1961 02 17 Semnul Fiarei

W.M. Branham – Semnul fiarei

SEMNUL FIAREI

LONG BEACH CA 17.02.1961

Să rămânem în picioare o clipă şi să ne aplecăm capetelepentru rugăciune. Dacă este cineva care doreşte să fie amintit înrugăciune, s-o facă de cunoscut prin ridicarea mâinii; să zică„Dumnezeule, ai milă de mine; în seara aceasta sunt în marenevoie.”

Tatăl nostru ceresc, ne apropiem de tronul Tău, de tronulTău mare de har, în Numele Domnului Isus, Mântuitorul nostru. Neapropiem în felul acesta pentru că El ne-a spus să venim astfel, şivom primi ceea ce cerem. Şi suntem atât de bucuroşi pentru căinimile noastre se pot odihni pe siguranţa că Tu eşti în stare să faciceea ce spui. În seara aceasta simţim că prin credinţă suntemsămânţa lui Avraam, şi pentru noi nu contează ceea ce este contrarCuvântului lui Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu a spus adevărul, şinoi credem că El are adevărul. Şi EL este adevărul.

Acum ne rugăm Doamne pentru toţi aceia care şi-au ridicatmâinile. Tu ştii de ce au ei nevoie. Tu ştii ce au avut pe inimă atuncicând au ridicat mâinile. Te rog să le ştergi păcatele şi să iei bolile dela ei. Dăruieşte-le dorinţa inimii lor, Doamne. Şi dacă este posibil,ei să trăiască nişte vieţi fericite şi lungi, ca să vadă a doua venire aDomnului.

Te rugăm să binecuvântezi în seara aceasta Cuvântul în jurulcăruia vom avea părtăşie. Vom vorbi despre lucrul acela îngrozitorcare este atât de aproape de noi, care se întâmplă acum pretutindeni.Te rugăm să ne dai ungerea din Cuvântul Tău, Doamne, ca noi săştim cum să vorbim cuvintele lui Dumnezeu. O cerem în Numele luiIsus. Amin. Puteţi lua loc.

Este un lucru mare şi minunat să vii la casa Domnului. Şinoi ne-am bucurat de adunarea de aici din biserică cu fratele nostru

1


Buntane şi slujitorii care sunt în legătură în părtăşia aceasta mare pecare o avem. Toţi oamenii, toţi laicii, din diferite biserici, rase...tocmai m-am întâlnit cu unii din prietenii mei. M-am întâlnit cufratele Allcot. E prima dată când îl văd după ani de zile. Mi-amintesc de prima oară când am fost în Edmonton, Canada. Eu credcă tu ai fost acolo cu noi în adunarea aceea...

Vă cunosc pe toţi. Mi-ar place să am timp să dau mâna cutine şi să merg acasă şi să vedem... Ştiu că soţia ta este cea mai bunăbucătăreasă din ţară; ştiu asta. Aşa cred eu. Mi-ar place să merg cuvoi acasă, dar... Cred că acum 14 ani în Canada am spus tot cam aşaceva. Eu aştept să fac lucrul acesta într-una din aceste zile, înîmpărăţia de o mie de ani, când vom avea timp suficient, şi nu vatrebui să ne mai grăbim. Copii nu se vor mai lovi... Nu se va maiface nici un rău.

Eu iubesc munţii. Şi cred că în împărăţia de o mie de ani mi-ar place să-mi petrec foarte mult timp călătorind prin munţi. Îmiplace acest lucru. Ce ar fi dacă m-aş întâlni întâmplător cu o sorăacolo în munţi… Poate că ea este aici de şi mai multă vreme,plimbându-se aşa cum fac doamnele, cu un tigru sau ceva. Eu i-aşspune: „Ce mai faci, soră?” Ea ar răspunde: „Tu eşti frateleBranham, da, ce mai faci? Mă bucur că te văd.” Dacă acolo ar existatimp, aş întreba: „De cât timp eşti aici?” „Oh, de câteva milioane deani. Am făcut o mică excursie.” Oh, nu ar fi minunat? Şi acesta nueste un vis; este adevărul. Noi mergem undeva, vom fi cineva cândvom ajunge acolo. Îmi place acest lucru.

Seara trecută am citit din Apocalipsa şi am vorbit desprepecetea lui Dumnezeu şi despre semnul fiarei, şi le-am adusîmpreună. Apropo, am notat câteva versete, şi le-am lăsat pe masade la hotel, şi Billy s-a întors după ele. Eu m-am grăbit; l-am auzitstrigându-mă. Şi m-am gândit că până mi le aduce, să revedempuţin lucrurile de ieri seară, şi să facem şi anunţurile.

[fratele Branham anunţă cum se vor desfăşura următoareleadunări...]

2


Mâine seară la 6 dacă este voia Domnului vom avea un rândde rugăciune pentru bolnavi. După mine, noi putem avea în fiecareseară un rând de rugăciune. Pentru că: „Iată semnele care vor însoţipe cei ce vor crede...” Nu doar într-o seară, ci Duhul Sfânt vine înadunare între noi, merge în mijlocul oamenilor, le spune cine sunt,de unde vin, ce au făcut şi aşa mai departe, ce nu este în regulă, şi cese va întâmpla.... Atunci se ridică în oameni credinţa, şi eu spun:„Câţi din cei de aici sunt credincioşi?” Mâinile se ridicăpretutindeni în clădire. „Acum puneţi-vă mâinile peste cineva. Nuvă rugaţi pentru voi înşivă, ci rugaţi-vă pentru ei, pentru că ei se vorruga pentru voi.” Vedeţi? Acum, dacă lucrul acela nu este biblic, eunu ştiu. „Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă uniipentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Iată semnele care vor însoţi pe ceice vor crede…; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vorînsănătoşa.” Vedeţi? Asta este Biblia. […]

Mâinile mele nu contează mai mult decât ale altcuiva. Eusunt tot un om ca şi voi. Dar voi doriţi mâna lui Dumnezeu pestevoi. Şi Dumnezeu a făgăduit: „Iată semnele care vor însoţi pe ceice vor crede…; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vorînsănătoşa.” Aceasta este făgăduinţa lui Dumnezeu. Deci, de aici seporneşte.

Acum să revenim la tema noastră. Frate Borders, ai cititScriptura? Bine, mie îmi place să ascult când se citeşte Biblia. Euam deschis chiar la cap. 7 din Apocalipsa de unde cred că vom vorbicel mai mult în seara aceasta. Să revedem puţin ce-am citit searatrecută.

Noi am avut mai întâi adunări de vindecare, apoievanghelizări, apoi am avut două seri de învăţătură. Mâine seară şiduminică seara avem adunări de vindecare.

Ieri seară am început să învăţăm despre două teme desprecare eu cred că sunt esenţiale. Eu n-aş spune nimic despre acesteadacă nu aş crede că sunt necesare. Mai întâi trebuie avertizatăbiserica. Pentru aceasta stă straja în turn. Când vede că vin

3


duşmanii, îi avertizează pe cei din cetate. Şi dacă straja nuavertizează, atunci Dumnezeu va cere din mâinile ei sângele cetăţii.Dar dacă straja avertizează iar poporul nu ia seama, sângele cade înseama lor. Acesta este motivul pentru care eu am prezentat lucrurileaşa cum este scris aici. Şi după aceea vă priveşte. La Judecată vreausă fiu în stare să spun ca Pavel: „De aceea vă mărturisesc astăzi, căsunt curat de sângele tuturor. Căci nu m-am ferit să vă vestesc totplanul lui Dumnezeu.”

Vă mulţumesc pentru scrisorile voastre. Le apreciez foartemult.

Acum, Semnul Fiarei şi Pecetea lui Dumnezeu. Câţi aţi fostaici seara trecută? Să vedem. Oh, aproape toţi. Bine. Eu vreau săaduc temele acestea împreună pentru că ele merg în paralel. Eu amspus ce cred că au fost acestea la început, iar acum dovedim dinScriptură că este aşa. Eu cred că Pecetea lui Dumnezeu este DuhulSfânt. Biblia susţine acest lucru. Semnul fiarei este respingereaDuhului Sfânt. Există numai două categorii de oameni. Totul începeîn Geneza, inclusiv primirea şi refuzul mântuirii.

Azi am primit un bilet: „Poţi să dovedeşti că adunărilepenticostale numite „Assemblies of God” au început în Geneza?”Nu ştiu dacă organizaţia, însă duhul care este în aceste organizaţii aînceput în Geneza. Exact aşa este. Şi toate celelalte biserici născutedin nou au început în Geneza şi toate bisericile denominaţionale,presupusele biserici, îşi au începutul aici. Ambele categorii au fostreprezentate de primii doi fii, Cain şi Abel. Cain a primit semnulfiarei şi a fost izgonit. Noi înţelegem că şarpele, care a înşelat-o peEva, a fost o fiară nu o reptilă. El era cel mai şiret dintre toatefiarele câmpului. În Gen. 4:15, Dumnezeu l-a însemnat pe Cain. Deîndată ce a fost însemnat el a ieşit din prezenţa Domnului. Aţiînţeles asta ieri seară? Aţi citit? Imediat după ce semnul a fostaplicat, el a ieşit din prezenţa Domnului şi şi-a luat o nevastă dinţara Nod. Acum înţelegeţi? Vedeţi cum este aceasta?

4


Cain era un om ca oricare altul. Era exact ca şi Esau şiIacov. Se repetă iarăşi şablonul. Noi vedem duhul acela mişcându-se prin toată istoria biblică, şi în cele din urmă cred că va ajunge laculme în epoca aceasta în care trăim noi. Dacă observaţi, Cain a fostun om, un om firesc din lume ca şi Esau. El era religios. El a ştiut căexistă un Dumnezeu; credea lucrul acesta.

Vedeţi voi, în punctul acesta eu mă deosebesc de bisericilecare spun: „Singurul lucru pe care poţi să-l faci este să crezi, şiDumnezeu socoteşte aceasta ca neprihănire.” Într-o anumită măsurăacest lucru este adevărat; este o parte din adevăr, dar nu este totadevărul. Un bun frate baptist a venit nu demult la mine şi a spus:„Frate Branham, ce putea să vacă Avraam mai mult decât să creadă?Avraam a crezut şi acest lucru i s-a socotit ca neprihănire.” Eu amspus: „Aşa este. Dar Dumnezeu i-a dat un semn, pecetea tăieriiîmprejur, pentru că a recunoscut credinţa lui.”

Acum Pecetea lui Dumnezeu este Duhul Sfânt. Dacă tu zicică tu crezi, şi nu ai primit Duhul Sfânt, atunci Dumnezeu încă nu arecunoscut credinţa ta. Aşa este. Pentru că Pecetea esterecunoaşterea faptului că Dumnezeu şi-a terminat lucrarea în tine.Cineva m-a întrebat despre Ioan 5:24. Acesta este „începutul”Duhului. Aşa este. Eu cred că îndată ce un om crede în Domnul IsusHristos, aceasta este o parte din Duhul Sfânt. Când eşti sfinţit, o altăparte din Duhul Sfânt te curăţă. Apoi eşti umplut cu Duhul Sfânt.„Adevărat, adevărat vă spun, că cine ascultă cuvintele Mele, şicrede în Cel ce M-a trimis, are viaţa veşnică…” Există numai unsingur fel de viaţă veşnică. Aceasta este viaţa lui Dumnezeu.

Cain a făcut un altar, şi a pus pe el o jertfă. A îngenuncheatşi şi-a mărturisit credinţa în Dumnezeu, şi s-a închinat luiDumnezeu. Cu alte cuvinte, este exact ceea ce fac oamenii religioşide azi. Nouă zeci şi nouă la sută din ei spun: „Asta este.” „Este totce pot eu să fac” a spus Cain. „Eu zidesc un altar. Aparţin debiserica aceasta. Am adus o jertfă. Este tot ce pot eu să fac; accept-osau respinge-o. Asta este.” Exact asta este atitudinea oamenilor deazi. „Eu merg la biserică, îi ajut acolo să facă totul. Noi am zidit o

5


clădire frumoasă. Am făcut toate acestea, şi am făcut asta şi cealaltă.Am dat bani pentru văduve, şi fac toate aceste lucruri. Este tot cepot eu să fac, primeşte-o, sau n-o primi.” Dar Dumnezeu n-o vaprimi. El n-a primit ceea ce i-a dat Cain; El nu va primi nici ce-Idaţi voi. „Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd căduc la moarte.” Calea lui Dumnezeu este una singură: prin sânge,spre Duhul Sfânt. Fără aceasta n-ai nici o şansă. Nu vei intraniciodată.

