Filosofia+Mintii 3 Semnul Mentalului

7/22/2019 Filosofia+Mintii 3 Semnul Mentalului

1/23

Introducere n filosofia miniiProf. univ. dr. Dumitru Gheorghiu

Tema 3: SEM!" MET#"!"!I


2/23

$%iecte mentale &i o%iecte non'mentale

Semn al mentalului: o tr(s(tur( )e care o au toatest(rile mentale &i numaist(rile mentale.

*

Non-mental Mental+io de ,aneiro dureri

o-igen de)resii

cor)uri umane o)inii

electricitate dorine

greutate s)erane

molecule amintiri


3/23

Intenionalitatea

ran/ 0rentano 123'24256 )ro)unea ca semn almentalului intenionalitatea: tr(s(tura st(rilormentale de a fi des)re cevadin afara lor nsele.

Pretenia c( intenionalitatea este semnul mentaluluirevine la a susine dou( te/e:

(A) Toate st(rile mentale sunt intenionale7 i.e. suntdes)re ceva.

(B) $rice )re/int( intenionalitate7 i.e. este des)receva7 este o stare mental(.

3


4/23

Intenionalitatea

$%iectul des)re care este o stare intenional( senume&te o%iect intenional al st(rii res)ective.

$)iniamea c( "ed 8e))elineste cea mai %un( tru)(roc9 a tuturor tim)urilor este des)re "ed 8e))elin1&itru)ele roc96.

Dorinamea de a %ea o cafea este des)re cafea.

#mintirilemele des)re ora&ul +io de ,aneiro sunt

des)re +io de ,aneiro. Tru)a "ed 8e))elin7 cafeaua &i ora&ul +io de ,aneiro

nusunt des)re ceva.


5/23

Intenionalitatea

"a )rima vedere7 intenionalitatea )are a fi o relaie %inar(7 nsensul teoriei logice a relaiilor: o relaie de forma Xeste des)reY7 unde Xeste o stare mental( a unei )ersoane &i Yeste uno%iect7 n mod ti)ic e-tra'mental.

+elaiile im)lic( n mod o%i&nuit e-istena o%iectelor care stau nrelaia res)ectiv(: dac( Xst( ntr'o relaie cu Y7 atunci at;t X7c;t &i Ye-ist(.

Dac( Xst( l;ng( Y7 atunci at;t X7 c;t &i Ytre%uie s( e-iste.

$%iectul e-tra'mental unei st(ri mentale intenionale nu estentotdeauna un o%iect e-istent: inde)endena de e-isten(.

a)tul c( Mo&


6/23

Intenionalitatea

Dac( Xst( ntr'o relaie cu Y7 atunci Yeste un o%iectcu )ro)riet(i determinate.

$ stare mental( intenional( )oate s( fie des)re uno%iect cu )ro)riet(i nedeterminate&i se )une)ro%lema ce )oate fi un astfel de o%iect:inde)endena de determinare.

Pot s( dorescs( am un c;ine f(r( s( m( g;ndesc la

un c;ine cu %lana de o anumit( culoare. u )ot s( drese/un c;ine f(r( s( drese/ un c;ine cu

%lana de o anumit( culoare.

?


7/23

Intenionalitatea

Dac(X

st( ntr'o relaie cuY

7X

&iY

sunt o%iecte care )ot fiidentificate inde)endent de fa)tul c( se nt;m)l( s( fierelaionate ntr'un fel sau altul.

Dac( Xst( l;ng( Y7 o%iectul care este Xar fi acela&i Xinde)endent de fa)tul c( st( sau nu l;ng( Y.

St(rile intenionale sunt de)endente de relaionare.

$ o)inie nu )oate fi identificat( indiferent de o%iectul s(u.

$)inia mea c( ora&ul +io de ,aneiro este )itoresc nu )oate fi

ntr'un alt moment o)inia mea c( ora&ul Tecuci este )itoresc. $%iectul des)re care este sau se )resu)une c( este o o)inie

este esenial )entru ceea ce este acea o)inie.

5


8/23

Intenionalitatea

Dac(X

st( ntr'o relaie cuY

&iY

este identic cuZ7 atunci

Xst(n aceea&irelaie cu Z.

Dac( $edi) este c(s(torit cu+egina Io9asta &i +egina Io9astaera mama lui7 atunci $edi) este c(s(torit cu mama lui

$ stare intenional( )oate s( fie des)re Y&i s( nu fie des)re Z7chiar dac( Yeste identic cu Z.

