Conf. Univ. Ramona Todericiu2013MANAGEMENTUL NTREPRINDERILOR MICII MIJLOCII

Materialele cuprinse n acest manual nu constituie lucrri de cercetare tiinific i nu revendic originalitatea. Scopul lor exclusiv este prezentarea unor cunotine existente i s serveasc procesului didactic.

STIUVREAU SA STIUAM INVATAT

Obiective:Scopul cursului este de a prezenta

potenialul pe care l reprezint pentru economie ntreprinderile mici i mijlocii (IMM-urile) n dezvoltarea i consolidarea mediului de afaceri ,

ct si

particularittile managementului acestor firme n scopul de a fi conduse de managerii lor eficient i eficace.

STRUCTURA CURSULUICAPITOLUL I. LOCUL NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII (IMM-uri) N ECONOMIA GLOBAL ,CAPITOLUL II. DEFINIREA CONCEPTULUI,CAPITOLUL III. PROCESUL DE CREARE A NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII ,

CAPITOLUL IV. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII Caracteristici ale IMM n RomniaCAPITOLUL V. MANAGEMENTUL OPERAIONAL N NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII,

CAPITOLUL VI. INTREPRINZATORUL ca manager i agent economic,

CAPITOLUL VII. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE N NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII ,

CAPITOLUL VIII. PERSPECTIVELE NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII,

Bibliografia recomandata 1. Borza, A., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2002.2. Cook, K., Planificarea strategic pentru ntreprinderile mici, Editura Teora, Bucureti, 1998.3. Crciun, L., Managementul strategic al ntreprinderilor mici i mijlocii, Colecia Naional, Bucureti, 2001.4. Dewhurst, J., Burns, P., Small business management, The Macmillan Press Ltd, London, 1993.5. Russu, C., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Expert, Bucureti, 1996.6. Stokes, D., Managementul micilor afaceri, Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2001.7. Popescu,D., Intreprinzatorul de succes. Repere teoretice si pragmatice , Ed.Economica ,Bucuresti, 2005.8. Popescu, D., Competitivitatea ntreprinderilor mici i mijlocii ,Ed. Economica, Bucuresti, 2001.9.Nicolescu,O., INTREPRENORIATUL SI MANAGEMENTUL IMM, Ed. Economica, Bucuresti , 2008.

10. ntreprinderile mici i mijlocii n Romnia: Evoluia general, www.animmc.ro; 11. Isaic-Maniu, A., Nicolescu, O., Isaic, I. Cartea alb a IMM-urilor din Romnia, Editura Arvin Press, Bucureti, 2003.12. ORDONAN pentru modificarea i completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii, www.mimmc.ro accesat ianuarie, 2009.13. Butler, D., Dezvoltarea afacerii- Strategia pentru mica intreprindere, Ed. Bic All, Bucuresti, 2005.14. Nicolai, M., Managementul initierii si dezvoltarii micilor afaceri, Ed. Didactica si pedagogica , Bucuresti, 200515.http://europa.eu.int/comm/enterprise/enterprise_policy/charter/index_en.htm16. European Commission European Charter for Small Enterprises 2007 good practice selection17. Istocescu, A. Cultura firmei n contextul intraprenorial, Revista Economia, Seria Management, Bucureti, Editura A.S.E., nr. 1-2/2002

Modul de examinare

Structura notei la aceast disciplin:

2 puncte: examen, format exclusiv din ntrebri deschise din teoria predat/din bibliografie8 puncte: activitatea n timpul semestrului3 puncte: participarea activ la seminarii/cursuri5 puncte: elaborarea si sustinerea unor lucrri pe anumite teme

Noii antreprenori, interesati de comert si agricultura Cele mai multe afaceri initiate in 2012 au fost in Comert (29.2%) si in Agricultura (16.5%).

In ultimii ani se observa o atractivitate a intreprinzatorilor romani pentru agricultura, explicabila prin:

potentialul resurselor interne al pietei de desfacere, dar si datoritapoliticilor guvernamentale de sprijin si sustinerii financiare consistente. In schimb, distributia teritoriala a noilor inmatriculari de agenti economici in anul 2012 difera de la un numar maxim in regiunile Bucuresti-Ilfov si Nord-Vest, respectiv de 18% si 16%, din totalul pe tara, la cele mai scazute niveluri in regiunile Vest si Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.

Sectorul IMM din Romania nu este competitiv in UE

Sectorul IMM din Romania nu este unul solid si competitiv, baza de intreprinderi nefiind consolidata, nici ca numar si nici din punct de vedere al capacitatii tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare in IMM evidentiaza minusurile Romaniei si sub acest aspect.

Germania este tara cu cea mai inalta pondere de intreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, in timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se inregistreaza in economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria si Romania. Mai mult, Romania are un numar prea mic de intreprinderi, care se traduce intr-o densitate scazuta a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentand 56% din media europeana de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea si profitabilitatea IMM-urilor care prezinta tendinte opuse la nivelul aceleiasi clase sau sector dezvaluie situatia precara a intreprinderilor mici si mijlocii din Romania, sub aspectul eficientei si competitivitatii lor.

In Romania, mai putin de jumatate din populatia activa are un loc de munca, iar 25% dintre romanii activi (2,1 milioane) sunt liber profesionisti. Totusi, acest lucru nu inseamna ca activeaza in antreprenoriat, ci mai degraba in agricultura de subzistenta. 90% din afacerile romanesti se claseaza in categoria microintreprinderilor si sunt caracterizate de lipsa de competitivitate. Ele produc valoare adaugata mica si se concentreaza pe industriile intensive. Productivitatea industriala si a serviciilor se afla la 60% din media UE, iar operatorii economici intampina dificultati in dezvoltare: sufera de lipsa de personal cu calificare inalta, au dificultati in accesarea finantarii si nici statul nu ii sprijina.

Birocratia excesiva si impredictibilitatea fiscala dauneaza cel mai mult dezvoltarii mediului de afaceri, se arata in document.

Principalele sectoare economice ale Romaniei, in functie de dimensiune, contributie la PIB, salariati si productivitate sunt: - agricultura inglobeaza 30% din forta de munca, insa contribuie la PIB cu doar 7% - desi in industrie activeaza doar 20% din forta de munca, sectorul contribuie la PIB cu 30%. Totusi industria romaneasca se bazeaza pe productie de materie prima, ducand lipsa de tehnologie inalta - sectorul constructiilor este mai extins decat in majoritatea tarilor UE, insa contribuie la PIB cu mai putin de 9%

- serviciile de retail inglobeaza 20% din forta de munca si contribuie la PIB cu 13% - serviciile cu valoare adaugata mare insumeaza doar 8% din locurile de munca insa contribuie cu aproape 25% la PIB

Astfel, printre prioritatile economice subliniate de Comisia Europeana se numara:

incurajarea mediului de afaceri, prin dezvoltarea culturii antreprenoriale si incurajarea startup-urilor, facilitarea accesului la finantare, imbunatatirea productivitatii IMM-urilor prin crearea de oportunitati de afaceri, atragerea de investitii in zonele mai putin dezvoltate,reducerea birocratiei etc.

In urma unei anchete realizate de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), cuprinzand IMM-uri din toate clasele de marime, din toate regiunile si ramurile de activitate, s-a evidentiat preponderenta autofinantarii in afaceri in 91,27% din IMM-urile din Romania, cu crestere de 16,37% comparativ cu valoarea din anul precedent.

Care sunt problemele cele mai des intalnite in relatia banci-IMM -cerinte tot mai stricte, care includ garantiile personale, in vederea obtinerii de finantare de la institutiile de credit; -ratele crescute ale dobanzii, care duc la un grad mai mare de strictete a termenilor si conditiilor care nu privesc pretul, inclusiv a garantiilor personale; -utilizarea de catre banci a unorevaluarii cantitative standardpentru bonitate. -lipsa transparenteidificultatile intampinate IMM-uri relatia cu bancile vizeaza si lipsa transparentei privind criteriile specifice bancare privind cererile de finantare, lipsa de informatii privind costurile totale ale creditarii, nemotivarea adecvata si constructiva a respingerii cererilor de creditare, birocratie excesiva, nepublicarea pe site-urile bancilor a informatiilor complete privind creditarea sau imposibilitatea de a compara usor costurile creditelor disponibile la diferite banci.

Sfaturi pentru IMM: Angajati cea mai buna persoana pentru firma, nu pentru job!

Antreprenorii ar trebui sa caute persoana potrivita pentru companie si sa nu alega candidatul potrivit pentru pozitia disponibila.

Angajatul ideal trebuie sa se dezvolte odata cu business-ul pentru care lucreaza.

Cand managerul pleaca, pe mainile cui ramane afacerea?

In Romania inca se merge pe premiza "nimeni nu este de neinlocuit". Insa, atunci cand managerul paraseste subit corabia, cine preia timona afacerii, in asa fel incat firma sa nu se scufunde? O intrebare la care putini intreprinzatori romani au un raspuns. Planurile de succesiune reprezinta o sfera a consultantei aproape necunoscuta in Romania, desi are un potential deosebit, considera specialistii.

Consultanta pe exit de businessvizeaza un plan de "exit de business", respectiv formarea de succesori intr-o afacere, pentru ca antreprenorul sa stie ce va face cu afacerea, cand nu se va mai ocupa el insusi. In Romania pe nimeni nu intereseaza aceasta topica, desi in strainatate este foarte cunoscuta si aplicata, si nu numai la nivel contabil, ci si la nivel de afacere. .. pentru ca primul lucru pe care trebuie sa-l faci cand intri intr-un business, este sa stii cum iesi din business-ul respectiv.

Ce "sugruma" business-ul romanesc?

Antreprenorii din Romania sustin ca fiscalitatea excesiva, alaturi de lipsa de predictibilitate si instabilitatea politica, reprezinta grave amenintari la evolutia mediului de afaceri privat.

Maria Grapini, presedintele grupului Pasmatex, sustine ca principala dificultate cu care se confrunta antreprenorii in Romania o reprezinta nesiguranta mediului de afaceri, urmata de criza consumului si de cea de lichiditati si finantare. Antreprenoarea considera ca totul pleaca de la piata interna, unde nu se consuma si nu se mai cheltuieste, din cauza sentimentului de nesiguranta.

Sorin Minea, actionar la Angst si presedintele patronatului Romalimenta, sustine ca principala dificultate a mediului de afaceri este reprezentata de impozitarea execesiva, urmata de evaziunea in crestere, dar si de lipsa unui dialog intre stat si mediul de afaceri.

Presedintele Fondului de Garantare a IMM-urilor, a declarat ca economia romaneasca ar castiga 1-2 procente din produsul intern brut, daca finantarea intreprinderilor mici si mijlocii ar creste la 25%, de la 15% in prezent. Potrivit unor statistici, ponderea firmelor mici si mijlocii finantate este de 65% in UE si de doar 15% in Romania. Sunt statistici potrivit carora contributia IMM-urilor la PIB in UE este de 65%, iar in Romania este aproximativ la fel. Numai ca in UE 65% dintre IMM-uri sunt finantate, iar in Romania 15%. Daca IMM-urile noastre ar avea macar 25% finantare, cel putin 1 sau 2 procente din PIB ar castiga economia romaneasca, daca s-ar gasi solutii. PIB-ul ar castiga 1-2%, daca finantarea IMM-urilor ar creste la 25%

Cursul nr.1

"Ce reprezinta IMM-urile pentru economia Romaniei"

IMM-urile realizeaza 58% din volumul total al cifrei de afaceri din economia non-financiara, fiind preponderente in fata intreprinderilor mari, in majoritatea sectoarelor economice.