Observaţi, „dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nupoate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.” Nu contează cât dereligios eşti, sau tot ce faci – acestea nu contează. Aceste lucruri tefac un bun cetăţean în lumea asta, însă nu şi în Împărăţia de Acolo.Împărăţia lui Dumnezeu este în voi; în Împărăţia aceea trebuie săfiţi născuţi. Împărăţia lui Dumnezeu este Duhul Sfânt; voi aparţineţiacelei Împărăţii. Acesta este motivul pentru care femeile nu se tundşi nu poartă pantaloni scurţi. Din acest motiv bărbaţii nu fumează şinu fac lucruri de felul acesta. Ei sunt de sus. Duhul din ei îi învaţăsă fie neprihăniţi, sfinţi. Ei nu înjură; ei nu vorbesc porcos. De ce?Ei sunt născuţi de sus. Ei sunt altfel. Ei sunt cetăţeni de sus.

Observaţi acum. Lumea spune: „Eu merg la biserică. Eumerg la penticostali. Asta este, tot ce pot eu să fac mai bine; accept-o sau respinge-o.” Dacă aţi lua un castron de supă şi aţi găsi unpăianjen în el, nu aţi mânca; aţi reclama firma care v-a servit. Aşaeste. N-aţi mânca pentru nimic în lume. Dar permiteţi ca orice fel dedogmă să vă intre în suflet. La urma urmei trupul oricum va muri.

Am fost la un muzeu, şi acolo se analizaseră chimicalele dintrupul unui om care cântărise 56 kg. Aceste chimicale valorau 84 decenţi. Valora 84 de cenţi. Acolo erau şi doi băieţi; unul din ei i-aspus celuilalt: „John, noi nu prea valorăm mult, nu?” Acela arăspuns: „Aşa-i. Nu prea valorăm.” Un om de 56 de kilogramevalorează 84 de cenţi. Nu-i aşa că de la început nu prea valorămnimic? Dar cu siguranţă că purtaţi de grijă celor 84 de cenţi. Vă-mbrăcaţi cu o haină de vizon de 500 de dolari şi vă ridicaţi nasul în

6


sus. Dacă ar ploua, v-ar îneca. Cu siguranţă că aveţi grijă de cei 84de cenţi. Da, domnule.

Dar în interior aveţi un suflet care valorează cât zece mii delumi şi-i permiteţi diavolului să vă îndoape cu de toate şi numiţiaceste lucruri neprihănire şi religiozitate, în loc să faceţi lucruriledupă voia lui Dumnezeu. Sufletul vostru valorează zece mii delumi. Trupul vostru face numai 84 de cenţi. Şi atâta vă mai îngrijiţide el... Oh, vă radeţi, vă aranjaţi, vă îmbrăcaţi... dar sufletul nu-lîmbrăcaţi tot aşa, nu sunteţi la fel de preocupaţi de el, îl terfeliţi întoate modurile. Dacă restaurantul v-ar da o supă cu un păianjen înea, aţi reclama imediat. Dar permiteţi ca o biserică să vă spună: „Dămâna cu pastorul, spune că crezi în Dumnezeu, închină-te, şi asta-itot ce trebuie să faci.”

Dacă este aşa, atunci Cain a fost corect. Dar amintiţi-vă căDumnezeu i-a spus „Închină-te ca şi fratele tău, şi va fi bine.” Dar eln-a vrut. Aşa e şi azi; ei nu vor să I se închine lui Dumnezeu în Duhşi în adevăr. Ei vor numai să meargă la biserică şi să se închine aşacum spune biserica. Închinaţi-vă cum a spus Dumnezeu. Isus a spus:„Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui, trebuie să I se închineîn duh şi în adevăr.” Aşa este, puneţi împreună Cuvântul şi Duhul.Şi dacă Duhul este în Cuvânt, Cuvântul se va manifesta. Din cauzaaceasta vedeţi darul deosebirii duhurilor şi vindecările, şi lucruri caacestea; este Cuvântul manifestat.

Isus a spus: „Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţiEvanghelia...” El n-a spus niciodată să mergeţi în toată lumea şi săzidiţi biserici sau să faceţi cutare sau cutare lucru. Lucrurile acesteasunt în regulă. Dar El nu a spus să mergeţi în toată lumea şi să-iînvăţaţi evanghelia; El a spus: „Propovăduiţi evanghelia.” Cu altecuvinte, a predica evanghelia înseamnă a dovedi – a arăta - putereaDuhului Sfânt. Pavel a spus: „învăţătura şi propovăduirea mea nustăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci într-odovadă dată de Duhul şi de putere…” - manifestarea Duhului Sfânt.

7


Următorul verset spune: „Iată semnele care vor însoţi pe ceice vor crede.” Aşa este. Trebuie să manifeste Cuvântul. Şi dacăDuhul este în Cuvânt, dacă adevăratul Duh al lui Dumnezeu este înCuvânt, „Dacă rămâneţi în Mine, şi dacă rămân în voi cuvinteleMele, cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da.” Corect. Vedeţi? Totul seîntoarce direct la Scriptură. Voi nu puteţi ieşi din Scripturi.

Dar Cain a dorit ceva frumos. Ieri seară am spus căfrumuseţea atrage ochiul. Biserica catolică a învăţat lucrul acestademult, şi anume că ochiul este poarta sufletului. Şi oamenii suntînşelaţi de frumuseţe. Hollywood-ul a învăţat aceasta de mult timp.Diavolul a ştiut asta înaintea voastră. Aceasta este tactica lui. El şi-afăcut o împărăţie mai frumoasă. A fost întotdeauna frumoasă. Chiardiavolul, după ce a fost blestemat, a devenit un şarpe; el încă maieste o creatură frumoasă. Uitaţi-vă ce graţios se mişcă şi ce frumos ecolorat. Nici blestemul nu i-a îndepărtat frumuseţea. Credeţi că Iudaa fost un beţiv cu gulerul deranjat şi părul ciufulit? El a fost unşmecher. Da. Diavolul e prea deştept ca să se prezinte într-o posturăcare să-l dea de gol.

Când am fost la Pigalle cu fratele Moore, când am fost înFranţa, am crezut că vom vedea prostituatele acelea din Pigalle,adică ceva jalnic. Dar Satana e prea deştept ca să facă asta: erau celemai frumoase femei pe care le-aţi văzut vreodată. Înţelegeţi? El estedeştept. Păcatul este ademenitor. Păcatul este frumos. Dar conţinemoartea. Nu vă uitaţi la frumuseţe. Uitaţi-vă după adevăr, nu dupăfrumuseţe. Acesta este necazul cu biserica de azi, cade în plasafrumuseţii şi moare. Aşa este, pentru că aceasta aduce moartea. Nuvreau să rămân prea mult la tema asta.

Dar oricum, vedem că atunci Cain s-a îndepărtat deDumnezeu şi şi-a luat o soţie din alt grup în ţara Nod. Este exactceea ce face omul care nu I se închină lui Dumnezeu în Duh şi înadevăr; fuge şi-şi ia o biserică care-l va mulţumi. Dar Set a fost unsimbol. Abel a fost ucis iar Set i-a luat locul. A fost un semn almorţii, îngropării şi învierii Domnului. Ieri seară aţi văzut cum auvenit seminţele.

8


Acum mergem mai departe şi ne referim la nişte versete pecare le-am folosit ieri. Pecetea era un semn folosit în locul unuinume. Numele lui Isus Hristos este Pecetea lui Dumnezeu,neprihănirea lui Dumnezeu. „Numele Domnului este un turn tare;cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost.” Este Pecetea luiDumnezeu? „…orice veţi cere în Numele Meu, voi face…” Aşa-i?„Şi orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în NumeleDomnului Isus.” Corect? Tot ce faceţi... Petru a spus în ziuaCincizecimii: „Pocăiţi-vă, şi fiecare din voi să fie botezat înNumele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţiprimi darul Sfântului Duh”, pecetea lui Dumnezeu. Pecetea luiDumnezeu, identificarea, este Numele Domnului Isus. Iar când Isusvine în voi, aceasta aduce înăuntru Duhul Lui. Indiferent câte numeaţi scrie voi în afară, dacă Duhul este acolo, mărturiseşte despreadevăr.

Apoi vedem că în Eden Dumnezeu l-a însemnat pe Cain şi l-a izgonit, dar Set a rămas în prezenţa lui, şi Dumnezeu i-a dat osoţie. Aşa este biserica adevărată; a rămas în prezenţa luiDumnezeu. Oh, aş fi vrut să-l aduc aici pe istoricul Paul Boyd.Apropo, el a aşteptat trei ani ca să avem o întâlnire; ei vin din Asia,din Africa, din India, de pretutindeni, aşteaptă ani de zile pentruacele întâlniri. Când vin în felul acesta, noi stăm acolo până ceDuhul Sfânt vorbeşte. Iar în dimineaţa asta în timp ce noi vorbeam,au început să vină vedeniile.

Acesta este o adunare evanghelistică. Partea profetică are locla mine acasă şi în alte locuri. Vin oameni care nu mai ştiu ce săfacă, şi noi aşteptăm până când Duhul Sfânt... Ei nu spun nimic,lasă ca Duhul Sfânt să vorbească. Şi El vine şi descoperă, şi lespune ce au făcut, ce trebuie să facă. Aceste lucruri se întâmplă înîntâlniri particulare. Şi, oh, cât de minunat Dumnezeu... Azidimineaţă a trebuit să merg până pe malul mării, undeva acolo. Şiîncercam să mă recreez, când m-am întâlnit cu pastorul... Încercamsă-mi revin după acele vedenii puternice care descoperă şi spun ceaţi făcut, ce nu ar fi trebuit să faceţi, şi ce trebuie să faceţi, şi ce se

9


va întâmpla după ce veţi face aşa. Oh, aceasta este cunoştinţa luiDumnezeu. Şi cer oricui să spună dacă nu s-a întâmplat de fiecaredată aşa cum a fost spus. Aşa a fost de fiecare dată pentru căDumnezeu nu poate să mintă; aceste lucruri sunt de la Dumnezeu.Dumnezeu nu poate să mintă.

Oh, să trăieşti sub călăuzirea Duhului Sfânt... Amintiţi-vă,Set şi-a luat nevastă... Dumnezeu trebuie să-i fi dat nevasta; el arămas cu Dumnezeu. Şi acum credinciosul care va rămâne cuBiblia, şi va rămâne cu Dumnezeu, atunci el va fi... Bisericaadevărată va fi Mireasa lui Isus Hristos. Ceilalţi vor avea o mireasădin lume; noi am văzut asta ieri seară.

Şi am citit de asemenea despre Cain şi Abel, unde şi-au avutei amândoi începutul, şi apoi cu aceste lucruri ne-am referit laBabilon. Am văzut cum Babilonul a apărut în Geneza, apoi lamijlocul Bibliei, apoi în ultima carte a Bibliei. Am văzut cum avenit şi cum a plecat Isus. Asemănător s-a întâmplat cu Iuda.Antihristul şi Duhul Sfânt au parcurs acelaşi drum. Versetelecorespunzătoare sunt în Matei 27, sau 26.

Apoi l-am comparat pe Israel cu Moab. Şi am văzut căMoabul, un popor nelegitim, era la fel de fundamentalist ca şiIsraelul. Dar Israelul, care venea din sămânţa corectă, era urmat desemne şi minuni. Ei au avut un şarpe de aramă, vindecare divină. Întabăra lor se găsea strigătul Împăratului. Aveau stânca lovită pentrumântuirea lor. Aveau un Tată ceresc care-i hrănea cu mană din cer.Aveau un timp minunat, nu erau înjugaţi cu nici o denominaţiune,erau interdenominaţionali. Iar ceilalţi râdeau de ei pentru că nu eraunici măcar o naţiune, erau un popor împrăştiat.

Dar... Iată; sper că înţelegeţi. Ei se îndreptau spre ţara lor –un simbol desăvârşit al adevăratei biserici din timpul acesta care seîndreaptă spre ţara ei. Amin. Pribegeau în piei de oaie şi de capre, şiaşa mai departe, dar noi căutăm o cetate al cărei Meşter şi Ziditoreste Dumnezeu. În felul acesta se mişcă şi biserica adevărată astăzi.Iar marii fundamentalişti, ca Moab, au venit cu o jertfă desăvârşită,

10


ca şi Israelul: erau tot atât de fundamentalişti ca şi Israelul , darnu au avut Duhul.

