat EAN-13 si este singurul care completeazcele 4 altemante alb-negru (si, prin urmare, i stabileste pe deplin ''identitatea", fr a seconfunda cu nici un alt numr) n 4 unitti de ''ltime" (modules) succesive este cifra 6 !(vezi setul B si setul C).

Aceast calitate unic a numrului 6 de a fi definit n ntregime de patru intervale(modules) continue, calitate pe care nici un alt numr din sistemul barat nu o are, faceposibil identificarea si recunoasterea lui; celelalte trei intervale (module), care n cazul


10/45

concret al numrului 6, asa cum este reprezentat n seturile B si C, sunt albe si nu creeazo alt alternant (negru-alb) si, prin urmare, nu ofer nici o informatie n plus ! (Vezidiagrama 4a si 5.) Asadar, computerul fie c citeste 0101, fie 0000101, n ambele cazurintelege ''identitatea" numrului 6. Lucrul acesta este valabil pentru ambele moduri delectur, de la stnga la dreapta si invers.

In ceea ce priveste ''bara de sigurant" din mijloc (''guard bar"), trebuie s adugmurmtoarele: dac se folosea numai un singur set de reprezentare (linear) a cifrelor0,1,2... 9, n-ar fi fost nevoie s existe si o bar de sigurant de mijloc. Cnd se folosesc

ns dou sau trei seturi de numere (ca n sistemul UPC sau EAN-13) atunci, pentru a nuse confunda numerele din mijloc din subcmpul stng si din subcmpul drept al codului,este indispensabil existenta acestei bare. Fabricatii codurilor UPC si EAN-13, avnd nvedere acest lucru, trebuie s dea un rspuns la ntrebarea: de ce au optat pentru folosireamai multor seturi de numere, de vreme ce si cu un singur set de numere ar fi fost posibils se dea aceleasi informatii pentru fiecare produs.

Chiar fabricantii trebuie s dea un rspuns la ntrebarea de ce au ''rezervat" tocmai aceastreprezentare barat pentru numrul 6, care este singurul numr definit n ntregime depatru intervale de ltime (''modules") continue, si nu pentru oricare alt numr, dat fiindfaptul c nu exist o structur logic matematic n reprezentarea barat a cifrelor de la 0

la 9. Poate pentru a se asigura prezenta celor trei de 6, dintr-un motiv cunoscut numai deei!

Dup cele spuse pn acum, dincolo de asemnarea vizual, rezult de la sine concluziac barele de sigurant (guard bars), la nceputul, la sfrsitul si la mijlocul codului barat nsistemul EAN-13 (si UPC), sunt trei de 6, care se gsesc ntr-o legtur de nedesfcut cunumerele variabile ale codului, cu att mai mult cu ct bara de sigurant din mijloc(numrul 6), nu este indispensabil, dac se folosea numai un singur set de numere !


11/45

In sfrsit, fabricantii codurilor barate U.P.C si E.A.N-13 sunt ntrebati: de vreme cereprezentarea barelor de sigurant (guard bars) creeaz probleme de constiint crestinilorde pe tot globul, de ce nu nlocuiesc simbolismul barat al acestor bare de sigurant ? Unprilej pentru a se produce nlocuirea este cel de acum cnd, datorit anului 2000, devinenecesar schimbarea afisrii datei pe computere.

Asadar, de ce se va folosi pentru oameni EAN-13, care nseamn marcarea numeric nsistem european a obiectelor ? Acesta este respectul lor fat de persoana uman ? Aici sedescoper diferenta abisal ntre antropologia crestin-ortodox, care vede omul''ncununat n slav si n cinste" si ''cu putin mai mic dect ngerii", si antropologiadictatorilor lumii care urmeaz s vin, pentru care omul, cel asemenea lui Dumnezeu,este un ''goim" (un animal), prin urmare putnd fi ''marcat" cu semne de nesters pe mnalui dreapt sau pe frunte, pentru a fi recunoscut de ''stpnii si".

Sfntul Sinod al Bisericii noastre, prin circulara sa extrem de important, cu nr. 2626/7aprilie 1997, cu toat responsabilitatea ne-a fcut cunoscut c: ''(...) progresul civilizatiei

n domeniul aplicatiilor electronice a fost legat asa cum nu trebuia de numrul 666, carese foloseste ca numr principal de cod n aceast tehnologie..." Fireste c aceia care auncredere n maica noastr Biserica n-au nevoie de dovezi n plus.

Societtile (din strintate) care fabric aceste coduri, fiind puse naintea protestului lascar mondial al constiintelor, protest care a aprut n pres, s-au justificat c nu potschimba numrul 666, pentru c: 1. reprezentarea sa barat slujeste tehnologia asa cumnu o poate face nici un alt numr si 2. pentru c o eventual schimbare a programului arcere cheltuieli de ordinul bilioanelor de dolari.

Reprezentantii guvernului si ministrii, n aparitiile lor la televiziune, exprimndu-si

pozitia fat de acest subiect, s-au justificat prin aceea c nevoile tehnologiei impunfolosirea acestui numr pe plan mondial si c tara noastr nu poate fi exceptat din acestsistem.

In legtur cu acelasi subiect, ziaristi distinsi si obiectivi au fcut studii pe care le-aupublicat n ziare. Prin aceste studii confirm existenta celor trei de 6 n reprezentareabarat (bar codes) a sistemelor UPC si EAN-13.

In plus, zeci de deputati greci au informat n mod obiectiv publicul si au depus n Camerstudii importante, apartinnd unor reputati oameni de stiint n domeniul electronicii, careexplic cum anume e cuprins acest numr n respectivele sisteme de codificare.

Dup aceast recunoastere public la nivel mondial, n-ar mai fi nevoie s mai adugmnimic. Singurul lucru unde am socotit c trebuie s mai contribuim cu ceva esteurmtorul: s artm fiecruia dispus s nvete cum poate fi decodificat acest numrmascat, ascuns n mod intentionat pentru a fi nbusite reactiile constiintei credinciosilorsi pentru a fi evitate urmrile economice pe care le-ar suporta societtile din cauzaboicotrii produselor lor de ctre popoarele crestine, lucru care ar nsemna pentru elepierderi de bilioane de dolari.


12/45


13/45

Putem asadar s redm schematic acest proces:1. primul stadiu: bntuirea mintii si sftuirea la ru a gndului;2. al doilea stadiu: discutia care se poart cu gndul si care se termin prin consimtire, iaraceast nvoire creeaz n mintea omului scene ale svrsirii pcatului;3. al treilea stadiu: dup nvoirea mintii urmeaz comiterea pcatului, care este

desfrnarea trupeasc.Vedem, asadar, c pcatul este introdus sistematic, cu metod si cu viclenie n om. Cu ctmai devreme si d seama mintea de insinuarea pcatului si l respinge, cu att mai usorse desface din mrejele lui si scap de urmrile cderilor sale. Cunoscnd Ziditorul siDumnezeul nostru, ca nimeni altul, siretlicurile duhurilor rului, pentru a ne pzi decderea n pcat, ne-a dat porunc s cutm mprtia Lui, respingnd fiecare gnd ru,si a hotrt c si cderea mintii n primul stadiu, care este consimtirea la pcat, este pcat.De aceea si a spus c ''oricine vznd o femeie si poftindu-o, deja a si svrsit desfrnarecu ea n inima sa" (Matei 5, 28).

Mai apoi, si toti Sfintii si Printii Bisericii noastre, ne-au nvtat un lucru: s oprimpcatul n primul lui stadiu, izbvindu-ne astfel de toate urmrile lui pline de amrciune.

Cu acest exemplu vedem c si n privinta lui 666 este valabil acelasi lucru: cei care vors-l impun oamenilor, condusi de experienta tatlui lor celui viclean, l introduc metodicn viata oamenilor.

Inainte de toate vedem c numrul 666 e promovat de organisme internationale, ladiferite manifestri internationale, la ntlnirile sportive, c se insinueaz si apare pefirmele magazinelor, pe jucrii, pe obiecte de uz casnic, pe monede, pe cartele de tot feluls.a.m.d.

In stadiul initial am vzut c acest numr se introduce fr s bgm de seam; iar cei ce-l promoveaz fac acest lucru ca s cntreasc n ce msur avem mintea limpede sireactionm, astfel nct s poat trece la alte actiuni pe care le au pregtite. Dac vorconstata c mintea oamenilor nu este interesat de nimic altceva n afar de ''pine si decirc", vor trece ncet, ncet la al doilea stadiu, plasnd de acum nainte acest numr nmod vizibil n situatiile sau la manifestrile pe care le-am pomenit mai sus. Dac vorconstata din nou c unii ncep s nteleag ce se ntmpl, vor ncerca prin organele lor fies conving oamenii c totul este ntmpltor, fie s ridiculizeze aceast tem. Cel maiimportant lucru este c se vor strdui s reuseasc n a-i familiariza pe oameni cu aceastchestiune. (De exemplu: cnd, mai demult, cineva fura 1.000 de drahme, toate ziareledezbteau tema zile ntregi; crescnd ns pcatul furtului si ajungnd astzi s se furemiliarde, cnd auzim c s-a furat de la cineva 2.000.000 de drahme, nu mai dm nici oimportant, pentru c ne-am familiarizat cu furtul de miliarde. celasi lucru se ntmplsi cu omorul: dac mai demult era omort cineva, se fcea mare vlv si aveau loc maridezbateri care durau luni de zile. Astzi un omor, o crim, dac nu trece neobservat, seva discuta despre ea cel mult pn la urmtorul buletin de stiri, si acest lucru este cel mairu. Din pcate ns, pn la un anumit punct, au si reusit, pentru c deja s-a ajuns s sediscute problema plasrii numrului pe cartea noastr de identitate, iar simultan se face


14/45

deja reclam la stadiul urmtor, al punerii semnului pe mn sau pe frunte; din pcate,unii nc mai spun: ''Ce ne deranjeaz s primim numrul 666 ?" si, ca si cnd n-ar fi fostde ajuns, le si reproseaz celor care lupt cu bun credint.

