M e d i c a m e n t e a g o n i s t e sunt substantele medicamentoase care au capacitatea de a forma complxe medicament-receptor, care declaneaz o secven de procese fizice-chimice si biochimice cu repercusiuni functionale

ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE

= Sunt substante chimice care au abilitatea de a distruge sau preveni multiplicarea microorganismelor, n special a acelor care cauzeaz diverse boli, respectiv bacterii, virusuri, protozoare sau fungi.

Substantele antiseptice previn multiplicarea microorganismelor la nivelul pielii si/sau mucoaselor, fiind bacteriostatice, pe cnd dezinfectantele sunt utilizate pe suprafete ne-animate, deoarece adesea sunt prea toxice la concentratia de uz pentru a fi aplicate pe piele fiind bactericide,avnd deci actiune ireversibil.

ntre cele dou categorii de substante nu exist o delimitare net, un antiseptic poate deveni, n concentratie mare, dezinfectant si invers.

Cele mai multe dezinfectante, distrug rapid bacteriile (n cteva minute

Propriettile ideale pentru o substant antiseptic sau dezinfectant ar fi:

- s aib efect imediat;

- s posede un spectru larg de activitate antimicrobian;

- sa nu induc, n scurt timp de la utilizare, aparitia de populatii rezistente;

- s posede o penetrabilitate foarte mare a barierelor naturale (de ex., sebumul etc);

- s nu fie inactivat de proteine;

- s aib toxicitate minim;

- s nu pteze sau s corodeze;

- s nu afecteze pielea ( prin actiune direct sau prin sensibilizarea ei);

- s nu aib miros si s ndeprteze mirosurile existente;

- s aib propriettile unui detergent;

- s fie simplu si economic de folosit.

n plus, dezinfectantele trebuie s aib abilitatea de a penetra crevasele, cavittile, iar n prezenta materiilor organice (de ex.: snge, pmnt, materii fecale etc) s-si mentin concentratia letal, bactericid.

Eficienta unui antiseptic sau dezinfectant depinde de urmtorii factori: concentratie, timp de contact si temperatura solutiei de agent; susceptibilitatea microorganismelor, gradul de infectie (numrul de

microorganisme prezent la locul actiunii) si natura mediului n care se dezvolt microorganismele (mediul poate contine proteine, diverse lichide biologice si alte materii organice care pot inhiba activitatea antimicrobian a

agentului utilizat).

A. ANTISEPTICELE SI DEZINFECTANTELE NESTABILE

Aceste substane au o actiune de scurt durat, ele transformndu-se, chiar n cursul actiunii lor. Se mpart la rndul lor n oxidante si reductoare.

I. Antiseptice si dezinfectante nestabile oxidante

Ageniii oxidanti au o actiune rapid si se pot mprti n directi - care actioneaz prin oxigenul molecular eliberat de substante - si indirecti - ei actionnd prin oxigenul atomic rezultat n timpul reactiilor.

a.Agenti oxidanti directi (Peroxizii)

Apa oxigenat - Solutio hydrogenii peroxidi diluata

Este o solutie apoas de peroxid de hidrogen 3 %, incolor, cu gust metalic caracteristic. Peroxidul de hidrogen este relativ stabil atunci cnd e acidifiat, dar se descompune rapid n mediul alcalin si n contact cu materiile organice si metalele.

Se recomand pentru actiunea ei antiseptic si dezodorizant, iar prin eliberarea rapid si efervescent a oxigenului are loc o actiune de curtire a plgilor, mai ales a celor purulente.

Permanganat de potasiu - Kalii permanganas - K MnO4

Se prezint sub form de cristale violet nchis, cu luciu metalic, solubile n ap.

- Soluiile 1%o de permanganat de potasiu au proprietti oxidante puternice si sunt antiseptice, dezodorizante si astringente. Ele se recomand n tratamentul stomatitelor, faringitelor, vaginitelor si plgilor.

- Soluiile 5% au o actiune astringent puternic si sunt utilizate pentru a reduce granularea excesiv.

b.Agenti oxidanti indirecti (Halogenii)

Acestia sunt reprezentati de ctre clor si iod. Sunt substante bactericide rapide si puternice; au un spectru de actiune larg si nu sunt scumpe

- Clor - Este un agent oxidant extrem de puternic (n afara faptului c este extrem de toxic), utilizat frecvent n trecut pentru curtirea arsurilor si nlturarea tesuturilor necrozate. Are proprietti antiseptice si dezodorizante n

concentratii foarte mici 0,3 - 0,5 %.

Sruri ale acidului hipocloros ca de exemplu hipocloritul de sodiu.Elibereaz lent acid hipocloros, cu proprietti bactericide. Se foloseste sub form de solutie diluat -cunoscut sub denumirea de solutie Dakin modificat (contine hipoclorit de sodiu circa 0,5 %) sau solutie Labarraque, care se recomand pentru dezinfectia plgilor.

