3

Cuprins

Argument…………………………………………………………………………………..4

Cap. 1 Urmărirea datei expirării termenului de valabilitate ............................5

1.1. Modalitati de marcare......................................................................................................5

1.2. Stabilirea termenului de valabilitate...............................................................................6

Cap.2 Identificarea modificarilor de calitate din timpul manipularii,

transportului si depozitarii marfurilor alimentare ................................................8

2.1. Factorii care influenteaza pastrerea marfurilor............................................................8

2.2. Modificari calitative în timpul depozitarii......................................................................8

Cap.3 Masuri de prevenire a modificarilor nedorite pe timpul pastrarii se

depozitarii marfurilor alimentare..............................................................................11

3.1. Respectarea regimului optim de pastrare si depozitare..............................................11

3.2. Asigurarea microclimatului pentru toate categoriile de marfuri alimentare...........12

Cap.4 Propuneri de imbunatatirea calitatii si de remediere a

unormodificari nedorite de pe parcursul comercializarii produselor

zaharoase............................................................................................................................16

Concluzie.............................................................................................................................18

Bibliografie ………………………………………………………………………………19

4

Argument

Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de

transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se

desfasoara, de regula, inlocalitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus,

exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie si

inceputul altuia. O parte din acest timp este afectuarea transportului, iar cealalta este

consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport,

incarcare – descarcare, depozitare etc.

Rolul si dezvoltarea depozitelor de marfuri trebuiesc aprofundate tinand cont denecesitatile

actuale si de viitor ale economiei nationale, pornind de la concluziileunei ample si exigente

analize a retelei de depozite existente, concomitent cu aplicarea rezultatelor pozitive, rod al

tendintelor moderne care se manifesta pe plan mondial in acest domeniu.

Aceasta lucrare arata cauzele modificarilor nedorite marfurilor,masurile de prevenire a

modificarilor marfurilor precum si propuneri de imbunatatire a unor modificari de pe

parcursul comercializarii acestora

5

Cap. 1 Urmărirea datei expirării termenului de valabilitate

(modalităţi de

marcare a acestuia, perioada de timp rămasă până la expirare)

1.1. Modalitati de marcare

Marcarea este un mijloc de identificare a produselor si de informare a consumatorilor,

care presupune o serie de elemente :

a) elemente de identificare a produsului:

denumirea produsului;

denumirea fabricii producatoare, marca de fabrica;

calitatea produsului;

numarul standardului sau al normei tehnice;

data fabricatiei, termenul de valabilitate;

cantitatea ambalata.

b) elemente de informare a consumatorului:

compozitia chimica a produsului;

conditii de pastrare;

indicatii de utilizare;

conditii de intretinere etc.

Eticheta reprezintă un mijloc de identificare a produselor, de informare simplă şi

rapidă a consumatorilor, de educare a acestora, de înlesnire a operaţiilor comerciale, dar şi de

promovare a produselor pe piaţă.

Orice produs alimentar ambalat trebuie sa fie etichetat.

Etichetele se aplica pe suprafata ambalajului si trebuie sa indeplineasca urmatoarele

conditii privitoare la informarea cumparatorului:

- tara in care a fost fabricat si ambalat produsul;

- denumirea produsului;

- numele firmei producatoare;

- norme de calitate specifice;

- ingrediente continute;

6

- aditivi sau alte substante adaugate;

- conditiile specifice de pastrare.

Termenul de valabilitate, inscriptionat pe produs, este durata de timp in care

produsul alimentar nu capata propretati nocive pentru consumator, in cazul in care este

pastrat in conditii corespunzatoare.

Folosirea de produse cu termen de valabilitate depasit este sanctionata de legislatia

sanitara, intrucat exista risc de imbolnavire a consumatorilor.

Inscriptionarea termenului de valabilitate se face pe fiecare ambalaj precizand:

- data fabricatiei si data expirarii;

- data fabricatiei si durata de timp cat se mentine valabilitatea. De exemplu: 5 ianuarie 2013-

valabil 12 luni;

- doar data expirarii.

1.2. Stabilirea termenului de valabilitate

Se face de catre producator, pe raspunderea acestuia, prin colaborare cu unitati de

cercetare si laboratoare specializate, dupa experimentari prealabile.

Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetarea sau

reambalarea produselor.