$edi) doreas( se c(s(toreasc( cu +egina Io9asta &i nu doreas( se c(s(toreasc( cu mama lui7 de&i +egina Io9asta era mama

lui. Intenionalitatea unei st(ri mentale de)indede felul n care este

conce)ut sau re)re/entat o%iectul des)re care este stareares)ectiv(: de)endena de conce)tuali/are.


9/23

Intenionalitatea

(A) Toate st(rile mentale sunt intenionale7 i.e. sunt des)receva. DIS

Sen/aiile7 )recum durerea7 foamea sau greaa &i st(rile dean-ietate7 de)resie sau euforie nu )ot fi caracteri/ate ca fiinddes)re ceva.

u este deloc clar n ce sens migrena )e care o simt acum estedes)re ceva 1e.g. des)re cafea67 n tim) ce o)inia mea c( ar fi%ine s( iau un analge/ic este des)re analge/ic.

Intenionalitatea nu este o tr(s(tur( necesar(a st(rilormentale.

(A) umai unelest(ri mentale )re/int( intenionalitate.

4


10/23

Intenionalitatea

!nele st(ri mentale intenionale )ot avea &i tr(s(turi non'intenionale.

E-)erienele )erce)tive )ar s( )re/inte intenionalitate7 nsensul c( o )erce)ie este ndre)tat(sau direcionat(c(tre uno%iect care nu este un o%iect mental intern.

E-)erienele sen/oriale &i )erce)tive au tr(s(turi calitativedistincte7 1Acum este s( BC67 )e care filosofii le numesc AualiaC.

ualia nuau )ro)riet(i intenionale7 ntruc;t7 acestea sunt

)ro)riet(i intrinseciale st(rilor mentale con&tiente. Prin urmare7 de&i e-)erienele )erce)tive )re/int(

intenionalitate7 acestea )ar s( ai%( &i )ro)riet(i non'intenionale7 &i anume ualia.

2F


11/23

Intenionalitatea

(B) $rice )re/int( intenionalitate7 este o stare mental(.DIS

relaia lor cu st(rile mentale ale su%iecilor.

St(rile mentale care sunt des)re ceva au intenionalitateautentic(. (B) $rice )re/int( intenionalitate autentic(este o stare

mental(.

22


12/23

Intenionalitatea

#v;nd n vedere (A

)7 este cel )uin discuta%il dac( semnulmentalului este intenionalitatea. Te/ele (A) &i (B) )un urm(toarea )ro%lem( 1Pro%lema lui

0rentano6:

Dac intenionalitatea autentic este o trstur real iireductibil a unor stri mentale, cum poate i completatproiectul i!icalist de a e"plica strile mentale #n termenipur i!icaliG

+(s)unsul filosofului dualist: Au )oate fi com)letat.C ilosoful fi/icalist tre%uie s( arate cum )ot avea intenionalitate

autentic( fenomenele &i st(rile fi/icale des)re care )retinde c()ot e-)lica st(rile mentale.

2*


13/23

Hnclinaia semantic(

Pro%lema nere/olvat( a intenionalit(ii:2. "ogica relaiilor nu )oate e-)lica satisf(c(tor )resu)usarelaie dintre o stare intenional( &i o%iectul s(u intenional.*. Este )lau/i%il s( consider(m c(7 atunci c;nd atri%uim

unui su%iect o stare mental( intenional(7 ver%ul referitorla acea stare e-)rim( o relaiedintre un su%iect &i altceva.

Hn AMihaela crede c( )lou(C7 AcredeC7 e-)rim( o relaie ntre unsu%iect &i altceva.


14/23

#titudini )ro)o/iionale

!n enuneste o entitate care a)arine unui lim%a= &i care estecorect( &i com)let( din )unctul de vedere al acelui lim%a=. !n enun este asertiv7 dac( este folosit cu intenia de a s)une

cum estelumea.

!n coninut )ro)o/iionaleste nelesul sau g;ndul e-)rimat deun enun asertiv7 n conte-tul n care este folosit acel enun. ,ohn &i ,acues v(d aceea&i )isic( seara:

126 AThe cat is %lac9.C

1*6 A"e chat est noir.C De&i enunurile rostite de ,ohn &i ,acues sunt diferite7 acestea

au acela&i coninut )ro)o/iional7 care )oate fi adev(rat sau fals7&i anume c( )isica este neagr(.

2


15/23


"a coninuturile )ro)o/iionale se face referire indirect( )rina&a'numitele Aclau/e'c(C:136 ,ohn s)une c()isica este neagr(.16 ,acues s)une c()isica este neagr(.

