Academia de Studii EconomiceFacultatea de Management

Portofoliu la disciplina

Managementul IMM-urilorCoordonator:Prof. univ. dr. Sebastian Ceptureanu Student:Udroiu LaureniuBucureti

Ian.2013

Plan de afacere

Ciupercarie1. Sumarul planului de afaceriScopul acestei investitii este acela de a crea un spatiu destinat cultivarii ciupercilor Champignon (Agaricus), care vor reprezenta principalul obiect de activitate al societii. Cercetrile si experimentele au demonstrat eficiena culturii de Agaricus precum si calitile culinare deosebite ale acestei ciuperci. n prezent, cultura ciupercilor Champignon se extinde tot mai mult datorita cererii n cretere, avnd in vedere faptul c acestea intr in componena multor preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, brnzeturi, produse de patiserie. Avantajul acestei afaceri il constituie particularitatile ciupercilor, care nu au nevoie de conditii speciale de crestere, nu necesita existenta unui teren agricol propriu-zis, cresc si se recolteaza in cicluri si valuri, element ce inmulteste cantitatea de ciuperci si asigura o circulatie rapida a finantelor.In tara noastra, se cultiva doua specii de Agaricus (Champignon) si mai multe specii de Pleurotus (bureti).

Motivul pentru care am ales sa fac o afacere care sa produca specia de ciuperci CIUPERCI AGARICUS - Champignon este acela ca in tara noastra este una din cele mai consumate.

2. Obiectivele

Construirea unui spatiu destinat culturii de ciuperci Champignon (Agaricus) Cumpararea utilajelor necesare productiei

Realizarea compostului Existenta sau supravietuirea firmei pe piata din Arges; acest lucru fiind posibil prin practicarea unui pret ajustat puterii de cumparare a consumatorilor. De asemenea se ia in considerare concurenta, care in acest domeniu este destul de mare, pe piata existand o diversitate de firme producatoare sau comercializatoare de mobila. Tinand cont de aceste componente ale obiectivului stabilit s-a fixat un pret care este mai accesibil pentru piata interna, decat alte produse existente pe piata si care sunt aduse din strainatate, insa practicarea acestui pret a fost posibila si pentru ca mobila este produsa in Romania, unde pretul fortei de munca este mai redus, asigurandu-se in acelasi timp si un nivel de profit. Un alt tip de obiective urmarite de firma sunt cele care vizeaza piata. In aceasta directie volumul vanzarilor este un factor foarte. In ceea ce priveste cota de piata, firma isi seteaza ca obiectiv pentru 2013 marirea cotei la 10%.3.Descrierea proiectului3.1. Localizarea afacerii

Amplasarea halelor in care se va desfasura activitatea este importanta. Aceasta depinde foarte mult de distantele dintre hale si fabrica, orasele importante, de distanta fata de comercianti, de usurinta cu care se ajunge la ei. Astfel, nu vom alege un teren pentru constructia halei de productie intr-un sat, in varf de munte, la care iarna nu se poate ajunge sau se poate, dar foarte greu.

Conform celor spuse mai sus, dein un teren, de 500 mp, in apropierea unui drum european, E81, in Comuna Drganu, pe care vom ridica o hala construita pe o structura metalica si policarbonat (structura rapida). Aceasta va avea o dimensiune de 400 mp. Aceasta va fi construita pe o fundatie de beton. Am ales aceasta locatie deoarece este situata in apropierea Pitestiului, pe un drum foarte circulat, unde cu usurinta se poate aduce materia prima, si anume lemnul.. Constructia propriu zisa a costat: 15.000 euro fundatia, si constructia, hala, a 60.000 euro, deoarece pretul este 200 euro/mp. Ceilalti 100 mp vor fi utilizati ca spatiu de parcare pentru masinile firmei si ale clientilor.

Consider ca aceasta este o suprafata suficienta pentru dezvoltarea activitatii. Aceasta amplasare am considerat-o optima deoarece societatea poate comercializa ciupercile proaspete in diferite judete, cum ar fi: Rm.Valcea, Dolj, Olt, dar si pentru ca sunt 15km pana la autostrada A1 spre Bucuresti.3.2. Descrierea produsului

Ciupercile champignon necesita un substrat organic, existand riscul unor contaminari rapide cu daunatori, a caror actiune reduce semnificativ productia, diminuand profitul.