Cloraminele

Sunt derivati organici ai clorului, care elibereaz treptat clor, n cantitti mici, fiind deci mai putin iritanti pentru tesuturi. Sunt antiseptice usoare (avnd o activitate antimicrobian mai slab), dar de mai lung durat.

Se folosesc pentru tratarea piscinelor si apei de but (1 comprimat/100 I ap), pentru antisepsia mucoaselor, cavitilor naturale, plgilor (solutiile 0,1 - 0,5 %).

- lodul -Este un germicid cu actiune rapid si intens. Se utilizeaz n solutii diluate pentru c este iritant si are tendinta de a ntrzia vindecarea.

lodul se poate utiliza sub diferite forme:

Tinctura de iod - Solutio iodi spirituosa, este o solutie alcoolic, diluat,.

Recomandri: dezinfectia cmpului operator, ca revulsiv njurul plgilor. Pteaz textilele si pieleaSolutia Lgol - este o solutie apoas de iod preparat astfel: iod , iodur de potasiu si ap q.s.. n practic, aceast solutie se dilueaz dup necesitti. Solutia diluat pn la 0,2% sau chiar mai putin se foloseste sub forma de irigatii vaginale etc IodoforiiSunt combinatii complexe ale iodului cu un agent tensioactiv (transportor) neionic.(povidone). Complexul "iod-tensid" are urmtoarele avantaje: - pstreaz iodul n solutie;

- sunt siguri;

- au o toxicitate redus;

- nu au miros respingtor;

- prezint o bun stabilitate n timpul actiunii.

Iodoforii pe baz de iod (de ex.Betadina) sunt utilizati pentru dezinfectia minilor chirurgului si a pielii pacientului nainte de operatie.

II. Antiseptice si dezinfectante nestabile reductoare

-Formaldehida - FormolFormalina este un lichid fumigant, limpede, incolor, cu miros nteptor, solubil n ap si alcool. Solutia apoas de formaldehida contine 40% aldehid formic gazoas si 10% alcool metilic (metanol). Aplicat extern,

formalina se dovedeste a fi un bun antiseptic si astringent, cu un spectru antimicrobian larg.

Se utilizeaz n soluii diluate 1 - 5% (1:10), fumigatii, pentru dezinfectia cldirilor,. ncperile trebuie s fie tinute nchise, cel putin 10 ore, dup care neutralizarea formaldehidei se face cu ammoniac concentrat (3 ml/m3 aer), apoi se aeriseste.

- Glutaraldehida

Este o aldehid saturat, cu nalt activitate bactericid si sporicid n solutii alcaline (pH 7,5 - 8,5).

Compusul este mai puin iritant asupra pielii si mucoaselor dect formaldehida, el fiind activ si n prezenta materiilor organice.

Glutaraldehida se recomand pentru dezinfectia instrumentarului (n special a endoscoapelor).

- Clorhexidina hidroclorid -Este un compus sintetic cu activitate antiseptic, manifestat prin distrugerea peretelui celular bacterian.

Clorhexidina este putin solubil n ap si relativ netoxic. Este activ asupra germenilor Gram pozitivi si Gram negativi si a altor microorganisme.

Clorhexidin se recomand pentru pregtirea locului operator n solutii apoase 0,1-0,5 %. Clorhexidina n concentratie de 1:5000 se foloseste pentru dezinfectia instrumentarului sanitar, si ca agent topic n tratamentul arsurilor. Colirele 1:1000 se utilizeaz n diferite afectiuni oculare, ele avnd o toxicitate redus si nu produc iritatie local.

B. ANTISEPTICE SI DEZINFECTANTE STABILE

Aceasta grup cuprinde unii compusi anorganici (acizi, alcali, sruri ale metalelor grele) si organici (alcooli, fenoli si derivati), majoritatea actionnd prin precipitarea albuminelor. Ei nu se distrug n timpul actiunii lor antiseptice avnd si o actiune mai mult sau mai putin iritant asupra tesuturilor.

I.Acizii

-Acizii minerali (acidul clorhidric si acidul sulfuric) pot fi folositi ca dezinfectanti (n concentraie de 2 4 %), dar datorit actiunii lor corozive sunt utilizati doar pentru dezinfectia suprafetelor "ne-animate".

-Acizii care disociaz lent (acetic, boric) ptrund mai bine n tesuturi. n functie de concentraie, acizii pot fi antiseptici, astringenTi, iritanTi sau caustici.

Acid acetic - Acidum aceticum -Lichid limpede, cu miros caracteristic, nteptor.

