Chestionarul 16 PF

Cattel construiește și publică in 1950 chestionarul 16 PF, denumit chestionarul celor 16

factori ai personalității. Inventarul pornește de la cele 12 trăsături-sursă definite prin analiza

factorială, iar itemii sunt selectați pe baza saturației in factorii respectivi, fară a se specifica felul

in care au fost inițial formulate sau aleși. Multe dintre denumirile trăsăturilor sunt formulări

speciale ale lui Cattel.

Formulările itemilor au două modele:

- Unii includ intrebări legate de propriul comportament al subiectului precum și

exprimarea unor opinii sau atitudini generale despre oameni.

- Ceilalți itemi cer subiectului să aleagă între două posibile ocupții, activități recreative,

tipuri de oameni sau alternative privind judecăți de valoare.

Există si itemii verbali sau numerici destinați evaluării unui factor de abilitate rezolutivă.

Chestionarul are două forme paralele a câte 187 itemi. Poate fi utilizat cu ambele forme

simultan in scopul unei mari fidelități a evaluărilor, sau cu o singură forma având în vedere

că datele privind coeficienții de fidelitate ale acestor forme pentru scalele chestionarului (de

la 0,50 la 0,88) coeficienii de omogenitate (dela 0,22 la 0,74) și de validitate (de la 0,32 la

0,86), îndreptățesc o evaluare a scorurilor.

Proba cuprinde 16 factori primari- A: schizotomie vs. ciclotimie; B- abilitate rezolutivă

generală; C- instabilitatea emotională vs. stabilitatea emotională; E- supunere vs. dominantă;

F- expansivitate vs. nonexpansivitate; G- supraeu slab vs. forța supraeului; H - ; I- Harria vs.

Premisia; L- alexia vs. pretension; M- praxemia vs. autia; N- naivitate vs. subtilitate; O-

încredere vs. tendința spre culpabilitate; Q1- conservatorism vs. lipsă de respect pentru

conventii; Q2- dependența de grup vs. independența personală; Q3- sentiment de sine slab

vs. sentiment de sine puternic; Q4- tensiune ergică slabă vs. tensiune ergică ridicată.

Factorii evaluati prin analiza factorială sunt constructe bipolare care incearcă să cuprindă

multimea de manifestări comportamentale specifice dimensiunii, in mod gradat, de la unul

dintre polii acesteia caracterizat printr-o maximă exprimare a opusului.

Testul evaluează, prin date normative, pozitia individului de-a lungul acestui continuum.

Specific acestui tip de evaluări, ceea ce se ia in considerație în interpretări ca semnificative și

active in comportamentul real al persoanei, este acel factor a cărui pondere depășește intr-un

sens sau altul zona de semnificație medie.

Descrierea scalelor:

Factorul A: (Schizotimie vs. Ciclotimie)

Polul exprimat prin cote standard joase caracterizează un comportament prin aspect precum

schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozanță, răceală și indiferentă, suspiciune, rigididate. Polul

opus indică un comportament caracterizat prin ciclotimie, individul este bun, amabil,

prietenos, servibil, cu interes pentru ceilalți, încrezător, adaptabil și cald.

Datele de cercetare indică pornind de la dihotomia clinică între pishozele schizoid și

dezordinea clinică maniaco-depresivă, o dimensiune definită quassisimilor și în zona de

normalitate psihică, între răceala afectivă și căldura afectivă. Caracteristicile ciclotimului,

afectivității clinice, sunt ușurința cu care trăiește, se emoționează, interesul marcat pentru

semeni și ființe in general care nu rareori se exprimă și prin alegerea unei profesii care

înseamnă contacte interumane și o tendintî spre a se conforma convenților sociale. Un grup

format din persoane de tip ciclotimic este activ, mai puțin axat pe critică, cu indivizi mai

generoși în raporturile interpersonale. Persoanele de la polul opus sunt mai puțin conciliante,

preferă lucrurile, cuvintele, viața solitară; sunt introspective, apar serioși, preferă o

camaraderie intelectuală. În același timp, sunt mai profunzi în aprecierea altora, mai singuri

intr-o activitate care cere precizie, uneori mai inventivi, mai alerți în a-și respecta

promisiunile și în satisfacerea obligațiilor ce le revin.