Prin asistenta oferita vom alege impreuna varianta optima de obtinere a unui compost de calitate, in functie de materiile prime utilizate.

Cultura ciupercilor din specia Agaricus - Champignon, s-a axat in tara noastra, preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus, raspandita sub denumirea de champignon, insa foarte profitabile s-au dovedit si Agaricus Edulis, si Agaricus Blazei.Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabila, cu desfacere asigurata atat la restaurante si magazine de specialitate, cat si industrial.

3.3. Valoarea nutritiva a ciupercilor

Aceste ciuperci sunt cultivate inca dinainte de 1800 pe teritoriul SUA. In prezent, in Statele Unite, Agaricus bisporus ocupa 90% din totalul productiei de ciuperci comestibile, USA fiind una din cele mai mari producatoare de ciuperci din aceasta specie. Financiar, se estimeaza ca valoarea recoltei anuale de ciuperci din Statele Unite atinge 800 milioane dolari. (T. Volk, K. Ivors)

Pe plan mondial insa, amploarea culturii de Agaricus bisporus scade la 40% din totalul ciupercilor cultivate.

Dupa FAO, in ultimii 10 ani, productia mondiala s-a dublat, datorita continutului bogat in substante azotate si in special in proteine. Continutul in proteine al ciupercilor proaspete este de 4-5% si acesta poate fi exemplificat si prin faptul ca pe 1 m2 cultivat anual cu ciuperci (pe 1 m2 se poate realiza etajat o cultura de 2-3 m x 10 kg ciuperci x 3 cicluri de productie pe an = 60-90 kg de ciuperci) se pot realiza 3 kg substante proteice, comparativ cu 200 g cat se obtin de pe aceeasi suprafata cultivata cu grau.

Valoarea nutritiva a ciupercilor cultivate este datorata zaharurilor, precum si altor glucide usor asimilabile, ale caror caracteristici principale constau in faptul ca jumatate din ele sunt formate din glicogen, asemanator cu cel din proteina animala. De asemenea contin o serie de vitamine, dintre care cele mai importante sunt vitamina D si vitaminele din complexul B.

3.4. Microclimatul necesar dezvoltarii Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregatirea substratului nutritiv, respectiv a mediului de cultura.

Ciupercile Agaricus sunt direct influentate de conditiile de microclimat. La temperaturi mai mari de 30 C cresterea miceliului se opreste, iar daca aceste conditii persista miceliul piere. Miceliul ramane viabil la temperatura de 0 C si poate intra imediat in vegetatie cand este pus in conditii potrivite de mediu. Temperatura de 20 C in spatiul de cultura favorizeaza cresterea miceliului. Daca temperatura va fi mai scazuta, miceliul va avea o crestere mai redusa, astfel la temperatura de 12 C incubarea miceliului se desfasoara in 40-45 zile.

In perioada de recoltare, daca temperatura va fi mai scazuta succesiunea recoltarilor va fi mult mai lenta (la 11-12 C recoltarea se face la 2-3 zile, iar la 14-16 C recoltarea se face zilnic), iar daca va fi mai ridicata (17-18 C) exista riscul uscarii. In acest din urma caz, stropirile se vor efectua cat mai des.

Umiditatea relativa din spatiul de cultura va putea fi mentinuta prin stropirile repetate ale spatiilor de circulatie si chiar ale peretilor si plafonului incintei. Pentru indicarea umiditatii relative din spatiul de cultura se foloseste higrometrul vertical cu fir de par.

Aerisirea trebuie sa fie lenta si continua, de la inceputul culturii si pana la sfarsit, in special in perioada de recooltare, cand ciupercile vor consuma oxigenul si vor elibera dioxid de carbon. In exces de dioxod de carbon, ciupercile vor forma picior alungit si palarie redusa.

Cu ajutorul ventilatiei va trebui sa se asigure o posibilitate de circulatie a aerului, insa fara curenti de aer la nivelul straturilor de cultura. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa se incadreze intre 62-65%. Este mai daunator un substrat cu umiditate ridicata, decat un substrat uscat.