IMM-urile detin o pondere majora, de 99,7%, in numarul total de firme active din Romania si au un aport tot mai semnificativ la crearea locurilor de munca, in conditiile in care mai mult de 65% din numarul total de angajati romani lucreaza in intreprinderile mici si mijlocii.

Sectorul IMM din Romania nu este competitiv in UE

Sectorul IMM din Romania nu este unul solid si competitiv, baza de intreprinderi nefiind consolidata, nici ca numar si nici din punct de vedere al capacitatii tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare in IMM evidentiaza minusurile Romaniei si sub acest aspect.

Germania este tara cu cea mai inalta pondere de intreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, in timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se inregistreaza in economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria si Romania. Mai mult, Romania are un numar prea mic de intreprinderi, care se traduce intr-o densitate scazuta a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentand 56% din media europeana de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori.

90% din afacerile romanesti se claseaza in categoria microintreprinderilor si sunt caracterizate de lipsa de competitivitate. Ele produc valoare adaugata mica si se concentreaza pe industriile intensive. Productivitatea industriala si a serviciilor se afla la 60% din media UE, iar operatorii economici intampina dificultati in dezvoltare: sufera de lipsa de personal cu calificare inalta, au dificultati in accesarea finantarii si nici statul nu ii sprijina.

Birocratia excesiva si impredictibilitatea fiscala dauneaza cel mai mult dezvoltarii mediului de afaceri, se arata in document.

Principalele sectoare economice ale Romaniei, in functie de dimensiune, contributie la PIB, salariati si productivitate sunt: - agricultura inglobeaza 30% din forta de munca, insa contribuie la PIB cu doar 7% - desi in industrie activeaza doar 20% din forta de munca, sectorul contribuie la PIB cu 30%. Totusi industria romaneasca se bazeaza pe productie de materie prima, ducand lipsa de tehnologie inalta - sectorul constructiilor este mai extins decat in majoritatea tarilor UE, insa contribuie la PIB cu mai putin de 9%

- serviciile de retail inglobeaza 20% din forta de munca si contribuie la PIB cu 13% - serviciile cu valoare adaugata mare insumeaza doar 8% din locurile de munca insa contribuie cu aproape 25% la PIB

Astfel, printre prioritatile economice subliniate de Comisia Europeana se numara:

incurajarea mediului de afaceri, prin dezvoltarea culturii antreprenoriale si incurajarea startup-urilor, facilitarea accesului la finantare, imbunatatirea productivitatii IMM-urilor prin crearea de oportunitati de afaceri, atragerea de investitii in zonele mai putin dezvoltate,reducerea birocratiei etc.

Antonio Tajani, Vicepresedinte Comisia Europeana, responsabil Industrie si antreprenoriat IMM-urile au un rol cheie n asigurarea redresarii economice a Uniunii Europene. De aceea, acestea trebuie ncurajate ori de cte ori este posibil.

Fr nici o ndoial, ultimele decenii se caracterizeaz prin cele mai rapide i spectaculoase schimbri din evoluia omenirii. n numai cteva zeci de ani s-au nregistrat modificri de esen n plan tehnic, economic, social, informaional, educaional, cultural i politic, greu de anticipat.

ntre modificrile economice de esent, din pcate insuficient sesizate i luate n considerare, se nscrie situarea ntreprinderilor mici i mijlocii (IMM-urilor) n prim-planul dezvoltrii, transformarea lor n factorul economic cel mai dinamic.

Statisticile recente din rile dezvoltate, ndeosebi din triad UE, SUA i Japonia ne ofer argumente de necombtut:

cea mai mare parte din PIB se produce n cadrul firmelor mici i mijlocii;majoritatea forei de munc ocupate lucreaz n IMM-uri, care sunt singurele creatoare de noi locuri de munc n ultimele dou decenii; cele mai multe firme dinamice din domeniile de vrf informatic, comer electronic, genetic, biotehnologie, consultan managerial, engineering etc. sunt ori au fost IMM-uri pn acum civa ani; mare parte din recentele invenii i inovaii au fost generate de IMM-uri.

Mai mult dect att, omenirea se afl n faza trecerii la un nou tip de economie, economie bazat pe cunotine. Principala sa component o constituie firma bazat pe cunotine.

Evoluiile de pn acum i analizele specialitilor demonstreaz c prototipul firmei bazate pe cunotine este ntreprinderea mic i mijlocie:

ce ncorporeaz tehnic i tehnologie de vrf, n care lucreaz un numr redus de persoane, dar cu o pregtire ridicat, ale crei principal resurs i vectorul dezvoltrii le constituie cunotinele,

firma bazat pe cunotine este, de regul, de dimensiuni mici, avnd drept caracteristici definitorii: avantaj competitiv fundamentat pe cunotine, creativitate, flexibilitate i dinamism ridicate, capacitate mare de a nva i utiliza cunotinele noi i de a genera valoare adugat.

ntreprinderile mici i mijlocii (IMM-urile) reprezint ealonul (sectorul) cel mai numeros i important al ntreprinderilor, ndeplinind multiple funcii economice, tehnice i sociale

Argumentele n favoarea acestei premise sunt urmtoarele:

genereaz cea mai mare parte a PIB-ului din fiecare ar, de regul, ntre 55% - 95%;ofer locuri de munc pentru majoritatea populaiei ocupate;genereaz ntr-o mare proporie inovaiile tehnice aplicabile n economie;n ultimii ani, n cvasitotalitatea statelor lumii, inclusiv n Uniunea European, IMM-urile sunt singurele care genereaz locuri de munc;prezint cel mai ridicat dinamism n condiiile economiei de pia, situaie atestat de evoluia numrului lor, a volumului cifrei de afaceri i a mrimii forei de munc ocupate, sensibil superioare ntreprinderilor mari;realizeaz adesea produse i servicii la costuri mai reduse dect firmele mari; factorii principali care determin aceast diferen fiind cheltuielile constant convenionale mai mici, volumul i intensitatea superioare ale muncii n condiiile permanentei prezene a ntreprinztorului n firm i, de regul, motivarea mai intens a personalului;

dovedete flexibilitatea i adaptabilitate ridicate la cerinele i schimbrile pieei, favorizate de talia mai redus, procesul decizional rapid specific ntreprinztorului i de implicarea sa nemijlocit n activitile curente;reprezint una dintre principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite, TVA etc.);ofer posibilitatea mplinirii profesionale i sociale unei pri apreciabile a populaiei, n special a segmentului su cel mai activ i inovator, care trage economia dup el;asigur componenta principal a unui fundal economic propice economiei de pia, caracterizat prin flexibilitate, inovativitate i dinamism;reprezint germenii viitoarelor firme mari, n special n domeniile noi ale economiei, n ramuri le sale de vrf bazate pe tehnic i tehnologie complexe i performante;tendinele actuale de natur tehnic, economic i social favorizeaz crearea cu precdere de IMM-uri.

Punctarea importanei deosebite a IMM-urilor n condiiile economiei contemporane nu nseamn nici pe departe subestimarea rolului firmelor mari. Economia oricrei ri, pentru a fi performant, necesit i o puternic component de ntreprinderi mari, mai ales n domeniile industrial i transporturi.

Realitile economice demonstreaz existena unor puternice relaii de complementaritate dintre firmele mari, pe de o parte, i IMM-uri, pe de alt parte. O economie este cu att mai sntoas i mai performant, cu ct prezint o structur echilibrat nu numai sectorial, ci i dimensional, obinndu-se efecte de sinergie superioare.

IMM-urile prezint slbiciuni congenitale apreciabile, ale cror cunoatere i contracarare sunt esenialeFr a fi exhaustivi, relevm n continuare care sunt aceste slbiciuni specifice IMM-urilor:

masa mic a resurselor ncorporabile i a rezervelor reduse de care dispun;dependena, de regul decisiv, a existenei lor de o singur persoan, ntreprinztorul;insuficienta luare n considerare a intereselor i caracteristicilor lor specifice de ctre factorii de putere din mediu;nivelul tehnic frecvent mai sczut, comparativ cu firmele mici;stabilitatea i perenitatea mai volatile datorit precedentelor trsturi specifice.Un avantaj al ntreprinderilor mari fac greeli mari, dar supravieuiesc; IMM-urile, cnd fac greeli mari, cel mai adesea dau faliment.

ntreprinztorii constituie unul dintre principalii piloni, actori, ai economiei de piaImpactul determinant al ntreprinztorului asupra strii i evoluiei oricrei economii rezult din:

le aparine iniiativa crerii de IMM-uri, cea mai dinamic i numeroas component a sistemului economic;sunt cei care, de regul, transform o parte din IMM-uri n firme mari i puternice, denumite sugestiv de ctre specialitii nord americani gazelele economiei;exercit, direct i indirect, un rol major n remodelarea mediului economic, imprimndu-i un caracter intreprenorial din ce n ce mai important, n condiiile accelerrii vitezei schimbrilor economice;constituie componenta principal a clasei de mijloc, ce asigur stabilitatea economic i social a oricrei ri;au, n Romnia i n celelalte ri din Europa Central i de Est, o contribuie determinant la crearea economiei de pia prin nfiinarea de IMM-uri i privatizarea firmelor de stat.