Mergem mai departe la Esau şi Iacov. Dumnezeu a făcut oalegere, printr-o hotărâre dinainte. Dumnezeu nu a vrut să-losândească pe Esau, dar a ştiut mai dinainte cum era acesta. DacăDumnezeu este Dumnezeu, El a ştiut totul. El a cunoscut fiecaremuscă care a fost vreodată pe pământ. Înainte de a fi creatpământul, El a cunoscut fiecare ţânţar care va umbla vreodată pepământ, a ştiut de câte ori va clipi din ochi… El este infinit. Cinepoate spune ce înseamnă infinit? Dacă El nu este infinit, atunci Elnu este Dumnezeu. Iar dacă El este infinit, a cunoscut de la începuttoate lucrurile. De aceea EL a putut să aleagă, nu pentru că aşa avrut El, ci datorită cunoştinţei Lui mai dinainte prin care a ştiut cineva fi şi cine nu va fi. Din cauza aceasta numele fiecărei persoanecare va fi răpită a fost scris înaintea întemeierii lumii în cartea VieţiiMielului. Aşa este. Dumnezeu a ştiut.

Isus a venit prin cunoştinţa mai dinainte a lui Dumnezeu,care a ştiut că Isus va veni să răscumpere biserica. Predicatorii suntca pescarii care aruncă năvodul. Împărăţia lui Dumnezeu seaseamănă cu un om care a luat năvodul şi s-a dus pe malul mării.Când l-a tras, avea în el păienjeni, şerpi, broaşte, de toate, dar erauacolo şi peşti. Noi nu ştim acum care este peşte şi care este altceva;singurul lucru pe care-l avem de făcut este să pescuim.

Şi fratele Buntane pescuieşte demult aici. Am venit şi eu şimi-am luat năvodul şi pescuiesc cu tine, frate Buntane. Îl aruncacolo şi îl trag înapoi. Ei vin în jurul altarului, se ridică şi-Lmărturisesc pe Hristos. Eu nu ştiu care din ei este capră, care esteoaie, care este păianjen, sau broască sau altceva, dar Dumnezeu aştiut asta înaintea întemeierii lumii. „Toţi aceia pe care mi i-a datTatăl vor veni la Mine. Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-latrage Tatăl, care M-a trimis. Toţi aceia pe care Mi i-a dat (latrecut) Tatăl, vor veni la Mine.” Aşa este. El a spus-o. Eu nu ştiucine este; eu doar arunc năvodul şi spun: „Veniţi, toţi cei trudiţi şiîmpovăraţi...” Apoi Dumnezeu ştie ce este fiecare; eu nu ştiu.

11


Nimeni altcineva nu ştie, în afară de Dumnezeu. Datoria noastrăeste să continuăm s-o facem până vine El.

De aceea marea biserică se pregăteşte. Înainte ca Esau şiIacov, să se fi născut, Dumnezeu a spus că pe unul l-a iubit şi pecelălalt l-a urât. Amintiţi-vă că ei erau gemeni: aveau aceeaşi mamă,acelaşi tată. Aţi înţeles? Gemeni. Fiecare trezire dă naştere lagemeni. Aşa se întâmplă. Se nasc gemeni şi în chip firesc, şi în chipduhovnicesc. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în grădina Edenului:Cain şi Abel. De acolo a început, şi continuă la fel.

Şi uitaţi-vă la biserică, Isus Păstorul, Iuda casierul; fraţi, dinaceeaşi seminţie şi aşa mai departe, chiar în acelaşi grup, în aceeaşibiserică. Unul era Păstorul iar celălalt era casierul. Unul era un drac,celălalt era Dumnezeu. Aşa se întâmplă. Isus a spus: „În zilele dinurmă cele două duhuri vor fi atât de apropiate încât dacă ar fiposibil şi cei aleşi să fie înşelaţi.” Amin. Dacă ar fi cu putinţă; darnu se poate. Aleşii nu vor fi înşelaţi.

Aleşii primesc pecetea adevărată. Pecetea lui Dumnezeu esteDuhul Sfânt. Vom începe de unde am rămas ieri seară, Ezechiel 9.Câţi aţi citit textul? V-aţi bucurat? Citiţi-l acum. Prorocul a văzutmai dinainte Cincizecimea şi a spus ce se va întâmpla. El a văzutşase bărbaţi care au venit pe drumul porţii de sus. Aveau arme denimicire. Amintiţi-vă, lucrul acesta a fost destinat numaiIerusalimului, pentru că acolo evreii... Dumnezeu se ocupă deneamuri cu fiecare individ în parte. Dar Israelul este un popor,poporul lui Dumnezeu. Da.

Un misionar a fost în biserica mea. L-am auzit odată pefratele Fred Sothmann spunând „Amin”. El este în adunare. Oricum,era un frate evreu care încerca să facă ceva pentru evrei... El a vrutsă-i câştige pentru Domnul. El a venit la biserică, s-a ridicat în timpce ungerea era prezentă, şi a spus: „Frate Branham, aş vrea să teîntreb ceva. Cum voi ajunge eu în Ierusalim? Am încercat totul.” Euam răspuns: „Nu ştiu ce să-ţi spun.” Cam tot atunci Duhul Sfânt aspus: „Nu este aşa, pentru că Israelul se va naşte într-o singură zi.”

12


Întotdeauna. Oh, noi suntem aproape de evenimentul acesta. Oh, cuvoia Domnului vom ajunge şi la tema asta în câteva clipe.

Acum ascultaţi şi nu pierdeţi asta. Înainte ca nimicirea săaibă loc, el a văzut un Om îmbrăcat în alb. Ce reprezintă albul?Neprihănirea sfinţilor. El avea o călimară la brâu. El a mers maiîntâi prin Ierusalim şi a pus o pecete pe fruntea celor ce suspinau şigemeau din cauza urâciunilor care aveau loc în cetate. Este aşa, voi,cititori ai Bibliei? Apoi a început măcelul, s-a spus „Treceţi după elîn cetate, şi loviţi; ochiul vostru să fie fără milă, şi să nu văînduraţi! Ucideţi, şi nimiciţi pe bătrâni, pe tineri, pe fecioare, pecopii şi pe femei; dar să nu vă atingeţi de nici unul din cei ce ausemnul pe frunte.” Vedeţi, n-a mai rămas nimic. Fie au primitpecetea, fie n-au avut-o. În Noul Testament pecetea lui Dumnezeueste Duhul Sfânt, şi tot ce este în afară de asta este pentru nimicireşi va fi pierdut.

Ieri seară m-am referit la scrierile lui Josephus şi aşa maideparte, şi la mulţi alţi istorici din vechime. Probabil că Josephus atrăit aproape de timpul când Isus din Nazaret a umblat pe pământ.Pe creştinii de la început el i-a văzut ca pe nişte canibali caremâncau trupul lui Isus din Nazaret. Desigur, ei luau cina. Dar el nua ştiut. Avea o minte neîntoarsă la Dumnezeu; el era doar un istoric.

Ei s-au strecurat afară din Ierusalim atunci când au văzut căîncepe să se împlinească prorocia, şi au mers în Iudeea. Dar iudeii,marile organizaţii erau toate la unison, şi s-au întors spunând: „Noivom merge în casa Domnului. Iehova ne va păzi. Dumnezeu a ziditcasa aceasta. Iehova a făcut-o, şi Solomon a sfinţit acest Templu;acesta este un loc foarte sfânt.”

Dar ei L-au respins pe Mesia atunci când El a venit la ei. Ela venit aşa cum se prorocise că va veni şi a făcut exact lucruriledespre care Biblia spunea că le va face. Dar El nu a venit conformcu teologia lor. Sper ca afirmaţia asta să nu rănească pe nimeni, darsă pătrundă adânc. El Şi-a arătat semnul mesianic aşa cum Bibliaspunea că se va întâmpla. Câţi cred acest lucru? Sigur că voi credeţi.

13


În ce consta semnul lui Mesia? El era prorocul lui. Poate cineva să-mi spună cum au numit ei acel semn al lui Mesia când l-au văzutmanifestat? Cum l-au numit ei? Ei l-au numit Beelzebul, un drac, unprezicător, pentru că El a putut să le cunoască gândurile, şi le-a spusce gândeau ei. Ce au spus adevăraţii iudei despre asta? „Acesta estesemnul lui Mesia.” Natanael a spus: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tueşti Împăratul lui Israel.” Isus a spus: „Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Lucruri mai mari decât acestea veivedea.” Vedeţi, mai întâi trebuie să credeţi. Credeţi-o, apoi veţivedea lucruri mai mari.

Noi observăm acum ce s-a întâmplat. Însă marile biserici,organizaţiile, fariseii, saducheii, irodienii şi toţi aceia au spus: „Eleste Beelzebul.” Ei au fost nevoiţi să spună ceva. Trebuiau să dea unrăspuns adunării lor, aşa că au spus: „El este de la diavolul.” Ţineţiîn minte acest lucru. Şi ei erau oameni religioşi, sfinţi. Dacă puteaufi acuzaţi de vreun păcat, ar fi fost ucişi cu pietre. Erau cărturari,licenţiaţi, studenţi seminarişti, făceau parte din rândul clerului, şi aufost osândiţi, şi Isus a spus: „Voi aveţi de tată pe diavolul.” Atuncisă nu osândiţi Duhul Sfânt când vă spune ce sunteţi. Vedeţi? Dacăun orb călăuzeşte pe alt orb, nu vor cădea ei în groapă? Cu siguranţăcă da.

Uitaţi-vă în Scriptură, uitaţi-vă la făgăduinţă. Vedeţi ceasulcare se apropie. Acei ucenici umpluţi cu Duhul Sfânt, însemnaţi pefrunte cu pecetea lui Dumnezeu, au început să urmăreascăevenimentele, iar când au văzut împlinindu-se cuvintele lui Isus, auplecat de acolo. Şi daţi-mi voie să vă spun, aţi face bine să ieşiţi şivoi afară. Aşteptaţi numai să ajungem şi la aceste lucruri, în câtevaclipe, să vedeţi cât de aproape suntem. Oh, Isus a spus că înaintearevenirii Sale se va întâmpla acelaşi lucru. „Cum a fost în zileleSodomei, tot aşa va fi la venirea Fiului omului.” El a făgăduit acestlucru, aşa că trebuie să se împlinească.

Acum eu vreau să vă scoateţi cu adevărat haina de ploaie depe inimă. Închideţi umbrela. Puneţi-vă în colţ umbrelele metodiste,baptiste, penticostale, şi haideţi să ne uităm în Cuvântul lui

14


Dumnezeu. Biblia a profeţit prin Ezechiel, şi Duhul Sfânt a venit şia împlinit exact aşa cum a fost spus. Până şi pruncii au fost ucişi.Amintiţi-vă că Biblia a spus: „ochiul vostru să fie fără milă, şi sănu vă înduraţi.” – nici de tânăr nici de bătrân. Toţi cei care nu auaceastă pecete a lui Dumnezeu vor fi însemnaţi altfel.

Şi uitaţi-vă, cine nu a primit pecetea lui Dumnezeu? Oamenicare şi-au dedicat viaţa bisericii, preoţi şi bărbaţi renumiţi, maripreoţi şi cărturari. Câţi ştiu că acest lucru este adevărat? Sigur că aşaeste... Poate că erau oameni cumsecade, sfinţi, cetăţeni ai ţării... Darnu au avut nici o scuză. Dacă Dumnezeu face o lucrare şi voi nuumblaţi în ea, atunci sunteţi pe dinafară; asta-i tot. Ori sunteţiîn lucrarea lui Dumnezeu, ori sunteţi pe dinafară. Aşa a fostatunci. Toţi aceia care nu au intrat în arca lui Noe, au fost înecaţi,indiferent cine au fost ei. Astăzi este la fel: toţi aceia care nu sunt înHristos vor pieri fără Hristos. Este adevărat. Aşa că nu puteţi săspuneţi „Eu sunt metodist, sau baptist, sau penticostal”, sau oricealtceva: voi trebuie să fiţi ai lui Hristos. Şi dacă sunteţi ai luiHristos, faceţi lucrările lui Hristos. Acestea mărturisesc şi dovedescacest lucru. Lucrurile sunt foarte, foarte clare.