Otet - Acetum - este neoficinal si conine 6 - 9% acid acetic. n concentraie de 1 - 1%, acidul acetic are actiune antiseptic, astringent, antifermentescibil ; la 1% devine bactericid, insecticid, iritant -

revulsiv, la 2 - 3% este moderat cheratolitic, iar la concentratii mai ridicate devine caustic. Se recomand sub form de comprese reci ca antiseptic, astringent, antiflogistic, n inflamatii, contuzii, ca antiparazitar extern contra pduchilor, puricilor. Per os (ca antifermentescibil), n tulburri digestive, intoxicatii cu alcooli Acid boric - Acidum boricum

. Are un efect antiseptic slab (disociaz putin), dar are marele avantaj c nefiind iritant se poate aplica pe suprafetele delicate, cum ar fi corneea. Pulberea de acid boric poate fi aplicat local n eczeme umede, plgi proaspete si sub atelele chirurgicale care imobilizeaz oasele fracturate.

II. Alcalii

Sunt dezinfectante puternice, relativ ieftine si usor de gsit, a cror utilizare dateaz nc din antichitate.

Efectul antiseptic si dezinfectant se datoreaz concentratiei n ioni hidroxil (HO-), dar particularitatea acestor substante const n efectul lor antiviral.Exemple de alcali: Hidroxidul de sodiu - Soda caustic, Hidroxidul de calciu, Carbonat de sodiu -Soda de rufe .

III .Detergentii (surfactantii)

Acest grup de compusi chimici sunt recunoscuti ca fiind agenti tensioactivi, tenside, agenti activi de suprafat (surfactanti), agenti de curtire, care reduc tensiunea superficial (interfacial) ntr-un lichid.

Rezultanta fenomenului reducerii tensiunii superficiale const n umezirea, penetrarea, spumificarea, emulsionarea si ndeprtarea murdriilor si a microbilor.

Detergenti:

- detergenti anionici (spunurile propriu-zise);

- detergenti cationici (spunurile inverse sau detergenti sintetici);

- detergentii neionici.

Se recomand pentru sterilizarea cmpului operator (dup o prealabil

curtire cu alcool a acestuia) .

Detergentii cuaternari de amoniu sunt relativ ineficienti mpotriva sporilor, virusurilor si ciupercilor. Acesti detergenti aplicati pe piele formeaz la suprafata acesteia o pelicul ("film") care protejeaz pielea la suprafat.Medicatia ORL- produse Otologice1. Corticoizi si antiinfectioase in combinatie:

Ciporfloxacina cu hidrocortizon, Cloramfenicol cu fluocinolon, picaturi otice in : otita externe, otita medie . !!!!Preparatelor cu Gentamicina nu se administreaza in otite medii pentru ca ajunse in urechea medie sunt ototoxice.

2. Analgezice si anestezice

Ce contin fenazona cu lidocaina, se folosesc tot in otita dar nu Otita perforate pentru ca altereaza structurile urechii medii.Medicatia dermatologica:I. Antifungice de uz dermatologic:

a. Antifungice de uz topic:

Antibiotice

Derivati de imidazol si triazol

Alte antifungice de uz topic.

- Antibiotice:

Natamicina crema in candidoze, tricomoniaza.- Derivati de imidazol si triazol:

Clotrimazol solutie 1% si crema 1% activ pe : epidermofitii, tricofitii, candidoze etc. Miconazol, Isoconazol, Fenticonazol etc local sub forma de gel, crema in candidoze, pitiriazis,. Ketoconazol(Nizoral) sub forma de crema si sampon in candidoze, epidermofitii, pitiriazis etc.- Alte antifungice:

Ciclopiroxum sub forma de crema, solutie, lac de unghii in : dermatofitii, candidoze, onicomicoze etc.

Terbinafina crema in epidermofitii .

Tolnaftat crema in micoze ale pielii.

II. Emoliente si protectoare.

a. Produse pe baza de zinc:

-Oxid de zinc utilizat topic ca emolient si protector in eczema, arsuri. Contraindicat pe plagi deschise. b. Produse pe baza de carbamida:

- Carbamida( Rombalsam): cicatrizant, keratolitic folosit in aplicatii locale pentru tratamentul: ihtiozei, eczema atopica, psoriasis etc.

III. Preparate pentru tratamentul ranilor si ulcerelor.

a. Cicatrizante

preparate cu grasimi de peste : Jecozinc etc.

- Alte cicatrizante:

i. Dextranomer(Debrisan) granule util in ulcer de gamba si de decubit, plagi etc.

ii. Dexpantenol sol externa, unguent, crema , sray ,util in rani, arsuri, excoriatii etc.

b. Enzime proteolitice: colagenaze utile in debridarea enzimatica a plagilor cu tesut necrozat.

c. Alte preparate pentru rani crme sau unguente : Actovegin crema pentru ulcer varicose, Cicaderma unguent in arsuri, rani, iritatii etc.