Pe eticheta sau ambalajul produsului alimentar, data durabilităţii minimale/ termenul

de valabilitate poate fi redată :

- în cazul produselor care au un grad ridicat de perisabilitate şi pot pune în pericol

sănătatea omului, se precizează data limită de consum, indicându-se în ordine ziua şi luna

sau ziua, luna şi anul, precedat de menţiunea: „a se consuma până la data de ...” sau „expiră la

data de...”. După expirarea datei menţionate produsul este retras de la vânzare, prezentând

riscul de alterare (produse din carne, lactate, preparate din peşte, etc).

- în cazul altor produse (conserve, cafea, ceai ş.a.) se precizează limita optimă de

consum, precedată de menţiunea : „a se consuma de preferinţă înainte de...” sau „a se

consuma de preferinţă până la sfârşitul...”. După această dată producătorul nu mai garantează

asupra caracteristicilor gustative şi nutriţionale ale produsului, dar acesta poate fi consumat,

dacă a fost păstrat corespunzător.

7

- pentru alimentele a căror durabilitate este mai mare de 3 luni, dar mai mică de 18

luni, este suficient să se indice luna şi anul;

- pentru cele a căror durabilitate este mai mare de 18 luni este suficient să se indice

anul.

Termenul de valabilitate stabilit experimental de către fabricant în condiţii prescrise,

este mai mic decât durabilitatea produsului alimentar.

Durabilitatea reprezintă intervalul de timp - exprimat în ore, zile, săptămâni, luni sau

ani –scurs de la data fabricaţiei în care produsul alimentar îşi menţine în totalitate însuşirile

de calitate prescrise cu condiţia respectării modalităţilor de ambalare şi păstrare menţionate în

documentaţiile tehnice. Durabilitatea este, în general, mai mare decât termenul de

valabilitate, în primul rând datorită producătorilor, care luându-şi o marjă de siguranţă, îşi

asigură răspunderea juridică în cadrul contractelor de livrare.

Durabilitatea nu trebuie confundată cu consumabilitatea produsului alimentar, care

reprezintă intervalul de timp (ore, zile, săptămâni, luni, ani ) scurs de la data fabricaţiei în

care acesta este apt pentru consumul uman, chiar dacă nu-şi menţine nivelul însuşirilor de

calitate prescrise.

8

Cap.2 Identificarea modificarilor de calitate din timpul

manipularii, transportului si depozitarii marfurilor alimentare

2.1. Factorii care influenteaza pastrerea marfurilor

Modificarile calitative ale marfurilor in timpul pastrarii pot sa apara ca urmare a

actiunii unor factori interni, sau a unor factori externi.

Factorii externi actioneaza asupra starii aclitative a produselor. Dintre acestea pot fi:

compozitia chimica a produselor

proprietatile fizice generale (starea de agregare, proprietatile termice)

proprietatile chimice (rezistenta fata de agentii corozivi, comportarea la medi acide,

bazice sau oxidante)

gradul de prelucrare tehnologice a produselor

dintre factorii externi mai important se mentioneaza:

temperature mediului ambient

umiditatea mediului ambient

circulatia aerului

tipul ambalajului

igena depozitului

2.2. Modificari calitative în timpul depozitarii

In timpul pastrarii si depozitarii pot avea loc o serie de modificari ale marfurilor datorita

diferitilor factori interni sau externi. Orice modificare a coditiilor recomandate pentru

depozitarea produselor poate conduce la modificarea calitatii acestora, modificari ce trebuie

cunoscute în detaliu atât de catre cei care deservesc depozitul cât si de catre expert.

a. Modificari fizice

Temperatura, umiditatea si factorii mecanici influenteaza majoritatea produselor

provocând pierderi însemnate.

9

Variatiile de temperatura cauzeaza schimbari de ordin fizic si anume: dilatari, modificari

de faze, separari de emulsii.

Scaderea temperaturii sub limita prevazuta în standarde duce la modificarea calitatii

produselor prin înghetare, precipitare, modificarea solubilitatii sau a vâscozitatii. Cresterea

temperaturii peste limita transcrisa în standarde duce la dilatare, cresterea presiunii vaporilor în

recipiente.

Materialele plastice, din lemn sau cele metalice sunt influentate de factorii mecanici care

produc pierderi însemnate.

b. Modificari chimice

Ca urmare a faptului ca marfurile industriale sunt pastrate perioade lungi în depozite, pot

sa apara modificari ce schimba proprietatile produselor, facându-le, de multe ori, inutilizabile.

Temperatura si umiditatea pot influenta viteza reactiilor chimice si pot initia procese chimice

precum oxidarea, condensarea, polimerizarea, coroziunea.