Acum observaţi cum a făcut-o El. Cei care au fost avertizaţiau plecat. Toţi ceilalţi au intrat în oraş şi istoricii spun că au mâncattoată iarba, scoarţa copacilor. Titus a înconjurat cetatea. La asta afost rânduit Ierusalimul. Acum a sosit ceasul nostru. Dar acest lucrus-a întâmplat numai cu cetatea Ierusalimului, numai cu iudeii. Titusa înconjurat cetatea şi i-a ţinut astfel doi sau trei ani. Ei au ajuns sămănânce chiar şi iarbă, scoarţa copacilor, şi şi-ai fiert chiar şi copiiişi i-au mâncat. Au înnebunit. În cele din urmă Titus a intrat şi i-amăcelărit pe toţi până când sângele a ieşit pe porţile cetăţii.

Dumnezeul cel Mare este plin de iubire. Dar ca să fie drept,El trebuie să şi judece. În seara aceasta El este un Dumnezeuîndurător. Dar prietene, în ziua aceea înnorată, când vei sta în faţaLui ca să fii judecat, El va fi un Dumnezeu plin de mânie. Biblia aspus aşa: „în mânia Lui”.

15


Eu am fost şi am văzut o femeie care cioplea în piatră, şi amvrut să-i fac fiicei mele o cruciuliţă de pus la gât. Ea avea niştepietre, şi m-a întrebat de unde să cioplească. Piatra era netedă daravea o parte rugoasă, şi am pus partea rugoasă în capătul cruciuliţei.Arăta de parcă erau nişte nori deasupra cruciuliţei. Doamna m-aîntrebat: „De ce ai făcut asta? De ce nu foloseşti partea netedă?” Euam spus: „Crucea nu este drăguţă. Crucea este un semn al suferinţeişi al ruşinii.” Ea a întrebat: „Cum aşa?” Am răspuns: „Aceştia suntnorii mâniei lui Dumnezeu. Dumnezeu şi-a vărsat mânia pesteHristos care pe Golgota a luat locul meu. El a murit sub judecăţile şimânia lui Dumnezeu. Dumnezeu a vărsat peste El mânia Lui şi El aluat locul meu.” Am spus: „Eu am fost un păcătos şi El a luat loculmeu.” Şi am văzut cum femeii i-au dat lacrimile. Eu am spus: „Noisuntem păcătoşi şi nu avem nici o speranţă. Dar Dumnezeu a ştiutcă noi trebuia să fim judecaţi, şi Isus a luat asupra Lui judecata caretrebuia să ne lovească pe noi. Şi acei nori de deasupra cruciireprezentau mânia lui Dumnezeu care a fost turnată peste El. El asuferit în trupul Lui mânia lui Dumnezeu ca noi să putem fi liberi.”Oh, ce adevăr. Mânia lui Dumnezeu...

Acum, vedeţi cum a fost reprezentat lucrul acesta înEzechiel 9, la Ierusalim. Acum mergem în Apocalipsa. Aş vrea să vănotaţi Apoc. 14:6-12. Acolo sunt ultimii trei îngeri, trei îngeri. Aţiobservat că după ultimii şapte îngeri au venit trei îngeri deosebiţi?Acum vreau să-i observaţi pe ultimii trei îngeri... Primul înger,(Apoc. 14:6-12), primul înger a sunat din trâmbiţa evangheliei, şi aavut evanghelia veşnică pe care s-o predice întregii lumi. Al doileaînger a predicat o evanghelie a sfinţeniei, pentru că a spus căbiserica a curvit. Iar al treilea înger a zis cu glas tare: „Dacă seînchină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeşte semnul ei pe fruntesau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnatneamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi înpucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.”

Priviţi. Primul înger – în timpul reformei Luter a predicatevanghelia. Al doilea înger, Wesley, sfinţirea. Curvia – el a corectat

16


biserica. Dar al treilea mesaj, ar trebui să fie mesajul penticostal,adevăratul mesager care-i avertizează să scape de semnul fiarei,spunând: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeştesemnul ei pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei luiDumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui.” Acela estechiar mesajul din timpul acesta, al treilea înger, al treilea mesaj,ultimul mesaj. Mesajul luteran al neprihănirii, mesajul lui Wesley desfinţire, şi mesajul penticostal al Peceţii lui Dumnezeu: scăpaţi desemnul fiarei; ieşiţi din Babilon; fiţi pecetluiţi în Împărăţia luiDumnezeu.

Observaţi chiar versetul următor, 13: „Ferice de acum demorţii care mor în Domnul.” Ce urmează? Armaghedonul. Dupămesajul celui de-al treilea înger biserica pleacă. Deunăzi ampredicat în biserică despre acei îngeri, despre ultimii şapte îngeri şidespre mesajul îngerului. Şi această ungere specială a venit dinacele trei epoci.

Observaţi acum Apoc. 7. Ioan, a fost răpit în Duhul în slavă,şi a văzut această venire; el a spus...

„După aceea, am văzut patru îngeri, care stăteau înpicioare în cele patru colţuri ale pământului. (Acum fiţi atenţi)...Ei ţineau cele patru vânturi ale pământului, ca să nu sufle vânt pepământ, nici pe mare, nici peste vreun copac... până nu vom punepecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru!”

Comparaţi acum cu Ezechiel 9. Vedeţi, cei ce aveau uneltelede nimicire au aşteptat până când omul cu călimara a terminat depecetluit. Acum observaţi: „Şi am văzut un alt înger care se suiadinspre răsăritul soarelui, (care venea din est) şi care avea peceteaDumnezeului cel viu...” El urma să pecetluiască pe frunte peslujitorii lui Dumnezeu. Noi ştim că biserica nu este numită„slujitori”. Biserica este formată din fii şi fiice. Israelul este robullui Dumnezeu. Avraam a fost robul Lui. Israelul este slujitorul luiDumnezeu, dar cei din biserică sunt numiţi fii şi fiice. Aţi observat?

17


„Ţineau cele patru vânturi.” Cât timp? Până ce au fost pecetluiţi pefrunte slujitorii Dumnezeului nostru, Israelul.

Oh, înainte de a merge mai departe, lăsaţi-mă să mă întorcpuţin înapoi. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat. Israelul a fost risipit odatăîn Babilon, sau a fost dus în Babilon. Apoi când au fost aduşiînapoi... Asta s-a întâmplat a doua oară; prima oară a fost în Egipt.Apoi în Babilon. Apoi i-a risipit Imperiul Roman.

Şi Isus a spus în Matei 24:32: „De la smochin învăţaţi pildalui...” Ieri seară am început să vă arăt că ucenicii I-au pus treiîntrebări şi El a răspuns la cele trei întrebări ale lor. Dar când ei auvrut să ştie când va fi timpul revenirii Lui, El a spus: „De lasmochin învăţaţi pilda lui: Când îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa,ştiţi că vara este aproape. Tot aşa, şi voi, când veţi vedea toateaceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.Adevărat vă spun că, nu va trece neamul (generaţia – în engleză –n.tr.) acesta până se vor întâmpla toate aceste lucruri.” Făţarnicii şinecredincioşii au spus: „Generaţia aceea a trecut; cealaltă generaţiea trecut; El a minţit.” El n-a minţit. Dar ei nu văd sensulduhovnicesc al Cuvântului. El n-a vorbit de generaţia de atunci, ci aspus: „Generaţia care vede smochinul înfrunzind.”

Uitaţi-vă în Ioel 2, de unde am predicat nu demult, unde suntcele patru insecte. „Ce a lăsat nemâncat lăcusta Gazam, a mâncatlăcusta Arbeh.” Vă amintiţi predica, cred că a fost aici în California,la micul dejun? Cred că a fost în Phoenix. Ce au lăsat metodiştii aumâncat baptiştii. Ce au lăsat baptiştii, au mâncat penticostalii. Viţa afost sfâşiată. Dar „vă voi răsplăti astfel anii, pe care i-au mâncatlăcustele Arbeh, Ielec, Hasil şi Gazam...” Şi fiţi atenţi, este aceeaşiinsectă în etape diferite. Gazam devine Arbeh, şi aşa mai departe.Aceea este o insectă. A început să mănânce dragostea frăţească,luând Biblia şi înlocuind-o cu altceva. Şi am arătat cu ajutorulScripturii ce au mâncat acestea, învăţătura adevăratului Cuvânt allui Dumnezeu. Au început să mănânce dragostea frăţească desprecare a vorbit Pavel în 1 Cor. 13. Au mâncat toate acele lucruri, au

18


mâncat din biserică. Dar El a spus: „vă voi răsplăti astfel anii, pecare i-au mâncat lăcustele Arbeh, Ielec, Hasil şi Gazam.”

Observaţi Israelul. Acesta a fost întotdeauna acel smochin„Când îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa...” Generaţia care vedeIsraelul devenind o naţiune, generaţia aceea nu va trece până ce nuse vor împlini toate lucrurile. Oh, nu vedeţi? Uitaţi-vă la ei.Dumnezeu a trebuit întotdeauna să-i ghideze pe evrei; ei nu au avutDuhul Sfânt. Mulţi dintre ei nu i-au crezut nici pe prorocii lor. Şi Ela trebuit să-i ghideze. Şi acest lucru trebuie să-l facă cu bisericadintre neamuri. El va trebui să rupă aceste bariere denominaţionale.Noi lăsăm comunismul să mănânce în jurul nostru, şi după aceea vatrebui să ne adunăm împreună. Dumnezeu îşi va împlini Cuvântul,pentru că legământul este necondiţionat, nu „dacă voi veţi face, voiface şi Eu; ci Eu deja am făcut-o.” Aşa este. Oh, îmi place lucrulacesta. Amin. Mă face să mă simt bine.

Observaţi acum ce a făcut El aici. Nu „dacă voi veţi face,voi face şi Eu.” Aceasta s-a terminat atunci când Adam şi-a ruptlegământul, şi Israelul şi-a rupt legământul din Exod 19, şi aşa maideparte. Dar acesta este legământul harului. Dumnezeu a jurat, i-aspus lui Avraam, a jurat pe Sine Însuşi că va fi aşa. El S-a jurat peSine. Astfel harul a venit prin adevărata sămânţă a lui Avraam careeste Isus Hristos, şi nu mai este Lege. Legea nu mai are legătură cuaceasta. Voi sunteţi deasupra Legii; este dragostea. Dragostea estemai presus de Lege: har. Legea a venit prin Moise; harul şi adevărulau venit prin Isus Hristos.

Aş fi vrut să am câteva seri în care să predic despre „De Elsă ascultaţi”. Vedeţi ce desăvârşit a arătat Dumnezeu lucrul acestape muntele schimbării la Faţă.

Fiţi atenţi acum la Israel. Prima dată când Dumnezeu atrebuit să-i scoată afară, El a trebuit să-i împietrească inima luifaraon. În timpul acesta El a făcut acelaşi lucru. A împietrit inimalui Hitler împotriva evreilor; din cauza asta a început războiul.Amintiţi-vă, Dumnezeu a spus că va blestema pe oricine va

19


blestema Israelul, şi va binecuvânta pe oricine va binecuvântaIsraelul. Şi Israelul a fost risipit în toată lumea. Apoi El a împietritinima lui Hitler, a lui Mussolini, a lui Stalin. El a împietrit inimilediferitelor naţiuni iar în final a deschis calea iar Israelul se întoarceşi deja este în ţara lui.

Dacă vreţi să vedeţi ce zi din lună este, uitaţi-vă în calendar.Dacă vreţi să vedeţi în ce timp suntem faţă de venirea Domnului,uitaţi-vă la Israel. Acesta este ceasul lui Dumnezeu. Iată-i, acumsunt în ţara lor. Cel mai vechi steag din lume, steaua cu şase colţuria lui David, cel mai vechi steag din lume fâlfâie din nou pentruprima oară după 2500 de ani; da, simbolul care trebuia să fie ridicat.Israelul, Palestina înfloreşte ca un trandafir, puteţi citi în ziare, şivedeţi cum ei s-au întors înapoi, din Iran şi aşa mai departe. Revista„Look” este plină de articole despre aceasta. Acei iudei nu au vrutsă urce în acel avion. Rabinul acela bătrân a ieşit acolo şi a spus:„Prorocul nostru Isaia ne-a spus cu mii de ani în urmă că noi nevom întoarce în ţară pe aripile unui vultur.” Asta este. Amin. Ei s-auurcat şi au plecat.