Pentru cultura ciupercilor sunt folosite diferite tipuri de spatii inchise. Astfel, pentru sistemul clasic gospodaresc sunt folosite pivnitele, grajdurile, puiernitele, rasadnitele semiingropate care pot oferi conditii pentru realizarea a 1-2 cicluri de cultura pe an. (N. Mateescu)

Spatiul de cultura trebuie sa corespunda la urmatoarele conditii:

izolare termica ridicata, fara variatii mai mari de 2-3 C de la zi la noapte

posibilitatea de aerisire prin ventilatie libera sau dirijata

posibilitatea dezinfectarii suprafetelor interioare, termic sau chimic

sa prezinte drumuri de acces, sa fie ferite de inundatii

sa fie asigurata sursa de apa in interior sau in apropiere

Tehnologia minima de asigurare a unei bune izolari termice consta in:

- asigurarea unei perne de aer intre plafon si acoperis

- camera tampon la intrare

- tapetarea la exterior cu strat izolator de polistiren, vata minerala, sau natural prin trestie, coceni, paie.

Asigurarea unei bune umiditati consta in stropirea regulata a incintei.3.5. Alegerea materiilor prime si auxiliare pentru compost

Ciupercile Agaricus sunt heterotrofe, adica nu isi pot sintetiza singure nutrientii. De aceea, ei trebuie oferiti ciupercii prin intermediul substratului nutritiv. Cel mai utilizat este compostul. Compostarea se defineste ca un proces complex ce cuprinde suma transformarilor biochimice, fizico-chimice si microbiene pe care le sufera produsele reziduale organice, de origine vegetala si animala, amestecate in proportii bine stabilite. Produsul nou-obtinut in urma acestui proces poarta numele de compost si se poate gasi in diferite stadii de humificare.

Toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. trebuie tocate sau maruntite.Materiile prime sau auxiliare se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor.ComponenteGreutatea

ToneConinut de azot

Umed

Uscate

% NTotal

N-tone

a) Compost natural:

- gunoi de cabaline proaspt

- gunoi de psri

- paie de gru

- col de mal

- uree

- superfosfat

- ipsos

70

12

12

1,2

0,6

0,6

2,540

8

10

1,2

0,6

0,6

2,51,5

2,5

0,5

4,0

46,0

-

-0,60

0,20

0,05

0,05

0,27

-

-

TOTAL 62,9 11,7

Coninut de azot total: 1,17x100 = 1,86%

62,9

a)Compost sintetic:

- paie de gru

- gunoi de psri

- col de mal

- uree

- superfosfat

- ipsos

40

15

4

0,8

0,6

2,532

10

4

0,8

0,6

2,50,5

2,5

4,0

46,0

-

-0,16

0,25

0,16

0,37

-

-

TOTAL 49,9 0,94

Coninut de azot total: 0,94x100 = 1,88%

49,9

Dupa umectare urmeaza pasteurizarea ( termica sau chimica), amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul - calciu ( ipsos / var / creta furajera ).

Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.

Sistemul intensiv

Sistemul intensiv se desfasoara in spatii cu posibilitati de reglare a temperaturii, umiditatii si ventilatiei. Suprafata insamantata se mareste mult prin folosirea stelajelor etajate pe 4-5 nivele. Se pot obtine mai multe cicluri pe an si rezulta profituri foarte mari la 10-20 kg/mp/ciclu la Agaricus.

In sistem intensiv pasteurizarea se executa in tuneluri speciale cu ajutorul aburului sub presiune.

3.6. Asezarea substratului nutritiv

In interiorul spatiului de cultura, substratul de cultura se poate aseza sub diferite forme, in functie de sistemul de cultura folosit.

Asezarea sub forma de biloane: Bilonul, de forma trapezoidala, este folosit datorita faptului ca se realizeaza o suprafata de cultura mult sporita fata de suprafata ocupata.

Biloanele se executa cu ajutorul unor tipare din scandura groasa de 3 cm, geluite sau captusite cu tabla la interior, pentru a se permite ca substratul cat mai bine presat, sa alunece usor la scoaterea din tipar. Lungimea tiparelor variaza intre 1 si 1,5 m. Tiparele pot fi cu fund sau fara fund. In cazul tiparului cu fund, se va proceda la rastrunarea tiparului cand s-a realizat umplerea lui cu substrat presat, spre deosebire de cel fara fund, cand tiparul se va ridica.