Cresterea temperaturii cu 10 C poate mari cu cca. 10 % viteza de reactie a unor substante

ceea ce face ca perioada de depozitare sa se reduca considerabil. Produsele metalice sufera

degradari prin coroziune, proces ce produce anual pagube însemnate.

c. Modificari biochimice

Modificarile biochimice sunt o consecinta a atacului daunatorilor sau al

microorganismelor. Pierderile provocate de daunatori sunt apreciabile si constau în distrugerea

produselor, dar, mai ales, contaminarea acestora. Produsele de origine organica, naturale

(textilele din bumbac, lâna, blanurile, produsele din piele, lemn) sunt atacate de daunatori

(insecte, rozatoare si microorganisme) care produc pagube substantiale. Microorganismele

provoaca pagube însemnate, în special în cazul produselor alimentare (fermentatie si

putrefactie). O modificare specifica atât produselor alimentare cât si a celor nealimentare o

constituie mucegairea. Acest fenomen se întâlneste în cazul produselor din lemn când,

datorita umezelii, acestea se acopera cu un strat fin de mucegai sub forma de pete rotunde

negricioase. De asemenea, mucegairea ataca produsele din piele si tesaturile apretate.

10

Calitatea produselor poate fi influentata în spatiile de depozitare si de ati factori, decât

cei amintiti anterior: compozitia aerului prin componenetele sale oxigen, ozon, bioxid de

carbon, particule fine, radiatiile si ventilarea pasiva sau activa a aerului pentru reglarea

temperaturii si umiditatii.

Factorii fizici, chimici sau biologici sunt foarte importanti deorece atingerea unor valori

inacceptabile duce la modificari calitative ale produselor. Expertiza merceologica are rolul de

a elucida motivele care duc la deprecierea calitativa si a stabili calitatea reala, locul deprecierii,

conditiile de aparitie a deprecierilor. Expertizele, în asemenea cazuri, sunt deosebit de

laborioase, fiind necesara reconstituirea parametrilor de mediu. Reconstituirea presupune

masurarea parametrilor din interiorul depozitului într-o perioada identica cu cea a depozitarii

(în anul în ) si apelarea la Institutul Meteorologic în vederea aflarii valorilor exterioare ale

parametrilor urmariti Reconstituirea trebuie sa tina cont de modificarea temperaturilor din

interior precum si de umiditate, de faptul ca se realizeaza încalzirea depozitului sau racirea

prin ventilarea aerului.

11

Cap.3 Masuri de prevenire a modificarilor nedorite pe timpul

pastrarii se depozitarii marfurilor alimentare

3.1. Respectarea regimului optim de pastrare si depozitare

Conditiile generale ale depozitelor in care se pastreaza alimentale se refera la:

spatiul de delpzitare,

iluminatul,

ventilatia,

curatenia,

prevenirea infestarii cu insect si rozatoare,

modul de depozitare propriu-zis.

a. Spatiul de depozitare

Spatial trebuie sa fie salubrupentru a nu duce la alterarea sau contaminarea

alimentelor si se interzice depozitarea alimentelor in incaperi cu infiltratiide ape reziduale si

pluvial sau cu pereti si pavimente degradate.

b. Iluminatul

Iluminatul natural si/sau artificial corespunzator este necesar pentru ca permite

urmarirea starii alimentelor depozitate , adica termenul de valabilitate, bombaje la cutiile de

conserve, modificarea culorii, dar si a efectuarii corecte a curateniei.

c. Ventilatia

Ventilatia poate fi naturala (aerisirea) si mecanica(cu insuflarea sau scoaterea aerului),

iar felul, ritmul si intensitateaei sunt in functie de natura alimentelor.

d. Curatenia

Curatenia este o conditie obligatorie a pastrarii corecte a alimentelor, iar pentru

asigurarea acesteia este necesara aprovizionarea cu apa si racordul la canalizare a depozitului.

e. Prevenirea infestarii cu insect si rozatoare

Insectele , dar mai ales rozatoarele, pot contamina sau pot consuma si deprecia cantitati

foarte mari de produse alementare, de aceea este necesar sa fie luate masuri de prevenire si

combaterea a acestora.

f. Modul de depozitare propriu-zis

Depozitarea propriu-zisa trebuie sa respecte cateva principia:

12

rotarea stocurilor: alimentele mai vechi se pun pe rafturi mai in fata pentru a fi date in

consum mai repede decat cele mai nou achizitionate;

rafturile si dulapurile trebuie:

sa fie rezistente, sa nu degajeze substante toxice sau sa murdareasca cu

vopsele ambalajele sau marfurile,

sa existe spatii intre ele pentru accesul personalului, manipularea marfii si

curateniei,

sa fie la distant de minimum 0,5 m de pereti pentru ca rozatoarele au tendinta

sa se deplaseze pe langa pereti, de jur imprejurul camerei si, neintampinand

nimic de mancare, adesea, abandoneaza incaperea,

sa fie picioare de metal, de forma cilindrica, care nu permitcatararea

rozatoarelor,

alimentele se depoziteaza separate in functie de natura lor.

3.2. Asigurarea microclimatului pentru toate categoriile de marfuri

alimentare

Microclimatul reprezentat de temperature, umiditate si viteza curentilor de aer are

deosebita importanta pentru pastrarea in conditii de siguranta a alimentelor.

Acesti parametriisunt diferiti de natura produselor depozitate. De exempu:

pentru alimentele greu perisabile, temperatura poate fi cea a camerei (15-20o C) si

umiditatea trebuie sa fie redusa;

pentru alimentele usor perisabile, temperetura sa fie scazuta (maxim +4oC) si

umiditatea relative 35-60%;

pentru legume si fructe proaspete, temperature optima, este de 12-16o C si umiditate

de 85-95%.

3.2.1. Depozitarea alimentelor perisabile

Alimentele usor perisabile sunt acelea care se depreciaza rapid daca nu sunt pastrate

in conditii cara sa nu permita inmultirea bacteriilor.

a. Conditiile generale pentru spatiile de refrigerare si de congelare

13

Amplasarea spatiilor de refrigerare se de congelare sa face in incaperi curate, bine

ventilate, illuminate (fara insorire directa a aparatului), cu acces usor si cu posibilitati de

intretinere curate atat a incaperii, cat si a frigiderelor si a incaperii.

Materialele din care sunt alcatuite trebuie: sa fie usor de spalat si deszinfectat, sa nu

aiba suprafete poroase, pentru a nu retine murdaria sis a nu rugineasca sau sa nu degaje

mirosuri care sa intre in alimente.

Functionarea trebuie sa asigure in incinta temperature de 0-+4oC pentru frigidere, +2-

+8oC pentru vitrine frigorifice de expunere si -18- -23oC pentru congelatoare, si sa nu

produca zgomot si supraincalzirea incaperilor.

Masurarea temperaturii se face cu aparatura de control si afisare sau cu un

termometru, cu consemnarea pe “graficul de temperaturi”, cel putin putin de doua ori pe zi.

Trebuie ca usile sa se inchida etans si supravegherea sa se faca de catre personalul de

specialitate in mod regulat, dupa un graphic de timp prestabilit. Nu trebuie sa se permita

oricarui muncitor accesul la aggregate pentru control sau reparere.

Curatarea se face urmarind, in timp, manoperele: intreruperea curentului electric,

scoaterea tuturoe alimentelor depozitate si punerea lor in alt frigider, dezghetarea, spalarea su

detergent , carpa, perie moale si apa calda, limpezirea, dezinfectia, limpezirea, uscarea,

punerea la curent, cand temperature ajunge la cea necesara (0- +4oC) se reintroduce

alimentele ce urmeaza a fi pastrate, facandu-se ulterior controlul asiguraii temperaturii de

refrigerare.

b. Reguli de amplasare a alimentelor

Alimentele crude (carnea, laptele, ouale etc.) se depoziteaza separate de cele

preparate, iar alimentele puternic mirositoare nu se depoziteaza in acelas frigider cu cele care

imprumuta usor mirosuri. Nu se vor acoperii locurile prin care se face răcirea incintei su se va

respecta principiul rotarii alimentelor, cele mai vechi mai în fata pentru a putea fi consumate

mai repede.

Dacă avem un singur frigider, carnea cruda se pune cel mai jos, alimentele

mirositoare se pun în recipient închise etanș și toate produsele trebuie sa fie protejate cu folie

de plastic, recipient etc.

3.2.2. Depozitarea alimentelor “uscate”

Asa-zisele “ alimente uscate” sunt greu perisabile (paste făinoase, orez, gris, zahar

etc.). Depozitarea se face în ambalaje curate, de tipul recipientelor închise, saci de material

14

textile sau din ambalaje impermeabile, pe rafturi, rastele, paletizare și nici într-un caz direct

pe paviment.

