UNIVERSITATEA “ DANUBIUS ” GALAȚI

Facultatea de Științe Economice

Specializarea G.F.A.S.E

Piaţa valutară în România -repere ale evoluţiei sale-

CHIRIȚĂ IONELA

ANUL II, SEM I

2014

Introducere

Piaţa valutară din Romania a fost unificată in noiembrie 1991. Incepand cu iunie 1992, cursul de schimb a fost stabilit zilnic prin licitaţiile organizate de Banca Naţională a Romaniei in care cererile şi ofertele trebuiau făcute prin băncile comerciale dar regula folosită pentru determinarea preţului nu a fost o garanţie că preţul determinat in cadrul licitaţiei era un preţ de echilibrare a pieţei.

In aprilie 1994 mecanismul licitaţiei a fost modificat pentru a se asigura echilibrul pieţei. Din august 1994 a inceput să opereze o piaţă interbancară descentralizată, utilizand tranzacţii directe.

Cursul oficial de referinţă, publicat de B.N.R. reprezintă o medie a cursurilor raportate pentru tranzacţiile interbancare şi cu clienţii.

Piaţa a fost efectiv demontată în martie ’96 când B.N.R. a retras licenţele pentru 22 de bănci dealer (incluzând toate băncile străine) lăsând numai 4 bănci dealer de stat.

Funcţionarea pieţei a fost restabilită la data de 18.02.1997 când aceste licenţe au fost emise din nou. România a acceptat obligaţiile prevăzute de Articolul VIII, secţiunile 2, 3 şi 4 din statutul F.M.I. intrate în vigoare începând cu data de 25.03.1998 care stipulează:

- angajamentul autorităţilor să elimine restricţiile în operaţiunile de cont curent;

- neintroducerea altor restricţii în viitor;

- crearea condiţiilor cât mai favorabile relansării reformei economice ;

- politică valutară fără modificări semnificative;

Evoluția pieței valutare

In anul 1999 puternicele constrângeri externe generate de plata datoriei externe au dat pieţei valutare un rol important în aplicarea politicilor economice şi atingerea obiectivelor prioritare.

Cea mai mare parte a anului, piaţa valutară a funcţionat eficient, îmbunătăţindu-şi performanţele şi oferind suportul necesar implementării programului economic prin:

- diminuarea riscului de distorsionare a mecanismului de formare a cursului de schimb prin creşterea eficienţei şi transparenţei operaţiunilor valutare. Cursul de schimb a monedei naţionale a constituit reflectarea integrală a evoluţiei raportului cerere / ofertă de pe piaţa valutară datorită eliberării intervenţiei administrative directe.

Volatilitatea acestui raport, mai ales în primul trimestru al anului au creat premisele dezvoltării comportamentului speculativ pe piaţă accentuând vulnerabilitatea monedei naţionale (deprecierea nominală a leului în primul trimestru a fost de 25,1%). Deşi leul a pierdut 8,6 procente în doar 5 zile în luna martie, această evoluţie a reflectat eficienţa funcţionării mecanismului de formare a cursului de schimb şi a pieţei valutare, care a condus la un nivel, considerat de echilibru, al cursului de schimb.

- creşterea gradului concurenţial al tranzacţiilor pe piaţa valutară, îmbunătăţirea parametrilor cantitativi stimulând performantele variabile calitative de reglare a raportului cerere / ofertă;

- creşterea însemnată a volumului tranzacţiilor pe piaţa valutară. Deşi încă relativ redusă ca proporţii, cu un volum anual total de 21,3 miliarde dolari la operaţiunile de vânzare şi 20,6 miliarde dolari la operaţiunile de cumpărare (respectiv cu 46% şi 36% mai mari faţă de anul 1998), piaţa valutară a câştigat stabilitate şi încredere.

Tranzacţiile lunare au fost au fost de peste 1,7 miliarde dolari pe partea ofertei şi cererii de valută, cu aproape 500 milioane dolari peste nivelul anului 1998; creşterea este comparabilă cu volumul mediu lunar al operaţiunilor derulate în anul 1997;

- utilizarea în mod activ a instrumentelor pentru reglarea şi gestionarea eficientă a lichidităţilor valutare. Reglarea raportului cerere / ofertă strict prin mijloace specific economiei de piaţă a avut un impact pozitiv asupra operatorilor pieţei valutare prin refacerea încrederii în mecanismul de stabilire a cursului de schimb şi în politica valutară a B.N.R., pe de altă parte a dezvoltat un comportament speculativ din partea unor bănci mărind riscul asociat operaţiunilor valutare. Adăugarea acestei prime de risc la cotaţiile zilnice ale cursului de schimb a reprezentat unul dintre factorii care au menţinut ratele dobânzilor interbancare la niveluri înalte.

- adâncirea interacţiunii dintre piaţa valutară şi piaţa monetară. Această relaţie de influenţare reciprocă a pieţelor a avut efecte directe nu numai asupra evoluţiei cursurilor de schimb dar şi a dobânzilor, datorită mediului propice arbitrajului dintre cele două pieţe;

Modificarea condiţiilor de funcţionare a pieţei valutare, prin apariţia excedentului valutar a accentuat conflictul obiectivelor politicii monetare şi valutare (ameliorarea poziţiei competitive a economiei şi sporirea rezervelor valutare prin achiziţii ale B.N.R. direct de pe piaţa valutară, pe de o parte, şi susţinerea procesului dezinflaţionist, pe de altă parte.)