Evolutia sectorului IMMSpre deosebire de majoritatea rilor central europene, n Romnia primele IMM-uri private au aprut abia n anul 1990. Ca urmare, ntreg parcursul evoluiei lor a fost i este mai dificil i mai complex, cei 40 de ani de stopare a fenomenului intreprenorial (1950 1990) resimindu-se puternic.Abordnd retrospectiv evoluia fenomenului intreprenorial, considerm c se pot delimita n perioada de dup 1990 mai multe etape de dezvoltare:

1990 1995, de dezvoltare relativ accelerat a IMM-urilor, datorit acordrii dreptului de a le nfiina, existenei a numeroase nie neacoperite de ali ageni economici, acordrii de faciliti fiscale n primii ani de funcionare, a accesului relativ facil, mai ales informal, la numeroase resurse din sectorul de stat. De remarcat c aceast evoluie spectaculoas, mai ales cantitativ, s-a realizat n condiiile n care IMM-urile nu erau n prim planul ateniei executivului, legislativului i a majoritii liderilor politici. Cu toate acestea, spiritul intreprenorial al unei pri importante a populaiei i numeroasele oportuniti economice manifestate pe piaa intern au facilitat crearea unui sector de IMM-uri relativ numeros dac avem n vedere situaia de la nceputul anului 1990 dar cu un potenial economic relativ modest, mai ales dac ne comparm cu rile din ECE, situate n vestul Romniei;

1996 2000, de temporizare a dezvoltrii IMM-urilor. Se constat o scdere a numrului de IMM-uri care se nfiineaz, concomitent cu o sporire a celor ce i nceteaz activitatea. Concomitent i dup opinia noastr i mai important majoritatea IMM-urilor care continu s funcioneze posed un potenial economic diminuat comparativ cu anii precedeni. Cauzele care au contribuit la aceast evoluie nedorit sunt multiple, ele fiind legate de situaia economic general nefavorabil i de neacordarea unui tratament difereniat IMM-urilor, n condiiile renunrii la facilitile acordate n perioada anterioar pentru primii ani de funcionare. Pe fondul acestor evoluii, ca urmare a aciunilor organizaiilor de IMM-uri, i n primul rnd ale Consiliului Naional al ntreprinderilor Mici i Mijlocii Private din Romnia, precum i ale unei pri a specialitilor i publicaiilor economice, se declaneaz procesul abordrii difereniate a IMM-urilor. Fr a intra n detalii, subliniem cteva argumente n acest sens: acceptarea ideii unei legi a IMM-urilor, adoptat dup lungi tergiversri n 1999, nfiinarea Ageniei de IMM-uri i punerea n oper a primelor programe speciale consacrate asistrii IMM-urilor marketing, finanri de dezvoltare, fonduri de garantare etc. Se pare c o parte apreciabil a liderilor politici au neles, n sfrit, c fr dezvoltarea unui sector performant de IMM-uri nu se pot realiza reforma economic i economia de pia n Romnia;

Perioada 2000 - 2007, de relansare a IMM-urilor. Fundalul macroeconomic al evoluiei sectorului de IMM-uri a nregistrat urmtoarele mutaii:

relansarea activitii industriale;creterea rapid a sectorului de servicii;continuarea evoluiei dinamice a comerului i construciilor;amplificarea substanial a volumului investiiilor din surse autohtone i mai ales strine;creterea rapid a importurilor i exporturilor, primele devastndu-le pe cele din urm;proliferarea rapid a aquis-ului comunitar i trecerea la implementarea sa n mod consistent;accentuarea convergenelor dintre economia Romniei i economia UE ca urmare a proceselor de pre-aderare i integrrii efective a Romniei n Uniunea European;modernizarea i diversificarea rapid a sistemului bancar, micorndu-se substanial decalajele fa de sistemul bancar din rile dezvoltate.

n acest context, principalele schimbri n domeniul IMM-urilor sunt:creterea constant a numrului de IMM-uri din Romnia, n medie ntre 20 i 35 mii anual;modificarea structurii sectoriale a IMM-urilor, n sensul creterii ponderii IMM-urilor din servicii, construcii, transporturi, industrie i import export;intensificarea retehnologizrii IMM-urilor ca urmare a importurilor masive de tehnic i tehnologie de vrf;accelerarea nsuirii abordrilor moderne manageriale, de marketing, financiare etc. la nivelul IMM-urilor, n special al firmelor de dimensiune medie i mic;crearea mai multor forme moderne de IMM-uri cu mari perspective de dezvoltare n economia romneasc;apariia formelor specifice economiei electronice (e-commerce, e-banking, e-learning etc.), care se afl ns la o distan apreciabil de cele aplicate n rile dezvoltate din Uniunea European.

Aglomerarile industriale competitive, asa numitele "clustere", sunt o alternativa reala pentru dezvoltarea economica a Romaniei. Aceasta este ideea principala a unui proiect demarat de catre Grupul de Economie Aplicata (GEA), care isi propune popularizarea conceptului de cluster si constientizarea opiniei publice in legatura cu faptul ca in Romania exista potentialul dezvoltarii unor astfel de aglomerari competitive. Clusterele sunt concentrari geografice de companii si institutii interconectate intr-un anumit domeniu. Clusterele presupun formarea unor relatii de colaborare intre companii cu un anumit specific industrial, furnizori specializati, firme care ofera servicii si firme din sectoare inrudite, precum si o serie de institutii asociate (universitati, asociatii profesionale). Astfel de aglomerari economice competitive s-au dezvoltat cu succes in tarile Uniunii Europene, pe baza unor initiative publice sau private.

Reteaua de firme Reteaua de firme sau networkingul const ntr-un ansamblu de firme, independente din punct de vedere juridic, ntre care se dezvolt multiple, complexe si permanente relatii de natur uman, informational, comercial, tehnic, financiar etc., care le permit s realizeze si comercializeze n comun anumite produse si servicii n conditii superioare ale raportului pret/calitate, pe baza valorificrii mai eficiente a cunostintelor si celorlalte resurse de care dispun organizatiile componente. La baza networkingului se afl principiul stakeholderilor* [1], networkingul ncorpornd toti sau o parte apreciabil din stakeholderii specializati sau focalizati pe anumite produse si/sau servicii care-si desfsoar activittile pe aceeasi piat si/sau n aceeasi zon. Caracteristic retelelor economiei bazat pe cunostinte este ncorporarea de firme inovative.

Cursul nr.2

Contextul actualIntegrarea in UE

ntreprinztorii din ara noastr trebuie s priveasc integrarea european drept o provocare i, n acelai timp, drept un proces de intrare n normalitate pentru economia romneasc.

n momentul de fa este evident faptul c o parte din ntreprinderile romneti sunt nc insuficient pregtite pentru a rspunde oportunitilor i provocrilor generate de schimbrile noului mileniu.

IMM-urile sunt coloana vertebral a economiei europene, acestea fiind motivul cel mai ntemeiat pentru a se lua n considerare msurile necesare mpotriva crizei financiare globale i implicaiile asupra sectorului IMM-urilor.

Pe cine a afectat aderarea?

Sectorul cel mai sensibil din punctul de vedere al aderarii este cel al IMM-urilor. Astfel, dupa aderare multe IMM-uri au trebuti sa-si restrnga activitatea sau sa se autodizolve pentru ca nu au putut face fata competitiei venite din partea UE.

O problema a Romniei este aceea ca, la fel ca si statele care au aderat in anul 2004, a avut si are o putere redusa de absorbtie a fondurilor europene. Astfel de tari nu au reusit sa atraga mai mult de 10-15% din fondurile postaderare.

IMM-uri

Dupa integrarea in UE in jur de 40% dintre IMM-uri au dat faliment, indiferent de nivelul de pregatire pe care l-au atins in perioada de preaderare.

Acest lucru se explica prin faptul ca managerii trebuie sa-si schimbe radical abordarea, standardizarea insemnand nu numai crearea standardelor ci si aplicarea lor.

O provocare pentru IMM a fost si ramane cresterea productivitatii in conditiile in care productivitatea medie a unui IMM este de 19 ori mai mica dect media europeana. De altfel, s a anticipat ca IMM-urile vor resimti efectele aderarii la 1 an de la integrarea in UE.

Analiza comparativa a IMM-urilor din Romania, a celor 10 state recent admise in UE si a celor din UELa nivelul Uniunii au fost inregistrate peste 23 milioane de IMM-uri, care reprezinta 99 % din totalul intreprinderilor europene. Acestea reprezinta o permanenta :

sursa de locuri de munca, aproximativ 74 de milioane,de inovatie si crestere economica.

Analizand comparativ ponderea IMM-urilor romanesti n raport cu IMM-urile din statele recent admise in UE si IMM-urile din Europa , rezulta urmatoarele particularitati ale IMM-urilor din Romania:

majoritatea IMM-urilor din Romania sunt implicate in activitatea de comert, procentul corespunzator la nivel European fiind de 2 ori mai scazut;ramura turism este foarte slab reprezentata, respectiv numai 0,8% comparativ cu 5%, respectiv 6%, adica de cca. 8 ori mai slab reprezentata;procentul IMM din sectorul constructii este de 3 ori mai sczut decat media europeana inregistrata in statele recent admise in UE si n Europa;procentul IMM in ramura industrie este 14,4%, comparabil cu cel nregistrat in Europa (10%) si n statele recent admise in UE (12%).

Valoarea medie a productivitatii muncii inregistrata in intreprinderile mici si mijlocii din Romania este de peste 19 ori mai scazuta decat cea inregistrata la nivelul Uniunii Europene.

Din punct de vedere al ponderii fortei de munca angajate in sectorul IMM in totalul fortei de munca angajate in economie, situatia se prezinta dupa cum urmeaza:

UE - 66%State recent admise in UE - 72%,Romania - 50,5%.

Media numarului de angajati din intreprinderile mici si mijlocii se prezinta astfel:

UE - 5,State recent admise in UE - 6,Romania - 4,8

Se poate observa ca in Romania intreprinderile mici sau mijlocii au in medie, mai putin de 5 angajati, situandu-se sub media europeana.

Contextul actual

Criza economica mondiala

Bancheri, oameni de afaceri i analiti financiari cred c efectele derapajelor actuale vor fi resimite de pia mult vreme de acum nainte, iar prelungirea crizei internaionale ar putea aduga sare pe ran.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a atras atentia asupra faptului ca gravitatea crizei economice actuale ameninta aproape 20 de ani de reforme economice in tarile Europei de Est.

"Problemele regiunii sunt strans legate de cele din restul Europei, iar solutia consta intr-o reactie coordonata a autoritatilor publice si a institutiilor financiare internationale",

Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33?Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua:

da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare, in special actiuni si imobiliare active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondialas-a reduscu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit.

nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de cesituatiilenu se compara daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada1929-33, o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a a dus la pierderi de mii de miliarde.

Actualele probleme economice mondiale pot aduce avantaje semnificative Uniunii EuropeneEconomia Statelor Unite va fi mult mai afectata decat cea europeana, UE avand astfel sansa de a recupera o parte din decalajul fata de americani. 2. Economia Marii Britanii a fost puternic afectata de criza, mult mai mult decat a statelor de pe continent; de asemenea, lira sterlina s-a prabusit. Aceasta situatie ar putea avantaja partizanii adoptarii euro si integrarii mai profunde in UE din Regatul Unit.

3. Islanda a dat practic faliment in urma crizei, fiind fortata sa solicite un sprijin masiv din partea Uniunii Europene. Astfel, cei care doresc aderarea tarii la UE au motive serioase sa solicite un referendum pe aceasta tema si au sanse mari sa-l castige.

5. Danemarca si Suedia isi pun serios problema adoptarii monedei unice, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic in comparatie cu euro datorita stabilitatii mult mai mari a celui din urma, folosit in prezent de peste 300 milioane de europeni. 6. In cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European se discuta tot mai des necesitatea eliminarii paradisurilor fiscale, cum ar fi statele mici care paraziteaza Uniunea (Lichenstein, San Marino, Andorra, Monaco si chiar Elvetia), in sensul de a le impune reguli financiare mult mai stricte daca vor sa aiba in continuare un statut privilegiat de asociere cu UE. De asemenea, unele state (Cipru, Malta, Luxemburg) vor fi nevoite sa-si adapteze legislatia fiscala la normele comune pentru a nu provoca o concurenta excesiva intre statele europene bazata doar pe nivelul cel mai scazut al taxelor. 7. Tarile din Europa de Est care au aderat la UE in 2004 si 2007 vor grabi adoptarea euro, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic fata de moneda unica europeana in ultimele luni. In cazul lor nu se pune problema respingerii de catre populatie a monedei euro ci indeplinirea criteriilor economice pentru adoptarea acesteia.