Uneori, n mod artificial, se plaseaz ntr-un mod disimulat numrul 666, ca si cnd ar fi

rezultatul adunrii anumitor numere. Cel mai recent exemplu l avem n cazuldocumentului public pe care au fost chemati s-l semneze toti politistii din Grecia. Aiciam dori s explicm c bunii nostri politisti n-au stat s adune numerele ca s le ias 666.Dar cei ce au aranjat ca numrul acesta s ias ca rezultat al unei adunri, au sunat latelefon - desigur fr a-si spune numele - anumiti politisti si le-au spus: ''Vedeti, vfortm s semnati acest document cu 666. Dac nu credeti, faceti adunarea si veticonstata si singuri". Acelasi lucru s-a ntmplat si cu bancnota de 5.000 de drahme si cuattea altele. Ei fac acest lucru n mod intentionat si artificial, numai si numai ca sridiculizeze subiectul si s determine opinia public s-i considere pe crestini ca unii carescotocesc ca s gseasc si s vad peste tot numai 666. Ce realizeaz astfel ? Pun naplicare vechea poveste a ciobanului cu lupul: ciob anul mincinos care striga ntr-una:

''Lupul la oi !", iar lumea care alerga de fiecare dat s-l ajute; pn cnd, ntr-un sfrsit,au ncetat s-l mai cread, iar atunci cnd, ntr-adevr, lupul a nvlit la turm, nimeni n-amai crezut strigtele de ajutor ale ciobanului. Asadar, i provoac pe crestinii sensibilizatideja, care si dau seama de ce se ntmpl, s protesteze, iar opinia public s cread cstrig fr motiv despre ''numerele" Antihristului. Pe de alt parte, n modul acesta, opiniapublic se obisnuieste cu toate aceste strigte de protest si ncepe deja s-i considere pecrestini psihopati, care vd lucruri care nu exist. Astfel, cnd se va pune numrul acestape cartea de identitate, pe mn sau pe frunte, vor spune: ''Ei, sunt cei ce vd peste totnumai 666 !", si astfel cercurile obscure care promoveaz ntreaga chestiune vor reusi caea s treac aproape neobservat.

De asemenea, constatm deja cu totii c, de vreme ce au ntrziat s dea numrul de codpe mn sau pe frunte, au nceput cunoscutul proces al familiarizrii oamenilor cu ideea.De aceea vedem c n diferite prti ale lumii se foloseste utilizarea palmei n diferitemoduri, cum s-a ntmplat de exemplu cu marcarea de pe mn, pe care am vzut-o decurnd la alegerile din Cecenia sau din Albania, sau asa cum auzim c se ntmpl si nanumite cazinouri, n anumite aeroporturi sau n alt parte, ca de pild n Euro-Disney nFranta. Suntem deja informati c n anumite bnci se face uz de palm la seifurile bncii.Astfel ncearc s-i obisnuiasc pe oameni cu ideea folosirii palmei, nct atunci cndpeste putin timp vor anunta c se va da numrul unitar de cod de nregistrare, care se vaafla pe mn sau pe frunte, toat lumea nestiutoare va spune: ''Ei, nu e nimic ! Asa cum l-au ntrebuintat attia ani acolo, acolo si acolo... , acum e mai bine s se dea asa, pentru chotul nu ne va mai putea fura astfel c ard-ul".

Intr-adevr, ne temem

Unii spun fr s se gndeasc prea mult: ''Si de ce ne temem ?" Amintim tuturor acestoracare gsesc ncontinuu ''pretexte pentru pcatele lor" c nceputul ntelepciunii este frica


15/45

de Dumnezeu (Psalm 110, 10), care este ns o team dezinteresat, izvornd dinstrduinta unui suflet cucernic si credincios, de a nu face ceva ce nu i-ar plcea luiDumnezeu sau ceva care L-ar mhni. In ceea ce priveste subiectul nostru, dac ne temem,ne temem s nu-L ntristm pe Sfntul Duh: ''S nu ntristati Duhul cel Sfnt al luiDumnezeu, ntru care ati fost pecetluiti pentru ziua rscumprrii" (Efeseni 4, 30), asa

cum spune ndemnul Apostolului nostru. Toti cei care protesteaz si pun nainte piepturilelor arat c nu se tem de nimeni si merg mpotriva sistemului mondial; lucru pe careceilalti nici mcar nu-l pot ntelege, fiindc se tem s nu piard bunurile materiale de carese bucur si care, toate, provin direct de la cei care-si impun planurile lor antihriste.

Printele Porfirie, ntrebat fiind de ctre staretul unei mnstiri de ce n-a spus ceva lumiidespre acest subiect al crtilor de identitate si al numrului 666, a dat urmtorul rspuns,n care e cuprins ntregul adevr; iat cum explic printele de ce unii desconsidersubiectul n cauz:

''Si eu lupt pentru aceast problem, dar n mod diferit. Am constatat c mintea omului,

iubind patimile, este ntunecat si nevztoare. Asadar, orice as spune, pentru c minteaaceasta a omului e lipsit de lumin si nu vede, fiindc e ntunecat de patimi, cuvintelemele nu vor ajuta cu nimic. De aceea, toate eforturile mele constau n a-l face pe om snteleag c din cauza patimilor sale e orb si c de aceea e firesc s nu vad. Fac acestlucru pentru a-l ndemna pe om s-si curete sufletul ca s poat vedea si singur toate ctese ntmpl n zilele noastre".

Aceasta este astzi o constatare obisnuit. Vedem teologi, duhovnici etc. care pe de oparte spun ''este", iar pe de alta spun ''poate nu este", artnd astfel, fr s se ascund, cei nsisi sunt lipsiti de vederea duhovniceasc si c sunt purtati si ''dusi de valuri, purtatincoace si ncolo de orice vnt al nvtturii, prin nselciunea oamenilor, prin viclesugul

lor, spre uneltirea rtcirii" (Efeseni 4,14). Prin aceast purtare si prin aceast conduit alor, singurul lucru pe care-l reusesc este s se expun continuu pe ei nsisi si sdovedeasc n mod real c nu vd. Sfintii nostri cnd spuneau ''da" era ''da" si cndspuneau ''nu" era ''nu". Adeverind acest lucru, Apostolul Pavel scrie: ''Credincios esteDumnezeu, c n-a fost cuvntul nostru ctre voi da si nu" (II Corinteni 1, 18). Astfel, einsisi, prin atitudinea lor, arat tuturor celor care i ascult c dau atentie cuvntuluiEvangheliei si toate cte le scrie Printele Paisie n cartea sa "Printi atoniti si ntmplridin Muntele Athos": ''Dac cumva cineva dintre noi, printii egumeni, este putinnevztor duhovniceste, s nu cerem supunere oarb de la clugri, ca s nu cdem cutotii n prpastie, asa cum scrie: si dac orb pe orb va cluzi, amndoi vor cdea ngroap" (Matei 15, 14). Printele Paisie, datorit sufletului su purificat si mintii sale cutotul limpezi si curate, a vzut toate cte se ntmpl. De aceea, foaia sa care se numesteSemne ale vremurilor-666 (vezi Ierom. Hristodulos Aghioritul, Printele Paisie, p. 188)scrie: ''(...) n timp semnele apar foarte limpezi; fiara de la Bruxelles, cu 666, a sorbitaproape toate statele n computer. Cartea de identitate sau introducerea pecetii, ce altcevaarat ?". Vedem cum toti se ocup numai si numai de introducerea numrului 666 n viatanoastr si nu vorbesc deloc de lucrurile profetite care deja se mplinesc n zilele noastre sicare sunt legate direct de promovarea acestui sistem economic mondial. Aici nu ne vommai ocupa de subiect. Aceia dintre dumneavoastr care doriti s vedeti ce se ntmpl


16/45

exact, unde ne gsim si care sunt acele lucruri despre care sufletul curtit al printeluiPaisie spune c se vd foarte limpede, n timp ce noi nu le vedem, vor avea posibilitateas le cunoasc n cartea care va aprea curnd si care se numeste: "Pziti-v de rtcire",carte a ieromonahului Hristodulos Aghioritul.

Continuare---------------------

Supunerea noastr trebuie s dovedeasc discernmnt

Pentru c Domnul nostru Iisus Hristos respect ca nimeni altul libertatea persoanei umanesi niciodat nu ne ncalc libertatea personal, va trebui s avem discernmntul necesarn ceea ce priveste aceast tem delicat pe care o analizm mai departe, fiindc am vzutnelinistea unor frati ai nostri care, ascultnd cteodat vreun patriarh, vreun episcop sauvreun duhovnic, spunndu-le ceva ce nu consun cu traditia noastr ortodox, se ntreab

dac trebuie s asculte sau nu, avnd n vedere c acestia poart un grad n ierarhiapreoteasc.

Trebuie s ntelegem toti foarte bine c toti oamenii avem o calitate, pe care binenteles oacceptm de bunvoie si n libertate: suntem toti robi ai Domnului nostru Hristos. Sipatriarhul, si arhiepiscopul, si episcopul, si diaconul, si clugrul, si mireanul, toti suntemrobi ''ndatorati" a asculta cuvntul lui Dumnezeu. Si toti uniti alctuim mpreun cucapul, care este Hristos, trupul Bisericii. Asadar, Dumnezeu a rnduit s fim toti mpreununiti cu El. El s fie capul, iar noi toti s fim mdularele trupului, ntr-o unire denedesfcut; adic un membru s depind n totalitate de cellalt, ceea ce nseamn cdac un singur mdular sufer, atunci s sufere ntreg trupul. Dumnezeu a rnduit ca un

mdular, desprtit de trup, s nu poat exista de unul singur; si acest lucru l-a fcut bunulDumnezeu ca s ne uneasc cu dragostea desvrsit. Aducem aici un mic exemplu:patriarhul, care este cel dinti n ierarhia robilor Lui, nu poate svrsi de unul singurTaina Sfintei Euharistii, ci e nevoie oblig atoriu s fie de fat cel putin nc un membru dernd al Bisericii; si se arat generozitatea lui Dumnezeu, faptul c a rnduit ca un singurmdular s aib absolut nevoie de cellalt si s depind unul de altul. Apostolul Pavelanalizeaz foarte bine faptul c suntem ''trupul lui Hristos si mdulare fiecare n parte" (ICor. 12, 27).

Asadar, toti robii din ierarhia Bisericii de la gradul cel mai nalt, al patriarhului, si pn lagradul cel mai mic, al mireanului, au o singur datorie: s se supun si s asculte n mod

absolut de cuvntul lui Dumnezeu. Singura diferent care exist este aceea c gradelesuperioare ale ierarhiei Bisericii si-au asumat lucrarea de a transmite cuvntul luiDumnezeu spre gradele inferioare, si acest lucru pentru c Dumnezeu, asa cum se spune:''Nu este Dumnezeu al neornduielii, ci al pcii", Care voieste ''ca toate s se fac cucuviint si dup rnduial" (I Corinteni 14,33,40).

