Circulatia monetara in spatiul actual al Romaniei in epoca veche

Circulatia monetara in spatiul actual al Romaniei in epoca veche

SCURT PREZENTARE A CIRCULATIEI MONETARE N SPATIUL NOSTRU

Moneda (lat. moneta) este o bucata de metal, de obicei circulara, cu o greutate si o compozitie fixa (aliaj), ambele garantate de autoritatea emitenta, fie ea un dinast sau un oras, al carui nume figureaza, de obicei, pe moneda. Primele monede s-au realizat printurnare n tipare. Moneda se obtine de obicei prin batere sau stantare, procedeu care presupune imprimarea pe aversul si reversul unei pastile monetare, obitinuta prin turnare si ncalzita, a imginilor a doua stante, numite matrita si patrita. Garantii monedelor grecesti eraumagistratii monetari care erau alesi pe timp de un an si a caror monograma figureaza pe moneda. La Roma moneda era garantata detres viri monetales, trei magistrati care erau alesi pe o perioada dedoi ani.Cea mai veche moneda este cunoscuta dinLydia(regiunea Ionia, din Asia Mica) si dateaza din sec. 7. Moneda avea o forma ovalasi era realizata din electrum (aur aliat cu argint). n jur de 600 au aparut monede si n Grecia: Aegina (emblema broasca testoasa), Athena (emblema bufnita) si Corint. Unitatea monetara era drahma, moneda din argint care era egala cu 1/100 dintr-o mina. Ea avea ca multiplii didrahma si tetradrahma, iar ca submultiplii obolul egal cu 1/6 din drahma, diobolul si triobolul. Moneda din aur se numea stater si era echivalentul adoua drahme. S-au batut si distateri si tetrastateri. Tot din aur au fost emisi hemistateri egali cu o drahma.MONEDELE CEATILOR GRECESTICele mai vechi monede emise n spatiul nostru au fost batute de cetateaHistria, la jumatatea sec.al V-lea a. Chr.Sunt monede din argint (didrahme), de 7-8 grame, care poarta pe avers doua capete de tineri (dioscuri), iar pe revers imaginea emblematica a orasului, unvultur pe un delfin si inscriptia ISTR(I). Ca monede divizionare se foloseau monede de argint de 1 gr. sau monede de bronz, care au pe avers o roata cu 4 spite. Iconografia monedelor histriene se va schimba n sec.al IV-lea,cnd pe avers va aparea chipul unei divinitati: Apollo, Dyonisos, Demetra sauHermes si cnd se emite doar moneda din bronz. Activitatea monetara a Histriei nceteaza n sec. I, n conditiile cuceririi romane. Din sec.al II-lea,in vremea luiAntoninus Pius (138-161), cetatea si reia activitatea monetara, dar emite doar moneda din bronz, aliniata de aceasta dat|a sistemului ponderal roman. Emisiunile monetare histriene inceteaza n perioada de criza a sec. al III p. Chr., pe vremea mparatului Gordian al III-lea (238-244), crizamultagravata de atacurile gotilor.Dupa 350 ncepe sa bata monede si Callatis. Sunt drahme de etalon eginetic. Monedele au pe avers capul lui Herakles, iar pe revers inscriptiaKallatsi spicul de gru care este emblema orasului. Alte monede sunt cele de bronz care au pe avers chipurile unor zei: Demeter, Dionysos, Apollo, Hermes, Athena, Artemis. n sec. al III-lease emit stateri de aur si tetradrahme din argint dupa modele Alexandru cel Mare. Exista si cteva emisiuni monetare de pe vremea lui Nero (54-68), dar monetaria romana ncepe tot pe vremea lui Antoninus Pius si este reprezentata de monede din bronz. Activitatea monetara nceteaza pe vremea lui Filip Arabul (244-249).Tomis-ul este ultimul care emite moneda, n jur de 260a. Chr., folosind initial moneda histriana. Toate emisiunile monetare au fost din bronz. Doar n secI a. Chr., cnd orasul a devenit aliat al lui regelui Mithridates VI Eupator, s-au batut stateri de aur cu numele Lisimah. Emblematic pentru oras este un vultur cu cununa de iedera. Sub ocupatie romana, se bate moneda de pe vremea lui Augstus (27a. Chr.-14p. Chr) si pna pe vremea lui Filip Arabul, n cantitati mult mai mari dect ale celorlalte orase de pe litoralul romnesc.n spatiul nostru au circulat si monede emise de Thassos(insula n Egeea, cunoscuta prin rezervele de aur si argint), care au pe avers capul lui Dionysos, iar pe revers pe Herakles cu maciuca si pielea leului din Nemeea , Apollonia Illyrica, colonie greceasca de la Marea Adriatica ( a nu se confunda cu Apollonia Pontica din Bulgaria) care au pe avers o vaca care alapteaza un vitel si Dyrrachium (tot de la Adriatica) care au aceeasi reprezentare pe avers.MONEDE DACICE SI GETICEn sec. IV a. Chr., Filip al II-lea si Alexadru cel Mare emit moneda din aur si argint (stateri si tetradrahme). De mentionat ca au existat si foarte multe emisiuni postume ale acestora.