Încăperile de depozitare trebuie sa fie uscate, curate, bine aerate, având lumina

suficienta pentru efectuarea curățeniei și observarea calităților organoleptice ale alimentelor,

igienizare periodic.

Temperatura de păstrare este intre +7oC și +20oC și umiditate redusa, cu spatii de

acces pentru controlul și trierea alimentelor, protejate de insecte și rozătoare.

3.2.3. Depozitarea conservelor și băuturilor îmbuteliate

Se face ca sic ea pentru alimentele “uscate” și este interzisa punerea în consum a

conservelor deteriorate, ruginite, cu scurgeri, bombate sau cu termenul de valabilitate expirat.

Nu se deschide niciodată o conserva cu bombaj, deoarece gazele sub presiunea din

interior, pot duce la rănirea persoanelor din încăpere, iar lichidele care erup murdăresc

contaminează mediul din jur.

3.2.4. Depozitarea legumelor și fructelor proaspete

Depozitarea legumelor și fructelor proaspete se face în încăperi răcoroase,

întunecoase, cu umiditate ridicata (85-95%) de tip “microclimate de pivniță” pe rastele

grătare și în lăzi.

Legumele și fructele proaspete se triază permanent, îndepărtându-se cele depreciate.

Cartofii și rădăcinoasele trebuie păstrate separate de celelalte fructe și legume deoarece

pământul de pe ele poate contamina pe acelea ce se consuma crude.

3.2.5. Depozitarea ambalajelor

În mod obligatoriu trebuie sa existe un spațiu de depozitare a ambalajelor (încăpere,

sopron etc.).

Ambalajele de tip lăzi, navete, capsuri etc. păstrate sub cerul liber se deteriorează și se

murdăresc (praf, microbi, reziduuri de la șobolani și șoareci etc.). Curățarea lor în aceste

condiții este foarte dificila, ci o eficienta redusa, costuri mari și cu securitatea sanitara mica.

15

Ambalajul pentru alimentele perisabile (hârtie, folii de plastic, casolete, cartoane etc.)

este obligatoriu sa fie păstrat în spatii salubre, ferit de praf și accesul rozătoarelor. Acesta

venind direct în contact cu alimentele, dacă este contaminat chimic sau bacteriologic, în mod

sigur va determina alterarea și contaminarea acestora.

16

Cap.4 Propuneri de îmbunătățirea calității și de remediere a unor

modificari nedorite de pe parcursul comercializării produselor zaharoase.

Pe perioada comercializării produselor zaharoase, acestea pot treci prin mai multe

faze dacă nu sunt depozitate și păstrate în condiții optime. Pentru a înțelege aceste aspect în

cele ce urmează vor fi prezentate diverse sortimente de produse zaharoase pentru a se evident

component lor și de ce trebuie ferite pe parcursul comercializări lor.

Produsele zaharoase sunt caracterizate prin valoare energetică ridicată și proprietăți

psihosenzoriale superioare. Materiile prime zaharoase sunt : zahărul, glucoza, mierea.

SORTIMENTUL PRODUSELOR ZAHAROASE

Nr.

Crt.

Tip produs Mod de prezentare

1. Produse de caramelaj -bomboane sticloase neumplute (formate din masă

de

caramel simplu sau cu adaosuri).

- bomboane sticloase umplute (formate din înveliș

de caramel 70-80% și umplutură 20-30% umplutura

poate fi pastă de fructe, miere, fondant, siropuri,

cafea, ciocolată).

2. Drajeuri Simple, cu cacao, cu aromă de mentă, cu gemuri, cu

aromă de lămâie, de ciocolată, cu nucleu de alune,

înveliș de ciocolată.

3. Caramele Cu lapte, cu lapte și rom, cu fructe, cacao, cu mentă.

4. Produse de laborator Bomboane fondante, jeleuri, bomboane spumoase,

șerbet, cremoze.

Bomboane fondante,

jeleuri, bomboane

spumoase, șerbet,

cremoze.

-Neumplută

Simplă: amăruie, cu

vanilie, cuvertură, menaj.

Cu adaosuri: cu lapte, cu

cafea, alune, stafide,

arahide, fructe confiate.

-Umplută

Cu fondant simplu aromat,

cu fondant în amestec cu fructe, cu marțipan,

praline, cu lichior, coniac, whisky, cu creme de

ciocolată, sâmburi grași, cu nuga.