Trebuie ns s ntelegem foarte bine c, n ciuda faptului c exist o ierarhie a robilorBisericii care sunt obligati s fie strns legati si uniti cu Capul, totusi, pentru c ei sunt


17/45

robi, dar triesc n libertate, n orice moment vor dori pot refuza cuvntul Domnuluinostru si folosi propria lor judecat si pot urma propria lor voint. Aici ncepe problema,pentru c, n timp ce aparent sunt robi ai lui Dumnezeu, de fapt servesc propria lor voint,fcnd uz de propria lor judecat.

S vedem ce ne spune Domnul despre ceea ce trebuie s facem n acest caz:

Pe cnd Domnul Hristos se afla pe pmnt mpreun cu ucenicii si cu Apostolii Si, la unmoment dat i-a ndemnat s fie atenti la nvttura fariseilor; si aceasta pentru a distingedac ei caut cu adevrat cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Atunci a spus: ''Crturarii sifariseii au sezut n scaunul lui Moise; deci toate cte v vor zice vou, faceti-le si pziti-le; dar dup faptele lor nu faceti, c ei zic, dar nu fac" (Matei 23, 2-3). S vedem aici, culuare aminte, ce spune Hristos: ''Crturarii si fariseii au sezut n scaunul lui Moise". Cuaceste cuvinte Domnul nostru face cunoscut ucenicilor Si c scaunul pe care sezuse mainainte proorocul Moise si din care nvta poporul cuvntul lui Dumnezeu ca reprezentantal Lui l luaser acum crturarii si fariseii, oameni plini de ipocrizie. Cu toate c scaunul

si l-au nsusit oameni plini de patimi, Hristos nu i ndeamn totusi pe ucenicii Si si nicipoporul s plece de lng acest fel de nvttori si nici nu-i ndeamn s nu-i asculte, ci isftuieste n felul urmtor: ''Toate cte v vor zice vou, faceti-le si pziti-le". S fim culuare-aminte la ceea ce le spune: "Cele ce v spun s pziti, s pziti!". Vedem c HristosDomnul nostru, pentru c ei se gsesc ierarhic pe scaunul lui Moise, nu ne-a dat poruncs ascultm de ce este al lor, adic de produsul propriei lor ratiuni si gndiri, adic deceea ce izvorste din criteriile lor interesate. Ne-a dat porunca s-i ascultm numai nceea ce ne spun s pzim. Cuvntul ''a pzi" se refer la tot ceea ce Domnul ne-a spus smplinim sau tot ceea ce e scris n Sfnta Scriptur (sau tot ceea ce a fost legiuit dePrintii Bisericii prin sinoadele ecumenice). Ei, asadar au datoria de a asculta cuvntul luiDumnezeu si, prin urmare, de a ne ndemna pe noi s-l pzim. Dac ei, ca robi ai lui

Dumnezeu, aflndu-se n libertate, nu vor voi s dea ascultare anumitor lucruri, vor filiberi s nu dea ascultare, suportnd ns toate consecintele pe care le aduce cu sineapostazia, aceast neascultare si ndeprtare a l or de cuvntul lui Dumnezeu. Noi, fiindcsuntem datori s ascultm numai poruncile Domnului nostru, ntruct cei ce ne suntsuperiori ierarhic nu ne ndeamn s pzim vreuna din poruncile Domnului, nu suntemdatori s-i ascultm; dac am fi datori, cuvntul lui Dumnezeu ar spune: toate cte vi lespun vou s le faceti, faceti-le; adic toate cte vi le spun s le nfptuiti, nfptuiti-le.Dimpotriv, nu numai c nu trebuie s ascultm de prerile lor, dar Apostolul Pavel estemult mai aspru si spune: ''Chiar dac noi sau un nger din cer v-ar vesti alt Evangheliedect aceasta pe care v-am vestit-o - s fie anatema !" (Galateni 1, 8). Domnul nostru,Care dup nvierea Sa i-a trimis pe Apostoli la captul lumii, nu le-a dat porunc smearg si s-i nvete pe oameni nvtturi diferite, porunci omenesti, cuvinte frumoaseteologice si povesti frumoase. Dou sunt poruncile pe care le-a dat lor, spunnd: ''Dreptaceea, mergnd, nvtati toate neamurile, (1) botezndu-le n numele Tatlui si al Fiului sial S fntului Duh, (si 2) nvtndu-le s pzeasc toate cte v-am poruncit vou" (Matei28, 19-20). (S lum aminte aici ce porunc d Apostolilor.)


18/45


19/45

In Ortodoxie, nici un pap nu L-a nlocuit pe Domnul nostru Hristos prin infailibilitateasa. Prin urmare, dac vedem c cineva nu caut cele ale lui Dumnezeu, avem attia altibuni episcopi si preoti etc. care le caut pe cele ale lui Hristos si putem s-i ascultm peei spunndu-ne ce trebuie s pzim. Apostolul Pavel, ntr-un asemenea caz, sftuia asa:''Iar de nvat cineva alt nvttur si nu se tine de cuvintele cele sntoase ale Domnului

nostru Iisus Hristos si de nvttura cea dup dreapta credint... deprteaz-te de unii caacestia" (I Timotei 6, 3, 5).

Crestinii, dndu-si seama c au nceput s apar unul unul cte unul ''semnele", se gsesc,asa cum ne gsim noi toti, n situatia dificil n care se gsea si Pilat, care n timp ce avean fata lui ntreg Adevrul, se ntreba: ''Ce este adevrul" (Ioan 18, 38). Multi frati ainostri sunt nelinistiti si se ntreab pe bun dreptate n legtur cu multe din acestechestiuni si n special cu subiectul crtii de identitate electronice.

Intr-o zi, un grup de patru tineri discuta despre cartea de identitate si fiecare avea cte oprere diferit.

Asadar, spuneau:- Eu m-am sftuit cu duhovnicul meu si mi-a spus c nu trebuie s primim cartea aceastade identitate - a spus cel dinti. Sigur, ca o dovad mi-a adus foaia printelui Paisie.- Mie mi-a spus duhovnicul c sunt ''ridicole" toate aceste lucruri si c numai cartea deidentitate nu m poate vtma n vreun fel, a spus al doilea.- Duhovnicul meu mi-a spus c dac primesc cartea de identitate si pun peste ea o cruce,n-o s-mi poate face ru, a spus al treilea tnr.- Eu l-am ntrebat pe duhovnicul meu si mi-a spus c el nu se ocup cu Antihristul, ci cuHristos si m-a sftuit s fac si eu la fel, a completat cel de al patrulea.

Dup toate acestea, tinerii se ntrebau cu nedumerire dac ar trebui s asculte deduhovnicul lor, si dac da, atunci ce se ntmpl cnd duhovnicii au preri diferite si, maimult dect att, cu totul contrarii una fat de cealalt.

Mai apoi m-au ntrebat si pe mine si le-am spus c fiecare trebuie s asculte deduhovnicul lui pn atunci cnd buna noastr maic Biserica, prin ierarhia ei, se vapronunta si va conduce lupta aceasta, pentru c atunci se vor risipi si norii cei ntunecati.

Unii frati ai nostri spun c anumiti preoti si exprim, siguri de ce spun, prerile si c le sipublic n crti, devenind astfel public diferenta de preri, cu urmtorul rezultat: daccineva se afl n adevr, atunci se va mprtsi de acest adevr mult lume, dar dacacesta nu se afl n adevr, mult lume se va sminti. Biserica noastr spune c nu o s fiecuprinsi de htisuri si nici nu se vor rtci toti cei care vor avea grij ca mintea lor s fieplin de rvn, curat si de trezvie, cu ajutorul Sfintelor Taine si al ascultriiduhovnicesti. Biserica noastr iubitoare ne nvat c Sfntul Duh este Unul si c pentrufiecare problem are o singur prere si o singur voint. Din acest motiv este imposibilca firea Sa cea bun s-i ''informeze" n legtur cu una si aceeasi tem pe cei patrupreoti, reprezentantii Lui, pe fiecare n mod diferit. Aceasta se datoreaz firesc faptului cnainte de a ne dedica pe noi nsine slujirii lui Dumnezeu, nu ne-am ngrijit att ct


20/45


21/45

Sfntului Sinod). La sfrsit, ne ntrebm: redactorul articolului n cauz si revista care l-arepublicat (ca pe un ''rspuns" !), ei nsisi ''au fost strini n Ierusalim si nu cunosteau celedin cetate" (Luca 24, 18), sau au proclamat vreo biseric a lor, spunnd numai ceea ce nmod arbitrar judec ei nsisi singuri a fi corect ? Altfel, nu se explic atitudinea lor. SfntaComunitate de la Sfntul Munte Athos, prin circulara nr. 5 din 18 martie 1993

mrturiseste foarte clar c: ''Fr nici o ndoial, se pregteste terenul pentru peceteanesuferit, urt si antihrist a lui 666". Asadar, autorul articolului si redactorul revistei,dac sunt constienti de ceea ce fac, numai att se cuvine s fac: reconsid erndu-siprerile, s le cear iertare cititorilor si s se adune n jurul pozitiilor ortodoxe aleBisericii noastre, smerindu-si gndirea, care e mai degrab trufas, si s cumpneasc sis socoteasc bine cele spuse de fericitul Printe Paisie, cel care a spus si a scris: ''Muimesc ! Nu-i pun pe gnduri toate aceste fapte si ntmplri ? De ce nu pun fie un semnmcar de ntrebare la interpretrile creierului lor ? Dac ajut Antihristului pentru pecete,cum oare nu vor tr si alte suflete spre pierzanie ? Asta se ntelege de la sine, pentru ceste scris: ''(...) ca s duc n rtcire, dac se poate, pe cei alesi" (Marcu 13, 22). Vor fidusi n rtcire cei ce vor interpreta aceste lucruri numai cu mintea lor".

De ce vom fi osnditi pentru semn ?

In acelasi articol amintit putem citi: ''Nici un semn nu ne va duce n iad, dect lepdareade Hristos si lipsa de iubire. Fr voia noastr liber, nici un serrm (pecete) nu va actionaasupra noastr nici spre mntuire, dar nici spre osnd". De asemenea si altii ne-au pusntrebarea: ''De ce, dac vom avea un numr de cod pe mn, vom fi pedepsiti si trimisi niad ?"