8. Statele mari din Uniune (Germania, Franta si chiar Marea Britanie) incep sa promoveze ideea unei armate europene puternice, mult mai consistenta decat cele cateva batalioane de mentinere a pacii existente in prezent. In contextul ascensiunii unor mari state sau blocuri multinationale (Rusia, China, India, Brazilia, Japonia), UE trebuie sa aiba un cuvant de spus pe scena internationala in viitoarea lume multipolara care se prefigureaza, iar o armata proprie puternica este indispensabila pentru acest scop.

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) par cele mai lovite de criza economica. Sute de mii de someri, mii de firme intrate in faliment si productii reduse chiar si la jumatate. In acest context, din totalul falimentelor inregistrate in randul IMM-urilor, peste 90% sunt cauzate de sechestrele impuse de stat prin administratiile financiare si doar 10% sunt initiate de catre firme.

Ovidiu Nicolescu, precizeaza ca tot ansamblul de elemente reprezentate de efectele acestei crize creaza un climat cu un impact psihologic negativ asupra IMM-urilor, astfel ca pana si acele organizatii care functionau eficient, au intrat in expectativa in ceea ce priveste toate laturile activitatii lor: productie, angajari, investitii, etc.

Sfaturi pentru IMM-uri

Restrangerea cheltuielilor de administrare si totodata micsorarea costurilor de functionare, reprezinta masuri prioritare si rapide pe care antreprenorii le pot aplica in programele de revizuire a cheltuielilor.

Atentie asupra obiectivului de investitie pe care il aleg firmele in aceasta perioada si recomandarea de a investii numai acolo unde considera ca produsul are succes pe piata.

Sa caute solutii pentru a se mentine pe piata, prin aplicarea unui nou plan de marketing si sa se indrepte catre noi clienti, fie in tara, fie in strainatate.

In plus, sa incerce pe cat posibil sa nu se indatoreze !

Primele IMM-uri care au avut de suferit au fost cele care:

nu si-au facut un plan de afaceri, nu sunt suficient capitalizate si care depind, prin contracte, de marile intreprinderi.

Daca statul nu ia unele masuri in ceea ce priveste finantarea, vor incepe sa aiba probleme si IMM-urile care au intrat in criza cu ceva bani. In Romania, nu cred ca exista IMM-uri suficient capitalizate, incat sa reziste pe toata perioada crizei.

In aceasta perioada, dezvoltarea sectorului IMM va depinde foarte mult de modul in care intreprinzatorii isi vor gandi proiectul pe termen lung.

In opinia specialistilor, pe langa faptul ca vor disparea dintre IMM-urile existente, cel mai mare pericol va fi sa nu mai apara altele noi !!!!!!Aici cred ca este mai importanta ca oricand expertiza consultantilor. In prezent, doar 10 % dintre IMM-uri apeleaza la consultanti, dar consider ca folosirea lor ar trebui sa devina o obisnuinta. Cred ca nisele pe care se vor dezvolta noi afaceri in perioada crizei ar putea fi recuperarea de credite, prestarile de servicii sau consultanta

Criza economica incetineste dezvoltarea IMM?

Criza financiara globala se manifesta in Romania prin reducerea ritmului de dezvoltare al IMM-urilor si cresterea numarului de falimente, potrivit unei cercetari facute de Uniunea Nationala a Patronatului Roman in randul membrilor sai.

Primele efecte ale crizei economice s-au manifestat in Romania printr-o reevaluare a proiectelor de investitii ale companiilor. Majoritatea IMM-urilor estimeaza ca in perioada urmatoare vor stopa investitiile majore in proiecte de dezvoltare pentru a evita riscurile produse de conditiile nefavorabile de creditare si a volatilitatii monedei nationale.

Peste 80% dintre IMM-uri considera ca instabilitatea financiara isi va face simtite efectele si in anul 2014 cand multe companii mici si mijlocii vor avea probleme de supravietuire. Cele mai expuse riscului sunt start-up-urile care, avand un rulaj foarte mic, nu detin resursele necesare pentru a trece printr-o perioada de recesiune. In lipsa unui plan economic radical, Romania nu va reusi sa indeplineasca predictiile de dezvoltare economica si va mari decalajul economic fata de tarile din Uniunea Europeana.

INDICELE EVOLUTIEI IMM-URILOREvoluia numrului de societi comerciale nmatriculate la Registrul Comerului - Numrul de nmatriculr i a crescut cu 0,37% fa de primul semestru al anului 2012;Evoluia numrului de societi comerciale radiate - Numrul de radieri a crescut cu 23,71% fa de primul semestru al anului 2012;Evoluia numrului de IMM-uri care au obinut profit - Numrul de IMM-uri cu profit a sczut cu 2,3% fa de primul semestru al anului 2012;Evoluia numrului de IMM-uri care au nregistrat pierderi - Numrul de IMM-uri cu pierderi a crescut cu 2,7% fa de primul semestru al anului 2012;Evoluia cifrei de afaceri medii pe un IMM - A sczut n medie cu 6,40% fa de primul semestru al anului 2012;Evoluia numrului mediu de salariai din IMM-uri - A crescut n medie cu 1,51% fa de primul semestru al anului 2012 ;Evoluia investiiilor realizate de IMM-uri - Au sczut n medie cu 3,57% fa de primul semestru al anului 2012.

APRECIEREA NTREPRINZTORILOR CU PRIVIRE LA SITUATIAFIRMEI PROPRII N SEMESTRUL CURENT COMPARATIV CU SEMESTRUL ANTERIOR

Aprecierea ntreprinztorilorProcent (%)Mai bun28%La fel23%Mai slab49%

Evoluia indicelui aprecierii ntreprinztorilor

n Romnia, doar 10,13% din IMM-uri au apelat la serviciile unui consultant extern n anul 2012, aceasta n conditiile n care este cunoscut faptul c exist o corelatie pozitiv ntre nivelul rezultatelor obtinute de o ntreprindere si propensiunea acesteia de a apela la consultant.

Principalele surse de finantare a investitilor n cercetare-dezvoltare si inovare din cadrul IMM-urilor sunt n proportie covrsitoare provenite din surse proprii (89,24%). Astfel, potentialul inovativ al IMM-urilor din Romnia nu este valorificat n mod adecvat din cauza subdezvoltrii sistemului financiar n ceea ce priveste instrumentele alternative de finantare.

Propunerile CNIPMMR:

SPRIJINIREA INTERNATIONALIZRII IMM-URILOR Stimularea constituirii de poli de competitivitate, clustere, retele de firme etc. focalizate pe export, prin acordarea de training si consultant subventionate pentru firmele care export.

Facilitarea de contacte directe ale ntreprinztorilor si organizatiilor de IMM-uri cu parteneri economici si organizatii de IMM-uri din UE si alte tri.

Sprijinirea serviciilor de consultant n afaceri n domeniile transferului tehnologic, previziunii si inovatiei orientate ctre client.

La ntrebarea care sunt obstacolele n calea succesului, orice ntreprinzator va mentiona birocratia: formalitatile administrative ocupa prea mult timp pretios, care altfel ar putea fi folosit pentru dezvoltarea afacerii.

UE si-a luat angajamentul de a reduce povara administrativa a companiilor cu 25% pna n 2014.

MEDIUL DE AFACERI

Aprecieri ale ntreprinztorului cu privire la evoluia de ansamblu a mediului economic din Romnia

Fig. Evaluarea situaiei de ansamblu a mediului economic actual de ctre ntreprinztori

Situaia de ansamblu a mediului economic dinRomnia n perioada actual a fost apreciat ca fiind stnjenitoare dezvoltrii n 69,61% din firme, neutr n 22.66% IMM-uri i favorabil afacerilor n 7,73% dintre ntreprinztori. Dac comparm aceste considerente cu cele din anul precedent (n 2010 mediul era apreciat ca fiind favorabil n 3,91% dintre companii i defavorabil n 78,13% din firme), se constat o uoar mbuntire a percepiilor ntreprinztorilor/ managerilor din IMM-uri cu privire la mediul n care i desfoar activitatea.

Numerosi ntreprinzatori se confrunta cu dificultati la prima initiativa n afaceri, dar la urmatoarele nregistreaza succese deosebite. Totusi, aproape jumatate dintre europeni sunt reticeni sa faca afaceri cu cineva care a avut dificultai n trecut, iar legile privind falimentul fac dificila reluarea activitaii.

Dintre companiile care se nchid, 15% o fac n urma falimentului, acesta afectnd anual 700 000 de IMM-uri si 2,8 de milioane de locuri de munca. n 2009, majoritatea arilor europene au constatat o crestere puternica a numarului de companii n insolventa, ca urmare a crizei financiare mondiale si a scaderii economice.

Pe lnga stigmatul social cauzat de esec, oamenii de afaceri care vor o a doua sansa pot fi blocai ntre 4 luni si 9 ani n procedurile de faliment, n funcie de statul membru n care si au sediul. Desi studiile arata ca oamenii de afaceri care s-au confruntat cu esecul nvata din greseli, societatea subestimeaza adesea potenialul de afaceri al celor care sunt la a doua ncercare. SBA invita guvernele nationale sa permita ntreprinzatorilor corecti sa fi nalizeze toate procedurile juridice pentru lichidarea companiei n decurs de un an, iar Comisia Europeana faciliteaza schimburile de bune practici dintre statele membre. n majoritatea arilor europene, programele de sprijin ale UE acorda sanse egale celor care o iau de la capat si celor care sunt la prima nfiintare de companie. Belgia, Finlanda,Irlanda, Spania si Regatul Unit au luat masuri pentru a reduce timpul necesar fi nalizarii procedurilor privind falimentul, desi statele membre mai au nca multe de facut.

Dupa criza financiara din 2008, bancile au devenit mai reticente sa mprumute bani, sporind astfel problemele cu care se confruntau deja companiile. Asigurarea accesului IMM-urilor la tipuri adecvate de finantare este o provocare.

Comisia Europeana a nfiintat Forumul privind finantarea IMM-urilor, care reuneste periodic organizatiile reprezentante ale IMMurilor, ale bancilor si ale altor institutii financiare pentru a reflecta asupra modalitatilor optime de rezolvare a dificultatlor curente, dar si a aspectelor structurale pe termen lung cu privire la finantarea acordata IMM-urilor.

Majoritatea companiilor din Europa se bazeaza pe creditele bancare atunci cnd au nevoie de fi nanare din exterior. Totusi, obinerea unui mprumut poate fi dificila pentru IMM-uri n special daca nu pot oferi garantiile cerute, daca nu au suficienta vechime sau un istoric de creditare adecvat. UE sprijina intermediarii financiari din statele membre, cum ar fi bancile, companiile de leasing, fondurile de garantare, institutiile de garantare reciproca, bancile promotionale sau orice alte instituii financiare care ofera finantare IMM-urilor, asigurnd garantii pentru credite. Se reduc astfel riscurile, iar aceste institutii vor putea acorda mai multe credite IMM-urilor. Facilitatea de garantare pentru ntreprinderi mici din cadrul Programului-cadru pentru competitivitate si inovare (PCI) este administrata n numele Comisiei de catre Fondul European de Investiii (FEI).

