Proiect Minca Ionela

21
Colegiul Tehnic “Ion Mincu” Craiova Proiect pentru absolvire scolii de maistrii Specializarea: Maistri constructii civile , industrial si agricole “Tehnologia de executare a peretilor din beton armat monolit pentru cladiri civile , industriale si agricole” 1

description

Proiect Minca Ionela

Transcript of Proiect Minca Ionela

Colegiul Tehnic Ion Mincu Craiova

Proiect pentru absolvire scolii de maistrii

Specializarea:Maistri constructii civile , industrial si agricole

Tehnologia de executare a peretilor din beton armatmonolit pentru cladiri civile , industriale si agricole

Coordonator :Profesor :

Absolvent :

Operaii tehnologice pentru execuia pereior din beton armat monolit

Structurile cu perei portani din beton armat monolit se mai numesc i diafragme verticale. Prevederea de diafragme verticale impune realizarea planeelor sub forma de diafragme (saibe) orizontale, care ndeplinesc rolul de transmitere a forelor orizontale (la aciunea vntului sau cutremurului) la diafragmele verticale.

Pereii exteriori se alctuiesc din doua sau trei straturi, din care un strat are rol termoizolant (fig.1)

Structurile pe diafragme pot fi:Structuri cu diafragme rareStructuri cu diafragme deseStructuri cu diafragme flexibile conlucrnd cu cadrePereii din beton armat numii i diafragme verticale se realizeaz din beton greu obinuit sau din beton uor cu agregate din granulit. Diafragmele pot fi sub forma de perei plini sau de perei cu goluri pentru ui i ferestre.Execuia diafragmelor din beton armat monolit cuprinde urmtoarelelucrri:1.cofrarea2.armarea3.turnarea i compactarea betonului4.decofrarea1.Cofrarea diafragmelor din beton armat monolit.Pentru cofrarea diafragmelor din beton armat monolit se pot folosi urmtoarele cofraje :-demontabile, alctuite din elemente de inventar, cu panouri din material lemnos;-plane metalice de inventar;-glisante;-spaiale metalice, tip tunel.

2.Armarea diafragmelor.

Diafragmele construciilor cu structuri tip fagure sau tip celular, cu nlimea deP+4EsiP+10Ese armeaz, de obicei, constructiv; din calcul rezult c armarea este necesar numai n zone seismice. Armarea diafragmelor poate fi continu pe toat suprafaa lor sau concentrat pe anumite zone caracteristice (marginile diafragmelor, coluri, ramticaii, intersecii, conturul golurilor). Diafragmele se armeaz cu plae legate din bare inependente sau cu plae sudate. Colurile, interseciile, bulbuii se armeaz numai cu carcase legate din bare independente. O atenie deosebit trebuie acordat armrii diafragmelor n jurul golurilor, precum i nndirii armrilor conform proiectului. Armatura de rezisten se confecioneaz sub forma de plase dispuse cte una la fiecare fa a diafragmei.

Tehnologia de betonare a diafragmelor prezint particulariti n funcie de tipul de cofraj folosit. Clasa betonului din diafragme trebuie s fie de cel puin Bc 15, iar la cadirile cu 12 niveluri pentru a nu ngroa excesiv pereii portani, clasa betonului la etajele inferioare va fi Bc 20 sau Bc 25. La turnarea betonului pe timp friguros se iau msuri de protecia lui pentru a preveni ngheul i a accelera ntrirea.

Armatura constructive discontinu se realizeaz din carcase dispuse vertical i centura orizontal. Carcasele verticale se confectioneaz din OB37 sau PC52, cu diam.8..10 mm, i etrieri cu diam.6mm aezai la 20..25 cm. Centurile orizontale se armeaz cu 4 bare avnd diam. de 8 mm, n afara armturii din centura planeului i etrieri diam.6 mm aezai la distana de 20..25 cm. Acoperirea armturilor cu beton este de 1,5 cm pentru plase i etrieri i 2,5 cm pentru barele verticale de la capetele diafragmelor.

3.Turnarea i compactarea betonului.

n diafragmele cu nlimi pn la 3m i cu grosimea de cel puin 12 cm, betonul se poate turna direct pe la partea superioar cu furtunuri flexibile, prin descrcarea din bene sau cu ajutorul pompei de beton. La introducerea betonului n cofraje, se urmrete ca aceasta s fie dirijat ct mai vertical i spre centrul cofrajului. Turnarea betonului trebuie s fie continu, n straturi longitudinale succesive a cror nlime este n funcie de modul de compactare. Fiecare strat se compacteaz imediat. nlimea unui strat de maiximum 50 cm cnd se folosete previbratorul (pentru diafragme cu grosimea mai mare de 15 cm) i de 0,60,8 m, cnd se folosesc vibratoare de cofraj (pentru diafragme cu grosimea mai mic de 15 cm). O atenie se acord betonrii marginilor diafragmelor i canturului golurilor unde armtura este mai deas i pot aprea segregari sau goluri.

4.Decofrarea.

Cnd pereii nu sunt ncrcai imediat, se pot decofra dac betonul are rezistena de minimum 25 daN/cm . Imediat dup decofrare se verific suprafaa diafragmelor. Cnd se constat defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate), acestea se remediaz numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant. La lucrrile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se remediaz o dat cu executarea finisajului respectiv. Izolarea fonic a pereilor din beton armat monolit este asigurat de cele mai multe ori de masivitatea lor. n cazul pereilor exteriori, termoizolani, stratul termoizolant asigur i condiii de izolare fonic. Pentru izolarea fonic suplimentar a diafragmelor monolite se folosesc placaje exterioare din plci fibrolemnoase, din saltele din vat de sticl sau vat mineral, plci de vat mineral etc. Placajele se aplic pe peretele de rezisten din lipire direct cu un adeziv sau prin intermediul unei schele de lemn sau metalic, fixat pe peretele cu dibluri.