Ii ntrebm si noi pe cei care spun c doar lepdarea de Hristos aduce dup sine osnda:dac Domnul nostru Hristos n-ar fi spus c: ''De cel ce se va lepda de Mine nainteaoamenilor si Eu M voi lepda de el naintea Tatlui" (Matei 10, 33), ci ar fi zis: ''Chiarde v veti lepda de Mine n fata oamenilor, nu conteaz, ajunge ca nluntrul vostru snu v lepdati, cci Eu oricum tot v voi duce n rai", atunci ar mai fi fost lepdarea unact care s aduc osndirea ? Firesc, ne veti rspunde: Nu, deoarece atunci n-ar mai fi fostlegiuit acest lucru de ctre Legiuitor. Acelasi lucru se pare c-l spune si Apostolul Pavel:''Cci fr lege, pcatul era mort" (Romani 7, 8) si ''unde nu este lege, nu este nici clcarede lege" (Romani 4,15) si, de asemenea: ''prin Lege vine cunostinta pcatului" (Romani 3,20) (cunoastem pcatul si devenim constienti de el numai dup ce e dat legea mpotrivalui). Astfel e alungat nestiinta si pctosul nu mai are putinta de a se dezvinovti. Astfel,acceptm faptul c nu lep darea n sine este actul care aduce pedeapsa, ci nclcarea uneiporunci date de Domnul Hristos si care a fost rnduit s aib urmri vesnice (Matei 25,41-46). Nerespectarea poruncilor are urmrile' cuvenite. Pentru pzirea acestor porunci,pe care nesocotindu-le cineva are de suferit vesnic desprtirea de Dumnezeu, mii si miide oameni si-au sacrificat viata din iubire fierbinte pentru Hristos. Toti acestia sunt cetelede martiri si de mrturisitori ai credintei noastre care, dac Domnul n-ar fi legiuit caurmare a lepdrii osnda vesnic a iadului si desprtirea sufletului de Dumnezeu, poate


22/45

nu si-ar mai fi jertfit viata. Dar din dragoste pentru El, chiar dac lepdarea n-ar fi adusdup sine osnda iadului, de El tot nu s-ar fi lepdat.

S vedem acum ce-a rnduit Domnul n legtur cu tema pecetii, care sunt urmrile pecare le vom suporta, nesocotindu-I poruncile si de ce le vom suporta.

Domnul nostru Hristos a spus c oricine se va lepda de El va merge n iad si va fipedepsit. Unora poate li se va prea c e aspru pentru o simpl discutie n care nelepdm de El s suportm n consecint caznele vesnice. De aceea i ndemnau unii pemucenici ca s evite martiriul, s se lepede de Iisus n afar, dar nluntrul lor s cread nEl. Mucenicii ns le-au rspuns c sunt mai ri dect prigonitorii lor, pentru c aceia ilipseau de viata aceasta trectoare, pe cnd acestia ncearc s-i lipseasc de viata ceavesnic.

Domnul a prezis acum 2000 de ani c va veni cineva care va impune un sistem mondialde negot la care, ca s participe cineva, va trebui s aib un semn pe mna dreapt sau pe

frunte. Domnul a lsat pentru motive pe care le cunoaste prea nteleapta Lui Judecat ca:''Cine se nchin fiarei si chipului ei si primeste semnul ei pe fruntea lui, sau pe mna lui,va bea si el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, n potirul mniei sale,si se va chinui n foc si pucioas, naintea sfintilor ngeri si a Mielului. Si fumul chinuluilor se suie n vecii vecilor. Si nu au odihn nici ziua, nici noaptea cei ce se nchin fiareisi chipului ei si oricine primeste semnul numelui ei" (Apocalipsa 14, 9-11). Ne explicasadar n Scriptur foarte limpede c, dac ne nvoim cu acest sistem si ne lsmnsemnati, urmarea acestui consimtmnt va fi pedeapsa vesnic a iadului.

Acum s vedem din ce motiv aceast pecete este considerat lucrare aductoare depedeaps. Cnd noi, crestinii, suntem botezati si suntem unsi n numele Domnului nostru

Iisus Hristos cu Sfntul Mir, chiar dac suntem unsi n exterior, pe trup, de ctre preot,aceast ungere lucreaz asupra sufletului nostru ntr-un mod tainic si duhovnicesc simijloceste ptrunderea harului Preasfntului Duh, ceea ce nseamn c Dumnezeu Insusiintr n noi; astfel, n mod oficial suntem socotiti robi ai Celui Unuia-Nscut, ai Domnulnostru Iisus Hristos. Sfntul Ioan Damaschinul spune: ''Untdelemnul Botezului estenteles ca o vestire a Ungerii si ne face pe noi unsi si ne vesteste prin Sfntul Duh mila luiDumnezeu" (cf. Dogmatica, vol. 1, ed. Credinta ortodox, p. 446).

Vedem asadar c prin simpla folosire exterioar a Sfntului Mir se mplineste mareaTain n lume, se ntemeiaz mprtia lui Dumnezeu nluntrul omului. Si asa cumDumnezeu a lsat prin aceast simpl ungere pe dinafar cu untdelemn s se mplineascmarea Tain, s ne unim tainic cu Sine, tot El nsusi a lsat ca prin acest semn exterior sse stearg propria Lui pecete si s ne desprtim pe veci de El. Vedem, de altfel, c Sfntanoastr Biseric ne nvat s facem pe trup simbolul si semnul Sfintei Cruci. Fcndu-nesemnul Sfintei Cruci, ne aprm ca si cu un zid de orice ru, iar demonii sunt alungati.Nu e doar un simbol exterior lipsit de important, ci are influent duhovniceasc. Si acestmare eveniment l-a lsat Dumnezeu s se mplineasc printr-o folosire exterioar. Vedemapoi cum Dumnezeu porunceste profetului Moise s ntind minile n asa-fel nct sformeze semnul Crucii, si ct vreme trupul lui formeaz semnul Crucii, dusmanii sunt


23/45

pusi pe fug, dar atunci cnd le coboar, israelitii s unt nvinsi. Asa cum spune SfntulIoan Damaschinul, ''simbolurile care se vd sunt ale unor lucruri vzute doar cu mintea".

S revenim la tema noastr: primirea acestui semn dat oamenilor va avea sensulacceptrii unui stpn si domn strin. Pentru c, n timp ce Botezul si Mirungerea se fac

n numele Domnului nostru Iisus Hristos, acest semn se leag de numele sau de numrulnumelui Antihristului. Iar din versetul: ''Aici este ntelepciunea. Cine are pricepere ssocoteasc numrul fiarei; cci este numr de om. Si numrul ei este sase sute saizeci sisase" (Apocalipsa 13, 18) vedem c nu e vorba de un simplu simbol exterior si de unsemn gravat sau de un numr ntmpltor, ci de acceptarea de bunvoie (pentru cei care-laccept) a unui stpn strin, a Antihristului, si de nstrinarea noastr automat sivesnic de singurul si adevratul nostru Domn. Dumnezeu, asadar, nu pedepseste penimeni, noi singuri, de bunvoie, acceptm chinul nostru vesnic, punndu-ne pe noinsine n slujba diavolului si supunndu-ne lui. Acest semn l primeste cineva prin libervoie; n primul stadiu, la un anumit moment, cnd si legal este consfin tit si intr ncet,ncet n viata noastr; si n stadiul final, cnd prin atitudinea noastr nepstoare vom lsa

s ni-l impun si vom ajunge n punctul culminant al unei dileme finale: ori SfntaUngere n numele Domnului nostru Iisus Hristos, ori semnul cu numrul numelui fiarei.Si atunci fiecare va face alegerea sa potrivit cu: ''Nici o slug nu poate s slujeasc la doistpni. Fiindc sau pe unul va ur si pe cellalt l va iubi, sau de unul se va tine si pecellalt l va dispretui. Nu puteti s slujiti lui Dumnezeu si lui mamona" (Luca 16, 13)(cci este vorba despre mamona la modul propriu, dac prin acest semn cineva der laacest sistem economic mondial).

Esential, asadar, nu este numrul 666. Acest numr este pur si simplu un element n pluspentru a ne trezi. Ceea ce nu vrea Dumnezeu de la noi este s ne nvoim s revindemdiavolului libertatea pe care El ne-a druit-o prin sfintitul Su snge, rscumprndu-ne

din blestemul legii. Dumnezeu nu ne vrea robi si nu doreste s artm supunere aceluiacare va ncerca s ne pun pe mna dreapt sau pe frunte semnul stpnirii lui si s nentoarc la epoca n care stpnii si recunosteau sclavii dup tatuajul de pe trup. Redmmai jos un text care a aprut n ''Washington Times" din 11 octombrie 1993, sub titlul''Tatuajul national de nalt tehnologie" si care arat c sunt adevrate toate cte se spun:

''Este vorba de SmartCard, adic de cardul inteligent pe care vrea s-l impunpresedintele Clinton. A fost fabricat de societatea Hughes Aircraft Company si oricinel are nu-l va pierde niciodat, a spus Clinton ! E vorba de un transponder implantat ncorpul omenesc cu seringa. Ce este un transponder ? Este un nou termen tehnic formatdin dou cuvinte: transmiter (emittor) si responder (receptor). Transponder-ul primestesemnale de unde radio de la un anumit emittor, le amplific si le transmite pe o altfrecvent unui receptor ! Acest microcipulet introdus cu o sering este cel mai genial, celmai sigur, cel mai ieftin, cel mai fiabil, trecnd toate testele cu succes si este prin toateacestea o foarte bun metod de recunoastere a persoanelor, folosind unde radio.Mrimea lui nu depseste mrimea unui bob de orez, si pur si simplu se pune sub piele".*

Care subiect are ntietate ?