Cresterea ofertei de microcredite (adica mprumuturi de pna la 25 000 ) ncurajeaza nfi intarea de firme noi, stimuleaza cresterea economica si deschide usi pentru cei care altfel nu ar beneficia de asemenea oportunitati.

ntreprinzatorilor le este adesea dificil sa mprumute sume mici, deoarece numeroase banci privesc microcreditele ca pe o activitate cu grad de risc ridicat si profit redus, iar costurile de gestionare sunt mari n raport cu suma mprumutata. Numeroase state membre ale UE au institutii de microfinantare specializate pentru a depasi aceste probleme, iar UE ntreprinde actiuni pentru a ajuta statele membre si regiunile sa si mbunatateasca oferta de microcredite pentru ntreprinzatori, asigurnd totodata schimburi de bune practici.Microcredite

Acces sporit la finantarea pentru cercetare

Comisia continua sa promoveze accesul IMM-urilor la cel de-al saptelea Program-cadru de cercetare si dezvoltare Tehnica (FP7).

Pentru a asigura alocarea a 15% din bugetul Programului pentru cooperare din FP7 (reprezentnd 5 miliarde de euro) pentru IMM-uri, Comisia a lansat apeluri adresate IMM-urilor cu bugete protejate mpotriva riscurilor sI ofera sprijin sporit utilizatorilor, cu un grad de informare marit si mai multe activitati de sensibilizare.

Politica de coeziune asigura cel mai amplu sprijin pentru IMM-uri.

n perioada 2007-2013, s-au alocat 55 de miliarde de euro pentru sprijinirea afacerilor. Aproape 50% din aceasta suma, adica aproximativ 27 de miliarde de euro, vizeaza direct IMM-urile. Restul sumei este planificat pentru sprijinirea investiiilor productive independente de marimea propriu-zisa a companiilor, IMM-urile fiind si ele beneciari intr-o proportie considerabila. Fondul Social European (FSE) recunoaste si el rolul deosebit al IMM-urilor n crearea de locuri de munca si, avnd planificate investiii n valoare de nca 14 miliarde de euro, se concentreaza asupra sprijinirii directe a companiilor, n special a IMM-urilor, pentru ca acestea sa se poata adapta la condiiile de piata aflate n schimbare.Sporirea coeziunii europene

Un studiul Eurobarometru din 2010 arata ca numai 45% dintre europeni ar prefera sa lucreze pe cont propriu n loc sa fi e angajai; dintre americani, 55% ar prefera acest lucru, iar dintre chinezi, 75%.

Sprijinind retelele (cum ar fi cea a femeilor treprinzator), impulsionnd educatia antreprenoriala si facilitnd mobilitatea si schimbul de bune practici, Europa demonstreaza cu cta seriozitate priveste provocarea promovarii antreprenoriatului.

Antreprenoriatul este o competenta cheie pentru viata, care ajuta oamenii sa gndeasca n mod creativ, sa evalueze riscurile si sa si le asume, precum si sa inoveze: antreprenoriatul este abilitatea de a transpune ideile n actiune. Acum, cnd sistemele de educatie se orienteaza spre nvatarea bazata pe competene, abilitatile antreprenoriale se bucura de tot mai multa apreciere din partea statelor membre. n cteva dintre state, antreprenoriatul este acum integrat n programa nvatamntului secundar,aproximativ o treime dintre ele conturnd o strategie nationala sau un plan de actiune ce vizeaza educatia antreprenoriala. n unele state membre este nevoie nsa de mai multa actiune n acest sens.Educatia antreprenoriala

Depasind nivelul nvatamntului secundar, competena antreprenoriala este inclusa acum n programa vocationala a celor mai multe ari UE, desi se pastreaza n continuare discrepante semnificative. n nvatamntul superior, cursurile de antreprenoriat sunt n continuare disponibile numai celor care urmeaza studii de afaceri sau stiinte economice. n Asturias (Spania), elevii de liceu administreaza mini-companii de import-export ca parte a programei regionale. Din studii reiese ca aproximativ 16% din elevii care participa la aceste mini-companii din cadrul scolii si vor nfiina mai trziu propria companie. La Institutul de Tehnologie din Dublin (Irlanda), n loc de un examen de antreprenoriat, studentii trebuie sa organizeze un eveniment caritabil. La Universitatea din Strathclyde (Regatul Unit), catedra de muzica aplicata ofera cursuri de antreprenoriat, recunoscnd ca munca pe cont propriu poate sa faca parte din carierele absolvenilor de muzica.

Valori carea pie.ei internea UEPiaa europeana interna cuprinde 500de milioane de consumatori. Problemaeste nsa ca prea multe IMM-uri nuprivesc dincolo de graniele naionale.UE depune eforturi importante pentrua fi naliza piaa unica, n ncercarea de adebloca uriasul potenial al Europei.Actul privind piaa unica, prezentat deComisia Europeana n octombrie 2010, ade nit un pachet cuprinzator de masurimenite a nlatura barierele din calea desfaurarii afacerilor n ntreaga UE. Acesta vacontribui la armonizarea reglementarilornaionale, la eliminarea duplicarii procedurilori la umplerea golurilor de informaiiprivind oportunitaile de afaceri.Actul include masuri speci ce care vor ajutaIMM-urile sa realizeze inovaii, sa creezenoi modele de afaceri, sa aiba acces maiuor la nanari, sa vnda bunuri i serviciipeste granie i sa i desfaoare activitateantr-un mediu mai puin birocratic.

n.elegerea standardelorO problema majora a ntreprinderilormici este faptul ca respectareastandardelor europene se poatedovedi prea complicata. IMM-uriletrebuie sa fi e mai bine informate nprivina standardelor si a posibiluluiimpact al acestora asupra activitaii lor.Pentru a depasi aceasta problema, detaliilestandardelor sunt publicate acum pe unsite dedicat, unde se explica in. uena standardelorasupra anumitor sectoare; de asemenea,sunt n curs de n inare un biroude asistena pentru IMM-uri i un portaldedicat standardelor. Comisia Europeana ainvestit, de asemenea, n iniiative conceputepentru a promova participarea IMM-urilor laprocesul de standardizare si a sprijini fi rmelemici n apararea intereselor proprii.

Cstigarea contractelorpubliceUE este hotarta sa asigure IMMurilorsansa la o cota corecta dinachiziiile publice de pe teritoriulUE si posibilitatea de a-si explorantregul potenial. Din cele mai recentecercetari reiese ca IMM-urilor le revin34% din contractele de achiziiipublice publicate n ntreaga UE, ntimp ce contribuia lor de ansamblu laeconomie este de 52%.Comisia a produs un Cod de bune practicipentru statele membre i autoritailecontractante, cu exemple privind moduln care se poate spori accesul IMM-urilorla contractele publice. Enterprise EuropeNetwork depune i ea eforturi pentru instruireacompaniilor i facilitarea dialoguluidintre autoritaile publice i IMM-uri.

Inova.ia: cheia succesuluiIndiferent daca dorii o cota mai maredin pieele locale, daca dorii sa vaextindei n UE sau daca intenionaisa va ncercai sansele pe pieeleemergente, pentru a reusi, avei adeseanevoie de un produs inovator. Inovaianu nseamna nsa neaparat produsede nalta tehnologie. Inovaia poate,la fel de bine, sa genereze noi modelede afaceri, proiecte noi, metode noide popularizare a marcii sau serviciioriginale.

Accesarea unor piee noi poate fi ooperaie intimidanta. Identifi careapartenerilor de afaceri internaionali,obinerea fi nanarii europene siachiziionarea de noi tehnologii pot fidecisive. Iata ce si propune EnterpriseEurope Network.Enterprise Europe Network reuneste 589 deorganizaii de sprijinire a afacerilor din 47 deari, printre care se regasesc toate cele 27 destate membre ale UE. n ultimii doi ani, cei 3000 de angajai ai reelei au ajutat peste 2milioane de IMM-uri sa i realizeze ambi-ia de internaionalizare de exemplu, prinorganizarea de evenimente pentru identifi careade parteneri si prin ndeplinirea rolului depunct de consiliere unic n domenii diverse,precum proprietatea intelectuala sau legislaiasi standardele UE. De curnd, Reeaua a deschis15 puncte de contact n China si Coreeade Sud, facilitnd accesul IMM-urilor europenepe aceste piee atractive.

Desi accesarea pieei interne a Europei reprezintaprioritatea celor mai multe IMM-uri, sepot obine benefi cii nsemnate si privind maideparte, n dorina de a accesa piee cu un ritmde crestere mai rapid.Din cercetari reiese ca doar unul din opt IMM-uria colaborat cu parteneri internaionali din afaraUE n ultimii trei ani. Totusi, cei care au efectuattranzacii n afara Europei au cunoscut o cresteremai accentuata n ceea ce priveste locurile demunca si cifra de afaceri.UE investeste n sprijinirea companiilor caredoresc sa se extinda la nivel global. Birourile desprijin cum ar fi Centrul european de afacerisi tehnologie din India pot ajuta IMM-urilesa neleaga pieele emergente. Sunt n curs

de nfi inare si centre de afaceri ale UE pentruChina si Thailanda. Consilierea eseniala cuprivire la legislaia si cultura locala poate constituidiferena dintre succes si esec, n specialpentru fi rmele mai mici. Biroul de asistena IPR(pentru drepturile de proprietate intelectuala)din China ofera si el consultana de specialitateprivind proprietatea intelectuala din sau legatade China.De asemenea, n 30 de piee de export cheie aufost nfi inate echipe de accesare a pieei, n timpce delegaiile UE, statele membre si organizaiilede afaceri din UE si mpartasesc experiena siknow-how-ul ntr-un efort de a depasi barierelecomerciale. UE si intensifi ca, de asemenea,eforturile de reducere a barierelor netarifare, folosindu-si politica de comer pentru continuareadeschiderii sectoarelor care sunt nca ntr-o maremasura inaccesibile IMM-urilor, cum ar fi piaaserviciilor sau cea a achiziiilor publice.

Estimarea evoluiei n anii 2011 si 2012 a mediului economic de ctre ntreprinztori

20112012

Chart1

13.16Business favorableBusiness favorableBusiness favorable

36.93NeutralNeutralNeutral

49.91Embarrassing business developmentEmbarrassing business developmentEmbarrassing business development

East

West

North

Sheet1

Business favorableNeutralEmbarrassing business development

East13.1636.9349.91

West

North

Oportuniti de afaceri

Analiza principalelor oportuniti n afaceri ale IMM-urilor pentru anul 2013 reliefeaz urmtoarele aspecte:Cel mai frecvent a fost indicat creterea vnzrilor pe piaa intern ( n 74,08% dintre firme), relevnd c, n ciuda situaiei economice dificile din Romnia, ntreprinztorii mizeaz n continuare pe puterea de cumprare a populaiei i a agenilor economici interni.

Celelalte oportuniti importante evideniate n cadrul IMM-urilor sunt :asimilarea de noi produse (semnalat n 48,27% dintre ntreprinderi), penetrarea de noi piee (47, 58%), realizarea unui parteneriat de afaceri (28,54%), utilizarea de noi tehnologii (28,03%), obinerea unui grant (15,12%), i sporirea exporturilor (7,28%).