Tiparele se fac cu scopul de a aseza substratul nutritiv in forme si de a folosi cat mai rational spatiul de cultura.

Asezarea in saci: Se folosesc saci de plastic cu latimea de 60-70 cm. Grosimea substratului nutritiv in sacii de plastic va fi de 25-35 kg substrat si respectiv 100-150 kg/m2 (in medie asta inseamna 4-6 saci/m2).

Asezarea substratului in strat orizontal: Este cea mai simpla tehnologie. Stratul orizontal asezat cat mai tasat va avea o latime de 75-140 cm si o grosime de 18-20 cm la margine si 25 cm la mijloc.

Pentru a se putea folosi intreaga suprafata de compost, marginile stratului orizontal vor trebui sa aibe o usoara panta.

Asezarea straturilor pe stelaje: Necesita etajere confectionate din prefabricate de beton sau din profil metalic cu perete din asbociment.

Dimensiunile stelajelor sunt: inaltimea 80 cm pentru un bilon si 120 cm pentru doua biloane, primul parapet fiind dispus la 15-20 cm de pardoseala.

Distanta dintre parapetele stelajelor va fi de 50-60 cm, mai mica in cazul executarii straturilor plane si mai mare in cazul utilizarii biloanelor.

Asezarea substratului in lazi: Lazile utilizate sunt din PVC, si sunt potrivite pentru aceasta cultura deoarece, spre desebire de cele din lemn, acestea nu ofera spatiu gazda pentru nematozi. Grosimea substratului nutritiv asezat cat mai presat nu trebuie sa fie mai mica de 12-15 cm, si mai mare de 30 cm.3.7. Miceliul de ciuperci si insamantarea

Miceliul de ciuperci reprezinta un preparat biologic pregatit in conditii de laborator, la care hifele diferitelor ciuperci comestibile se gasesc impanzite fie pe suprafata boabelor de cereale (orz, secara, grau) caz in care se numeste miceliu granulat, fie pe paie de cereale, cand poarta denumirea de miceliu clasic.

Insamantarea substratului nutritive

Aceasta lucrare se executa numai dupa ce temperatura din substrat a scazut sub 30 C, iar cea din mediul ambiant este de 24-25 C. Aceste conditii se pot realiza fara nici un fel de consum energetic in perioada de toamna (august-septembrie).

Insamantarea biloanelor se executa in cuiburi dispuse in triunghi la adancimea de 3-4 cm si la distanta de 20 cm. Se insamanteaza cate doua randuri la 15 cm pe pantele bilonului si un rand pe coama. Cu mana stanga se ridica substratul nutritiv pana la adancimea mentionata, iar cu mana dreapta se introduce cu o lingura, miceliul granulat, dupa care se apasa cu mana stanga in asa fel incat sa ramana un mic orificiu de aerisire.

In cazul insamantarii straturilor plane, a sacilor sau a lazilor, aceasta se executa fie in cuiburi ca la biloane, fie prin amestecarea miceliului cu substratul nutritiv.

Se foloseste o cantitate de miceliu de 0,5-0,7% raportata la cantitatea de substrat nutritiv.

Perioada de recoltare

Primele ciuperci apar dupa o perioada de circa 3-4 saptamani de la acoperire, sub diferite forme: buchete, butoni si ciuperci individualizate.

Momentul recoltarii este determinat de aparitia in partea inferioara a palariei a velumului. Pentru a putea fi valorificate cu eficienta, ciupercile trebuie recoltate cu velumul intreg, palaria inchisa, piciorul putin alungit. Recoltarea se executa in functie de temperatura spatiului de cultura : dupa 2-3 zile la 12 C, dupa 2 zile la 13-14 C, zilnic la 16 C.

Cum se executa recoltarea. Pentru executarea recoltarii, ciupercile se apuca cu mana, se rasucesc si se apasa usor in jos ; ciupercile aprute in buchet se recolteaza esalonat prin desprinderea din buchet. Dupa recoltare, cu un cutitas de inox, se taie baza piciorului si se sorteaza pe categorii comerciale. Partile rezultate se depoziteaza in ladite si se scot din spatiul de productie.Laditele se dezinfecteaza zilnic cu sulfat de cupru sau formalina.