Fratele Arganbright, unul dintre fraţii noştri de aici, a mersacolo şi a făcut fotografii. Sub una din ele scria: „Trei minute pânăla miezul nopţii.” Şi ştiinţa spune că mai sunt trei minute până lamiezul nopţii. Şi noi privim acolo şi-i vedem pe evrei aşezaţi dinnou în ţara lor. Câţi aţi auzit de Lewi Pethrus? Un frate scump dinbiserica din Stockholm, Suedia. El mi-a spus: „Frate Branham,evreii i-au crezut întotdeauna pe prorocii lor. Dacă te-ai duce tu înIsrael...” Eu am spus: „Asta îmi sună bine.” El a spus: „Am trimisun milion de bucăţi din Noul Testament şi ei le-au citit.” Acei evreiau fost întrebaţi: „De ce aţi venit acasă, şi v-aţi adus şi părinţii? Aţivenit acasă ca să muriţi aici?” Răspunsul a fost: „Noi am venit să-Lvedem pe Mesia.” Amin.

Frate, nu te-ngrijora. Zilele neamurilor sunt pe sfârşite.Lăsaţi-mă să vă avertizez în Numele Domnului: uşa neamurilor seînchide. Isus a spus: „Musulmanii vor călca în picioare zidurileIerusalimului până se vor împlini vremurile neamurilor.” Israelul

20


este în ţara lui, este o naţiune cu armată şi monedă proprie. Amin. Eisunt acum o naţiune deplină. Smochinul înverzeşte şi deja aînmugurit.

Ei au dat aceste exemplare din Noul Testament evreilor.Întrebaţi-l pe Lewi Pethrus. Ei au citit în acestea despre Isus. Ei nuauzit niciodată despre El. Astfel au spus: „Dacă El este Mesia,atunci El nu este mort. Să-L vedem făcând semnul lui Mesia şi-Lvom crede. Să-L vedem dovedit. Noi ne credem prorocii, şi Mesiava fi un proroc. Să-L vedem făcând semnul lui Mesia, prorocul, şinoi vom crede că El este Mesia.” Oh, ce perfect se potrivea. Eu amspus: „Doamne, lasă-mă să merg.”

Şi când am coborât la Cairo, Egipt, chiar înainte de a-lîntâlni pe regele Farouk… Noi am mers la Cairo în Egipt. Aveam înmână biletul, ca să plec spre Palestina. Eu am urcat, şi ei au anunţatzborul. Şi Duhul Sfânt a vorbit şi a spus: „Nu acum. Încă nu a sositceasul: mai este de adunat.” Nu mi-a venit să cred. Eu am ieşitafară, în spatele hangarului (Dumnezeu este Judecătorul meu), şi amîngenuncheat şi m-am rugat; am spus: „Tată ceresc, într-o oră saudouă voi fi în Palestina. Îi voi provoca pe acei evrei. Le voi spune:„Aţi spus că dacă Isus este adevăratul Mesia atunci să facă semnullui Mesia şi Îl veţi crede?” Dacă un evreu promite ceva, el se ţine decuvânt. „Dacă El este Mesia din Biblie, atunci El a fost un proroc, şiEl încă mai este un proroc. Dacă El face semnul lui Mesia, Îl veţicrede? Alegeţi-vă un grup de bărbaţi şi staţi aici undeva. Vedeţi dacăEl nu mai este încă proroc. Lăsaţi-i să vadă lucrul acesta. Apoi exactpe în acelaşi teritoriu pe care părinţii voştri, strămoşii voştri, aurespins Duhul Sfânt... Un evreu a dus evanghelia la neamuri, iaracum unul dintre neamuri o aducea înapoi la evrei. Când acei evreivor primi evanghelia, zilele neamurilor s-au încheiat.” Dar El nu avrut să mă lase să merg. Eu nu am ştiut de ce. Vă vom arăta încâteva clipe din Scriptură de ce.

Când a mai avut loc un conflict mondial, după timpul acela?În primul război mondial. S-au adunat toate armatele dintreneamuri... [lipsă pe bandă -ed.] Ei scriau despre declinul primului

21


război mondial. Nimeni nu ştie nici azi cine a făcut declaraţia depace. Împăratul Wilhelm a spus că nu el. Nici un general n-a spus căa făcut-o. Dar observaţi ce ciudat a fost. S-a întâmplat în 11noiembrie la ora 11, în a unsprezecea zi a lunii, a unsprezecea lună aanului, la ora 11 fără 11 minute. Ce s-a întâmplat? Războiul aîncetat într-un mod tainic... Ce a determinat lucrul acesta?Intervenţia lui Dumnezeu. „Ţineau cele patru vânturi alepământului...” „Vânturi” înseamnă „război şi conflict”; noi ştimasta. Până ce Israelul se întoarce în Palestina „ţine cele patruvânturi”, şi războiul a încetat chiar acolo în al unsprezecelea ceaspentru că...

Vă amintiţi că Isus a vorbit despre oamenii care au venit înal 11-lea ceas? Şi ce a spus el acelora care au venit în al 11-lea ceas?Oh, nu fiţi muţi; fiţi duhovniceşti. Ce a spus El? Cei care au venit înceasul al 11-lea au fost plătiţi ca şi cei care au venit în primul ceas.Atunci botezul cu Duhul Sfânt trebuie să se întoarcă şi să-ipecetluiască pe Evrei, pe cei de la ceasul al 11-lea, aşa cum au fostpecetluiţi cei de la început. „Ţine cele patru vânturi; să nu fienimicită lumea până nu pecetluim pe frunte pe slujitoriiDumnezeului nostru.”

Acum aproape 50 de ani Duhul Sfânt a venit din răsărit şi s-a coborât peste oameni, şi a început mişcarea penticostală, AzusaStreet şi aşa mai departe. Ce urmează să se întâmple acum?Vânturile trebuiau încă ţinute; pământul nu putea fi nimicit atunci.Însă acum ei au bomba potrivită care va nimici tot pământul. Aşaeste. Nu vătămaţi, până când? „Până nu vom pune pecetea pefruntea slujitorilor Dumnezeului nostru.” Oh, frate. Uite. Asta este.„Până nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeuluinostru.” Şi mai departe spune: „Şi am auzit numărul celor cefuseseră pecetluiţi: o sută patru zeci şi patru de mii, din toateseminţiile fiilor lui Israel.” Oh, nu vedeţi ce vreau să spun?Scriptura potriveşte lucrurile perfect. Acum amintiţi-vă că toţi aceiacare nu au avut pecetea aceea au pierit.

22


A fost primul război mondial, al doilea război mondial, iaracum suntem gata pentru al treilea război mondial: mocneştepretutindeni. Ce este? Israelul este în ţara lui aşteptându-L pe Mesiaal lor. Biserica dintre neamuri, epoca penticostală, Luter, Wesley, iaracum epoca penticostală a ajuns căldicică şi l-a vărsat afară pe El,iar El i-a vărsat pe ei: corect, epoca penticostală. Dar chiar pentrusfârşit, înainte ca lumea să fie nimicită, Isus a spus: „Cum a fost înzilele Sodomei, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului,” şi anumecă biserica dintre neamuri va primi aceeaşi putere, acelaşi înger,aceeaşi mărturie,... Sigur, voi puteţi să vedeţi aceasta. Este cât sepoate de clar. Şi un copil ar înţelege.

Noi suntem la timpul de sfârşit. Totul arată acest lucru.Oriunde aţi citi în Biblie; uitaţi-vă aici; lumea este nervoasă, din cecauză? Neamurile tremură.

Neamurile tremură,Israelul se trezeşte,

Semnele prezise în Biblie;Zilele neamurilor sunt numărate,

De groază împovărate;Întoarceţi-vă, voi cei risipiţi la ai voştri. (Aşa este.)

Ziua răscumpărării este aproape,Inimile oamenilor tremură de groază (Aşa este, nu-i aşa?)

Fiţi plini de Duh,Candelele să vă fie pregătite şi curate,

Priviţi în sus! Răscumpărarea voastră este aproape.Prorocii mincinoşi mint,

Ei tăgăduiesc Adevărul lui Dumnezeu,Că Isus Hristos este Dumnezeul nostru.

Oh, ce se întâmplă cu lumea aceasta? Care-i necazul? Oh,treziţi-vă şi întoarceţi-vă la Dumnezeu. Ce-i cu voi? Nu puteţi săvedeţi marea avertizare a lui Dumnezeu, Îngerul Lui care coboară,

23


care lucrează, care face aceleaşi semne şi minuni, exact aşa cum aspus El că va face, şi acestea se întâmplă chiar sub ochii voştri? Sezice: „Aceste lucruri ar trebui să se ştie şi la Washington D. C.” Isusnu a mers la Caiafa. EL a venit la ai Săi. Îngerul acesta nu a mers înSodoma; nu a mers cu ceilalţi, cu acest Billy Graham modern şiceilalţi. Ei au mers acolo şi au încercat să-i cheme pe oameni afară.Dar Îngerul acesta a rămas cu biserica aleasă, cu Avraam, cel careera chemat afară. Amin. Slavă lui Dumnezeu. Ce minunat.

Care este Pecetea lui Dumnezeu? Ce este Pecetea luiDumnezeu? Efeseni 4:30. „Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al luiDumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării,când biserica este răscumpărată în slavă.” Acum vom lua un altverset, Efeseni 1:13, unde vorbeşte Pavel. Gal. 1:8 spune că dacăvine un înger din cer şi predică altceva, acela să fie blestemat. Da.„Şi voi, după ce aţi auzit cuvântul adevărului (Evanghelia mântuiriivoastre), aţi crezut în El, şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt, carefusese făgăduit.” (versiunea King James a Bibliei spune într-adevăr în Efes.1:13, „după ce aţi crezut, aţi fost pecetluiţi” – n.tr.) După ce aţi crezut...

Acum, frate baptist, prezbiterian, lasă-mă să te întreb ceva.Voi ziceţi că primiţi Duhul Sfânt atunci când credeţi. Paul a spus„După ce aţi crezut, aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt” - după aceea.În Fapte 19, Pavel s-a întâlnit cu nişte baptişti. Apolo, un avocatîntors la Dumnezeu, unul din ucenicii lui Ioan, predica acoloevanghelia şi ei se bucurau, strigau şi Îl lăudau pe Dumnezeu; şitotuşi nu aveau încă Duhul Sfânt. A venit Pavel, care fusese închispentru că a predicat evanghelia şi a scos un drac dintr-o fată, şi arămas toată noaptea cu Acuila şi Priscila. Şi după aceea a venitacolo unde erau ei. L-au luat cu ei, pentru că aveau aceeaşi meserie,făceau corturi, apoi au mers acolo unde ţinea adunare acest Apolo.După ce s-a terminat adunarea, Pavel i-a întrebat: „Aţi primit voiDuhul Sfânt de când aţi crezut?”

Cineva spunea: „Nu aşa spune în original.” Eu vă contrazic.Luaţi „Lexiconul” şi vedeţi dacă nu spune acelaşi lucru: „Aţi primitvoi Duhul Sfânt de când aţi crezut?” iar dincoace spune „după ce aţi

24


crezut, aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt care fusese făgăduit.” Nuvă luaţi după acea „mireasă” căldicică din culte, veniţi aici. Veniţiînăuntru şi primiţi-L. Fiţi în concordanţă cu Hristos, Duhul Sfânt.Ascultaţi ce vine din cer. „Aţi primit voi Duhul Sfânt de când aţicrezut?” Ei au spus: „Nici n-am auzit măcar că a fost dat un DuhSfânt.” El i-a întrebat: „Cum aţi fost botezaţi?” Ei au răspuns: „Cubotezul lui Ioan.” Pavel a spus: „Asta nu mai merge.” Şi le-aporuncit să fie botezaţi din nou în Numele lui Isus Hristos, şi-a pusmâinile peste ei şi Duhul Sfânt a venit peste ei şi au vorbit în limbi,şi au prorocit, şi L-au lăudat pe Dumnezeu. Ei nu avuseseră DuhulSfânt cu toate că au crezut, au strigat, şi s-au bucurat. Oh, ce a spusPavel? „Dacă un înger din cer predică o altă evanghelie, să fieblestemat.” Pentru că Satana se poate preface. Dar rămâneţi cuCuvântul.