De remarcat c n 1,53% din IMM-uri se identific pentru anul n curs i alte surse ale oportunitilor economice, dintre care exemplificm: deschiderea de noi puncte de lucru, transparena licitaiilor publice, oferirea spre nchiriere a spaiilor, renegocierea/lichidarea unor activiti, atragerea de noi clieni, relansarea creditrii, schimbarea locaiei/spaiului comercial n care se desfoar activitile, atragerea de investiii pentru modernizare etc.

Dac avem n vedere intensitatea de manifestare a acestor oportuniti de afaceri ( pe o sacra de la 1 la 3):

pe primul loc se afl sporirea vnzrilor pe piaa intern cu o medie de 2,31; urmeaz amplificarea exporturilor 1,82; folosirea unei noi tehnologii si penetrarea pe noi piee 1,42; obinerea unui grant 1,41; alte oportuniti antreprenoriale 1,35;asimilarea de noi produse 1,30 ;realizarea unui parteneriat de afaceri 1,27.

Lund n considerare oportunitilor economice n funcie de grupele de vrst din care fac parte IMM-urile, evideniem urmtoarele:

creterea vnzrilor de pe piaa intern i penetrarea pe noi piee, sunt consemnate mai frecvent n rndul IMM-urilor nfiinate n ultimii 5 ani;

sporirea exporturilor, asimilarea de noi produse, realizarea unui parteneriat de afaceri i obinerea unui grant reprezint oportuniti indicate mai frecvent n firmele care au ntre 10i 15 ani vechime;

utilizarea de noi tehnologii este indicat n proporii mai mari de ntreprinderile cu vrsta cuprins ntre 5 i 10 ani.

Repartiia IMM-urilor pe regiuni de dezvoltaren firmele din regiunea de Centru au fost semnalate mai des creterea vnzrilor pe piaa intern(86,29%) i mai rar obinerea unui grant (6,60%);Intreprinderile din regiune Nord Est dein cele mai mari proporii de IMM-uri care consemneaz sporirea exporturilor (11,63%) i obinerea de granturi (30,81%); implicarea ntr-un parteneriat economic este indicat ca oportunitate de afaceri mai rar- 13,11%; ; folosirea de noi tehnologii este mai puin frecvent n cadrul unitilor economice din regiunea Nord Vest (18,03%).regiunea Sud Vest este mai slab reprezentat de companii care au indicat creterea vnzrilor pe piaa intern (44,44%), intrarea pe noi piee (34,57%) i asimilarea de noi produse (33,74%); implicarea ntr-un parteneriat economic este indicat ca oportunitate de afaceri mai frecvent 39,69; folosirea de noi tehnologii este folosit mai des 34,08%.

ncadrarea IMM-urilor n funcie de mrime, relev n principal c: proporional cu sporirea dimensiunii IMM-urilor, se nregistreaz creterea ponderii ntreprinderilor n care se indic drept oportuniti de afaceri sporirea exporturilor i utilizarea de noi tehnologii.

Aceast situaie se explic prin faptul c mrimea dimensiunii firmei este nsoit de regul i de creterea forei sale economice, care amplific potenialul de desfacere a produselor/serviciilor pe piee internaionale i capacitatea de retehnologizare. Creterea vnzrilor pe piaa intern, realizarea unui parteneriat de afaceri i asimilarea de noi produse sunt ntlnite ntr-o frecven invers proporional cu mrimea IMM-urilor. Penetrarea pe noi piee este vizat mai des n cadrul microntreprinderilor (49,05%), iar obinerea unor fonduri nerambursabile este semnalat mai frecvent n rndul companiilor mici (18,75%).

Dificulti n activitatea IMM-urilor

ntreprinztorii/managerii investigai au indicat c n perioada actual se confrunt cu urmtoarele dificulti:

scderea cererii interne (semnalat n 66,77% din IMM-uri),fiscalitatea excesiv (48,44%), inflaia (44,40%),birocraia ( 41,39%), corupia (36,10%), controalele excesive (31,15%), costurile ridicate ale creditelor (27,80%), ntrzierile la ncasarea contravalorii facturilor ridicate ale creditelor (27,52%),accesul dificil la credite (25,52%), angajarea, pregtirea i meninerea personalului (22,91%), instabilitatea relativ a monedei naionale (21,15%),creterea nivelului cheltuielilor salariale (19,56%), calitatea slab a infrastructurii (15,86%), concurena produselor din import (14,38%), neplata facturilor de ctre instituiile statului (13,47%), scderea cererii la export (5,06%), obinerea consultanei i trainingului necesare firmei (4,09%), cunoaterea i adoptarea acquis-ului comunitar (1,82%).

n 0,97% dintre firmele mici i mijlocii au fost identificate i alte dificulti, cum ar fi:

concurena neloial, costul foarte ridicat al chiriilor spaiilor comerciale,criza economic, preurile mari ale materiilor prime, scderea nivelului de trai al populaiei care se reflect n numrul din ce n ce mai redus de clieni, nedreptirea firmelor mici n raport cu organizaiile mari de ctre organele fiscale, slaba pregtire a funcionarilor statului etc.

Intensitatea manifestrii acestor dificulti n ceea ce privete intensitatea manifestrii acestor dificulti, se constat c, pe o scar de la 1 la 5:

pe primul loc se situeaz scderea cererii interne cu o medie de 4.29,urmat de concurena produselor din import (3,64), inflaia (3,45), costurile mari ale creditelor (3,43), neplata facturilor de ctre instituiile statului (3,39), reducerea cererii la export (3,27), ntrzierile la ncasarea facturilor de la ntreprinderile private (3,16),corupia (2,86), accesul dificil la credite (2,82), obinerea consultanei i trainingului necesare firmei (2,76),cunoaterea i adaptarea acquis-ului comunitar (2,72), controalele excesive (2,68), calitatea sczut a infrastructurii (2,67), fiscalitatea excesiv (2,66), birocraia (2,63), creterea nivelului cheltuielilor salariale (2,61), instabilitatea relativ a monedei naionale (2,58).

Intensitatea manifestrii dificultilor cu care se confrunt IMM-urile

Examinarea celor mai frecvente dificulti n funcie de vrsta IMM-urile relev n principal urmtoarele:

procentele firmelor care se confrunt cu problemele corupiei, neplii facturilor de ctre instituiile statului, obinerii consultanei i trainingului necesar firmei i calitii slabe a infrastructurii sunt mai ridicate la ntreprinderile care au sub 5 ani vechime;diminuarea cererii la export, inflaia, birocraia, controalele i fiscalitatea excesive, angajarea, pregtirea i meninerea personalului, cunoaterea i adoptarea aquis-ului comunitar sunt desemnate ca dificulti n proporii mai mari la IMM-uri cu vrst cuprins ntre 10-15 ani;ponderile IMM-urilor care semnaleaz problemele accesrii creditelor i instabilitatea monedei naionale sunt mai crescute la ntreprinderile de vrst de 5-10 ani;diminuarea cererii interne, concurena produselor din import, costurile ridicate ale creditelor, ntrzierile la ncasarea facturilor de la firmele private i creterea nivelului cheltuielilor salariale sunt indicate mai frecvent ca dificulti n rndul companiilor de peste 15 ani vechime.

Intensitatea manifestrii dificultilor cu care se confrunt IMM-urilen funcie de apartenena regional a IMM-urilor, se constat anumite diferenieri interesante:

proporiile IMM-urilor pentru care diminuarea cererii interne constituie o problem major sunt indicate in regiune Nord Vest i mai sczute n Vest (53,95%);Fiscalitatea excesiv este semnalat ca unu dintre principalele dificulti la 56,58% dintre ntreprinderile din Vest i la 42,80% din IMM-urile regiunii Sud Vest;n Bucureti Ilfov ntlnim cele mai multe organizaii care reclam nivelul ridicat al corupiei (47,11%), amploarea birocraiei (50,83%), controalele excesive (40,08%) i dificultile ntmpinate n obinerea consultanei i trainingului necesar firmei (6,61%);ntrzierile la n casarea facturilor de la companiile private sunt resimite cel mai frecvent n organizaiile din Vest (36,84%) i mai rar n firmele din regiune Nord Vest (10,38%);Ponderea IMM-urilor afectate de costurile ridicate ale creditelor este mai ridicat n regiune Vest (36,84%) i mai sczut n Nord Vest (15,85%);Cele mai numeroase uniti economice care se confrunt cu problema inflaiei sunt n regiune Nord Vest (71,04%), iar cele mai puine n regiune Sud Vest (29,22%);Creterea nivelului cheltuielilor salariale este mai des indicat n firmele din Centru (28,93%), i mai rar ntlnit n rndul companiilor din regiunea de Sud Vest (15,64%).

Analiza dificultilor n funcie de mrimea firmelor evideniaz urmtoarele:

concurena produselor din import, scderea cererii la export, costurile mari ale creditelor, neplata facturilor de ctre instituiile statului, ntrzierile la ncasarea facturilor de la firme private, angajarea, pregtirea i meninerea personalului, cunoaterea/adoptarea acqui-ului comunitar sunt percepute ca dificulti n desfurarea activitilor ntr-o frecven care crete odat cu mrimea ntreprinderilor;

scderea cererii interne, inflaia, accesul dificil la credite, corupia, birocraia i controalele excesive sunt semnalate ca dificulti ntr-o frecven invers proporional cu dimensiunea ntreprinztorilor, ntruct, de regul, odat cu creterea mrimii firmelor se amplific i fora economic a acestora i ca atare, se reduce gradul n care resimt influena negativ exercitat de aceti factori exogeni;

fiscalitate excesiv, creterea cheltuielilor salariale i calitatea slab a infrastructurii afecteaz ntr-o msur mai mare firmele de dimensiune mic.

Lund n considerare dificultile ntmpinate de IMM-uri n funcie de forma lor de organizare, remarcnd urmtoarele:

reducerea cererii la export, costurile ridicate ale creditelor, corupia, amploarea fiscalitii, neplata facturilor de ctre instituiile statului, ntrzierile la ncasare facturilor de la firme private, angajarea, pregtirea i meninerea personalului, cunoaterea/adoptarea acquis-ului comunitar i calitatea sczut a infrastructurii sunt indicate mai des n cadrul SA-urilor;

procentajele ntreprinderilor pentru care reducerea cererii interne , inflaia, controalele excesive i sporirea nivelului cheltuielilor salariale constituie probleme majore, sunt mai ridicate n rndul SRL-urilor;

concurena produselor din import, accesul dificil la credite, birocraia i obinerea consultanei/trainingului necesar firmei i instabilitatea relativ a monedei naionale sunt semnalate cel mai frecvent n rndul firmelor cu alt form de organizare juridic.