O conditie de baza pentru reusita unei culturi impune ca, inainte de recoltare cu 10-12 ore, straturile sa nu se ude, deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea unei portiuni din stratul acoperitor.

In cursul unei perioade de fructificare de 45-60 zile, se vor executa 25-40 recoltari, grupate in 4-8 valuri de recoltare, in functie de temperatura mediului ambiant (val de recoltare = o aparitie colectiva a ciupercilor).

Sfarsitul culturii si pregatirea pentru un nou ciclu de cultura

Dupa o perioada de 1,5-3 luni de recoltare, in functie de temperatura spatiului de cultura, perioda de recoltare se considera incheiata iar spatiul va trebui evacuat si pregatit pentru un nou ciclu de cultura.

In culturile gospodaresti, cand se evacueaza substratul uzat, se va avea grija sa nu vina in contact cu substratul proaspat pregatit sau cu amestecul de acoperire, ori cu partile componente ale acestora.

Pardoseala spatiului se curata de resturile culturii vechi si se spala, dupa care pe toate suprafetele interioare se aplica dezinfectarea chimica, prin pulverizarea unei solutii fungicide formata din sulfat de cupru 3kg, lapte de var 10 litri, formalina 2 litri, Lindatox 1 litru, apa 100 litri.

Ulterior, dezinfectarea chimica se continua prin gazarea spatiului cu:

- bioxid de sulf, 30 g sulf/m3 incapere sau

- aldehida formica (fierberea a 20 cm3 formalina/m3 incapere)

Dupa aerisire, in spatial respective se poate introduce substratul nutritive pentru un nou ciclu de cultura.3.8 Utilaje

Activitatea de cultivare si crestere ciuperci trebuie analizata si tratata ca o mica "industrie". Astfel este necesar sa existe un flux tehnologic adecvat speciei, care sa asigure un maxim de randament, prin reducerea costurilor de exploatare, obtinerea unor productii de calitate si crearea unui sistem integrat.

Echipamentele si utilajele necesare in cultura ciupercilor sunt in raport cu specia de ciuperci, materiile prime utilizate si cantitatile de compost prelucrate.

Pasteurizarea compostului implica un procent insemnat din cheltuielile necesare in cultivarea ciupercilor. Metodele de pasteurizare compost la rece, aplicate si propuse de noi, sunt deosebit de eficiente reducand cu peste 50% cheltuielile cu pasteurizarea.

Realizarea microclimatului trebuie analizata, nu numai in vederea asigurarii unei temperaturi si umiditati specifice, fiind extrem de important sa existe o corelare intre parametrii tehnici si fazele in care sunt ciupercile, calitatea si cantitatea aerului necesar, marimea spatiului si gradul de ocupare. Foarte important este si un compost bogat in nutrienti.

Factor decisiv in cultura ciupercilor este aerul necesar. Cantitatea si calitatea de aer proaspat introdus sunt asigurate de sistemele de ventilatie produse de noi. Ventilatoarele utilizate sunt centrifugale si axiale , avand capacitate intre 500 - 18.000 mc/h.

Pe intreg ciclul de cultura a ciupercilor, ventilatia este strict necesara , astfel sistemele de ventilatie furnizate sunt foarte fiabile avand un consum electric extrem de redus.4. Prezentarea activitatii societatii comercialeSocietatea Ciupercaria SRL este o societate care va avea un unic actionar, aceasta va avea sediul social in Comuna Drganu, Arge, deoarece taxele sunt mai mici. Fondurile firmei sunt proprii, dar se va apela si la ajutorul rudelor, dar si al bancilor. De la acestea se vor contracta credite pe permen mediu si lung, punandu-se gaj bunurile firmei.

Firma va avea 2 specialisti in domeniul ciupercilor, angajati pentru a achizitiona si ulterior pentru a fabrica compostul. Acestia vor fi ajutati de catre 6 angajati, pentru inceput.