IV. Antipsoriazice:

a. Antipsoriazice de uz local:

Derivati de antracen: Dithranol(Psorianol) unguent antimitotic slab antifungic util in Psoriazis, poate da iritatii locale. Psoralene de uz topic:Oxoralen solutie externa: fotosensibilizant in caz de expunere la ultraviolete indicat in Vitiligo, Psoriasis sever.

Alte antipsoriazice de uz local: Calcipotriol solutie, crema = derivat de vitamina D care suprima proliferarea keratinocitelor, indicat in placi psoriazice slabe sau moderate.b. Antipsoriazice de uz sistemic:

Psoralene de uz sistemic: Methoxsalenum(Oxoralen) fotosensibilizant oral fata de ultraviolete indicat in Vitiligo si Psoriazis rezistent la terapii locale. Reactii adverse: insomnie, depresie etc. Retinoizi : Acitretinum( Neotigason) oral, indicat in psoriasis sever, ihtioza, deoarece normalizeaza proliferarea celulara si cheratinizarea. Contraindicat in sarcina risc major de malformatii.

V. Antibiotice si Chimioterapice de uz dermatologic.a. Antibiotice pentru aplicatii locale:

Tetraciclina- antibiotic cu spectru larg, administrata in aplicatii locale crema,unguent.

Acidul fusidic- crema indicat in infectiile cutanate . Nu se aplica pe plagi.

Neomicina- antibiotic util sub forma de pulbere, unguent in Impetigo, foliculite etc.

b. Chimioterapice pentru aplicatii locale.

1. Sulfamide:

i. Sufadiazina chimioterapic folosit sub forma de crema in arsuri infectate, escare etc.

2. Antivirale:

i. Aciclovir: crema, unguent, active local fata de Virusul herpetic I si II si herpes zoster.

ii. Moroxidina sub forma de crema utilizata in tratamentu local in herpes si herpes zoster.

VI. Corticoizi de uz dermatologic.a. Corticoizi cu potenta slaba:

Hidrocortizon sub forma de unguent in : eczema, prurit etcb. Corticoizi cu potenta moderata:

Hidrocortizon butirat: sub forma de crema, emulsie, unguent indicat in Eczema atopica, dermite etc

Flumetazon: unguent si crema cu acelasi indicatii. Triamcinolon: unguent ,crema util in : Psoriazis, Lupus, Eczeme etc.

d. Corticoizi puternici:

Betametazona Fluocinolon acetonid

Fluocortolon

Mometazona

Metilprednisolon

Fluticazona

Toate sunt contraindicate in : varicela, herpes, TBC cutanat .Indicatii identice cu cei cu potenta moderata.

e. Corticoizi foarte puternici: care prin absorbtie pot da si fenomene generale in tratamentele de durata si pe zone extinse.Clobetasol unguent, crema, lotiune capilara indicat in: leziuni cortocosensibile limitate, psoriasis, lupus. Dupa tratament de cateva zile se trece la un corticoid dintr-o categorie inferioara.Medicatia antihelmintica si antiparazitara:

a. Antiprotozoare:

- Amoebicide: Cloruinaldol(Saprosan) comprimate.

- Amoebicide active in amebiaza, tricomoniaza si giardiaza: Metronidazol

Tinidazol.In caz de tricomoniaza vaginala se trateaza concomitant si partenerul!!!!!.

b.Antimalarice:

Hidroxiclorochina, comprimate : antimalaric asemanator clorochinei, dar mai putin toxic ocular. In zonele cu malaria rezistenta la clorochina se foloseste Chinina. Este moderat eficienta si in Poliartrita reumatoida.

c. Antihelmintice:i. Antitrematode:

Praziuantel active oral pe Tenia solium, T. saginata, etc

ii. Antinematode:

Derivati de benzidazol:

i. Mebendazol active in: oxiuroza, ascaridioza, echinococoza, etc

ii. Albendazol active pe oxiuri, ascaris tratamentul se repeat dupa 2 saptamani.

Piperazina active pe oxiuri si ascaris, practic lipsita de toxicitate. Pamoatul de pyrantel paralizeaza musculature parazitilor permitand eliminarea util I Ascaridioza, oxiuroza.

Levamisol antihelmintic de electie in Ascaridioza dar si cu efecte imuno-modulatoare utile in poliartrita reumatoida.Interactiuni medicamentoase: Din punct de vedere al efectelor farmacodinamice, asocierile medicamentoase pot fi:

- sinergice, atunci cnd farmaconii actioneaz n acelasi sens;

- antagonice, cnd actioneaz n sens contrar;

- indiferente.

n cadrul interrelatiilor sinergice se disting: aditia, cnd efectele se sumeaz si potentarea, cnd efectul global este mai mare dect suma efectelor partiale.