Controlul si receptia lucrarilor de cofrare

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel: - preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri; - in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; - final, receptia cofrajelor si constatarea intr-un registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse (proces verbal de receptie calitativa). In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si armaturi.PUNEREA IN OPERA A BETONULUI.

Pregatirea turnarii betonului Toate elementele din beton i beton armat pentru care s-au ntocmit prezentele specificaii se execut monolit. Se consider c betoanele se prepar n staii de betoane specializate. Executantul va utiliza betoane gata preparate livrate de la staii proprii de betoane sau de la alte centrale de betoane. Cu acordul proiectantului, executantul va putea executa n cazuri de excepie i pentru cantiti mici, pentru lucrri fr mare importan, betoane preparate n antier. n acest caz se vor respecta toate prevederile normativelor n vigoare privitoare la verificarea condiiilor de preparare, punere n oper i recepie a betoanelor. Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre investitor; b) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier; c) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI; d) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz); e) in cazul in care, de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ICB, care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei. f) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane; g) sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului; 22 h) sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul aparitiei unor situatii accidentale; i) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna); j) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona; k) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la loculd e punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport; l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate. In baza verificarii indeplinirii conditiilor de mai sus, se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre: responsabilul tehnic cu executia, reprezentantul beneficiarului, reprezentantul ICB, in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor stabilite prin contract. Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus. Reguli generale de betonareBetonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a caiatului de sarcini, a Codului NE 012-99 si a procedurii de executie. Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale: a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata; b) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare; c) daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant; d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m in cazul elementelor cu latime de maximum 1,00 m si 1,50 m in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata (placi, fundatii); e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza; f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior; g) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor 23 in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii; h) se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului; i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului; j) in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului; k) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari; l) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; m) betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie; n) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos; o) in cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 11 Rosturi de lucru; p) instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa numai dupa 24 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore daca temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5). Betonarea diferitelor elemente de constructie este prezentata in Anexa IV.1. 6.3. Compactarea betonului Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta betonului, tipul elementului etc. In general compactarea mecanica se face prin vibrare. Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz, cu ciocanirea cofrajelor) in urmatoarele cazuri: introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa; intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost; se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare). In timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si/sau cofrajelor. Betonul trebuie compactat numai atata timp cat este lucrabil.Exemplu atasamente :Rezistenta : 23. RPCC02A2 Cofectii mixte din panouri refolosite, din placaj de fag de tip P de 8 - 15 mm grosime pentru beton, 'een elevatie, la ziduri de sprijin, socluri etc., inclusiv sprijinirile necesare pentru completari sau refaceri la constructii existente la ziduri...drepte p'e2na la 3,00 m 'eenaltime cu placaj de 15 mm Placa p 6.052.67 + 2.656.05 + 2.626.05 + 8.052.75 + 6.22.15 + 6.056.15 + 2.921.02 + 2.91.02 + 1.552.92 + 1.552.92 + 1.552.85 + 2.272.85 + 2.272.922 ... + 2.272.85 + 2.852.27 + 2.622.27 + 2.872.17 + 2.272.62 + 6.254.75 ... := p = 220.593 mp p1 := (9.25 + 24.2 + 16 + 5.45 + 6.75 + 18.75)0.15 = 12.06 mp P := p + p1 = 232.653 mp Grinzi G (0.3 + 0.252)6.5 + (0.25 + 0.42)5 + (0.3 + 0.252)5 + (0.25 + 0.352)15.2 + (0.25 + 0.352)9.2(0.25 + 0.42)9.2 + (0.3 + 0.252)8.15 + [(0.25 + 0.352)8.15]2 ... + (0.3 + 0.252)6.6 + (0.25 + 0.152)8.7 + (0.3 + 0.252)6.5 + (0.3 + 0.252)6.6 ... + (0.25 + 0.42)9.5 + (0.25 + 0.152)2.1 + (0.25 + 0.152)2.6 + (0.3 + 0.252)5.8 ... + (0.3 + 0.252)6.3 + [(0.25 + 0.352)6.3]2 + (0.25 + 0.42)8.7 + (0.25 + 0.152)18.65 ... := G = 209.471 mp Stalpi S := (0.32 + 0.352)333 = 128.7 mp TOTAL P2 + G2 + S 1.013 103 = mp 24. RPCD02A4 Armaturi din otel beton montat in elem de beton armat...cu PC52 cu distantieri din mase plastic 2882kg + 1955kg + 3200kg + 2882kg + 1946kg + 2249kg 1.511 104 = kg 25. RPCB04C# Beton ...arm c-25/20(b330)pReparareoniera,turn cu mijl clas instalpi, grinzi, placi, plansee,diafragme,etc) la cladexit 11m 3 52m 3 + 10m 3 + 73 m 3 = 26. TRA06A10 Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera de...5,5mc dist. =10km 175 to 27. AUT3343A1 Pompa pneumatica...de beton pb250 4-6mc/ora 18 ore 31.CB44A1 Sustineri cu popi metalici extensibili tip...PE 3100 R 825 buc 32. Sustineri din grinzi metalice extensibile...la constructii avnd naltimea pna la 20 minclusiv, grinzile rezemand pe popi metaliciextensibili; 1200 buc.13