Gruparea celor mai frecvente dificulti n funcie de ramurile economice n care activeaz IMM-urile reliefeaz urmtoarele:

diminuarea cererii interne este indicat cel mai adesea n rndul IMM-urilor din comer (72,09%) i cel mai rar n firmele din domeniul serviciilor (63,70%);agenii economici care activeaz n domeniul turismului dein o proporie mai mare de ntreprinderi afectate de inflaie (51,82%), corupie (42,73%), dificultile n accesarea creditelor (29,09%), obinerea consultanei i trainingului necesar firmei (4,55%), cunoaterea i adoptarea acquis-ului comunitar (5,45%) i creterea nivelului cheltuielilor salariale (27,27%); avnd n vedere companiile care ntmpin dificulti birocratice, organizaiile din sectorul serviciilor consemneaz cel mai mare procentaj (53,47%), iar agenii economici din sectorul construciilor nregistreaz cel mai redus procent (34,69%);ntrzierile la ncasarea facturilor de la firme private se manifest mai frecvent la unitile economice din sectorul construciilor (40,82%) i mai rar la ntreprinderile din turism (10,91%);

n ceea ce privete IMM-urile afectate de controale excesive, companiile din transporturi nregistreaz un procent mai ridicat (42,58%), iar cele din construcii dein o proporie mai sczut (20,41%).

Intensitatea manifestrii dificultilor cu care se confrunt IMM-urilePrincipalele evoluii contextuale care se consider c vor influena negativ activitatea i performanele IMM-urilor n anul acesta, cel mai frecvent semnalate au fost criza economic mondial (n 57,08% din totalul ntreprinderilor anchetate), insuficienta capacitate a Guvernului , Parlamentului etc. de a contracara efectele crizei (48,83%) evoluia cadrului legislativ (41,33%), birocraia excesiv (37,81%) i corupia (31,84%). Aceast situaie se explic prin evoluiile economice imprevizibile generate de criza internaional, neadoptarea unui program anticriz coerent, instabilitatea /incoeren legislativ, coroborat cu existena ntr-o mic msur a unei legislaii care s simuleze n mod real i substanial activitile IMM-urilor, proliferarea funcionarismului i intensitatea deosebit a fenomenului de corupie din Romnia. Urmeaz politicile bncilor din Romnia fa de firme (25,92%), insuficienta predictibilitatea a mediului pentru ntreprinderi (21,09%), schimbrile politice n conducerea statului (16,43%), climatul i tensiunile sociale (14,16%), politica FMI i a Bncii Mondiale fa de ara noastr (10,18%). Evenimentele care afecteaz negativ n cea mai mic msur activitatea IMM-urilor sunt reprezentate de existena unor conflicte militare n zonele apropiate Romniei (1,76%) i tensiunile interetnice (1,59%). Trebuie menionat c 0,40% dintre ntreprinztori/manageri percep i alte evoluii cu influen nefast pentru companiile lor, cum ar fi politica fiscal, restriciile impuse de U.E., modul defectuos n care se desfoar licitaiile, infrastructura slab dezvoltat, instabilitatea cursului valutar, etc.

IMPACTUL CREZI ECONOMICE ASUPRA IMM-URILORDinamica activitii IMM-urilor n perioada octombrie 2008 martie 2011Criza economic mondial declanat n 2008, s-a resimit, cum este normal i n Romnia. O bun parte a specialitilor opineaz c este vorba despre o criz economic internaional de anvergur, cu multiple efecte negative asupra economiilor lumii. n acest context, evidenierea impactului recesiunii economice interne/ internaionale asupra activitii IMM-urilor din Romnia prezint o nsemntate deosebit. Datorit faptului c ntreprinztorii din cadrul firmelor falimentare nu au putut fi abordai ( au nchis companiile sau nu i-au manifestat disponibilitatea pentru a furniza informaii), prezentm dou categorii de rezultate ale sondajului:o prim categorie se refer la evoluia din perioada octombrie 2008-martie 2011 a activitilor din cadrul IMM-urilor investigate (figura 4.1.): ancheta relev c 44,44% dintre companii i-au diminuat activitatea, 42,87% din unitile economice activeaz la aceiai parametri, iar 12,69% dintre ntreprinztori au avut o evoluie ascendent.A doua categorie de rezultate are n vedere aprecierile ntreprinztorilor cu privire la evoluia IMM-urilor a cror activitate este cunoscut foarte bine (furnizori, clieni, firme ale prietenilor etc.) n perioada octombrie 2008 martie 2011; sondajul evideniaz c39,22% dintre ntreprinderi i-au retras afacerile, 24,02% dintre companii au dat faliment sau se afl n situaie

falimentar, 27,25% din firme funcioneaz la aceiai parametri, iar 9,51% dintre agenii economici i-au amplificat activitatea. Vezi figura 4.2.Dei informaiile furnizate de ctre ntreprinztori cu privire la alte firme pot fi afectate de subiectivismul eferent perceperii strii altor organizaii, considerm c situaia prezentat este relevant n vederea formrii unei imagini de ansamblu cu privire la evoluia sectorului de IMM-uri n perioada octombrie 2008 martie 2011. Se poate trage concluzia c o parte considerabil din ntreprinderile mici i mijlocii romneti s-au confruntat cu mari probleme, datorit declinului economic accentuat. Ca i n alte ri din lume i UE, acestea au fcut greu fa crizei economice, situaie ce se explic prin faptul c IMM-urile sunt n general mai vulnerabile la turbulenele contextuale dect firmele mari.Figura 4.1. Dinamica activitii IMM-urilor investigate n perioada octombrie 2008- martie 2011

Figura 4.2. Dinamica activitii IMM-urilor a cror activitate este cunoscut foarte bine de ntreprinztori, n perioada octombrie 2008-martie 2011

Solutii pentru redresare

Potrivit reprezentantului UNPR, pentru evitarea colapsului in sectorul IMM-urilor Guvernul ar trebui sa ia o serie de masuri. Milut a precizat ca, in Bulgaria, conditiile economice sunt mult mai bune, ceea ce l-a determinat sa-si deschida o societate in aceasta tara. UNPR sustine ca solutii anticriza deblocarea creditarii pentru finantarea IMM-urilor si acordarea de facilitati fiscale care sa usureze situatia financiara a firmelor cum ar fi: plata TVA la incasare, scaderea contributiilor sociale si a accizelor la gaz, energie si combustibil. Patronatul doreste facilitarea obtinerii de credite garantate de stat pentru intreprinzatorii romani precum si impunerea unui pret maxim de catre stat pentru stoparea monopolului privat pe piata materiilor prime. "Peste 90% din performantele unei economii sunt influentate de activitatea IMM. Solicitam Guvernului sa inceteze alocarea banilor publici pe criterii politice, stoparea jafului economic si realocarea resurselor bugetare catre economia reala. Romania risca sa devina o tara asistata economic doar prin nepasarea unei clase politice inconstiente", a mai mentionat Milut.

Reorientarea afacerii, o oportunitate in criza

Potrivit unei unui alt studiu realizat insa de compania internationala de cercetari de piata MEMRB si citat de Wall-Street, printre cele mai importante oportunitati pe perioada de criza economica se afla, in opinia a jumatate dintre IMM-urile participante la un studiu, reorientarea afacerii spre zone de activitate mai profitabile. Astfel, potrivit studiului, 45% dintre IMM-uri considera ca alte oportunitati, in aceasta perioada, ar fi concurenta mai slaba si preturile mai mici la echipamente sau materii prime. Doar 15% dintre firme vad oportunitati ca urmare a unor investitii in piata imobiliara. In ceea ce priveste strategia pentru acest an, companiile romanesti vor incerca sa atinga, in principal, obiective legate de consolidarea portofoliului actual de clienti. Analiza MEMRB arata, de asemenea, ca aproape 80% dintre companiile romanesti au luat masuri speciale pentru a trece cu bine prin criza economico-financiara. Astfel, cei mai multi intreprinzatori au recurs la reducerea costurilor cu servicii furnizate de terti si reducerea costurilor cu utilitatile. Pe de alta parte, cea mai rara initiativa in randul IMM-urilor a fost lansarea de produse sau servicii noi.

In ceea ce priveste durata crizei, aproape jumatate dintre companii se asteapta ca perioada dificila sa ia sfarsit spre finele anului 2010, in timp ce cealalta jumatate nu a putut anticipa o perioada, insa pentru aproape 60% criza economico-financiara si-a aratat primele semne incepand cu noiembrie 2008. Ca perceptie, pentru trei din patru companii din Romania, criza economica este echivalenta cu scaderea cererii pentru produsele sau serviciile oferite.

Preluare de catre investitori, o solutie concreta pentru salvarea IMM-urilor Wall-Street indica o alta solutie pentru salvarea IMM-urilor: preluarea de catre fonduri de investitii ori de investitori strategici. Valoarea tranzactiilor pe piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania in care au fost implicate IMM-urile s-a ridicat in 2008 la o valoare de aproximativ un miliard de euro, microintreprinderile atragand aproximativ 25% din investitii, intreprinderile mici - 40%, iar intreprinderile mari -35%, potrivit companiei de consultanta Sequoia. Sectorul IMM-urilor nu este monitorizat foarte atent in piata de fuziuni si achizitii, iar multe tranzactii nu sunt cuantificate.

ntreprinderile Mici si Mijlocii (IMM-urile) se vor confrunta si in 2014 cu destule dificultati, mai ales in prima parte a anului, dar daca vor accesa, prin programe proprii, fonduri guvernamentale si comunitare, situatia lor se va imbunatati indiscutabil.

IMM-urile stiu sa gaseasca oportunitati si pe timp de criza.Ele se adapteaza, de regula, mai usor unei situatii de criza dect o firma mare, pentru ca isi pot schimba activitatea si sunt mai fiabile. Este adevarat ca stau mai prost la partea financiara, pentru ca nici nu au avut ragazul sa se consolideze financiar. Pe de alta parte, de multe ori nu dispun de resursele umane de care ar avea nevoie.

In Romania, criza ar trebui sa se manifeste in primul rand ca o reasezare si o reglare a cererii si a ofertei, spun specialistii consultati de Wall-Street. Totusi, intr-un mediu financiar in continua schimbare si in permanenta modificare a peisajului economic unele IMM-uri castiga pe fondul crizei, insa majoritatea au probleme de plata. Diferenta este facuta de domeniul de activitate al IMM-urilor, potrivit specialistilor. Din statisticile Urban si Asociatii, companiei de colectare de debite, reiese ca cel mai putin afectate de criza sunt companiile care activeaza in domeniul farma, alimentatie, consultanta in obtinerea de fonduri externe, executari silite, dar si cele din domeniul colectarii de creante. Motivul pentru care IMM-urile din aceste domenii nu au fost afectate de criza tine de faptul ca unele sunt indispensabile, chiar si in aceasta perioada dificila, spune Ina Moldoveanu, director de marketing al Urban si Asociatii, iar altele sunt necesare in functionarea optima a companiei.

Zonele cel mai putin afectate sunt cele care in mod traditional sunt stabile si au o evolutie liniara: servicii publice, medicale, alimentatie, agricultura, a declarat Ionut Maftei, senior consultant in cadrul Ensight Management Consulting. El a mai spus ca unele companii nu sunt afectate de criza pentru ca in Romania erau oricum la un nivel de dezvoltare scazut, un exemplu in acest sens fiind agricultura. Domeniul serviciilor este unul dintre domeniile cel mai putin afectate de aceasta situatie de instabilitate financiara care afecteaza mediul de business la nivel mondial. Chiar daca si in acest sector de activitate cifrele de afaceri s-au diminuat in ultima perioada, necesarul de capital sau de resurse pentru desfasurarea activitatii este mult mai redus, a declarat Eugen Anicescu (foto), credit insurance manager in cadrul Coface Romania. El a explicat faptul ca acele companii care vand servicii sunt influentate intr-o masura mai redusa de posibilitatea accesarii unei finantari, decat de puterea lor de a oferi servicii de calitate, la un raport corect calitate-pret si la un nivel care sa satisfaca nevoile clientilor.