Din )unct de vedere sintactic7 A)isica este neagr(C este o%iectulgramatical indirectal ver%ului As)uneC. Din )unct de vedere semantic7 n 136 &i 16 se face o referire

indirect(7 cu a=utorul con=unciei Ac(C7 la coninutul )ro)o/iional

e-)rimat de enunurile rostite de cei doi. Pentru conci/ie7 n loc de Aconinut )ro)o/iionalC vom folosi

APro)o/iieC 1ma=uscula serve&te la a )reveni confu/ii cu sensulgramatical )e care l are termenul A)ro)o/iieC n lim%a rom;n(6.

2>


16/23


Teoria #P: Tr(s(tura esenial( a st(rilor mentale intenionaleeste aceea c( au coninut )ro)o/iional7 la care se )oate facereferire )rintr'o clau/('c(.

Mihaela c(

AcredeC7 As)er(C etc. sunt numite ver%e de atitudine)ro)o/iional(: e-)rim( o atitudine)articular( a unui su%iectfa( de un coninut )ro)o/iional introdus )rintr'o clau/('c(.

2?

credes)er(

&i imaginea/(

&i va da demisiaMihai o iu%e&te

fumatul este nociv


17/23



18/23


$)iniile ocu)( un loc a)arte ntre atitudinile)ro)o/iionale. ilosofii care tratea/( st(rile mentaleca atitudini )ro)o/iionale iau dre)t ca/ e-em)laro)iniile.

$ atitudine )ro)o/iional( este asertiv(7 dac(intenionea/( s( re)re/inte felul n care estelumea.


19/23



20/23

#titudini )ro)o/iionale Tratarea st(rilor mentale ca atitudini )ro)o/iionale are unele avanta=e

e-)licative fa( de tratarea acestora ca st(ri intenionale. $)inia unui co)il c( Mo&


21/23

#titudini )ro)o/iionale !n conte-t este referenial trans)arent7 dac( su%stituirea de

termeni co'refereniali n acel conte-t )(strea/( adev(rul. Hn ca/contrar7 un conte-t este referenial o)ac.

A"uceaf(rul de Sear( este )laneta Jenus. "uceaf(rul de Sear(este "uceaf(rul de Diminea(. 1co'referenialitate6. Prin urmare7"uceaf(rul de Diminea( este )laneta Jenus.C%A&'D

$onte"tele #n care se atribuie atitudini propo!iionalesunt opace reerenial.

AMihaela &tie c( "uceaf(rul de Sear( este )laneta Jenus."uceaf(rul de Sear( este "uceaf(rul de Diminea(. 1co'referenialitate6. Prin urmare7 Mihaela &tie c( "uceaf(rul deDiminea( este )laneta Jenus.C N%A&'D

*2


22/23

#titudini )ro)o/iionale Prin definiie7 orice atitudine )ro)o/iional( este o stare

mental(. Toate st(rile mentale sunt atitudini )ro)o/iionaleG DIS

de an-ietate7 de)resie sau euforie nu )ot fi caracteri/ate ca fiindatitudini )ro)o/iionale7 ntruc;t nu au coninut )ro)o/iional. !nele st(ri mentale intenionale7 )recum iu%irea &i ura7 nu )ot fi

descrise ca atitudini )ro)o/iionale7 ci cel mult ca atitudini aleunui su%iect fa( de un alt su%iect7 fa( de o situaie7 un locanume etc.

!nele st(ri mentale nu )ot fi caracteri/ate ca atitudini)ro)o/iionale7 ci cel mult ca atitudini o%iectuale.

**


23/23

+e/umat &i conclu/ii Hn filosofia minii7 )rin semn al mentaluluise nelege o

tr(s(tur( )e care o au toate st(rile mentale &i numai st(rilementale.

#m e-aminat )retenia c( semnul mentalului esteintenionalitatea: tr(s(tura st(rilor mentale de a fi des)re ceva.

#m e-aminat )retenia c( st(rile mentale sunt atitudini)ro)o/iionale.

a)tul c( cel )uin unele st(ri mentale )re/int( n mod clar &inecontroversat intenionalitate autentic( )une o )ro%lem()entru filosoful fi/icalist7 care tre%uie s( e-)lice cum )ot aveaintenionalitate autentic( st(rile fi/icale des)re care )retinde c()ot e-)lica st(rile mentale.

*3

Filosofia+Mintii 3 Semnul Mentalului

Documents

Transcript of Filosofia+Mintii 3 Semnul Mentalului