Acum, după ce credeţi, voi deveniţi sămânţa lui Avraam...Cum devenim noi sămânţa lui Avraam? Când suntem morţi înHristos, atunci suntem sămânţa lui Avraam, şi moştenitori cuAvraam, conform făgăduinţei. Acest „după” înseamnă o lucrareîncheiată. După ce credeţi. „După” înseamnă că „că mai înainte deasta a fost ceva,” apoi aceasta este o lucrare încheiată. Peceteaînseamnă o lucrare încheiată. După ce scrieţi o scrisoare, voi opecetluiţi cu semnătura voastră. După ce s-a terminat împachetarea,se pecetluieşte.

Eu am lucrat o vreme împreună cu tatăl meu la căile ferate.Noi am ajutat la încărcat. După ce am încărcat bine vagonul demarfă, venea inspectorul şi-l mişca. El trece pe acolo şi se uita săvadă dacă nu era ceva desfăcut. Dacă ceva era desfăcut, el osândealucrul acesta. La fel este şi cu Inspectorul care trece pe la noi înseara aceasta. El trece pe lângă vieţile noastre. Noi nu primimDuhul Sfânt pentru că... Oh, noi am putea să ne comportăm ca şicum L-am fi primit, dar voi sunteţi cunoscuţi după roade. După astasunteţi recunoscuţi. Şi El scutură şi găseşte aici puţină necredinţă,dincolo altceva în neregulă... El nu este de acord cu acesta şi-ltrimite înapoi. Trebuie să fie bine strâns (Amin.), pentru că aveţi de

25


parcurs o cale grea (pietroasă). Iar când Dumnezeu dă Duhul Sfântunui bărbat sau unei femei, El scutură tot ce nu este bine prins. Pevoi vă aşteaptă o călătorie, nu-i aşa? Amin. Slavă. Înţelegeţi?

Ce a făcut El? Prin neprihănire a chemat biserica. Prinsfinţire a curăţat-o. Duhul Sfânt a pecetluit-o. A împachetat strâns,după aceea s-a închis uşa. Apoi care este ultimul lucru? Pecetluieşteacel vagon până la destinaţie (amin), nu până la următoarea trezire,ci până la destinaţie. Amin. „Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al luiDumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi (până la următoarea trezire?Nu. Până vă alăturaţi altei biserici? Nu.) pentru ziuarăscumpărării.” Dacă Dumnezeu vă dă Duhul Sfânt, aceasta este olucrare încheiată. Amin.

Ieri seară am spus: care este primul lucru care vine atuncicând se naşte un copilaş? Se rupe apa – la o naştere firească. Ceurmează? Vine sângele. Ce urmează? Vine viaţa. Ca să intrăm înTrupul lui Hristos, sunt necesare aceleaşi elemente care au ieşit dintrupul Lui. Care a fost primul element? Ei I-au străpuns coasta, şi aieşit din ea apă, sânge şi Isus a strigat „Tată, în mâinile Tale Îmiîncredinţez duhul.” 1 Ioan 5:7 (dacă vreţi să vă notaţi) spune:„(Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi DuhulSfânt, şi aceşti trei una sunt.)” „Şi trei sunt care mărturisesc (pepământ): Duhul, apa şi sângele…”: acestea nu sunt una, ci sunt unaîn mărturisire. Voi nu-L puteţi avea pe Tatăl fără să-L aveţi pe Fiul.Nu-l puteţi avea pe Fiul fără să aveţi Duhul Sfânt. Dar voi puteţi fineprihăniţi fără să fiţi sfinţiţi. Puteţi să fiţi sfinţiţi, fără să aveţiDuhul Sfânt. Dar când se încheie neprihănirea şi sfinţirea vi seaplică Pecetea Domnului Isus Hristos prin botezul Duhului. Amin.

Mai am zece minute; sper că nu va trebui să continuăm cuaceasta până mâine seară. „După,” înseamnă că s-a făcut „o lucrarecompletă.” Acum, scumpul meu prieten, eu nu fac deosebire întrebiserici. Pentru mine sunt toate la fel. Şi dacă trebuie să pomenescaici numele unei biserici, eu nu o fac intenţionat acum şi ori de câteori se mai întâmplă. În biserica aceea sunt la fel de mulţi oamenicumsecade ca în oricare alta. Pentru că există numai o singură

26


biserică. Şi în aceasta nu ne putem alătura; în această biserică noi nuavem nici un nume; este trupul tainic al lui Hristos. Voi aveţiorganizaţiile voastre; acestea sunt în regulă dacă voi nu vă ridicaţigardul ca să nu-l lăsaţi înăuntru şi pe fratele vostru, sau dacă voi nu-l condamnaţi pe fratele vostru. Dacă voi recunoaşteţi că acolo esteun frate şi aici este un frate, atunci este în regulă. Dar oamenii seagaţă de o organizaţie, în loc să ţină de cruce şi de Hristos.Înţelegeţi? Dacă aveţi o organizaţie, şi ajungeţi la final cu ea, şidacă sfârşiţi cu o virgulă, „Noi credem toate acestea lucruri, plusatât cât Domnul ne va descoperi,” asta-i bine. Dar când voi sfârşiţicu un punct, muriţi chiar acolo. Şi arătaţi-mi o singură organizaţiecare nu a sfârşit cu un punct. Toate au făcut aşa. Vedeţi?

Nu este vorba de oamenii de acolo, nu, domnule. Primaorganizaţie din lume a fost biserica Catolică. Întrebaţi orice istoric.Arătaţi-mi dacă a mai existat vreo organizaţie înaintea ei. BisericaCatolică este mama tuturor organizaţiilor. Apocalipsa 17 spuneacelaşi lucru, spune că ea este o curvă, şi că este mama curvelor.Acestea nu puteau să fie fii, trebuiau să fie fiice. Aşa sunt şidenominaţiunile protestante. Aşa este. Care este deosebirea dintreele? Amândouă sunt la fel. Cea mai prăpădită femeie din LongBeach poate să nască o fată virgină. Dar dacă ea apucă obiceiurilemamei sale, ajunge şi ea la fel ca mama ei. Exact acest lucru s-aîntâmplat cu bisericile noastre protestante.

O să atrag atenţia asupra unei denominaţiuni, prima bisericăcare mi-a vorbit mie despre Isus Hristos când eram păcătos –biserica adventistă de ziua a şaptea. Ei spun că sabatul este pecetealui Dumnezeu, deoarece o pecete arată o lucrare încheiată, şi El afost pecetluit în Sabat. Iar păzirea sabatului ar fi o amintire afaptului că sunteţi pecetluiţi. Voi adventiştii ştiţi acest lucru, îlcunoaşteţi pe Dr. Smith. Eu am studiat toate aceste lucruri şi tot ceau scris martorii lui Iehova şi aşa mai departe. Ori de câte ori seridică, eu le cunosc punctele de vedere. Ştiu unde vor să ajungă.Sabatul nu este o pecete. O zi de sabat a fost o pecete a creaţiei lui

27


Dumnezeu. El a terminat-o şi a pecetluit-o cu sabatul Său. Daracesta a fost un simbol al sabatului creştin.

După ce şi-a încheiat creaţia, El le-a dat sabatul ca o pecete(acest lucru este exact aşa) că El Şi-a încheiat lucrarea de creaţie.Apoi când şi-a încheiat planul de mântuire, El a avut o altă pecete.Slavă lui Dumnezeu.

Fratele meu adventist, vreau să te întreb ceva. Sabatul esteun cuvânt străin. În realitate este un cuvânt evreiesc care înseamnăodihnă. Este o zi de odihnă, o zi de sabat; voi încetaţi cu lucrul, şiaşa mai departe. Dumnezeu Şi-a încheiat lucrarea, şi nu s-a maiîntors înapoi niciodată. Evrei 4 vorbeşte despre acest lucru. „Căciîntr-un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea: „Dumnezeu S-aodihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui.” Şi aici este zisiarăşi: „Nu vor intra în odihna Mea!” Deci, fiindcă rămâne ca săintre unii în odihna aceasta, şi pentru că aceia cărora li s-a vestitîntâi vestea buna n-au intrat în ea, din pricina neascultării lor, Elhotărăşte din nou o zi: „Astăzi”, - zicând, în David, după atâtavreme, cum s-a spus mai sus: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu văîmpietriţi inimile!” Căci, dacă le-ar fi dat Iosua odihna, n-ar maivorbi Dumnezeu după aceea de o altă zi. Rămâne dar o odihnă cacea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindcă cine intră înodihna Lui, se odihneşte şi el de lucrările lui, cum S-a odihnitDumnezeu de lucrările Sale.” Cum intrăm noi în odihna Lui? Ceicare aveţi creioane, deschideţi cu mine la Isaia 28:8-12. „Căci dăînvăţătură p este învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncăpeste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo.”(Ţineţi tare de ceea ce este bine) „Ei bine! Prin nişte oameni cubuze bâlbâitoare şi cu vorbirea străină va vorbi poporului acestuiaDomnul El îi zicea: „Iată odihna; lăsaţi pe cel ostenit să seodihnească; iată locul de odihnă!” Dar ei n-au vrut să asculte.” Ela spus că pecetea încheierii mântuirii - Luter, neprihănirea, Wesley,sfinţirea – dar când vine sabatul, ziua de odihnă, „Prin nişte oamenicu buze bâlbâitoare şi cu vorbirea străină va vorbi poporului

28


acestuia”, şi aceasta este lucrarea încheiată. Aleluia. Aceasta estepecetea. Acesta este sabatul.

Frate, nu vezi că este Duhul Sfânt? Este atunci când intri înlucrarea încheiată. Dacă tu ai fost numai neprihănit, este bine. Dacăai fost sfinţit, e bine. Dar când primeşti Duhul Sfânt, este o lucrareîncheiată, şi Dumnezeu şi-a încheiat planul Său de mântuire, şi l-apecetluit cu botezul Duhului Sfânt. Amin. Câţi cred aceasta? Înfiecare loc din Biblie Duhul Sfânt reprezintă o lucrare încheiată. ŞiDumnezeu Şi-a încheiat lucrarea.

El şi-a chemat ucenicii prin neprihănire. El i-a sfinţit în Ioan17:17. Le-a dat putere împotriva duhurilor necurate, ei au mers şi auscos draci şi s-au întors bucurându-se. Isus a spus: „Totuşi, să nuvă bucuraţi de faptul că duhurile vă sunt supuse; ci bucuraţi-vă cănumele voastre sunt scrise în ceruri.” Acum vreau să te întreb ceva,fratele meu. Dacă numele tău este scris în cer, ajunge lucrulacesta? Nu, domnule. Nu, nu. Iuda era şi el chiar acolo cu ei. Iudaera şi el o raţă de pe baltă, la fel cum erau şi ei. El a venit prinneprihănire, a trecut prin sfinţire, s-a rugat pentru bolnavi, a avutrezultate deosebite, dar când a venit Cincizecimea, a arătat cine erael de fapt.

Şi acest lucru este exact ceea ce au făcut bisericiledenominaţionale de azi; ele au trecut prin neprihănire, sfinţire; darcând e vorba de botezul cu Duhul Sfânt, nu le mai place. Ele nu vorsă aibă nimic de-a face cu semnele şi cu minunile, şi cu apariţiaîngerilor şi aşa mai departe. De aceea, lucrurile sunt atât deapropiate încât dacă ar fi cu putinţă i-ar înşela şi pe cei aleşi. Slavălui Dumnezeu! Oricum mă veţi numi fanatic sfânt (holy roller); credcă şi sunt. Încă nu m-am manifestat aşa, dar dacă El mi-ar spune s-ofac, aş face-o din răsputeri fără să stau pe gânduri.

Frate, este adevărul. Amintiţi-vă, când a venit Isus – înDaniel, el a venit la Cel Îmbătrânit de zile, al cărui păr era alb calâna, ceea ce înseamnă că El era un judecător – toţi judecătoriipoartă o perucă de lână albă. Observaţi că în Apocalipsa El era

29


încins la piept, nu cum sunt preoţii, încinşi la mijloc; EL era încinsla brâu ca un judecător. Din cauza asta Ioan nu L-a văzut nici în ziuade sabat nici duminica; L-a văzut în ziua Domnului, la venireaDomnului, când El era Judecător. Acum noi Îl vedem aici. Daniel L-a văzut. Şi EL a venit cu de zece mii de ori zece mii din sfinţii Lui.Corect? Şi s-au deschis cărţile şi a fost deschisă şi o altă carte, careera cartea vieţii şi oricine... Vedeţi? Aici apare biserica voastrăcăldicică, fecioara adormită. Aici vine din slavă împreună cu Elbiserica adevărată, după ce a fost la ospăţul de nuntă. Şi acolo eraun păcătos. Tronul alb era... S-a ţinut judecata, judecata de lascaunul alb de domnie. O, aceasta este.