Soluii de criz pentru IMM-uri

Din punctul de vedere al IMM-urilor si al mestesugarilor, cele mai urgente probleme care trebuie abordate sunt cum sa fie ghidata economia europeana pentru a iesi din criza, imbunatatirea mediului de afaceri din Europa, intarirea competitivitatii IMM-urilor si a capacitatii lor de a inova si de a spori eficienta reglementarilor publice si a sectorului public insusi.

Dintre cele 23 de milioane de intreprinderi din Uniunea Europeana, 99,8% sunt IMM-uri. Doar 42 000 de intreprinderi cu mai mult de 250 de angajati dar mai mult de 18 milioane de intreprinderi au mai putin de 10 angajati asa numitele micro-intreprinderi. Intreprinderea medie europeana ofera slujbe pentru 6 persoane, inclusiv patronul-manager si IMM-urile produc aproape 60% din valoarea adaugata a economiei europene. In ultima decada IMM-urile au fost creatoare de noi locuri de munca in timp ce in medie intreprinderile mari au redus numarul de angajati. Astfel IMM-urile sunt cea mai dinamica forta din cadrul economiei noastre. Cresterea cifrei de afaceri a IMM-urilor in ultimul ciclu economic s-a dovedit a fi mai mare decat cea a intreprinderilor mari.

Criza actuala a demonstrat inca o data ca IMM-urile se comporta ca un tampon in perioade de scadere a activitatii economice si se impotrivesc mai mult la reducerea numarului de angajati in timpuri dificile. La inceputul anului 2009, numarul intreprinderilor mari care au raportat o scadere a numarului de angajati a fost de doua ori mai mare decat numarul intreprinderilor mici si de trei ori mai mare decat numarul micro-intreprinderilor si aceasta face ca IMM-urile sa fie un stabilizator important pe durata ciclurilor economice. IMM-urile joaca de asemenea un rol important pentru integrarea migrantilor pe piata muncii oficiale care adesea incep ca independenti, ca mici intreprinzatori sau ca angajati in IMM-uri. Cele mai multe IMM-uri nu practica activitati de cercetare-dezvoltare, asa cum sunt definite oficial. Cu toate acestea, acestea joaca un rol cheie ca inovatori in economia Europei. Inovarea in IMM-uri se sprijina in mare parte pe intreprinzatori si angajati calificati si pe cooperarea cu furnizorii si clientii. Succesul economic al acestor intreprinderi intr-un mediu competitiv depinde de capacitatea lor de a-si imbunatati produsele, serviciile si modelele de distributie. In acelasi timp, datorita resurselor limitate, multe IMM-uri trebuie sa faca fata provocarilor reprezentate de schimbarile structurale si au dificultati in a tine pasul cu progresul tehnologic.

Mai mult, IMM-urile joaca un rol crucial pentru stabilitate economica la nivel local si regional si IMM-urile sunt centrul asa-numitului Model Social European. Patronii-manageri ai acestor intreprinderi sunt, in general, mai interesati de dezvoltarea pe termen lung a economiei locale, in timp ce stakeholder-ii (partile interesate) si managementul sunt preocupati in principal cu profitul pe termen scurt si cresterea cifrei de afaceri. In general, IMM-urile sunt mult mai responsabile fata de angajatii lor si mult mai integrate in societatea locala. Ele joaca un rol important in stabilizarea societatii si au o functie de legatura intre muncitori si detinatorii de capital/actiuni. In final, IMM-urile au fost intotdeauna un regulator al dezvoltarilor culturale in Europa si joaca un rol important in conducerea schimbarilor sustenabile si pastrarea mostenirilor si a valorilor. Acestea sunt in mod special adevarate in cazul intreprinderilor de artizani care sunt o parte importanta a intregului sector de IMM-uri. Pe parcursul ultimilor ani, politicienii de la toate nivelurile au recunoscut din ce in ce mai mult rolul important al IMM-urilor in societatea europeana si au inteles din ce in ce mai mult ca IMM-urile au nevoi diferite in comparatie cu intreprinderile mari si ca reglementarile care vizeaza IMM-urile trebuie sa reflecte aceste diferente. In orice caz, noi abordari cum ar fi "Principiile Gandeste Mai Intai la Scara Mica" si promisiunile facute in Actul Micilor Intreprinderi (Small Business Act) nu au devenit inca o realitate pentru IMM-uri.

Iesirea din criza a Europei de Est depinde de redresarea situatiei intreprinderilor mici si mijlocii, grav afectate de lipsa creditarii, sunt de parere analistii. Pe langa factori precum disciplina fiscala, o majorare a cererii in Europa de Vest si investitiile straine directe, rezistenta intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) ar putea face diferenta intre tarile din regiune, din punctul de vedere al ratei de redresare economica. "Pe termen lung, s-a observat ca multinationalele ajuta, la randul lor, dar nu destul cat sa provoace o crestere considerabila. Nu poate exista redresare fara IMM-uri", a declarat economistul Zsolt Kondrat, de la MKB Bank, din Ungaria, citat de Reuters. In Romania, cele 600.000 de IMM-uri aduc 70% din produsul intern brut, potrivit fostului ministru de resort, Constantin Nita. In Ungaria, Republica Ceha si Polonia, aceste firme sunt responsabile pentru 60 - 70 de procente din totalul locurilor de munca si de aproximativ jumatate din PIB-ul economiei fiecarei tari in parte, facandu-le esentiale pentru cresterea economica post-criza.

Potrivit unui studiu al Erste Bank, remis Ziare.com, IMM-urile genereaza doua treimi din numarul total al locurilor de munca, in cele 27 de tari ale Uniunii Europene, multe dintre acestea fiind in zonele rurale. De asemenea, ele genereaza 60% din valoarea adaugata, cu ponderi diferite in diverse sectoare industriale. In Polonia, se estimeaza ca IMM-urile vor inregistra o crestere, in a doua jumatate a acestui an. Insa, firmele mici si mijlocii din Cehia si Ungaria, care au o piata locala mult mai redusa si se bazeaza pe exporturi, vor avea nevoie de mai mult timp pentru a reveni la crestere, spun analistii. In Romania, situatia este mai dramatica. In prima jumatate a anului, aproximativ 100.000 de IMM-uri au dat faliment, iar, potrivit estimarilor, din cauza crizei financiare, intre 30% si 40% din ele ar putea avea aceasta soarta. In acest an 2009, IMM-urile au inregistrat o scadere a afacerilor cu 21 - 50 de procente.

Urmarile negative ale crizei financiare pot fi sesizate in primul rand asupra IMM-urilor, mai ales a celor din sectoare precum comertul, constructiile si imobiliarele. Numarul IMM-urilor aflate in faliment s-a dublat in prima jumatate a anului fata de perioada similara a anului trecut. Acest lucru se datoreaza faptului ca ritmul de creditare al IMM-urilor s-a diminuat cu 30%, ceea ce impiedica dezvoltarea acestora si are ca prim efect reducerea solvabilitatii bancare a acestora. Consecintele negative ale crizei financiare se resimt si asupra companiilor nou infiintate, asupra companiilor listate la bursa ca urmare a decapitalizarii, dar si asupra populatiei ca urmare a cresterii inflatiei si stoparii creditelor. Potrivit opiniei presedintelui UNPR, pentru combaterea crizei financiare trebuie adoptate masuri precum:Garantarea depozitelor bancare si implicarea Fondului de Garantare pentru protejarea IMM-urilor si a start-up-urilor; Asigurarea unei stabilitati economice din partea statului si stoparea masurilor sociale excesive; Pentru companiile listate la bursa, luarea in calcul a posibilitatii delistarii lor pe perioada crizei; Pentru IMM, implementarea unui plan financiar si de investitii prudent, conservarea fortei de munca; Corelarea masurilor economice luate la nivel European cu cele interne.

Impactul pozitiv al aderrii Romniei la Uniunea European asupra activitii IMM-urilorPe lng dificultile inerente procesului de aliniere la standardele europene, aderarea Romniei la UE va avea n urmtorii ani o influen pozitiv asupra activitii unui numr apreciabil de IMM-uri. Rezultatele anchetei relev faptul c factorii generaiei de integrarea european , care au cel mai mare impact pozitiv asupra sectorului de IMM-uri din ara noastr sunt: accesul mai bun pe piee (indicat n 42,41%), legislaia i regulamentele mbuntite (40,82%), existena unor poteniali furnizori mai buni i/ sau mai ieftini (32,29%), accesul la fonduri structurale (24,22%), accesul mai uor la noi tehnologii (19,78%), cooperarea mai bun spre inovare (9,04%) i procedurile de achiziii publice mai corecte (8,81%).Obiectivele ntreprinderilor mici i mijlociin ceea ce privete obiectivele IMM-urilor din Romnia pentru urmtorii doi ani, rezultatele cercetrii relev c n mare parte dintre firme (52,38%) a fost stabilit drept obiectiv extinderea moderat a afacerii, n 37,14% dintre ntreprinderi scopul major l constituie meninerea facerii la dimensiunile existente, n 5.91% din firme se dorete extinderea rapid a afacerii, 2,15% dintre ntreprinztori vizeaz reducere dimensiunii afacerii, 1,34% i-au propus s nchid afacerea i 1,07% intenioneaz s vnd afacerea.

Avantajele competitive ale IMM-urilorinnd cont de faptul c avantajul competitiv pe care firmele i-l creaz n raport cu piaa condiioneaz n mod decisiv performanele i funcionalitatea acestora, este deosebit de important reliefarea principalelor avantaje competitive pe care factorii de decizie din IMM-uri consider c le au fa de concuren. Potrivit rezultatelor investigaiei, 47,98% dintre ntreprinztori au indicat drept avantaj competitiv raportul pre-calitate; 43,89% - calitatea produselor/serviciilor oferite; 36,90%- preul sczut al produselor/serviciilor oferite; 16,73% - calitatea angajailor; 11,03% - reputaia firmei; 5,69% - serviciile post-vnzare oferite clienilor; 4,72% - canalele de distribuie utilizate; 3,01% - calitatea managementului practicat; 2,16% - relaiile cu mediul politic i economic, iar numai 1,48% au indicat ca principal avantaj competitiv capacitatea de inovare. Se constat c majoritatea IMM-urilor sunt orientate ctre diferenierea prin calitate a produselor/serviciilor furnizate i/ sau spre comercializarea acestora la preuri ct mai convenabile pentru clieni.

Prioriti manageriale n cadrul IMM-urilor

Performanele firmelor sunt n mare msur condiionate de prioritile asupra crora se focalizeaz ntreprinztorii i managerii lor. Potrivit rezultatelor cercetrii (fig. 7.5.), cele mai frecvente prioriti manageriale consemnate n cadrul IMM-urilor romneti sunt: amplificarea activitii de marketing ( n 53,61% din firme), achiziia de tehnic nou (39,11%), pregtirea intens a forei de munc ( 34,00%), diversificarea produciei (31,15%), informatizarea activitilor (29,51%), construciile de cl