Factorul B: (Abilitatea rezolutivă generală)

Scala nu are corelații semnificative cu testele de abilități mentale obișnuite care tipic sunt

probe psihologice în timp limitat. Factorul B măsoară din perspectiva teoriei lui Cattel, acel

factor general denumit inteligență. Cattel distinge între inteligența fluidă, definită ca o

capacitate înnascuă care poate fi aplicată la toate tipurile de conținuturi, și inteligența

cristalizată, ca formă care depinde mult de educația formală, exprimând tipurile de abilități

învățate în școală. Inteligența fluidă afectează inteligența cristalizată, prin faptul că

inteligența fluidă se poate realiza prin teste care nu fac în conținutul lor referință la cultură.

Acest gen te teorie asupra inteligenței ca aptitudine adaptativă premerge în epoca abordărilor

sistemice contemporane ale inteligenței, depășind viziunea strict biologică sau pe cea

psihomotrică.

Cotele standard scăzute la factorul B măsurat prin sarcini atât reale cît si opționale, indică o

slabă abilitate mentală care atrage după sine si o moralitate inferioara, tendința de a abandona

cu ușurința, lipsa de interes pentru subiecte intelectuale, lipsa de cultura in general. Polul

opus creștere, indica inteligenta vie, conștiinciozitate si perseverenta in rezolvarea

problemelor, tendință de a fi cultivat si de a gândi in plan abstract, logic.

Factorul C: (instabilitate emoțională vs. Stabilitate emoțională)

Polul caracterizat prin instabilitate reprezintă in acest sens caracteristici ale unui eu slab,

emotivitate, imaturitate afectivă, instabilitate, individul reacționează la frustrație intr-o

manieră emoțională, este inconstant in atitudini și interese, e excitabil și hiperactiv, fuge de

responsabilități, abandonează ușor, e neliniștit, implicat in conflicte, agitat, visător, poate fi

implicat in accidente. La polul opus apar caracteristicile unui eu puternic, matur, calm.

Individul este stabil, constant în interese, chiar si flegmatic sau placid, realist se adaptează

faptelor; nu se manifestă ușor oboseala nervoasă, nu se amestecă in conflicte.

Forța eului definită ca și grad de realizare a integrării dinamice și a controlului emoțional nu

e pentru Cattel, ca și pentru Eysenck, o problemă care să tină preponderent de formare și

mediu. Tendințele constituționale fac ca formarea controlului emoțional să fie mai dificilă

pentru unele persoane. Diagnoza diferențială a felului de a trăi, frustrarea de exemplu, trebuie

să se raporteze la acest aspect constituțional.

Persoana cu un eu slab tinde sa fie cu ușurință contrariată de lucruri și oameni, trăind un

sentiment de insatisfacție in familie,școală sau profesie și are dificultăți in păstrarea calmului,

să se bucure, se descurajează lesne. În acest sens, la acest pol apar mai des reacțiile nevrotice

generalizate sub forma unor tulburări psihosomatice (tulburări digestive, de somn) sau temeri

iraționale, comportamente obsesive. Pe de altă parte, în cazuri de tulburări de personalitate și

de nevroze se întâlnesc cote scăzute ale factorului C.

Factorul E: ( Supunere vs. Dominanță)

Polul comportamentului supus, blând, indica dependența dar și o naturalețe și o bunăvoință

care îi sunt caracteristice, o persoană conformistă și ușor de dominat, suficientă sieși. Polul

opus, indică un comportament agresiv, combativ, încăpățânat, sigur de sine, afirmativ, sever,

chiar dur sau ostil, cu o gravitate afectată; nonconformist, dar dornic să capteze atenția. O

dominanță puternică pentru a conduce la acel tip de voință obștinată și chiar spre un

comportament antisocial, rebel.

Unele date de cercetare indică faptul că dominanța tinde să coreleze cu statutul social, fiind

ridicată la liderii cunoscuți. În grupele de persoane formate din indivizi dominanți se notează

o intercorelație de roluri mai eficientă precum și dominarea unor procedee de tip democratic :

aceste persoane se simt libere să participe, se angajează fară eforturi sau ezitări la

problemele de grup.