ncepnd din sec.al IV-leaa. Chr., pe teritoriul actual al Romniei ncepe s| circule moneda macedoneana emisa de Filip al II-lea (382-336), Alexandru Macedon (336-323) siFilip al III-lea Arrhideus(323-317). Pornind de la modele macedonene, la nceputul sec. al III-lea, se bat primele monede autohtone, care copiaza fidel modelele macedonene, drept pentru care au fost denumite copii barbare. Ca model au servit mai ales monedele emise de Filip alII-lea, care aveau pe averscapul lui Zeus, iar pe revers un calaret. Destul de frecvente sunt si copiile dupa tetradrahmele emise de orasul Larissa din Thessalia, care aveau pe avers capul dublu al luiIanus, iar pe revers calaretul, ca si copiile dupa tetradrahmele Macedoniei Prima, care aveau pe avers chipul zeitei Artemis. Autohtonii au batut exclusiv monede din argint. Emisiunile timpurii (250-150 a. Chr.) au un titlu foarte ridicat, de 900/1000, ulterior acesta scade, mai ales de la jumatatea sec. al II-lea a. Chr., ajungndu-se n sec.I la monede care aveau mai multa aramadect argint sau care erau doar argintate. Din punct de vedere iconografic, se observa o degradare n timp. Daca primele modele sunt copii foarte fidele, ulterior (150-70 a. Chr.) se tinde spre o schematizare excesiva. Ultimele emisiuni monetare sunt si foarte subtiri, si curbate. Se numesc monedeskiphate. Greutatea monedelor autohtone se pare ca nu a fost ntmplatoare. Ele par a fi cat de cat aliniate sistemului ponderal macedonean. Cele mai multe piese au greutati cuprinse ntre12-15 grame si au fost denumite conventional tetradrahme, altele sunt mai mici, de doar5-8 grame (didrahmele). Denumirea este conventionala. Constantin Preda a determinat mai multe tipuri monetare care, crede el,pot fi expresia existentei mai multor triburi sau uniuni de triburi. Pentru centrul Munteniei a fost identificat tipul Vrteju- Bucuresti, pentru Oltenia Aninoasa-Dobresti, pentru sudul Moldovei Inotesti-Racoasa, pentru NE MuntenieiDumbraveni. Caracteristice perioadei trzii din Transilvania sunt monedele skiphate. Pe vremea lui Burebista, n jur de 70 . Chr., dispar monedele de tip macedonean, fenomen care este legat de unificarea triburilor si ntemeierea unui stat centralizat care avea nevoie de o moneda unica. Dupa Burebista, cel mai probabil ntre43-42 sau 31-29a. Chr.se emit celebrele monede de tipKoson, din aur, care copiaza denarii republicani romani emisi de Brutus. E putin probabil ca acestea sa fi fost utilizate in schimburile comerciale.MONEDELE REPUBLICANE ROMANECea mai importanta moneda romana este din argint si se numeste denar. El exist| nca din perioada republicana, ncepand a fi batut probabil pe la 211-210a. Chr.Pe aversul monedei se afla efigia Romei, cu coif, iar pe revers biga sau quadriga. Capul lui Caesar este primul chip uman care se bate pe moneda romana n 44a. Chr.Greutatea standard a denarului a fost stabilita la 3,9 grame, adica 1/84 dintr-o libra. Emisiunile de moneda de aur sunt destul de rare, dintre acestea putand fi mentionate