24/45

Ii auzim pe multi, voind s-si impun propria lor lupt pentru o cauz, c declarncontinuu: ''Acest subiect de care ne ocupm este major si trebuie s-i dm ntietate !"Natural, ascultm multe lucruri despre foarte multe subiecte, de la cele de cea mai micimportant pn la cele de important major, cum este si cel al ecumenismului. Ceea ce

putem spune cu toat certitudinea este urmtorul lucru: toate problemele rsar dintr-osingur rdcin care, acoperit de pmnt rmne nevzut, dar care ne face s nedesprtim, ocupndu-ne fiecare cu miile de ramuri care ies din ea. Si, mai ales, ne face sne certm ntre noi si s uitm astfel complet de rdcin. Este trist lucru s ne tulburm,luptnd mpotriva tuturor acelora care contribuie cu orice chip la ecumenism - sicontribuie ru - si s nu luptm ca s smulgem rdcina pe care, dimpotriv, o si udm sio si ngrsm. (In cartea cu titlul "Pziti-v de rtcire", veti avea posibilitdtea scunoasteti izvorul ecumenismului si cine bea ap din ace st izvor ca, astfel, devenindconstienti de problem, dac vrem, s luptm mpotriva ei si s o lovim la rdcin si nun ramuri. Cnd cineva vrea s drme un zgrie-nori nu se duce la etajul 130 si ncepe sdrme etaj cu etaj, pentru c ar muri, iar acel zgrie-nori ar rmne tot la locul su. Dar

dac-i va pune explozibil la temelie, n cinci minute si va atinge scopul.) Aceia care necreeaz toate problemele, vzndu-ne c luptm n diverse chipuri mpotriva lor, auhotrt c, pentru a-si atinge scopul, nu exist alt solutie dect s ne aserveasc; si augsit acest mod electronic, desvrsit pentru puterile omenesti. Acum judecati si singuri,o dat ce vom deveni robii unei ''autoritti" necunoscute, vom mai putea lupta oarempotriva tuturor celorlalte pe care vor fi avut grij s le impun prin lege, de vreme ceoricine se va opune va fi pedepsit si urmrit zi si noapte, fr odihn. Asadar, v-atintrebat ce ati putea face aflnd c ecumenismul este dirijat de UE n scopul convergenteireligii lor si al diferentelor de dogm, n perspectiva superstatului unitar, urmnd sfabrice un cettean european unitar, fr dezbinri nscute din convingeri religioase sifr diferente de dogm ? V informm c nu veti putea face absolut nimic. Vom finevoiti s urmm ordinele UE si s ne conformm. Altfel, vom fi acuzati c suntemnationalisti si c reanimm patimile religioase din Evul Mediu, de vreme ce, potrivitargumentelor lor, vom fi socotiti un pericol pentru interesul public si national. Iar acordulSchengen a avut grij s cuprind toate aceste cazuri n obiectivele sale. Att am vrut sv spunem aici, iar cel ce voieste s priceap, s priceap ! Cine nu ntelege e nevoit saib putin rbdare si va ntelege, numai c atunci va fi prea trziu. Lsm judectiidumneavoastr ierarhizarea problemelor si stabilirea priorittii fiecrui subiect. Oricareva fi prerea dumneavoastr, o vom respecta ntru totul, dup cum vom respectaprioritatea pe care o dati subiectului de care v ocupati. Noi pur si simplu dorim sntelegeti c vrem s fiti liberi, ca s puteti lupta pentru aceast cauz.

Cum vom proceda cu banii si cum vom mnca ?

Este o ntrebare pe care o putem auzi adeseori pus de multe persoane, o ntrebare care seadreseaz tuturor. Unii se gndesc c vor supravietui fr s aib contact cu acest sistemeconomic, iar altii vor s ncerce s vad, prevznd anii grei care vor urma, dac nucumva pot urma pilda dreptului Iosif n Egipt cnd a fost nstiintat c vor urma 7 ani de


25/45

foamete si a strns alimente pentru a avea la nevoie. La nceput putem constata c avem ostrategie ''bun" ! Dar, chiar nainte de a ncepe rzboiul cu ''turcii", ne ngrijim s avemun loc unde s ne ascundem si s avem ce mnca. Adic i ajutm de la nceput pepropriii nostri dusmani, cum nu-i ajut nimeni altcineva, spunnd: ''Incercati s faceti cevreti! Noi am luat deja hotrrea c ne veti nvinge !" De la nceput se vede ce moral

sczut avem, lucru pe care nu-lntlneste nimeni, nici mcar la jocurile sportive. Asa cumla baschet sportivii unei echipe, chiar si atunci cnd pierd cu diferent de 10 puncte si maiau 30 de secunde pn la sfrsitul m eciului, nici atunci nu depun armele.

Ca duhovnic nu pot s-mi spun aici propria mea prere, dar sunt dator s v spun ceea cene-a poruncit Domnul Iisus s facem. Domnul Iisus ne-a dat ca prim porunc: ''Cutatimai nti mprtia lui Dumnezeu" (Matei 6, 33). Atunci cnd noi artm ascultare sicerem mai nti de toate s mprteasc Hristos n sufletul, n mintea si, prin urmare, sin familiile noastre si, prin extindere, n orasul nostru si n tara noastr, atunci bunulDumnezeu ne-a fgduit (si nu exist nici o posibilitate s se ntmple altfel) c toate celede care avem nevoie ni le va da El. De aceea a spus c: ''Toate acestea se vor aduga

vou" (Matei 6, 33). De altfel, e logic, ntruct dorim ''s fim mprtiti" de El si, prinurmare, s fim robii Lui. Hristosul nostru si ia asupra-Si s aduc tot ce are nevoie celcare lucreaz numai pentru El, mai nainte chiar ca acesta s aib nevoie: ''Stie dar Tatlvostru cel ceresc c aveti nevoie de ele" (Matei 6, 32), si pentru aceasta a spus: ''De aceeazic vou: Nu v ngrijiti pentru sufletul vostru ce veti mnca" (Matei 6, 25). Ca s ne deas ntelegem c-L intereseaz ce vom mnca, a spus: ''Priviti la psrile cerului, c nuseamn nici nu secer, nici nu adun n jitnite, si Tatl vostru cel ceresc le hrneste. Oarenu sunteti voi cu mult mai presus de ele ?... Deci, nu duceti grij, spunnd: Ce vommnca ori ce vom bea, ori cu ce ne vom mbrca. (...) Stie doar Tatl vostru Cel ceresc caveti nevoie de ele" (Matei 6, 26-32). Trebuie, asadar, s facem ascultare DomnuluiHristos si s vrem din toat inima noastr s mprteasc El n noi, n familia noastr, n

orasul nostru, n patria noastr si s respingem si s ne mpotrivim la orice altfel demprtie care ni se impune prin patimi nuntrul nostru si n chip felurit n familianoastr, n orasul nostru, n tara noastr. Imi nchipui c ati nteles ce vreau s spun,pentru c, dac ne vom smeri si vom cuta mprtia lui Dumnezeu, pentru toate acestelucruri nu trebuie s ducem grij. Aceasta este treaba lui Dumnezeu si nu v a existaniciodat nici o problem. Profetul David adevereste, dndu-ne spre pild experienta lui:''Tnr am fost si am mbtrnit si n-am vzut pe cel drept prsit, nici semintia lui cerndpine" (Psalm 36, 25). '

Dac nu cutm, fratilor, mprtia lui Dumnezeu, si cu nepsare vom lsa s seinstaureze mprtia aceluia al crui numr al numelui este 666, atunci, n msura n caresuntem nepstori, vom fi nevoiti s suportm si consecintele nepsrii; astfel, de vremece fiecare si va asuma partea de rspundere care i se cuvine, va ridica pe umerii sipovara cu neputint de ridicat a grijii pentru sine, pentru a constata apoi foarte limpedeceea ce pn acum nu stia: ''Fr de Mine nu puteti face nimic" (Ioan 15, 5).

Crestinii si, n special, grecii, sunt oameni cu mare rvn; din acest motiv nu putem nicimcar concepe c ar fi cu putint a-si face gnduri pentru ce vor mnca n vremurileAntihristului, din moment ce, mai ales n perioade de pace, oameni tritori n lume stau


26/45

de bunvoie n fata vreunei cldiri a vreunui lider politic si fac greva foamei pn lamoarte; si fac acest lucru numai si numai pentru o ideologie lumeasc. Nu putem crede cacestia au idealuri (pentru care se jertfesc) mai nalte dect cele ale crestinilor. Singuradiferent este aceea c crestinii, atunci cnd se sacrific pentru Domnul nostru IisusHristos, care este Adevrul, se sacrific cu bucurie (cci pe cel ce fericit se d pe sine

Dumnezeu l iubeste...). Am putea justifica faptul putinei credinte a unora dac cei care selas ''nsemnati" ar duce-o bine. Dimpotriv, ns, din Scripturi stim c loviturileApocalipsei numai ei le vor primi: ''Si fumul chinului lor se suie n vecii vecilor. Si nu auodihn nici ziua, nici noaptea cei ce se nchin fiarei si chipului ei si oricine primestesemnul numelui ei" (Apocalipsa 14,11).

Dac acum cineva nu doreste s se ncredinteze pe sine lui Dumnezeu, s-l asculte peAlexandru cel Mare care, ntr-o zi, a gsit un soldat de-al su ascuns ntr-un tufis si l-antrebat:- Cum te cheam ?- Alexandru, a rspuns soldatul.

- Si de ce stai aici ascuns si nfricosat ?- Pentru c mi-e fric de lupt.Atunci Alexandru cel Mare, i-a rspuns:- Ascult, soldatule, ori ti schimbi numele, ori ti schimbi tactica.

Unii frati ai nostri care, ntr-adevr, l iubesc pe Hristos si sunt hotrti s nu adere laacest sistem economic - sistem care impune ca, pentru a putea face cineva tranzactiieconomice si operatiuni cu bani, s primeasc semnul cu numrul numelui aceluia - auprevederea s cumpere un domeniu ntr-o regiune ndeprtat si s construiasc acolo ocsut, unde n anii aceia ducndu-se, nelegati de nimic, s planteze legume de grdin sis se ntretin. Aici din nou trebuie s v mhnesc, trebuie ns s ntelegem precis ce va

fi. De aceea va trebui s amintesc tuturor fratilor nostri c, pentru a nu se aplica sistemulacesta n tara noastr, solutia e una singur: lupta. Voi explica de ce toate msurile deprecautie nu vor avea nici o putere.

Veti fi nteles c mai nainte nc de a se fi votat bine legile si acordul care permiteculegerea si prelucrarea informatiilor, au avut grij s se impun formularul fiscal E-9,prin care declarm tot ce avem, unde se afl, precum si toate bunurile noastre descrise ndetaliu. Prin urmare, n aceast clip statul cunoaste cu exactitate tot ce posedm si undeanume se afl. In acelasi timp ns, prin sistemul mondial de control, dup cum vedeti, seimpoziteaz absolut orice. Pentru a se justifica detinerea oricrui bun, posesorul trebuies aib veniturile corespunztoare. Intruct nu vom adera la acest sistem, nu vom fi nstare s justificm posedarea vreunui bun mobil sau imobiliar si nici nu vom putea facefat obligatiilor noastre fiscale n momentul n care, asa cum a profetit si Sfntul Cosmaal Etoliei, vor pune impozit chiar si ''pe gini si pe ferestre". Astfel, chiar dac posedmceva, pentru c nu vom putea face fat obligatiilor fiscale, tot ce avem o s ni se ia.