Notele ridicate se asociază de asemenea cu comportamente de tip delictual din perioada

adolescenței. Notele scăzute se întâlnesc adesea la nevrotici.

Factorul F: (Expansivitate vs. Nonexpansivitate)

Este un constituent important al extraversiei - introversiei ca factor secundar. Polul

nonexpanziv indică un comportament moderat, prudent, taciturn, introspectiv cu tendințe

spre deprimare și reverie. În general necomunicativ, mulțumit de sine, legat de valori

personale, lent, reflectant. Polul opus, al expansivității indică un comportament impulsiv,

entuziast, vesel, direct, plin de viață, guraliv, expresiv, legat de grup, spontan in reacții.

Este unul din factorii care suportă influența mediului de formare în măsura în care datele de

cercetare indică că cei expansivi au avut in general un mediu mai facil, mai puțin sever,

creator de optimism, dar și cu aspirații mai puțin exigente. Nonexpansivii sunt in general

crescuți după norme mai severe și tind spre un plus de modereție.

Nonexpansivii apar visători, își rod unghiile. Expansivitatea corelează cu preferința pentru

aglomerări urbane dar și cu poziția in familie, cel mai învârstă tinde spre nonexpansivitate,

cel mai tânăr spre a fi și cel mai expansiv. Dupa perioada adolescenței, expansivitatea

prezintă o descreștere, cu un declin mai marcat, pentru perioada dintre 17 și 35 de ani. De

asemenea, sunt date care indică corelativ că expansivitatea este asociată cu creșterea

încărcăturii de anxietate.

Factorul G: (Supraeu slab vs. Forța supraeului)

Există doar o asemănare superficială cu factorul C pentru că factorul G este legat în

principal de energie și perseverență.

La polul unui supraeu slab, caracteristică pentru un comportament este lipsa de toleranță la

frustrare, un individ schimbător, influențabil, cu o emotivitate generalizată , oboseală

nervoasă, inconstanță și nesiguranță, care neglijează obligațiile sociale și un general

dezinteres față de normele morale colective. Polul opus atrage după sine atitudini de

conștiinciozitate, perseverență, responsabilitate personală; insul este ordonat, consecvent,

atent la oamenii si lucrurile din jur.

Conform denumirii, factorul corespunde în viziunea lui Cattel supraeului psihanalitic prin

accentul pus pe considerația față de normele morale, tendința de a susține eul și a frâna

impulsiunile. Se poate distinge de stabilitatea emoțională măsurată de factorul C prin faptul

că rezultă dintr-o integrare dinamică adecvată de-a lungul vieții.

Persoana cu un G ridicat se manifestă ca respectoasă, metodică, cu o bună capacitate de

concentrare, reflectând înainte de a vorbi, preferând de asemenea compania celor eficienți.

Acest pol indică reușita în activități variate, dar care impun perseverență, regularitate și o

bună organizare comportamentală, fiind în genere un prognostic bun pentru succesul

profesional, aptitudinea pentru rolurile de lider; popularitate. Polul opus se asociază cu

tendința spre disimulare, vagabondaj, distrugere și încălcarea legii, spre accese de furie

nestăpânite.

Factorul H ( Threctia vs. Parmia)

Cele două denumiri ascund manifestările opuse ale dimensiunii responsabile de timiditate și

sensibilitate la amenințare, pe de o parte, vs. Curaj și lipsa de sensibilitate, pe de alta parte.

Polul threctia indică un comportament dominant de tendința de repliere asupra propriei

persoane; prudent, rezervat, distant, contemplativ, cu tendința de a apărea rece și acru,

dezinteresat de sexul opus, moderat și conștiincios dar cu interese limitate- sunt câteva dintre

manifestările caracteristice pentru comportament. De asemenea se remarcă o absență a

interesului artistic sau afectiv, o tendință spre perceperea rapidă a pericolului .Polul parmia

indică o sensibiliate gregară, o persoană îndrăzneață, căreia îi place să întâlnească oameni,

este activ, curajos, cu interes pentru sexul opus. Impulsiv, frivol, neliniștit, nu vede ușor

semnele pericolului, cu interese artistice și cu o bogată rezonanță emoțională.