4.1.Analiza costurilor Cheltuieli pentru producia de ciuperci:

In cazul unui 1 tunel de 200 m2 (in care sunt 2 randuri de rastele cu

cate 3 rafturi fiecare), la 1 ciclu de producie sunt necesare urmtoarele

tipuri de cheltuieli:

- 16 tone compost/ciclu x 500 Ron/ton = 8.000 RON/ciclu

- 6 tone turb x 120 Ron/ton = 720 RON/ciclu

- Tratament pentru cultur: 600 RON/ciclu

- Utiliti: - energie electric: 500 Ron

- energie termic: 400 Ron

- apa tehnologic: 100 Ron

1.000 RON/ciclu

- Transport: - compost 1.200 Ron

- turb 1.200 Ron

- produs finit 1.200 Ron

3.600 RON/ciclu Cheltuieli cu personalul:2 pers. x 800 Ron x 2 luni = 3.200Ron

taxe salariale ~ 30% : 900 Ron

4100 RON / ciclu

Alte cheltuieli (telefon, fax, benzin, etc.) 400 RON/ciclu

TOTAL cheltuieli 1 tunel / 1 ciclu = 18.420 RON / ciclu

Intr-un an calendaristic se pot obine pan la 4 cicluri de producie, deci:

TOTAL cheltuieli 1 tunel / 4 cicluri = 73680 RON/ cicluri

TOTAL cheltuieli pentru pregtirea spaiului in vederea infiinrii unei

noi culturi timp de 4 luni ( 3800 x 2 ) = 7.600RON/ 4 luni

75

TOTAL cheltuiei anuale: 73680+ 7600= 81280 RON/an

1 an = 8 luni ( 4 cicluri x 2 luni) + 4 luni (pregtirea spaiului pentru

infiinarea unei noi culturi )

In cazul mai multor tunele (celule de cultur) valorile prezentate se

inmulesc cu numrul de tunele.

DESCRIERE PRODUSE Unit. Pret fr TVA euro

Structur i acoperire pentru ciupercarie

Structur de oel galvanizat complet, 1 u glisant 1 3.500

Acoperire parte superioar, frontoane, kit pomp electric 1 1.600

Vata minerala bazaltica cu folie de Aluminiu 600x1000mm 1 800

Picioare ancorare in beton(22 buc.) 1 400

Utilaje & Echipamente automatizate pentru cultura de ciuperci

Ventilator profesional principal distribuie aer cald/rece: 1,5CP 1 800

Ventilator profesional secundar: 0,5CP 1 600

Panou de rcire evaporant (dimensiuni: 2,0x 6,0m) 1 1000

Unitate de recirculare a apei i control al umiditii 1 700

Conduct de transfer aer cald cu kit de suport inclus 1 800

Termogenerator, combustibil : diesel (64.000Kcal/h) 1 4.500

Panou electric pentru ciupercarii cu senzori de temperatura(incalzire/racire) si umiditate automatizat 1 2000

Sera moderna ciuperci automatizata 120mp(8x15 metri) 1 16.700euro

Alocare fonduri Tipul Suma n EUR (fr TVA) Amortizare (ani)

Amenajri D 2.000 5

Achiziie i montaj instalaie de climatizare D 17.000 5

Achiziie utilaje i echipamente D 9000 5

Achiziie autoutilitar izoterm (second-hand) I 9000 5

Achiziie mobilier de birou (second-hand) I 400 2

Total necesar 37.400

D- Investitie directa

I-Investitie indirecta 4.2.Veniturile obinute din producia de ciuperciProducia de ciuperci dintr-un 1 tunel rezult astfel:

Suprafaa cultivat cu ciuperci este pe 2 randuri i 3 nivele i insumeaz

196 m2 ( 21 m x 1,73 m x 2 randuri x 3 nivele = 218 m2, din care se cultiv

90% din suprafa, adic 218 m2 x 0,9 = 196 m2)

Recoltarea se face in 3 (trei) faze:

Valul I 11,0 Kg ciuperci/m2

Valul II 15,0 Kg ciuperci/m2

Valul III 10,0 Kg ciuperci/m2

Total: 36,0 Kg ciuperci/m2

Intr-o celul de cultur (tunel) avem o suprafa de 196 m2 de cultur,

din care rezult:

I: 196 m2 x 11,0 kg/ m2 = 2.156 kg/ m2 tunel

II: 196 m2 x 15,0 kg/ m2 = 2.940 kg/ m2 tunel

III: 196 m2 x 10,0 kg/ m2 =1.960 kg/ m2 tunel

TOTAL 1 ciclu: = 7.056 kg/tunel (7,056 tone/tunel)

Intr-un an sunt 4 cicluri de producie,

deci rezult: 4 X 7.056 kg/ciclu = 28.224 kg/an

Pre estimativ ciuperci: 7 RON/Kg

TOTAL venituri 1 tunel / an : 28.224 kg/an x 7 RON = 197.568 RON/an ~44.901( la un curs /RON de 4,4)4.3.Riscurile: Boli- Daunatori-CiuperciIn timpul culturii ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare.

Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare.

Importanta prevenirii si combaterii acestor boli si daunatori este determinanta in dezvoltarea unor afaceri in cultura de ciuperci.

Neglijenta sau necunoasterea acestor riscuri pot periclita serios investitiile respective, si pot ajunge pana la oprirea activitatii.

Prin specificul lor, culturile de ciuperci ofera conditii optime de dezvoltare pentru multe microorganisme ca virusuri, bacterii, ciuperci saprofite si parazite, care pot infesta substratul sau ataca direct basidiofructul. De asemeneatemperatura de 16-24 C, umiditatea relativa de 80-90%, existenta unor materii organice in descompunere, creeaza conditii pentru dezvoltarea a numerosi daunatori : nematozi, insecte, acarieni, etc..

Pentru ca acesti daunatori sa nu se dezvolte in ciupercarie trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari:

- sa se respecte igiena culturala la pregatirea substratului nutritive

- in ciupercariile neinzestrate cu posibilitati de dezinfectare a incintei pe cale termica, la 80 C, sa nu se foloseasca stelaje si rafturi din lemn, ci numai din beton, si sa nu se aplice cultura in saci de polietilena

- accesul in incinta sa fie controlat, folosindu-se perne la intrare imbibate cu substante fungicide

- sa se aplice stropiri preventive atat pe substratul in pregatire - sub forma de compost - cat si pe straturile de cultura, imediat dupa asezare, acoperire

- pregatirea amestecului de acoperire sa se faca in conditii igienice (partile componente ale acestuia sa nu vina in contact cu praf, deseuri, etc) si sa se foloseasca dezinfectarea, fie termic, fie chimic, cu formalina

- substratul uzat folosit la un ciclu de cultura sa nu fie depozitat in imediata apropiere a spatiului de productie, intrucat ar putea constitui un focar permanent de boli si daunatori specifici culturii de ciuperci. In cazul in care acesta nu poate fi incorporat imediat in sol, trebuie transportat cat mai departe, sau acoperit cu un strat gros de pamant

- in perioada da recoltare, temperatura sa nu fie mai mare de 17-18 C, umiditatea sa nu fie excesiva iar ventilatia fara curenti puternici de aer

- ciupercile bolnave si resturile de ciuperci provenite din recoltare sa fie arse, nu aruncate la intamplare

- in cazul atacului produs de ciupercile saprofite sau parazite, de virusuri sau bacterii, precum si de daunatori, sa se ia masuri urgente de lichidare a focarelor aparute si de carantina fito-sanitara.

4.4. Evolutia firmei

Conform previziunilor care se fac pe piata mondiala, consumul de ciuperci este in crestere, ceea ce rezulta o evolutie pozitiva a firmei. Se preconizeaza ca in anul urmator sa construim o noua hala, mai bine utilata si mai productiva.4.5. Strategii i tactici4.5.1. Strategii

Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.

Odata cu dezvoltarea firmei, se va opta pentru o calitate a produselor, concretizata prin obtinerea unor conditii ideale pentru cresterea ciupercilor si prin ambalarea acestora prin diferite metode: la borcan (intregi, taiate) si proaspete.

Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata Ciupercarie SRL va adopta o strategie indreptata spre:

- ridicarea calitatii produsului;

- largirea sortimentului produsului;

- ridicarea nivelului de deservire post-vanzare;

- stabilirea unii pret convenabil pentru toate paturile sociale.

Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele proaspete, caracterizate printr-o cerere putin elastica in raport cu pretul, ceea ce a determinat o scadere a consumului in conditii iarna.