Poate cineva va spune: dac n-am declarat ce posed, de unde va sti Statul c am o cassau un teren n cutare sau n cutare loc. Stim cu totii c e ilegal s nu ne declarm avereasi c se pedepseste de lege, iar pedeapsa se aplic atunci cnd se constat abaterea. Mai


27/45

mult, dac altcineva declar propriul nostru domeniu, Statul l va crede pe el si nu pe noi,pentru c noi nu-l avem declarat.

Fireste c pe msur ce timpul va trece, legile vor deveni mai aspre, nct vom depinde cutotul de Stat; nu vom mai putea pstra nimic care s fie al nostru, ntruct nu vom fi pltit

impozitul. Asadar, n ceea ce ne priveste, au grij ca Statul s fie ''actionar si asociat",nct noi nsine s nu mai putem detine nimic n mod independent.

Toate aceste lucruri le spunem doar: 1. Ca s avem cunostint si s nu ne culcm pe oureche creznd c putem s ne ngrijim de ziua de mine n felul artat mai sus; 2. Ca snu ne risipim n dreapta si n stnga, privindu-se fiecare pe sine, n timp ce ar trebui canoi toti, cu toate fortele noastre, s luptm mpreun ca s nu se aplice acest sistemeconomic n tara noastr; 3. De vreme ce cel ce scrie aceste lucruri personal le vedentmplndu-se, are rspunderea personal de a-i informa pe fratii si nct, atunci cndmai trziu si vor da seama ce ne-a lovit, s nu spun: ''Uitati, nu s-a gsit nici unul s nespun dou lucruri mcar".

Unii care ei nsisi au o problem si vor s se justifice si n afar poate vor spune c toatecte le discutm aici sunt ipotetice. Le rspundem c n aceast clip i si vedem pe uniinfptuind anumite lucruri, dar pentru c ncearc s pun totul la cale ntr-ascuns, siguranumite lucruri trebuie s le presupunem. Pentru c atunci cnd vedem pe cineva carunc vreascuri uscate n jurul casei unui frate de-al nostru si le ud cu benzin, trebuies presupunem c o face numai si numai ca s dea foc casei. Acum, dac unii dintre noine vor acuza c vorbim la modul ipotetic numai pentru faptul c a pus lemne si a turnatbenzin, dar n-a aprins si focul, le rspundem c trebuie s presupunem ce are de gnd sfac cel bnuit, ca s putem pzi dinainte casa fratelui nostru si s facem orice ne st nputint pentru a ndeprta lemnele si benzina. Pentru c, atunci cnd toate vor fi pregtite,

scnteia este o chestiune de secund si totul devine cenus ct nu gndesti. Asa cumatunci cnd cineva vede venind n ori negri si cznd primele picturi presupune c vaploua si alearg s-si ia umbrela ca s nu-l plou, tot asa si noi avem porunc de laDomnul Hristos ca, atunci cnd vedem aceste semne s presupunem si ce va urma.Domnul Hristos asa a lsat s purcedem, spunnd: ''nvtati de la smochin pilda: Cndmldita lui se face fraged si odrsleste frunze, cunoasteti c vara este aproape.Asemenea si voi, cnd veti vedea toate acestea, s stiti c este aproape la usi" (Matei24,32-33). In timp ce pentru ceilalti a spus: ''Cnd vedeti un nor ridicndu-se dinspreapus, ndat ziceti (presupuneti) c vine ploaie mare; si asa este. Iar cnd sufl vntul dela miazzi, ziceti (presupuneti) c va fi arsit, si asa este. Ftarnicilor ! Fata pmntului sia cerului stiti s o deosebiti, dar vremea aceasta cum de nu o deosebiti ?" (Luca 12, 54-56).

Din aceast cauz, toti v spunem c trebuie s luptm acum, pentru c si Domnul nostrua spus: ''Trebuie s fac, pn este ziu, lucrrile Celui ce M-a trimis pe Mine; c vinenoaptea, cnd nimeni nu poate s lucreze" (loan 9,4).

De aceea si Sfntul Sinod a explicat c: ''... nu este cu putint ca un crestin s fieindiferent n legtur cu introducerea voit si sistematic a acestui numr n viata noastr


28/45

si n viata natiunii elene, care este aproape n ntregime crestin si ortodox". Pentruaceasta si Sfnta Obste a Sfntului Munte a scris c: ''Chemm poporul grec s manifesteprin orice mijloc legal si democratic mpotrivirea la emiterea noilor crti de identitateelectronice si la votarea n Camer a modificrii legii privitoare la nscrierea religiei". Sicontinu: ''Nici o nou lege nu poate proteja libertatea personal a cetteanului de

tehnologia electronic contemporan ale crei posibilitti sunt nelimitate. Numaidesfiintarea definitiv a legii (...) va alunga toate temerile si va potoli nelinistea vie apoporului grec fat de iminentul dosar electronic general care fr nici o ndoial vapregti terenul si pentru att de urta si nesuferita pecete antihrist 666. Frati ortodocsicrestini greci, treziti-v si rmneti statornici si de neclintit n Sfnta noastr CredintOrtodox si nu v ndoiti c aceasta este credinta cea care va birui n lume !"

Pentru aceasta si sfintii categumeni de la mnstirile aghiorite scriu, atrgndu-ne atentia.De aceea si preasfintitii episcopi, prin circularele lor pe care le trimit mitropoliilor, siinformeaz turma si cu curaj declar n scris c se mpotrivesc acestui regim alAntihristului, care urmeaz s se impun.

De asemenea, dup cum am scris si n cartea "Urna alegerii", Parintele Paisie a spus:- Ascult, fiule, atunci cnd vezi c cineva ti pune foc n cas cu un chibrit, n momentuln care focul este nc la nceput, ti st la ndemn s-l stingi cu un pahar cu ap. Dacns neglijezi si spui: A, nu-i un foc prea mare, atunci din cauza indiferentei si neglijenteitale focul va creste si-ti va arde toat casa. Atunci n-o s mai poti face nimic altceva dects te lasi biciuit fr mil de propria ta constiint si s stai si s-ti privesti plngndpropria nenorocire.

Criza artificial

Trebuie s cunoasteti c nu va fi posibil ca acest sistem de control mondial s seinstaureze pe fat, adic inspiratorii lui nu vor veni s ne spun niciodat n fat: ''Vrems v desfiintm libertatea personal si s v punem sub un control non-stop".Dimpotriv, atunci popoarele s-ar ridica, si ''ambasadorii" sistemului n-ar stii unde s semai ascund. Trebuie, prin urmare, s aplice mai nti o politic si s-i pun la caleintroducerea, fcnd ntr-o prim faz ca poporul s simt nevoia unui sistem, o nevoiens creat de o criz artificial. S dm cteva detalii:

S lum spre exemplu problema drogurilor. Probabil veti fi observat c dac mai nainteexistau legi severe pentru cei ce foloseau si vindeau droguri, fenomenul era rar; cnd sicnd mai auzeam de cte un narcoman. Incet, ncet ns, s-a pus la cale elasticizarealegilor. Astfel au fost blocate actiunile politistilor si astzi am ajuns n punctul n caretraficantii de droguri sunt judecati formal si eliberati n scurt timp, lundu-si de la captcomertul, fr s se team de nimic. Acestlucru, asa cum toti ne dm seama, a avut carezultat faptul c o mare parte din tineretul Greciei cunoaste experienta drogurilor.Printii copiilor dependenti de droguri, dar si printii celor care se tem ca nu cumva copiiilor s sfrseasc prin a se droga sunt indignati de acesti traficanti care le duc copiii ladezastru si protesteaz n toate directiile, cernd s se fac ceva pentru ca cei responsabili


29/45

s fie arestati. In timp ce cettenii se gsesc ntr-un asemenea punct al disperrii si cerstruitor s se fac ce va pentru combaterea traficului, cu droguri care, asa cum am spus,n mod artificial a fost adus pn la acest punct, auziti de pe buzele unor ministripropunerea de a se desfiinta si legile care mai exist si de a se legaliza cultivareadrogurilor, ca s poat fi liber cultivate, chiar si n ghiveciul de pe balcon. Ne nchipuim

c ntelegeti acum unde ar duce, ntr-o prim faz, cultivarea liber, circulatia sintrebuintarea drogurilor usoare. Este de la sine nteles c le vor consuma tot mai multitineri. Prin urmare, factorii responsabili vor cuta s-i gseasc pe traficantii de droguriputernice, n timp ce deja comertul lor va fi n floare. Pe msur ce problema va devenimai arztoare, se vor ntmpla dou lucruri: vom fi din ce n ce mai disperati si maiindignati, vom cere cu disperare s se ia msuri si s fie prinsi si pedepsiti vinovatii, ntimp ce, pe de alt parte, vom asculta justificri absurde de genul: ''Nu-i putem combatepe traficantii de droguri, pentru c nu-i putem gsi", indifere nt dac ateliereleproductoare de droguri din Turcia sau din Scopije lucreaz nestnjenite zi si noapte. Inacest punct, criza artificial pe care o urmreau si-a atins scopul. Lumea a ajuns npunctul de a cere cu disperare o solutie si momentul ''servirii" sistemului celui mai