Aceste sarcini s-au materializat la nivelul parametrilor valutari prin menţinerea unei deprecieri în termeni reali a leului, calculată prin costul forţei de muncă, foarte aproape de un nivel considerat de echilibru, precum şi absorbţia integrală a excedentului de valută de către BNR.

Performanţe deosebite s-au consemnat în sfera transferurilor curente. Pe de altă parte, intervenţiile frecvente şi deseori ample ale băncii centrale destinate atât absorbirii excedentelor de valută, cât şi prevenirii apariţiei unor deficite care să permită atacuri speculative, au contribuit

la funcţionarea calmă a pieţei valutare. Prin eliminarea excedentului valutar, BNR a urmărit atât evitarea aprecierii în termeni reali a leului cât şi consolidarea rezervelor sale valutare.

În acest context, luna ianuarie a anului 2001, aceasta a consemnat o schimbare radicală în comportamentul operatorilor pieţei valutare interbancare. După patru luni consecutive în care sau înregistrat excedente pe piaţa valutară, în luna ianuarie cererea de valută a clienţilor nebancari a depăşit cu 53,7 milioane dolari oferta acestora. Participarea băncilor pe piaţa valutară a cunoscut o uşoară revigorare faţă de luna anterioară, în special în partea a II-a a intervalului, dar s-a situat mult sub nivelul mediu lunar înregistrat anul anterior. Aceasta s-a datorat atât restrângerii activităţii unor bănci cu capital străin (începând cu luna noiembrie a anului 2000) cât şi interesul redus manifestat de bănci pentru arbitraj pe piaţa valutară; presiunile asupra monedei naţionale au fost descurajate de intervenţia băncii centrale şi de menţinerea randamentelor ridicate ale tranzacţiilor pe celelalte pieţe financiare. Astfel, tranzacţiile pe piaţa valutară s-au efectuat preponderent în numele clienţilor.

Caracteristicile pietei valutare din Romania

piata valutara interbancara functioneaza in fiecare zi bancara lucratoare bancile au obligatia de a afisa cursul valutar (vanzare-cumparare pentru cel putin doua

valute) sunt permise operatiunile la vedere (spot-miscarea banilor in conturi are loc in 48 de

ore de la initierea operatiunii) si la termen (forward-miscarea banilor are loc intr-un interval mai mare de 48 ore)

operatiunile pot fi efectuate la cursul pietii sau la un curs ferm toate operatiunile sunt decontate zilnic si comunicate Bancii Nationale a Romaniei

Cursul valutar se formeaza:

la nivelul fiecarei institutii financiare bancare la nivelul pietei nationale la nivelul pietei internationale in functie de cerere si oferta

Banca isi stabileste cursul valutar in functie de: cursul stabilit in ziua precedenta; raportul dintre cerere si oferta; cursul stabilit de celelalte institutii financiar-bancare si case de schimb. Stabilirea cursului valutar poarta denumirea de cotatie (cotatie de vanzare si cotatie de cumparare). Cotatiile pot fi directe –cursul este mai mare la termen decat la vedere si cotatii indirecte-cursul este mai mic la termen decat la vedere.

La nivelul fluctuatiei cursului valutar se poate vorbi despre:

aprecierea valutara (moneda isi mareste puterea de cumparare in raport cu alte valute pe un interval de timp

revalorizarea (majorarea prin lege a valorii unei monede) deprecierea (o moneda isi diminueaza puterea de cumparare in raport cu alte valute pe

un interval de timp dat) devalorizarea (micsorarea prin lege a valorii unei monede)

Calsificarea cursului valutar

a) dupa gradul de stabilitate - cursul punctelor de aur (caracterizeaza sistemele monetare bazate pe etalonul moneda-aur) - cursul stabil (incepand cu 1944, tarile membre FMI sunt obligate sa mentina evolutia cursului monedelor nationale in anumite limite fata de paritatea valutara) - cursul flotant (cursul valutar se formeaza si oscileaza fara limite prestabilite)

b) in functie de autoritatea (sau locul) unde se formeaza (stabileste) cursul valutar - curs oficial (autoritatea monetara nationala stabileste in mod unilateral cursul) - curs de piata (se formeaza la nivel interbancar, in functie de raport cerere-oferta) - curs reprezentativ (utilizat de FMI in raport cu tarile membre) - curs bursier (se stabileste in tarile in care sistemul bursier este preponderent) - curs tolerant (bursa neagra-tari cu restrictii valutare sau monede neconvertibile)

c) dupa numarul de cursuri -cursuri unice (autoritatile monetare stabilesc un singur curs pentru fiecare moneda straina) - cursuri multiple (autoritatile monetare stabilesc mai multe cursuri pentru acceasi moneda straina)

Factorii care influenteaza un curs valutar sunt de natura atat interna cat si externa, factorul economic avand un rol determinat. Fiecare valuta este simbolizata standard, cunoscuta si acceptata in intreaga lume. Primele doua simboluri reprezinta tara, al treilea simbol denumind valuata; ex: JPY-yenul japonez

Bibliografie

Trandafir Mariana: Pieţe monetar-valutare în România, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004;

Regulamentul valutar al BNR www.bnro.ro