Societatea comercializeaza produsele pe raza municipiului Pitesti prin distribuitori, dar si propriu avand un spatiu amplasat in Piata Centrala in Pitesti. Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.

Ca avantaje ale implementarii acestei strategii:

datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari, care reflecta calitatea, firma poate obtine profituri mai mari;

aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

Politicile firmei sunt:

Pe termen scurt: pana la sfarsiul acestui an detinerea unei cote de piata de 10 %

Pe termen lung: in urmatorii 2 ani, construirea unei noi hale pentru productia de Champignon, si ajungerea la o cota de piata 20% din piata Pitesti.

4.5.2. Trendul pietei

Productia mondiala a crescut constant in ultimul deceniu, ajungand la 3,000,000 tone metrice in 2002 (Sursa: USDA, FAO). China continua sa predomine in productia ciupercilor la nivel mondial. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a crescut constant in medie cu 20% pe an in ultimii 5 ani, ajungand la 1,244,968 tone metrice in anul 2002, adica 43% din productia mondiala totala. Statele Unite se afla pe locul doi dupa productia de ciuperci la nivel mundial producind in total 390,000 tone metrice sau circa 13%. Olanda si Franta sunt pe locurile trei si patru cu 280,000 si respectiv 150,000 tone. Figura 6 reproduce situatia productiei mondiale in anul 2002. Productia de ciuperci proaspete in UE-25 a ramas aproape constanta pe parcursul anilor 2002-2004, inregistrand 1,062,000 tone in 2004.

In ciuda importurilor, necesarul ramane de cel putin cinci ori mai mare, Bucurestiul fiind cea mai importanta piata de desfacere, aici comercializandu-se cateva zeci de tone de ciuperci saptamanal. Un kilogram de ciuperci pleaca de la producator cu 7.5 - 8 lei si ajunge la vanzare cu 12 lei si chiar 18 lei.

4.5.3. Concurenta si alte influente

In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar sunteti inca ferit de concurenta si aveti toate sansele sa va dezvoltati o afacere frumoasa si profitabila. Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g. Consumul normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei.

Concurenta este reprezentata de catre multitudinea de fime mici, care se dezvolta cu ajutorul fondurilor Saphard. Acestea sunt destul de multe, deoarece cumpara compostul necesar gata preparat, acesta fiind gasit la preturi rezonabile. Cele mai multe ciupercarii, sunt localizate in partea de Vest a Romaniei.

4.5.4. Identificarea si analiza riscurilor

Riscurile care planeaza asupra firmei sunt destul de multe, unele pot fi solutionate de catre frma, altele sunt datorate mediului extern.

Aceste riscuri sunt:

A. Interne: - bolile ciupercilor

- conditiile de crestere

- spargerile

B. Externe:- dobanda bancara

- inflatia

- scaderea nivelului de trai

- neplata la termen a ciupercilor de catre firmele distribuitoare, sau restaurante

Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare, sau chiar la faliment.

4.5.5. Analiza SWOT

Din analiza activittii Ciupercarie SRL se observ o preocupare deosebit in ceea ce priveste calitatea produselor.

Punctele tari :

1. un nou producator de Ciuperci Agaricus - Champignon;

2. o gam foarte variat a produselor, din punct de vedere dimensional;

3. societatea este atestat conforma standardelor de calitate.

4. grad de prelucrabilitate prin operatii tehnologice a materiei prime la un nivel de diversitate si complexitate superior concurentei;

5. calitate ridicat a produselor sale;

6. firma are o imagine clar si bine definit;

7. produsele sale sunt cutate peste tot, avand o larg piat de aplicatii.

Punctele slabe :

1. firma este la inceput;

2. acoperirea insuficient a cererii;

3. costuri de non-calitate a produselor, ridicate;

4. preturi mai ridicate in comparatie cu cele de pe piata asiatica;

5. neritmicitate in livrri;

Bibliografie: http://www.financiarul.ro/2009/09/26/productia-de-ciuperci-de-cultura-in-crestere-cu-50/ http://www.ciupercarii.ro/ http://antreprenor.money.ro/intreaba-specialistul/doresc_sa_infiintez_o_ciupercarie_intr_o_zona_rurala_as-84.html www.consultantaagricola.ro PAGE 1