Antagonismul poate fi partial, cnd efectul global este mai mic dect suma efectelor partiale si total, atunci cnd efectul global este nul.a. Sinergismul de aditie se manifest cnd cele 2 substante asociate actioneaz agonist deplin asupra acelorasi farmacoreceptori. Efectele se sumeaz astfel nct efectul total este mai mic sau egal cu sumasubstantelor respective luate separat. De ex., efectele vasodilatator, bradicardizant sau bronhospastic al substantelor parasimpaticomimetice, care actioneaz aupra receptorilor muscarinici, se sumeaz atunci cnd

acestea se asociaz ntre ele.

De retinut. Asocieri de acest fel nu sunt obisnuit justificate.

b. Sinergismul de potentare. Apare la asocierea unor substante ce actioneaz n acelasi sens dar pe receptori diferiti. Efectul asocierii este mai mare dect suma algebric a actiunilor individuale luate separat.

De ex., pregtirea preoperatorie cnd se asociaz deprimante SNC cu hipnotice, neuroleptice, anestezice generale si tranchilizante. Prin asocierea corespunztoare se pot obtine efecte favorabile cu doze mici de substant ceea ce duce la scderea incidentei efectelor adverse.

Alteori asocierile pot duce la accidente grave. De ex., producerea de intoxicatii acute la persoanele ce utilizeaz tranchilizante si alcool (n doze mici chiar) prin potentarea efectului inhibitor al alcoolului asupra

SNC, care poate duce la com si chiar moarte.

Asocierile antagonice au la baz interactiuni n care medicamentele asociate actioneaz n sens opus,

ducnd la diminuarea, anularea sau inversarea efectelor.

Antagonismul poate fi rezultatul unor mecanisme diferite:

a. Antagonism de tip competitiv. Antagonistii competitivi se fixeaz si se desprind repede, continuu, de pe aceeasi receptori, far s i actioneze; antagonistul nu are activitate intrinsec si antagonizeaz specificsubstantele agoniste corespunztoare. Probabilitatea fixrii de receptori a celor 2 farmaconi este n functie de cantitatea lor (biodisponibilitate) si de afinitate.De exemplu, pentru acelasi tip de receptori muscarinici acetilcolina este agonist atropina este antagonistul, fr a avea activitatea intrinsec de a declansa reactiile enzimatice care s duc la activizarea receptorului.

Exemple de antagonism competitiv: antagonizarea efectelor muscarinice ale parasimpaticomimeticelor prin atropin, a efectelor stimulante beta-adrenergice ale izoprenalinei prin propranolol, a efectelor histaminei

prin antihistaminice, a efectelor morfinei prin naloxon. Propranololul, de exemplu, mpiedic efectul tahicardizant al izoprenalinei; aceasta rmne ns capabil s mreasc frecventa inimii.

Antagonismul competitiv, de tip antidot, se poate referi la efecte utile terapeutic, contraindicnd asocierea celor 2 tipuri de medicamente, dar si la efecte nedorite sau fenomene toxice, ceea ce indic asocierea agonistilor si antagonistilor. De exemplu, atropina, n doze mari, este indicat n tratamentul intoxicatiilor cu pilocarpin sau nalorfina, n intoxicatia cu opioide.

b.Antagonism de tip necompetitiv. Antagonistii necompetitivi blocheaz receptorii, astfel nct agonistii, chiar n concentratii foarte mari, nu pot deplasa antagonistul (fenomenul este reversibil). De ex.,fenoxibenzamina (un blocant alfa adrenergic; vasodilatator) antagonizeaz necompetitiv (dar reversibil)efectele stimulatoare ale noradrenalinei, neurotransmitor simpatic, asupra musculaturii netede vasculare.

III. Asocieri indiferente. Medicamentele asociate nu se influenteaz.

DE RETINUT

Avantajele asocierilor medicamentoase:

- sumarea sau potentarea efectelor terapeutice (nu si a celor toxice), prin administrarea de doze mici din medicamentele asociate cu eficient mare, avnd si un avantaj economic;

- evitarea aparitiei de tulpini microbiene chimio -, sulfamido -, antibio -, respective helmintorezistente;

- antagonizarea efectelor adverse sau pentru antagonizarea tuturor efectelor, situatie util n cazde intoxicatie prin supradozare.