6. Halvaua Simplă: din pastă de semințe de floarea soarelui sau

susan și halvița.

7. Rahatul Simplu: produs gelificat preparat prin fierberea unui

amestec de zahăr, glucoză, amidon, cu adaos de

aromeşi coloranți.

17

CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE ZAHĂRULUI

Nr.crt. Caracteristici Descrierea caracteristicilor

1. Aspectul -zahărul cristal : cristale uscate, nelipicioase,

fără aglomerări;

-zahărul bucăți: bucăți curate, fără pete.

-zahărul pudră: aspect de făină fină, uscată,

nelipicioasă, fără aglomerări.

2. Culoarea -zahărul cristal : alb-lucios.

-zahărul bucăți și pudră: alb-mat.

3. Miros și gust Dulce, fără miros și gust străin

4. Corpuri străine Lipsă .

5. Umiditate 0,05 – 0,10%

6. Conținutul în zaharoză 99,75 – 99,60%

7. Conținutul în cenușa Max. 0,1%

8. Solubilitatea în apă Soluția de 10% zahăr trebuie să fie clară, fără

sediment.

Conform Ordinului Ministrului Sănătății nr.975/1998, privind aprobarea Normelor

Igienico-sanitare pentru alimente, zahărul umed, cu gust sau miros străin, cu impurități nu se

admite pentru consum uman. Produsele zaharoase râncede, fermentate, lipicioase, cu gust sau

miros neplăcut, cu impurități nu se admit pentru consum uman.

Atunci când depozitarea nu este corecta se poate risca sa apară prezenta “leucocitoză

desregimentez”. Ca masuri de prevenire, recomandam, selecția furnizorilor, recepția pe baza

de buletin de analize și efectuarea de analize periodice pentru verificarea furnizorilor și

controlul vizual le recepție. În cazul neregulilor se poate respinge lotul sau izolarea acestuia

și efectuarea de analize microbiologice.

Dacă pe parcursul depozitarii produsele zaharoase, încep sa “cultive” bacteria

patogene, sporuri de mucegai, nu este doar din cauza microclimatului depozitului ci și din

vina producătorilor care nu au respectat masurile preventive cum ar fi fierberea produselor

minim 15 minute, respectarea concentrației optime de zahar în raport cu apa sau instruirea

incorecta a personalului privind respectarea instrucțiunilor de operare.

În cadrul unei depozitari poate apărea multiplicarea microbiana. În cazul acesta se

evita păstrarea de durata lunga a produselor, utilizarea de recipient corecți utilizați și

instruirea personalului privind igiena.

Atunci când produsele zaharoase au în conținut impurități, se returnează produsul și

se recomanda producătorilor sa folosească zaharul rafinat.

18

Concluzie

Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea

constituie ocomponenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si

durata acesteia suntdeterminate de conditii naturale, considerate economice si alte

considerente.

Importanta pastrarii marfurilor în bune conditii este subliniata si de obligativitatea supunerii

unor produse (ex: electronice si electrice) încercarilor de depozitare în vederea verificarii

capacitatii de a rezista la transport sau depozitare în conditii climatice si mecanice specifice.

In timpul pastrarii si depozitarii pot avea loc o serie de modificari ale marfurilor datorita diferitilor

factori interni sau externi. Orice modificare a coditiilor recomandate pentru depozitarea produselor

poate conduce la modificarea calitatii acestora, modificari ce trebuie cunoscute în detaliu atât de catre

cei care deservesc depozitul cât si de catre expert.

19

Bibliografie

Aurelia Turcescu, Florentina Costea, Stefan Mihai, Carmen Ionesti , Turism si alimentatie

publica - clasa a IX-a (filiera Tehnologica profil Servicii), Editura CD Press, 2010

Constanta Brumar, Florin Lixandru, Valentina Capota, Elena Pascali, Marius Petre, Angela

Sandru TURISM SI ALIMENTATIE. Manual pentru clasa a X-a (Domeniul de pregatire generala : Alimentatie), Editura CD Press, 2011

http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2008-03-14/TCE+Logistica+ar+putea+fi+vandut+unui+investitor+de+pe+piata+europeana&hl=depoz

ite&tip=toate

http://www.logisticstoday.com/displayStory.asp?S=1&sNO=9172&MLC=GlobalSearch

&OASKEY=CurrentIssue

http://www.logisticsmgmt.com/article/CA6534582.html?q=warehouse