Aici apare această biserică; Iuda a evitat, prin intermediulneprihănirii, să se arate ca înşelător şi a mers şi pe calea sfinţirii.Iuda a mers şi a vindecat bolnavi, şi a avut adunări de vindecare, şis-a întors înapoi. Dar când a fost vorba de primirea botezului cuDuhul Sfânt, el şi-a arătat adevărata faţă. Prieteni metodişti,nazarineni, pelerinii sfinţeniei, nu vreau să vă jignesc – nu-i numiţinebuni pe aceia care vorbesc în limbi. Nu-i numiţi fanatici sfinţi şilucruri de felul acesta. Pentru că tocmai acolo, Iuda a fost dezvăluit.

Şi voi spuneţi: „Întreaga sfinţire este Duhul Sfânt.” Eu mădeosebesc de voi în punctul acesta. Sfinţirea este ceea ce curăţăvasul, iar Duhul Sfânt este ceea ce umple vasul. Exact aşa este. Aicieste un vas. Dacă l-aş găsi afară în curtea găinilor, ar fi murdar denoroi. Voi femeile, aţi da apă soţului vostru din acest vas? Dacă aţiface-o, eu n-aş vrea să vă fiu soţ. Care este primul lucru pe care-lfaceţi? Voi îl ridicaţi din noroi; aceasta este neprihănirea. Apoi cefaceţi? Îl luaţi şi îl fierbeţi şi-l curăţiţi. Ce înseamnă sfinţirea? Esteun cuvânt compus din greacă şi înseamnă „a fi curăţat şi pus de oparte pentru slujbă.” Aşa este. Cuvântul „a sfinţi” înseamnă înengleză „a curăţa.” În evreieşte înseamnă „a face sfânt.” În greacăînseamnă „a sfinţi.” A sfinţi, a curăţa – este acelaşi lucru. Ceînseamnă? Sfinţit şi pus de o parte pentru slujbă. „Ferice de ceiflămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!” - (puşi

30


în slujbă şi pecetluiţi) până în ziua răscumpărării voastre.” Oh, estePecetea Duhului Sfânt, frate; aceasta este Pecetea lui Dumnezeu.

Acum urmează ca evreii s-o primească. Penticostalii auavut-o, metodiştii, baptiştii, toţi aceştia au ieşit din diferiteorganizaţii şi în seara aceasta stau aici. Eu însumi sunt baptist, sauam fost. Eu încă mai sunt baptist, dar sunt un baptist penticostal cuDuhul Sfânt. Eu sunt nazarinean, penticostal, prezbiterian, baptist.Oh, voi ştiţi ce vreau să spun, sunt toate acestea. Dar ceea ce a făcutdiferenţa este Duhul Sfânt care m-a pecetluit în Împărăţia luiDumnezeu. Asta este ceea ce a pecetluit fiecare metodist, fiecarecatolic, fiecare prezbiterian. Noi toţi suntem oameni, şi printr-unsingur Duh – nu prin faptul că ne-am alăturat toţi unei biserici sauam dat cu toţii mâna, sau prin apă – ci printr-un singur Duh noi toţiam fost botezaţi într-un singur Trup prin Duhul Sfânt şi pecetluiţipână în ziua răscumpărării noastre. Amin. Asta este Duhul Sfânt.

Credeţi voi lucrul acesta? Acum ţineţi minte, pe pământ vorfi numai două categorii de oameni. Eu m-am lungit cu predica –acum trebuie să închei. Credeţi voi? Câţi cred că Duhul Sfânt estePecetea lui Dumnezeu? Ţineţi minte că pozitivul şi negativul aumers tot timpul în paralel, biserica aceea căldicică şi adevăratabiserică, adică un frate denominaţional, ce a mers în paralel cuautenticul (înţelegeţi ce vreau să spun?).

Exact aşa cum spune aici, mulţi se regăsesc în versetul dinEvrei. „Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţaadevărului, nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate.” Cineva m-aîntrebat „ce înseamnă asta? „Căci, dacă păcătuim cu voia, după ceam primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nici o jertfă pentrupăcate.” Păi aceşti oameni încă n-au intrat înăuntru. Aşa este. Ei auprimit doar cunoştinţa adevărului. Ca în Israel, atunci când au trimisiscoadele. Doi dintre ei s-au întors şi au spus: „O putem lua” - Iosuaşi Caleb. Ceilalţi au spus „Nu, n-o putem face. Astfel ei au statacolo la graniţă până ce au murit. Iar cei care au crezut făgăduinţaau intrat.

31


Ca femeia care... Un băiat primeşte o chemare în viaţă; el aspus: „Mama a spălat pe scândura de rufe ca să mă trimită la şcoală.Eu vreau să ajung predicator.” Şi el ajunge predicator. Îşi iadiploma, şi se întoarce înapoi – el este un predicator. Apoi el totpofteşte după femeile din biserică. Poate că fumează şi ştie că nu artrebui s-o facă. El spune: „Dumnezeule, asta nu se potriveşte unuiom al lui Dumnezeu. Ia de la mine lucrul acesta.” El este sfinţit. Elajunge din nou lângă graniţă, se uită peste şi vede botezul DuhuluiSfânt, dar spune: „Dacă o fac, denominaţiunea mă va arunca afară.”Atunci întoarce-te şi mori la graniţă, dacă aşa vrei.

„Dacă păcătuim cu voia...” Ce este păcatul? Necredinţă.Vrea să-mi dea cineva o definiţie a păcatului, în afară de necredinţă?„Cel care nu crede este deja osândit.” Aşa este. Preacurvia nu estepăcat. Fumatul şi băutura nu sunt păcate; acestea sunt atributelenecredinţei. Dacă aţi fi fost credincioşi, n-aţi fi făcut aceste lucruri.Înţelegeţi? Aşa este. Exact aşa. Vedeţi, asta este, necredinţa. Ceeste? „Dacă noi suntem necredincioşi cu voia” – în seara astaaceştia sunteţi voi: prezbiterieni, metodişti, sau voi cei care nu aveţiDuhul Sfânt. „Dacă noi suntem necredincioşi cu voia după ce amprimit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nici o jertfă pentrupăcat.”

Voi Îi întoarceţi spatele lui Dumnezeu; ce faceţi atunci? Voiluaţi semnul fiarei şi vă depărtaţi din prezenţa lui Dumnezeu aşacum a făcut Cain. Este ceva cutremurător, nu-i aşa? Să vii până lagraniţă şi după aceea să nu mai crezi... Voi o credeţi, dar vă e teamăsă o luaţi. „Căci, dacă păcătuim cu voia, (dacă nu vrem să credem)după ce am primit cunoştinţa adevărului...” Citiţi împreună cu mine„Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţaadevărului, nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate, ci doar oaşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistuipe cei răzvrătiţi.” Grozav lucru este să cazi în mâinile DumnezeuluiCelui Viu.

Ştiţi ce se întâmplă după ce v-a fost arătat care este pecetealui Dumnezeu, şi voi vă depărtaţi de asta datorită reputaţiei, sau

32


pentru că trebuie să renunţaţi la ceva, sau să terminaţi cudenominaţiunea voastră, sau altceva, ca s-o primiţi? Voi înşivă văpecetluiţi în afara Împărăţiei şi luaţi semnul fiarei.

Dumnezeu i-a spus lui Cain: „Închină-te şi tu ca frateletău. Adu un miel, vino aici şi închină-te ca fratele tău, şi va fi bine.Fă şi tu cum face fratele tău, şi vei fi în regulă.” Dar el nu a vrut s-ofacă, şi a spus: „Acesta este cel mai bun lucru pe care-l pot da. Ia-l,sau lasă-l.” Şi el a fost însemnat şi a plecat din prezenţa luiDumnezeu.

Frate, lucrul acesta poate să doară, dar în dimineaţa aceeafurtunoasă, când focul va cădea pretutindeni şi oamenii vor striga şivor plânge, şi eu voi auzi sirena vaporului vieţii, eu vreau să fiusigur că am biletul în regulă. Cum a spus negrul acela: „Doamne, euam vorbit despre aceasta cu Tine demult; eu nu vreau să amprobleme la râu.” Aşa este. Eu nu vreau necazuri la râu, nu,domnule. Voi aţi face bine să îndreptaţi lucrurile acum.

Din seara aceasta este pe mâinile voastre. „Cel ce va refuzasă creadă după ce a primit cunoştinţa adevărului” după ce a văzutvenind Îngerul Domnului care a dovedit totul în ziua de pe urmă,după ce a văzut evanghelia veşnică predicată prin Luter, sfinţireapredicată prin John Wesley, iar acum evanghelia este aici şi văavertizează să nu primiţi semnul fiarei; nu refuzaţi, apropiaţi-vă deHristos. Voi întrebaţi: „Frate Branham, acela este semnul?” Da.

Lăsaţi-mă să vă dau un verset. Deschideţi cu mine în Exod,sau notaţi-vă versetul. Exod 21:6. Dacă un rob era vândut, şi veneaanul de veselie, în anul acela preotul suna cu trâmbiţa. Câţi ştiulucrul acesta? Când suna trâmbiţa, fiecare sclav se putea întoarceacasă liber. Dacă el ar fi fost pe câmp cu sapa, iar cineva îl biciuia,şi el auzea trâmbiţa, „Ce a fost asta? Ce a fost asta?” Trâmbiţaevangheliei sună vestea bună. Putea să arunce sapa, să se întoarcă şisă spună: „Tu nu mai ai drept de stăpânire peste mine. Eu mergacasă la soţie şi la copii. Eu am fost vândut aici ca sclav. Dar auzitrâmbiţa aceea care sună? Asta înseamnă că eu sunt evreu. Eu am un

33


drept; sunt îndreptăţit prin naştere. Am un drept. Pot să plec liber,fără banii nimănui.” Nu dacă faci asta sau cealaltă. Vedeţi, totul erahar (amin), nu dacă vei face ceva, ci dacă vei auzi trâmbiţa, anul deveselie. Domnul a predicat anul de îndurare, anul de veselie. Cumam putea să vorbim şi despre asta… dar eu mă uit la ceas.

Dar dacă auzi trâmbiţa... Vedeţi, cum vine credinţa?Credinţa vine în urma auzirii. Acest lucru nu înseamnă numai săauzi cu urechile, ci înseamnă să înţelegi, să primeşti. „Eu te ascult.Eu cred..” Înţelegeţi? Credinţa vine în urma auzirii. Ştefan a spus„Oameni tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cuurechile!...” Oameni netăiaţi împrejur... Ei au putut să audă cuurechile, dar fiindcă erau netăiaţi împrejur cu inima nu au putut săcreadă. Netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile. „Oh, pentru minetotul este o taină”, cum a spus Cain. „Primeşte-o, sau n-o primi. Eum-am alăturat bisericii, este tot ce am putut să fac mai bine.” Bine,măi Cain! Vei primi semnul fiarei şi vei merge mai departe îndenominaţiunea ta. Dar tu poţi să vii la Hristos şi să fii pecetluit deDuhul Sfânt. Poţi să alegi.

Acum fiţi atenţi. Voi auziţi trâmbiţa evangheliei... Ce estetrâmbiţa evangheliei? Vestea bună, Duhul Sfânt este aici. De undeştiţi acest lucru? Vedeţi cum lucrează; vedeţi ce face. Este vesteabună.

Dar dacă omul acesta care săpa ar fi spus: „Eu nu cred căvreau să merg.” Oh, oh, ce se întâmpla dacă refuzau? Stăpânul săutrebuia să-l ducă la biserica metodistă, baptistă, penticostală sauprezbiteriană, şi să-i găurească urechea şi să fie astfel însemnat. Şiel nu mai putea să fie liber niciodată.