Dezavantajele asocierilor medicamentoase:

- creste numrul de reactii adverse proportional cu numrul de medicamente asociate si cu durata tratamentului;

- suprasolicitarea proceselor de transport, metabolizare - biotransformare sau eliminare n cazul asocierii a dou-pot sa survina atunci cand sunt administrate simultan, la acelasi bolnav, mai multe medicamente( fie separate, fie in aceeasi forma farmaceutica); ele pot sa apara inaintea patrunderii medicamentelor in organism saudupa patrundere .Incompatibilitati fizico-chimice-constituie un caz particular de interactiuni, care pot sa survina in vitro, mai ales atunci cand se asociaza mai multe solutii injectabile in aceeasi seringa sau in acelasi flacon de perfuzie. Sunt reactii fizico-chimice care duc la formarea de compusi inactivi, sau toxici; modificarile rezultate pot fi immediate si vizibile( schimbarea culorii, precipitare) sau lente si invizibile( degradarea in mediu prea acid sau prea alcalin) ex:

-inactivarea rapida a penicilinei G si a meticilinei in mediu acid( solutie glucozata izotona care are PH=4-5)

-precipitarea amestecului de solutii acide( vitamina C, heparina) cu solutii alkaline( aminofilina, papaverina).

Efecte secundare toxice: Se pot manifesta la nivelul oricrui tesut, aparat, sistem si pot fi tulburri:

morfologice si functionale. Aparat cardiovascular: -insuficienta cardiaca declansata sau agravata prin medicamente cu efect inotrop negativ (antiaritmice chinidina, procainamida, beta-adrenoblocante propranolol, calciu blocante verapamil), -aritmii cardiace (digitalice, paradoxal antiaritmicile in anumite conditii, antidepresive triciclice, preparate de litiu, levodopa etc.) -lezarea miocardului (daunorubicina, doxorubicina), -ischemie miocardica (ergotamina, ganglioplegice, guanetidina),-tahicardie (amine simpatomimetice, hidralazinele), -bradicardie, bloc AV (blocante beta-adrenergice, calciu blocante de tip verapamil, diltiazem -hipotensiune ortostatica (ganglioblocante, guanetidina), -hipertesiune arteriala (amine simpatomimetice, antidepresive triciclice si IMAO, hormonii corticosteroizi, estrogeni, contraceptive orale, androgeni etc.) -vasoconstrictie periferica (beta-adrenoblocante, ergotamina).

Rinichi -nefropatie tubulara, nefropatie tubulo-interstitiala acuta (antibiotice aminoglicozide, -nefropatie interstitiala acuta (meticilina, cefalotina,sulfamide, rifampicina), -nefropatie glomerulara cronica (saruri de aur, saruri de mercur,litiu etc), -nefrita interstitiala cronica si necroza papilara (fenacetina, fenazona, acid acetilsalicilic), -insuficienta renala acuta prin mioglobinurie (in cadrul sindromului de hipertermie maligna la succinilcolina, unele anestezice generale inhalatorii halotan), -tubulopatii cronice (amfotericina B, tetracicline perimate, litiu etc) -cristalurie (unele sulfamide, primidona etc) -nefrocalcinoza (compusi de calciu, acetazolamida), -nefropatie uratica (citotoxice, tiazide, probenecid), -retentie hidrosalina cu edeme (glucocorticoizi, carbenoxolona, steroizi androgeni, estrogeni, fenilbutazona), -hipokaliemie (corticosteroizi, diuretice tiazide, furosemid, carbenoxolona), -hiperkalemie (spironolactona, triamteren, amilorid, captopril).

Aparat digestiv

-greata, voma (citotoxice anticancerose, opioide, aminofilina, eritromicina, digitalice supradozare, levodopa etc.) -ulcer gastro-duodenal (glucocorticoizi, aspirina si alte antiinflamatoare nesteroidiene ),-diaree (purgative iritante, antibiotice tetracicline, peniciline, cloramfenicol, clindamicina, rezerpina, metildopa),

-malabsorbtie (colestiramina, metformin diminua absorbtia vit. B12).

+ Ficat:

-hepatita acuta sau subacuta (paracetamol, fenacetina, acid valproic, sulfamide, izonizida, rifampicina, mercaptopurina), -hepatita cronica activa (halotan, clorpromazina, metildopa, azatioprina), -steatoza hepatica (tetracicline)-ciroza (metotrexat, supradozare cronica de vitamina A) -icter colestatic (steroizi anabolizanti, clorpromazina, eritromicina estolat) -tumori hepatice (contraceptive orale, estrogeni, steroizi androgeni etc).

Aparat respirator: -astm bronsic (acid acetilsalicilic si alte antiinflamatoare nesteroidiene, peniciline, cefalosporine, eritromicina, beta-blocante, parasimpatomimetice, IMAO), -pneumonie interstitiala, alveolita, fibroza pulmonara (bleomicina, busulfan, clorambucil si alte anticanceroase, amiodarona, nitrofurantoina, acebutolol, saruri de aur, penicilamina etc), -eozinofilie pulmonara (nitrofurantoin, foarte rar sulfamide, peniciline, metrotexat, acid acetilsalicilic, carbamazepina), SNC si periferic -stare confuziva mai ales la batrani data de antiparkinsoniene anticolinergice, antidepresive triciclice -sindroame depresive: rezerpina, haloperidol, levodopa, metildopa, -convulsii: lidocaina in supradozare, doze foarte mari de penicilina i.v., izoniazida, fenotiazine etc, -sindroame extrapiramidale la doze mari de antipsihotice, -sindroame cerebeloase la antiepileptice, -polinevrite: nitrofurantoina, vincristina, izoniazida, etambutol, etionamida.