totalitar, a celui mai lipsit de libertate si a celui mai antidemocratic a sosit. Ba chiar subforma de acadea. Inftisndu-ni-se drept mntuitorii nostri, ne vor spune c trebuie saderm la acordul Schengen si s votm o lege care s permit culegerea de informatii siprelucrarea lor si, de asemenea, s dm fiecrui om un numr de cod unitar denregistrare care, n ultima faz, se va afla pe mn sau pe frunte, pentru a putea n acestfel, ntr-o fractiune de secund, s localizeze infractorii prin satelit, s verifice la bancdepunerile de bani ''murdari"; si, n acest fel, bietii printi care si vd copiii stingndu-senu mai au alt iesire dect aceea de a accepta solutia care li se propune (chiar dac, nconditii diferit e, nu le-ar fi plcut) pentru c trebuie s pun mai presus de libertatea lorviata copilului lor. De altfel, cei mai multi oameni prefer formula: ''Mai bine robi si vii,dect morti si liberi". In mod firesc, atunci cnd se vor aplica toate aceste planuridictatoriale, s nu credeti cumva c va fi combtut comertul cu droguri, pentru c toti stitifoarte bine cine sunt aceia care se gsesc n spatele traficantilor si ce interese urmresc sistiti c ceea ce i intereseaz este ca popoarele s fie narcotizate, ca s nu nteleag foartebine unde sunt conduse si s nu poat reactiona. Martor al tuturor lucrurilor pe care lespunem invocm poporul Frantei care, dup ce a ptit ce am ptit si noi si a fost nevoit ssemneze acordul si s fie pus sub urmrire, a vzut cu surprindere c nu numai cdrogurile nu s-au redus, ci c, dup validarea acordului si dup suspendarea controluluivamal, Franta a fost inundat de droguri care vin din Olanda. Aici ntrebm: Oare nucumva si lor li s-a spus c acordul Schengen a fost fcut pentru combaterea drogurilor si acriminalittii ? Credem c ntelegeti pn aici putin din ritualul lor ntunecat. Acum nurmne dect ca dumneavoastr singuri s urmriti toat punerea la cale a acestei crizeartificiale, la toate nivelurile vietii noastre si dumneavoastr singuri s constatati c esteadevrat ceea ce spunem, adic: 1. mai nti infractiunile grave nu vor mai fi pedepsite,iar legile vor deveni mai elastice, domnind astfel frdelegea care minimalizeazinfractiunile mari, transformndu-le n delicte minore; 2. vine mai apoi constientizarea dectre noi toti a adevratei situatii si, astfel, vom ncepe s cutm cu disperare o solutiepentru aceast problem; 3. va veni ''solutia" pe care o vor propune ''mntuitorii" nostri,ntr-o prim faz prin promovarea unei crti electronice si, n stadiul final, prin punerea lacale a fixrii codului pe mn sau pe frunte, asa cum bine scrie si cuviosul printe Paisie:


30/45

''Asadar, n spatele acestui sistem perfect al cardului de deservire de sigurant realizat pecomputer, se ascunde o dictatur mondial si robia Antihristului (Apocalipsa 13, 16)".

Pentru a vedea cum va arta peisajul n ansamblu, ne vom referi la cteva cazuri undedeja criza artificial este destul de naintat. Furturile cer ca solutie retragerea banilor si

adoptarea unui card electronic. V vom lsa ns s luati singuri initiativa si s vedeticum se pregteste criza artificial a cresterii numrului de furturi, pentru c toti trebuie sntelegem ce cntec ne cnt, si cum vor izbuti s ne fac s dansm pe el.

Cresterea comertului cu prunci, a adoptiilor ilegale s.a.m.d. constituie un alt exemplu.Vedeti ca prin elasticizarea legilor a crescut la maximum si aceast problem. Veti vedeac solutia care va fi propus va fi implantarea unui microcip noilor nscuti nc de lanastere, pentru a putea fi urmriti si pentru a nu fi pierduti. 0 mic demonstratie ne-o facimplantnd nc de pe acum microcipuri animalelor. Astfel, sustin ei, controleazanimalele fr stpn si gsesc, prin satelit cinii pierduti, dar si pe stpnul lor.

Combaterea evaziunii fiscale este nc o pietricic la edificiul propagandei lor. V gnditila ncrcarea impozitelor si asa insuportabile pe care ni le impun ncontinuu, n timp ce,pe de alt parte, protesteaz pe motiv c cei mai bogati nu-si pltesc impozitele. De notatc, dac dumneavoastr datorati 70.000 de drahme pe care nu-i aveti, v confisc averea,n timp ce celor foarte bogati nsusi Statul le druieste datorii de miliarde, care, fireste, vmpovreaz pe dumneavoastr. Gnditi-v la criteriile obiective care pentru multi suntnedrepte, iar, pe de alt parte, constatati c ne servesc acest ''plan salvator" care are dreptscop combaterea evaziunii fiscale.

Vedeti cresterea criminalittii. Admirati elasticitatea legilor. Am ajuns asadar ca o crims echivaleze cu 10 ani de nchisoare; si chiar mai mult, pe zi ce trece pedeapsa poate s

se micsoreze. Asadar, cineva care are predispozitie spre a ucide deja nici nu mai e bgatn seam.

Cei care pun la cale subteran planurile UE, voind s sporeasc si mai mult aceast crizartificial, au ales calea economiei. Din acest motiv oblig guvernele si le forteaz simpun ''stoarcerea" economic a popoarelor lor, urmnd s coboare indicii economiei lalimita pe care o doresc. Lucrul acesta are drept rezultat faptul c trile si vor supunecettenii unei menghine economice, punndu-le impozite mpovrtoare, cerndu-lediverse contributii bnesti, impunnd aproape dublarea criteriilor obiective si reducereaajutoarelor sociale cu rezultatul ca, pe de o parte, s scad ntr-un fel indicii economici aitrilor si s creasc n acelasi timp alti indici pn la maximum. Multe ntreprinderi suntnevoite s se nchid. Anul acesta s-a anuntat c se vor nchide 65% din ntreprinderilemici si mijlocii, datorit impunerii unor criteni obiective suplimentare. Anumitentreprinderi, pentru a supravietui, sunt nevoite s recurg la evaziune fiscal sau smituiasc functionarii de stat, urmnd ca numai n felul acesta s-si regleze afacerile.Deci, cnd toate acestea se ntmpl la nivelul ntreprinderilor, ntelegeti - cu somajulcare deja domneste - ce se ntmpl la nivel personal si social. Incepe s creasc indicelefurturilor, al criminalittii, al comertului cu prunci, adoptiile ilegale, exploatareaminorilor, pederastia, crimele pentru exploatarea organelor umane, comertul cu droguri


31/45

s.a.m.d. Lumea, pierdut ntr-un haos economic care deja se impune si traversat deurmrile acestei mizerii economice, se refugiaz n droguri pentru a-si uita, chiar si pemoment, problemele, n timp ce cu sigurant mai nainte unii au avut grij s-i nivelezetoate valorile si toate idealurile.

Cresterea acestor indici creeaz o destindere a coeziunii sociale. Asadar, nu estentmpltor faptul c au ales convergenta economiilor n vederea unificrii Europei,pentru c aceast convergent duce la pauperizare, a crei urmare natural este deviereade la valorile morale. Aceast Europ, prin acest mod nedemocratic pe care l impune, nus-ar putea instaura altfel si nu s-ar realiza dect ''strngnd" prin aceast metodpopoarele, nct s o considere mai degrab salvatoarea lor, pentru c se presupune castfel va lua sfrsit martiriul lor. Programul UE are niste performante foarte dure:reducerea indicilor economiei cu tot ceea ce implic, avnd drept urmare cresterea tuturorindicilor numiti mai sus (de criminalitate etc.), dar si a altora, pe care din motive despatiu n-o s-i amintim aici. Astfel domneste frdelegea si crima. Rezultatul ? Poporul,opresat de msurile economice mpovrtoare si de decderea moral, va cuta cu

disperare pe cineva care s-i dea posibilitatea s respire din nou. A ceast cerere disperata poporului nu va fi auzit dect atunci cnd disperarea sa va ajunge la culme din cauzapropriilor lui oameni politici si din cauza msurilor nationale. Atunci, firesc, acestecercuri obscure si vor promova ''omul", dar si sistemul perfect de control mondial sidesfiintarea liberttii personale, cu justificarea c aceasta e solutia pentru scdereaindicilor criminalittii, ai coruptiei etc, indici care din cauza politicii severe de austeritateau urcat la cote foarte nalte.

Acordul Schengen trebuia s fie ''servit" cu fat social, ca un panaceu pentru combatereacrimei si a comertului cu droguri. Iar poporul pe jumtate mort din cauza msurilormpovrtoare i va ruga pe acestia s-si asume sarcina de a-l scoate din impas,

declarndu-le c se pred fr conditii si se supune acestui nou sistem de controluniversal pe care l va accepta ca necesar pentru functionarea larg a societtii. Pe de oparte, vor da indicatii pentru o austeritate mai mare, iar pe de alt parte ''vor servi" acestsistem economic controlat la nivel mondial, prin care vor fi acordate facilitti numai lanceput si numai n anumite cazuri si numai n procent de 50%, celor care optional aderla el. Restul de 50% pe care l vor drui acestora va fi rscumprarea liberttii lor prindesfiintarea intimittii vietii particulare si personale.

Fireste, dac am continua, ar trebui s enumerm toate cte se pun la cale, dar nu ne-arajunge tomuri ntregi. De aceea, pentru c nu subestimm judecata si putereadumneavoastr de ntelegere, pur si simplu am atins n treact cteva din acesteprobleme; am fcut-o ca s cunoasteti lmurit c, dac ntr-o zi veti citi n ziare sau vetiauzi la televizor despre denunturi c la pasajele pentru autovehicule, unii, ntelesi cufunctionarii, nu-si pltesc taxa, municipalitatea pierznd astfel n fiecare an miliarde dedrahme, asteptati-v ca n scurt timp s auziti c s-a gsit si solutia ! Aceste pasaje rutiere,se va spune, vor deveni electronice, si n felul acesta municipalitatea va nceta s maipiard bani. Verificati cu atentie intervalul de timp scurs ntre primul comunicat, care vanunt problema, si cel de-al doilea, n care vi se arat solutia gsit; veti vedea ce''inventatori" avem, care numai n cteva zile sunt gata s instaleze pasajele electronice


32/45

pentru autovehicule ! Principala caracterist ic a acestei solutii va fi, binenteles, uncontrol deplin, pentru c exercitnd un control electronic la aceste pasaje rutiere, ele vorservi totodat si pentru culegerea si prelucrarea de date. La banca national de date senregistreaz ora la care a trecut cutare sau cutare automobil, de exemplu dac a trecut pela pasajul de la Malgaron. Dac a trecut si pe la pasajul de la Katerinis, presupun c

masina se ndreapt ctre Atena. Socotind timpul pe care l-a fcut pentru a strbatedistanta dintre Malgaron si Katerinis, care, s spunem, ar fi de 20 de minute, ajung laconcluzia c viteza cu care a circulat automobilul respectiv era de 140 de km/h. In acestcaz trebuie s-i fie trimis acas o citatie pentru depsirea limitei de vitez. La pasajul dela Shimatariou a ajuns dup 8 ore, ceea ce nu e natural, dac socotim viteza cu caremergea la nceput. Incrucisnd toate aceste date, se descoper c un alt automobil care aplecat din Atena avea aceeasi ntrziere exact ntre cele dou pasaje rutiere. In banca deinformatii descoperim urmtorul element: n Karavomilo, n taverna ''To Limani"(Portul), soferul primului automobil a pltit la mas 60.000 de drahme, lucru care arat cde fapt a fcut cinste altora. Evident, acelora care cltoreau n cellalt automobil, care aavut aceeasi ntrziere. Trebuie analizate aceste date din dosarul lor pentru a se constata

dac cei care s-au ntlnit particip la o actiune comun sau pur si simplu dac sepotrivesc ca mod de gndire sau dac convingerile lor religioase si politice sunt aceleasietc.