Iar dacă tu auzi adevărul şi-l respingi, atunci urechea taeste închisă şi tu nu-l vei mai auzi. Tu vei pleca din prezenţa luiDumnezeu, spunând „Mama mea a fost prezbiteriană, eu sunt la felde bun ca şi ceilalţi.” Mama ta a trăit în lumina pe care a avut-o ea,dar asta nu ţi se aplică şi ţie. Aşa este. Caiafa a trăit în lumina pecare a cunoscut-o el, dar în vremea aceea Isus a fost pe pământ. Toţi

34


acei credincioşi aveau marile lor organizaţii, denominaţiuni şi detoate; ei au umblat în lumina pe care au avut-o; însă lumina erachiar înaintea lor, dar ei erau tari la cerbice, netăiaţi împrejur cuinima şi cu urechile. Ei nu au vrut s-o facă. Şi apoi, Dumnezeu i-apecetluit pentru osândă. Ei au fost osândiţi chiar acolo în Ierusalimşi au murit, au mers în iad. Aşa este. Alegeţi. Credeţi în DomnulIsus Hristos şi fiţi umpluţi cu Duhul Sfânt. Fiţi umpluţi cu DuhulLui, şi candelele voastre să fie pregătite şi curate.

Spre seară va fi lumină. Aşa este. De ce nu vreţi să primiţilumina serii? De ce nu veniţi la aceasta? Nu vă lăsaţi pecetluiţi înafară. Nu fiţi nepăsători. Credeţi în Domnul Isus şi fiţi pecetluiţi înÎmpărăţie. Ce este semnul fiarei? Respingerea Duhului Sfânt.Înţelegeţi? După ce ai ajuns odată la cunoştinţa adevărului... „Căcicei ce au fost luminaţi odată...” Vedeţi? Ajungând la cunoştinţaadevărului, văzând că acesta este aici, văzându-l cum lucrează,văzând că este corect, şi având cunoştinţa adevărului şi după aceeasă-l respingi, atunci „nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate.”

Cum s-a întâmplat cu Cain la început, aşa va fi şi la sfârşit.Evrei 10. Şi vor fi scoşi afară din prezenţa lui Dumnezeu, vor fibaptişti, prezbiterieni, sau penticostali, vor rămâne membri ai uneidenominaţiuni tot restul zilelor lor. Vor sluji denominaţiunilor înloc să-L slujească pe Hristos, vor sluji crezurilor lor. Vor fi catolici,metodişti, protestanţi, orice ar putea să fie. Dar dacă sunteţi ai luiHristos, sunteţi pecetluiţi cu Duhul Sfânt. Dacă nu, într-una dinzilele acestea veţi fi însemnaţi şi veţi sluji organizaţiei voastre; veţişti numai ceea ce spune aceasta, iar la sfârşit veţi fi osândi ţi.

Tatăl nostru ceresc, se întunecă. Timpul este aproape.„Neamurile tremură; Israelul se trezeşte.” Se împlineşte fiecaresemn profeţit în Biblie. Tu ai făgăduit toate aceste lucruri, şi Tu aispus că se vor întâmpla. Tată, Te rog astăzi să fii îndurător şi sământuieşti pe cei pierduţi. Dăruieşte acest lucru. Şi fie ca ei să fiepecetluiţi cu Duhul Sfânt şi să nu-L respingă pe Mântuitorul.Dăruieşte aceasta în Numele lui Isus. Amin.

35


Oh, Doamne. Eu ştiu că v-am spus adevărul; eu ştiu lucrulacesta. „Oile Mele ascultă glasul Meu” a spus Isus. Ascultaţi,Duhul Sfânt este acum chiar aici. Eu Îl aud vorbind în limbi, Îl audtălmăcind. Eu Îl văd făcând semne şi minuni. Iar ultimul semn urmasă fie semnul lui Mesia. Isus a spus: „Ce s-a întâmplat în zilele luiLot...” Care a fost ultimul semn pe care l-a primit Avraam înainte caSodoma să fie arsă? Îngerul acela a stat acolo, Însuşi Dumnezeu întrup. Noi am văzut lucrul acesta, nu-i aşa? Avraam L-a numit„Elohim,” Dumnezeu. A stat acolo ca un Străin şi uitaţi-vă cum l-anumit pe Avraam: l-a numit cu numele lui cel nou; el primisenumele acesta cu numai câteva zile înainte. Nu mai era Avram ciAvraam. Pe Sara a numit-o cu numele ei de prinţesă. „Unde estenevasta ta Sara?” De unde a ştiut că el este căsătorit, de unde aştiut că are o nevastă, şi de unde a ştiut că o cheamă Sara? Avraam aspus: „Uite-o în cort, - în spatele Tău.” El i-a spus: „La anul pevremea aceasta, Mă (este un pronume personal acolo) voi întoarcenegreşit la tine. Ştii, voi face acest lucru; Eu ţi-am promis. Tu aiaşteptat după aceasta 25 de ani.” Iar Sara a râs în inima ei şi a spus:„Acum, când am îmbătrânit, să mai am pofte? Domnul meubărbatul de asemenea este bătrân.” Iar Îngerul a întrebat: „Pentruce a râs Sara, zicând: Cu adevărat să mai pot avea copil eu, caresunt bătrână?” Isus a spus: „Cum a fost în zilele Sodomei, tot aşava fi la venirea Fiului omului.”

Cum a osândit El naţiunile? Când i-a spus lui Petru: „Tu eştiSimon, fiul lui Iona.” El a spus: „Oh, asta este.” Filip i-a spus luiNatanael, şi acesta a întrebat: „Poate ieşi ceva bun din Nazaret?”Filip i-a zis: „Vino şi vezi.” Şi când s-a dus, Isus i-a spus: „Iată cuadevărat un Israelit, în care nu este vicleşug.” „De unde măcunoşti?” I-a zis Natanael. Drept răspuns Isus i-a zis: „Te-am văzutmai înainte ca să te cheme Filip, când erai sub smochin.”

Au trecut prin Samaria. Samaritenii erau pe jumătate evrei.Noi, neamurile, nu-L aşteptam pe Mesia. Noi eram păgâni, neînchinam la idoli. El n-a făcut semnul lui Mesia înaintea neamurilor.Dar l-a făcut înaintea iudeilor şi samaritenilor... Există numai trei

36


neamuri de oameni: Ham, Sem şi Iafet. El a manifestat semnul luiMesia înaintea femeii de la fântâna din Samaria; El a spus: „Dă-Misă beau.” Femeia a răspuns: „ Cum Tu, Iudeu, ceri să bei de lamine, femeie Samariteancă?” El i-a spus: „Dacă ai şti tu cu cinevorbeşti... Du-te şi cheamă pe bărbatul tău.” Ea a spus: „Nu ambărbat.” Isus i-a zis: „Aşa este; tu ai avut cinci bărbaţi.” Ea a spus:„Doamne, văd că eşti proroc. La noi aici în Samaria avem învăţătoribuni. Noi ştim că atunci când vine Mesia, El va face aceste lucruri,dar Tu cine eşti?” Isus i-a răspuns: „Eu sunt Acela.”

Ea a mers în cetate şi a spus: „Veniţi de vedeţi un om, caremi-a spus tot ce am făcut; nu cumva este acesta Hristosul?” ŞiBiblia spune că ei au crezut că El este Mesia din pricina mărturieifemeii. Femeia aceea a ştiut mai multe lucruri despre Dumnezeudecât ştiu jumătate din predicatorii Hollywood-ului, chiar în stareaîn care se găsea ea. Aşa este. Pentru că ea a fost învăţată de DuhulSfânt. Asta este. El este Dumnezeu; El este încă Dumnezeu; cusiguranţă.

Uitaţi-vă la Zacheu, care în dimineaţa s-a urcat în pom ca să-L vadă pe Isus. Când Isus s-a apropiat, s-a oprit şi a spus: „Zachee,dă-te jos degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.” Uitaţi-vă la orbul Bartimeu care L-a atins. „Isuse, Fiul lui David, ai milăde mine!” Isus s-a oprit, şi în jurul Lui era gălăgie. Vedeţi, El aştiut. Uitaţi-vă la femeia care i-a atins haina şi a fugit şi s-a aşezat.El a întrebat: „Cine M-a atins?” Petru L-a mustrat spunând: „Cumîntrebi aşa ceva? Uită-te la oamenii de aici, care dau mâna cu Tineşi te numesc Rabi. Cum întrebi aşa ceva?” Dar El a spus: „Eu amslăbit. Din Mine a ieşit o putere.” El s-a uitat în jur, a văzut-o pefemeia care a făcut lucrul acesta şi i-a spus: „Credinţa ta te-amântuit; du-te în pace, şi fii tămăduită de boala ta.”

El a făgăduit acelaşi lucru la încheierea timpului neamurilor.Câţi cred acest lucru? A făgăduit lucrul acesta în Biblie. Îşi ţine Elpromisiunile Sale? Eu vă provoc să credeţi aceasta. Amin. Atât demult cred eu că El este aici. Credeţi acest lucru? Aveţi numai

37


credinţă şi nu vă îndoiţi; credeţi. Biblia spune: „Dacă tu crezi...”Nu-i aşa? Credeţi în Domnul Isus Hristos.

Femeia care stă chiar acolo se roagă pentru fiica ei, care arehemoragie internă. Crezi tu din toată inima? Bine, poţi primi ceea ceceri. Amin. Eu nu o cunosc, nu am văzut-o în viaţa mea. Crezi dintoată inima?

În spate, acolo în spate, nu vedeţi Lumina aceea care esteacolo? Este deasupra unei femei de culoare care stă pe rândul deacolo. Ea are o rochie albăstruie şi un guler alb cu roşu. Ea se roagăpentru un cumnat care are cancer. Este AŞA VORBEŞTEDOMNUL. Femeie, ridică-te, oricine ai fi. Este adevărat, nu-i aşa?Facă-ţi-se după credinţa ta. Eu n-am văzut-o pe femeie niciodată înviaţa mea. Eu n-am văzut-o niciodată. Credeţi că El este aici? Ce afăcut ea? Ea s-a atins de Ceva.

Eu mă întorc cu spatele. Voi spuneţi că este psihologie,pentru că mă uit la oameni. Ascultaţi, credeţi. Domnul Dumnezeu săSe descopere ca Dumnezeu. Eu văd înaintea mea un bărbat. Eu doarvorbesc, oricine ar fi acesta. Omul are probleme cu inima. El esteîmbrăcat cu un costum închis la culoare şi un fel de cravată militară.Este un bărbat mic de statură. Stă în picioare? Numele lui esteCoats. Crede cu toată inima ta, şi dacă vei crede din toată inima veifi vindecat. Dumnezeu să te binecuvânteze, mergi acasă şi fiivindecat. Credeţi? Eu nu l-am văzut niciodată în viaţa mea.

Credeţi voi? Atunci puneţi-vă mâinile unii peste alţii.„Aceste semne îi vor urma pe cei ce cred.”

Spre seară se va arăta lumina,Calea spre slavă o veţi găsi cu siguranţă.

O credeţi? Acum rugaţi-vă unul pentru celălalt. Puneţi-vămâinile... rugaţi-vă unii pentru alţii şi puteţi să fiţi vindecaţi. Mâineseară nici măcar nu va trebui să aveţi un rând de rugăciune.

38


Pecetea lui Dumnezeu este botezul Duhului Sfânt.Respingerea botezului cu Duhul Sfânt este semnul fiarei. PrimiţiDuhul Sfânt. Ridicaţi-vă în picioare cei care doresc botezul cuDuhul Sfânt. Cei care doresc să fie pecetluiţi în Împărăţia luiDumnezeu prin Duhul Sfânt, să se ridice în picioare. Ridicaţi-vă înpicioare şi primiţi-L. Aşa. Şi sus la balcon, nu refuzaţi. Ridicaţi-văîn picioare; primiţi Duhul Sfânt. Amin. Ridicaţi-vă şi credeţi.

Acum, voi toţi care aveţi Duhul Sfânt, uitaţi-vă cine stăacolo, ridicaţi-vă şi puneţi-vă mâinile peste ei. Ridicaţi-vă şi puneţi-vă mâinile peste aceia care doresc Duhul Sfânt. Fraţii slujitori să-şiîntindă mâinile în felul acesta. „…au trimis la ei pe Petru şi peIoan. Aceştia au venit la Samariteni, şi s-au rugat pentru ei, ca săprimească Duhul Sfânt. Atunci Petru şi Ioan au pus mâinile pesteei, şi aceia au primit Duhul Sfânt.”

Doamne Isuse, Îţi încredinţez Ţie această adunare. Umple-icu Duhul Sfânt, Doamne. Vindecă-i în Numele lui Isus Hristos. Tueşti aici.

39


40

1961 02 17 Semnul Fiarei

Documents

Transcript of 1961 02 17 Semnul Fiarei