Ureche -tulburare a auzului (toxicitate cochleara), -tulburare a echilibrului (toxicitate vestibulara) -aceste tulburari sunt produse de antibiotice aminoglicozide, acid etacrinic, furosemid, cisplatina, -tinitus date de salicilati, chinina, clorochina.

Musculatura striata -mialgii, crampe musculare, fenomene de miopatie acuta: glucocorticoizi, carbenoxolona, diuretice, clofibrat, -tremor al extremitatilor: beta2-adrenomimetice, -agravarea miasteniei gravis antibiotice aminoglicozide, polimixine, propranolol, lidocaina, chinidina, -hipertermie maligna cu rigiditate musculara: halotan, succinilcolina, -osteoporoza: glucocorticoizi, -osteomalacie si rahitism la tratamentul prelungit cu fenobarbital, fenitoina,

Piele -la aplicarea locala a medicamentelor pot sa survina numeroase efecte adverse de natura toxica sau alergica. -unele efecte tegumentare apar dupa administrarea sistemica a medicamentelor (acnee glucocorticoizi, litiu, bromuri, ioduri, alopecie citotoxice, heparina, carbimazol, eritem polimorf, sindrom Stevens- Johnson, sindrom Lyell peniciline, sulfamide, barbiturice eruptii fixe barbiturice, fenacetina, fotosensibilizare sulfamide, tetracicline, tiazide, urticarie, prurit, edem angioneurotic).Exemple:

- la nivelul tegumentului eruptii;

- la nivelul aparatului digestiv nausee, vom, colici;

- la nivelul ficatului efecte toxice directe asupra celulei hepatice;

- la nivelul SNC nevrite;

- la nivelul sngelui anemie, tromboz;

- la nivelul inimii aritmii, leziuni degenerative.

Aceste efecte toxice sunt favorizate de supradozare.Toleranta. Se caracterizeaz printr-o sensibilitate sczut sau absenta sensibilittii unui individ sau specii la unele actiuni ale medicamentului.

Toleranta poate fi: congenital si dobndit.

1. Toleranta congenital (nnscut). Se manifest imediat dup nastere2. Toleranta dobndit. Este mai frecvent si se poate manifesta n orice moment al vietii omului..

Se explic, fie prin scderea absorbtiei substantei, fie printr-o accelerare a biotransformrii si/sau eliminrii, dar si printr-o scdere a sensibilittii celulelor tint.

Toleranta dobndit prezint mai multe aspecte particulare:

- Obisnuinta diminuarea treptat a efectelor medicamentelor respective n urma administrrii repetate. Este un fenomen reversibil, disprnd dup un timp, n cazul cnd se ntrerupe administrarea substanelor incriminate.

Majoritatea substantelor cu tolerant dobndit se refer la medicamente cu actiune asupra SNC sau asupra muschilor netezi (barbiturice etc).

3. Tolerana ncrucisat. Se produce ntre dou sau mai multe medicamente. Administrarea cronic de alcool etilic absolut, determin scderea reactiei organismului la actiunea narcoticelor.

4. Tahifilaxia. Numit si tolerant acut, const n scderea progresiv a intensittii efectelor unor doze constante dintr-o substant, prin administrarea repetat la intervale scurte de timp.

Se poate dezvolta rapid n timp, este de scurt durat si poate ajunge pn la disparitia efectelor pentru care se administreaz. Prin ntreruperea administrrii se redobndeste repede sensibilitatea initial. De ex.,

efedrina. Intoleranta (reactii idiosincrazice). Se manifest printr-un rspuns anormal, cantitativ si calitativ la un

medicament. Aceste reactii neobisnuite sunt independente de doz.

Intoleranta poate fi: congenital si dobndit

a. Intoleranta congenital (idiosincrazia). Reactie advers, manifestat printr-un rspuns neobisnuitcalitativ anormal, constnd n efecte diferite de actiunea farmacodinamic proprie si care apare la anumiti indivizi.

Se produce ca urmare a unor particularitti genetice, nnscute. Se poate manifesta la prima administrare a medicamentului sau la scurt timp de la nceputul tratamentului.

