Ciclu Motor
2
CICLU MOTOR : Ciclul motor – Totalitatea stărilor succesive prin care trece amestecul carburant într-o transformare, începând dintr-o stare iniţială până când revine la starea iniţială, se numeşte ciclu termodinamic sau ciclu motor. Ciclul de funcţionare al motorului în patru timpi, se desfăşoară în decursul a patru curse ale pistonului, cărora le corespund două rotaţii ale arborelui cotit. Cei patru timpi sunt : Timpul I – Admisia, care începe de la PMI al pistonului si se termină la PME. In acest timp supapa de amisie este deschisă, iar cea de evacuare este închisă. Timpul II – Compresia, care are loc pe durata cursei pistonului de la PME la PMI. In tot acest timp, supapele de admisie şi evacuare sunt închise. Timpul III – Detenta (arderea) şi destinderea. Când pistonul ajunge aproape de PMI, între electrozii bujiei se produce o scânteie, care aprinde amestecul carburant. Presiunea şi temperatura în cilindru cresc brusc, ajungând la 20-40 daN / cm³ respectiv 1800-2000 o C. Pistonul se deplasează de la PMI la PME. Deoarece prin destinderea gazelor se produce un lucru mecanic, cursa pistonului corespunzătoare timpului III se numeşte cursa motoare. Timpul IV – Evacuarea, care are loc în timpul cursei pistonului de la PME la PMI, asigură eliminarea gazelor din camera de ardere. In acest timp supapa de admisie este închisă, iar cea de evacuare este deschisă. In termodinamică, ciclurile motoare sunt de două tipuri : Ciclurile teoretice sau ideale, la care se consideră ca nu există pierderi energetice, datorită cărora transformările de stare care au loc sunt reversibile. Ciclurile reale care se deosebesc de cele teoretice prin faptul că se ţine seama de :
-
Upload
diaconu-mihai -
Category
Documents
-
view
6 -
download
0
description
aut
Transcript of Ciclu Motor
CICLU MOTOR :Ciclul motor Totalitatea strilor succesive prin care trece amestecul carburant ntr-o transformare, ncepnd dintr-o stare iniial pn cnd revine la starea iniial, se numete ciclu termodinamic sau ciclu motor. Ciclul de funcionare al motorului n patru timpi, se desfoar n decursul a patru curse ale pistonului, crora le corespund dou rotaii ale arborelui cotit.Cei patru timpi sunt: Timpul I Admisia, care ncepe de la PMI al pistonului si se termin la PME. In acest timp supapa de amisie este deschis, iar cea de evacuare este nchis. Timpul II Compresia, care are loc pe durata cursei pistonului de la PME la PMI. In tot acest timp, supapele de admisie i evacuare sunt nchise. Timpul III Detenta (arderea) i destinderea. Cnd pistonul ajunge aproape de PMI, ntre electrozii bujiei se produce o scnteie, care aprinde amestecul carburant. Presiunea i temperatura n cilindru cresc brusc, ajungnd la 20-40 daN / cm respectiv 1800-2000oC. Pistonul se deplaseaz de la PMI la PME. Deoarece prin destinderea gazelor se produce un lucru mecanic, cursa pistonului corespunztoare timpului III se numete cursa motoare. Timpul IV Evacuarea, care are loc n timpul cursei pistonului de la PME la PMI, asigur eliminarea gazelor din camera de ardere. In acest timp supapa de admisie este nchis, iar cea de evacuare este deschis.
In termodinamic, ciclurile motoare sunt de dou tipuri:Ciclurile teoretice sau ideale, la care se consider ca nu exist pierderi energetice, datorit crora transformrile de stare care au loc sunt reversibile.Ciclurile reale care se deosebesc de cele teoretice prin faptul c se ine seama de: pierderile de cldur. pierderile prin neetaneiti frecri ineria supapelor ineria amestecului carburantcare toate la un loc fac ca ciclurile reale s se abat de la forma ciclurilor teoretice.Motoarele de automobil se construiesc dup dou tipuri de cicluri: Ciclul cu ardere la volum constant n patru timpi (ciclul Beau de Rochas) i n doi timpi (ciclul Otto), folosit la motoarele MAS. Ciclul cu ardere la volum constant i presiune constant n patru i doi timpi (ciclul Sabath) folosit la motoarele cu aprindere prin compresie MAC(Diesel).