emisiunile lui Silla si Pompei. Caesar a batut pentru prima data un aureus de 8,19 grame, un aureus fiind egal cu 25 de denari si reprezentnd 1/40 dintr-o libra. Din bronz se batsestertius, dupondius si asul. Ca moneda unica, dupa unificarea realizata de Burebista, a fost ales denarul republican roman din argint, care ncepuse sa circule nca nainte de anul100a. Chr.n spatiul nostru. La Tilisca (jud. Sibiu) a fost descoperit un atelier monetar n care s-au gasit 14 matrite de denari republicani romani, dovada ca, pe vremea lui Burebista, s-au facut copii fidele dupa moneda republicana romana, copii care, de cele mai multe ori, nu pot fi deosebite de originale. n paralel cu productiile autohtone circula si moneda originala. Se cunosc circa 200 de tezaure de denari romani republicani, care nsumeaza aproximativ 25.000 de piese, cantitate impresionanta care depaseste ca numar chiarzone aflate deja sub ocupatie romana. Acest lucruse datoreaza, desigur, faptului ca multe sunt copii autohtone. De altfel se cunosc matrite si din alte parti, de laBrasov, Poiana, Ludestii de Jos.MONEDA IMPERIALA ROMANAMoneda de aur si argint este batuta de mparati, iar cea de bronz de Senat. Moneda imperiala romana este rara pna laNero (54- 68 p. Chr.) si Vespasian (69-79 p. Chr.), deci apare n a doua jum|tatea sec. 1 e.n., fiind mai frecventa n Dobrogea si pe linia Dunarii. Nero face n anul 63p. Chr.o reforma monetara si depreciaza moneda de argint care are de acum incolo doar 3,4 grame, deci doar 1/96 dintr-o libra. Dupa cucerirea Daciei, circula mai ales monede de bronz (asul, dupondius, tripondius)si argint (denari). Moneda de aur (aureus), de la Constantin I numitasolidus, este foarte rara. n perioada de criza a sec.al III-lea inflatia este evidenta si este dublata de cresterea numarului de oficine care emit moneda. ntre 246-256, se emite moneda provinciala cu nscrisul Provincia Dacia, menita se compenseze lipsa monedei de bronz imperiale. Tot ca urmare a crizei, decade denarul, care se depreciaza in mod vizibil, drept pentru care mparatul Caracalla (197-217 p. Chr.) introduce o noua moneda din argint numita antoninian, care are un titlu initial destul scazut, de doar de 500/1000. Ulterior, titlul acestei monede va scadea nentrerupt, ajungnd la 20/1000 pe vremea lui Claudius II (268-270). Moneda romana imperiala a circulat si n afara granitelor provinciei,in zonele locuite de dacii liberi, dovada fiind tezaurele monetare descoperite n Moldova sau Muntenia. Dupa retragerea aureliana se constata o micsorare a cantitatii de moneda, dar si o pregnanta tendinta de tezaurizare, o consecinta a nesigurantei din vremea primilor migratori. Sub Diocletian (284-305), se face o reforma monetara, n 294, care introduce n locul antoninianului o noua moneda, follis-ul, care are cam 30/1000argint si este argintat. O noua reforma monetara va face Anastasius I (431-518), n498, de la care se poate vorbi deja de monede bizantine.BIBLIOGRAFIE:Constantin Preda, Monedele geto-dacilor, Bucureti, 1973