Exemple:

- aparitia hemolizei la unele animale tratate cu doze obisnuite de fenacetin, fenotiazin, sulfamide, nitrofurantoin. Substratul biochimic este reprezentat de deficitul n glucozo-6-fosfat dehidrogenaz a hematiilor,.- Hipertemia malign, , este provocat de unele anestezice generale si se datoreaz, modificrii capacittii de legare a ionilor de calciu la nivelul

celulelor musculare striate.

b. Intoleranta dobndit. Determinantul antigenic poate fi uneori un metabolit al medicamentului, asa cum este derivatul peniciloil n cazul penicilinelor. Antigenul activeaz sistemul imun si ia nastere astfel o

serie de imunoglobuline care functioneaz ca anticorpi. Ca urmare, reactiile adverse alergice la medicamentesunt efecte nocive datorit interventiei unor mecanisme immune.Efecte mutagene. Sunt reactii adverse ce au drept consecint modificri permanente ale genotipului, care ulterior pot determina afectarea fenotipului.

Mutatia este un fenomen de alterare accidental a informatiei genetice ce se transmite la descendenti avnd ca rezultat aparitia brusc la noua generatie a configuratiilor genetice anormale. Mutatiile au loc datorit radiatiilor, citostaticelor, imunosupresivelor

Efecte cancerigene. Apar dup administrarea de substante chimice (nitrozamine, aminofenazon,

substante alchilante, DDT) care sunt capabile s determine aparitia unor celule canceroase. Farmacodependenta psihica si fizica. = Definitia OMS Farmacodependenta este o stare psihica sau/si fizica caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, incluzand nevoia de a lua substanta continuu sau periodic pentru a resimti efecte psihice deosebite sau a evita suferintele privatiunii. Este o stare provocata de medicamente ce induc o senzatie agreabila sau deosebita (euforie) asociata cu impulsul de a se repeta administrarea. Aceasta se poate sau nu asocia cu toleranta. Farmacodependenta apare in cazul abuzului de droguri. Cele 4 componente care definesc dependenta sub forma ei completa sunt:

-dependenta psihologica, -toleranta, -dependenta fizica, -psihotoxicitatea.

Substante care produc farmacodependenta sunt: -deprimante SNC (alcool etilic, hipnotice barbiturice, tranchilizante minore ca benzodiazepine, meprobamat), -morfinomimetice (tip morfina, heroina etc), -stimulante SNC (tip amfetamina, tip cocaina), -halucinogene (dietilamida acidului lisergic LSD, mescalina), -canabinoide (marihuana, hasis, tetrahidrocanabinol), -solventi organici volatili (acetona, tetraclorura de carbon, toluen), -kava (arecolina), -fenciclidina, -in mai mica masura nicotina (tutun), cafeina(cafea).

Farmacodependenta psihologica

Este o stare psihica ce consta in modificari de comportament si o stare mentala particulara, cu necesitatea psihica imperioasa si emotionala de administrare continua a substantei, procurata prin orice mijloc, pentru a obtine o senzatie de bine (euforie). Indivizii, desi cunosc ca le dauneaza sanatatii, situatiei familiale si sociale se expun la riscuri pentru procurarea drogului.

Administrarea repetata dezvolta toleranta si dependenta fizica, care deobicei evolueaza paralel. TolerantaToleranta apare mai ales pentru efecte nervos centrale cu caracter subiectiv. In cazul morfinei ca si a altor opioide toleranta cuprinde efectul sedativ, euforizant si analgezic, ca si alte efecte deprimante centrale (deprimarea respiratiei). Se produce de asemenea o crestere marcata a dozei letale. Pentru dozele obisnuite de alcool si barbiturice se dezvolta toleranta la efectele sedative si hipnotice, dar nu si la deprimarea respiratorie. In consecinta aceleasi doze de medicament produc efecte mai slabe, ceeace necesita cresterea dozei. Toleranta incrucisata este foarte importanta pentru opioide.

Farmacodependenta fizica

Arata necesitatea fiziologica fundamentala de a lua substanta respectiva. Intreruperea administrarii declanseaza sindromul de intrerupere sau de abstinenta.

Sindromul de interupere reflecta un rebound exagerat al efectelor farmacologice acute. El se manifesta prin fenomene subiective sete intensa, anxietate, iritabilitate, fenomene comportamentale, vegetative, somatice obiective convulsii, hipotensiune arteriala, colaps, moarte.

Farmacodependenta fizica reclama necesitatea continuarii administrarii substantei, pentru a evita simptomele neplacute si uneori grave ale sindromului de intrerupere.

Psihotoxicitatea se manifesta prin tulburari de comportament, uneori cu caracter psihotic, care apar in timpul folosirii indelungate a unor doze mari de substanta care produc dependenta. Barbituricele, alcoolul etilic, cocaina, amfetaminele, lisergida au in mod pregnant aceasta caracteristica.

Eufomania sau toxicomania (drug addiction) este o stare de intoxicatie cronica ce cuprinde farmacodependenta psihologica si fizica asociate cu toleranta fata de un drog cu potental euforizant.