S nu ne lsm pcliti de acadea si s ncercm s vedem ce se ascunde n spate.

Dati Cezarului ce-i al Cezarului

Multi oameni politici, vrnd s impun n orice chip tot ceea ce poporul nevinovat nu

doreste, invoc chiar si cuvntul lui Hristos care, atunci cnd I s-a artat moneda, a spus:''Dati Cezarului ce-i al Cezarului" (Marcu 12, 17). Acesti politicieni se pun pe ei nsisiastfel n locul Cezarului. Avem s le spunem c trebuie s dovedeasc un elementar bunsimt si un elementar discernmnt. Bun simt, deoarece acest punct de vedere - ''Noisuntem Cezari si trebuie s v supuneti" - nu l-a exprimat public nici Cezar despre elnsusi. Discenmntul este necesar pentru c Hristos cnd a spus ''Dati Cezarului ce-i alCezarului", a spus-o avnd n vedere regimul care era atunci: o monarhie totalitaristnecontrolabil. Cezar se declara ''dictator" si prima lui grij cnd a venit la putere a fosts-si asigure pentru el nsusi un control suprem n toate domeniile vietii publice, astfelnct n afar s nu se observe nici o schimbare (vezi si Istoria Roman, de M.Rostovtzeff, ed. Papazisi, 1984). Asadar, Cezarul era s i stat, si putere, totul si toate. Dacoamenii nostri politici mrturisesc c n aceast clip avem acelasi regim, noi nu trebuies mai spunem nimic; aceast mrturisire spune de la sine totul. Discenmntul ns seafl n ceea ce a spus Domnul s se dea Cezarului. Le-a artat moneda pe care era gravatchipul Cezarului si le-a spus: De vreme ce aceast moned are ntiprit asupra ei chipulCezarului, de vreme ce el a btut-o si el a fcut-o s circule, dati asadar Cezarului ce-i alCezarului si i-a ndemnat s-i dea acestuia impozitele. S nu uitam si continuareacuvintelor Mntuitorului: ''(dati) si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu" (Marcu 12,17). Oricine are minte nteleapt ntelege ce-I apartine lui Dumnezeu. Pur si simplu noi i


33/45

informm pe cei ce nu stiu c toate i apartin lui Dumnezeu. Un lucru l respecta chiarDumnezeu nsusi si a rnduit ca acesta s apartin exclusiv omului, anume libertatea sapersonal. De aceea si Dumnezeu, chiar si atunci cnd e vorba de mntuirea noastr, nuncalc liberul nostru arbitru. Exist o lege divin (dar si omeneasc) prin care seconsfinteste libertatea fiecarei persoane, care astzi este nclcat; ba, mai mult, aceast

nclcare flagrant este consfintit printr-un acord si printr-o lege!Despre istorie se spune c ''pn acum" n tara noastr Cezarul, adic puterea, ''a fost"poporul. In baza art. 1, 2, 3 din Constitutie se stabileste c: temelia statului estesuveranitatea popular. Toate puterile purced de la popor, exist pentru el si pentrunatiune si sunt exercitate asa cum stabileste Constitutia. Prin urmare, deputatii, ministrii,prim-ministrul, presedintele trii sunt functionarii Cezarului, adic ai poporului, si lorCezarul le incredinteaz ducerea la bun sfrsit a vrerilor lui, pentru aceasta pltindu-i cupropriii lui bani. De altfel, chiar si aceasta denumire de ''ministru" arat c oriceasemenea persoan se afl ''sub lucrare", desemnnd un functionar al poporului, cinevacare execut o oper pe care i-a ncredintat-o poporul.

Acum vrem s ntrebm ce s-a ntamplat. Nu cumva functionarii Cezarului, fr s-l maifi informat, au conspirat mpotriva puterii lui si au schimbat stpnul, recunoscnd dreptstpn si Cezar centrul de putere de la Bruxelles ? Astfel, dintr-o dat, Cezarul de drept(poporul) si d seama c a fost trdat si nrobit altuia ! Si, ca si cnd n-ar fi fost de ajuns,functionarii lui au devenit din ce n ce mai duri, numindu-l pe Cezar (poporul) cnd"mgari", cnd ''ntrziati", cnd ''obscurantisti", cnd "retrograzi", cnd ''fanatici". Darcnd s-au ntmplat toate acestea ? Atunci cnd poporul a reactionat, dndu-si seama cfunctionarii si i mrturisesc c nu mai sunt n stare s-i duc la ndeplinire vrerile,pentru c altii au hotrt deja pentru el si i impun s se conformeze ''recomandrilor" lor.

Pe scurt, aducnd lucrurile la justa lor dimensiune, spunem c functionarii acestia trebuiesi sunt obligati s-i dea si Cezarului ce-i al Cezarului, si lui Dumnezeu ce-i al luiDumnezeu. Astzi ns, din pcate, din cte vedem, acesti functionari, nesocotindu-l si peCezar si pe Dumnezeu, vor trebui s dea socoteal si Cezarului, si lui Dumnezeu, ccisunt datori amndurora.

''Rtciti, dac nu cunoasteti Scripturile"

Domnul Iisus Hristos ne-a artat rspicat cauza pentru care rtcim si care estenecunoasterea Scripturilor. Cnd pe Sfnta noastr Scriptur ''s-a asternut praful si seodihnesc pianjenii" si singura noastr surs de informare sunt astzi mijloacele deinformare n mas - televiziunea, ziarele, radioul - e de la sine nteles c rtcim de colo-colo si c suntem n primejdie de a ne pierde cu totul mintile. Asa cum se stie, aproapetoate mijlocele de informare n mas - din cte se spune - slujesc interesele economice alestpnilor lor. Dac stm putin si studiem si ce spun si programele lor, vom pricepe c nmarea lor majoritate, cu desigur, rare exceptii, se opun celor poruncite nou de Domnulnostru Iisus Hristos. Numai Sfnta Scriptur si Vietile Sfintilor slujesc si urmresc cuadevrat interesul nostru duhovnicesc si trupesc. De aceea, trebuie ca si noi, ntr-unanumit moment, s ne ngrijim de binele nostru si de interesul nostru si singuri s


34/45

comparm aceste dou izvoare de mesaje si s ne stabil im dup cum socotim mai binecursul vietii noastre. Cel dinti izvor, adic Sfnta Scriptur si Vietile Sfintilor, are dreptscop s curteasc mintea noastr nevinovat si s o nsntoseasc. Cellalt izvor aredrept scop ntunecarea mintii prin multimea nesfrsit de ''gunoaie" pe care i le desart.Sigur, toti vor ntelege odat c au devenit niste primitori de gunoaie, dar cu ct mai

repede va pricepe cineva cum stau lucrurile, cu att mai putine vor fi consecintele nefasteasupra trupului si sufletului su si cu att mai putin va fi nevoit s lupte ca s-si''ngrijeasc sufletul" pe care unii l-au transformat ntr-o groapa de gunoi.

In aceast carte ne referim la cteva caracteristici ale unei profetii care se mplineste nzilele noastre: exist deja posibilitatea tehnologic, prin intermediul calculatoarelorelectronice, care permite exercitarea unui control mondial. Nu e contestat de nimenifaptul ca prin acordul Schengen si prin legea 1472/1997 pentru prelucrarea datelor aparedeja foarte limpede vointa politic de a se impune controlul mondial si de a fi desfiintatviata personal. Nimeni nu poate contesta de asemenea faptul c apare, timid la nceput,noul sistem economic mondial al societtii fr bani si, desigur, chiar si copiii stiu deja c

acest sistem economic mondial impune tuturor locuitorilor pmntului s primeascnumrul unitar de cod de nregistrare sub forma unui semn gravat, sub formacunoscutului cod barat de marcare a produselor. C acest numr 666 este cuprins n codulbarat o mrturisesc toti, chiar si companiile care-l fabric; nu neag nici specialistii nelectronic de vreme ce numrul poate fi recunoscut vizual. Aceste semne ne preocup.Totusi nu putem judeca lucrurile numai dup ele, pentru c n paralel se mai mplinesc sialte cteva profetii, apar si alte cteva semne ale vremurilor si mai importante, si maicaracteristice, direct legate de primele. Totusi, nici nu le vedem si nici nu le lum nconsideratie, si aceasta pentru c nu cunoastem Scripturile. Cnd vom vedea c semplinesc toate profetiile vom pricepe si ce se ntmpl. Asa cum, de exemplu, npersoana lui Hristos nu s-a mplinit numai profetia celor 30 de arginti, ci s-au artat toate

celelalte semne, care au adeverit cele profetite de Sfintii Prooroci, asa si astzi nu putemntelege totul, numai prin intrarea n viata noastr a numrului sau a semnului, ci trebuies vedem si celelalte lucruri mai importante care se ntmpl, pe care nu le cunoastem sipe care nu le vedem. In cartea noastr care va aprea n curnd si care poart titlul "Vedetica nu cumva s v rtceasc cineva" veti avea posibilitatea s vedeti care erau toateacest e lucruri, ntmplri si aceste fapte foarte clare pe care le-a vzut sufletul curat alprintelui Paisie, lucruri care s-au mplinit deja; atunci veti ntelege si dumneavoastr dece strigm si ne nelinistim, sigur n sensul cel bun al cuvntului. Atunci veti vedea singuricum decurg evenimentele si cum, n zilele noastre, se descoper secretele sfrsituluilumii, rmase ascunse de veacuri.

S fim atenti s nu atragem asupra noastr ocara lui Hristos care ne numeste ftarnici penoi toti, cei care zicem c nu vedem ce se ntmpl: ''Tot nu ntelegeti, nici nu pricepeti ?Att de nvrtosat este inima

Codul de Bare Semnul Fiarei

Documents

Transcript of Codul de Bare Semnul Fiarei