La nivelul acestui factor puternic dominat de ereditate, întâlnim ceea ce Cattell consideră a

fi un temperament constituțional schizotim, leptosom (G scăzut). Replierea pe propria

persoană, grija pentru o bună conduită poate fi la schizoizi prepsihotici o trăsătură

diferențială. Se remarcă totuși că un astfel de comportament poate fi considerat normal în

circumstanțe traumatizante pentru individ. Un ins excesiv de temător, lent , cu greutăți în

exprimare care fuge de profesiune sau de situații care-i cer contacte sociale, meticulos, evită

marile reuniuni, preferă 1-2 amici intimi; îi e teamă de situațiile noi sau competițiile publice,

relativ malițios dar atent la sentimentele altora, trăiește un sentiment de relativă inadecvare

față de tot ceea ce se întâmplă în jur.

Persoanele parmia se simt libere să participe, dar apar prolixe, insensibile, iar în grup tins

spre remarci de ordin personal mai degrabă decât legate de problema în cauză.

Termenul de threctia vine de la englezescul threat, amenințare indicând o corelație cu

reactivitatea ridicată a sistemului nervos autonom față de amenințare; opus termenului,

parmia indciă predominanță parasimpatică.

Factorul I: (Harria vs. Premsia)

Polul harria indică un comportament realist dar dur, tipul de persoană care nu se așteaptă la

lucruri extraordinare de la ceilalți, se bazează pe sine, are spirit practic și relativă

insensibilitate față de ceilalți, matur emoțional, aspru, chiar cinic, fără simț artistic,

reacționează prea puțin la aspecte estetice (fără ca în mod necesar să fie lipsit de gust) și nu ia

în seamă incomoditățile fizice.

Polul premsia , indică un comportament sensibil la estetic, exigent dar nerăbdător, relativ

imatur emoțional; insul caută ajutorul și simpatia altora, este prietenos, blând, indulgent cu

sine și ceilalți, dificil de satisfăcut în problemele de artă, introspectiv, imaginativ și cu o

bogată viața interioară, acționează prin intuiție sensibilă, în plan social manifestă o anumită

frivolitate, dornic să atragă atenția, este neliniștit chiar ipohondric.

Datele empirice corelează polul premsia cu plăcerea pentru călătorii și experiențe noi, cu

tendința spre o imaginație labilă, gustul pentru teatru și o relativă incapacitate practică în

modul de a-și conduce afacerile în general.

Există o relație invers proporțională între rezultatele muncii în grup și nivelul cotei

factorului I; rezultatele tind să fie cu atât mai scăzute cu cât cota medie indivizilor este mai

ridicată, membrii fiind descriși ca lenți în munca de grup, în decizii, acționând inutil, cu

tendința spre remărci de natură emoțională și socială, negativiști.

Harria reprezintă dominanta comportamentală a durității, masculinității și a spiritului

practic. Comportamentul este matur social, generează solidaritate de grup și realism.

Factorul este din categoria celor formați prin influența mediului și a culturii

Termenul de premsia vine de la expresia englezească „protected emotional sensitivity”,

deci o sensibilitate emoțională protejată, ceea ce echivalează cu formarea în interiorul unei

culturi rafinate, care protejează sensibilitatea și gustul estetic.

Termenul harria vine de la „hardness and realism”, indicând aspectul de duritate și realism în

mediul de formare.

Factorul L : (Alexia vs. Protension)

Comportamentul la polul alexia apare caracterizat prin încredere, adaptabilitate, cooperare,

absența geloziei sau a invidiei, o gravitate amabilă dar plină de spirit, interesul față de

ceilalți. Polul protension reprezintă tensiunea: un mod neîncrezător, înclinat spre gelozie,

îndărătnic, suspicios și timid, relativ dur, rigid și indiferent față de alții.

Nota joasă caracterizează un subiect care se acomodează ușor, nu caută rivalitate, se

preocupă de tot soiul de oameni, excelează în munca de echipă. În general suspicios,

individul caracterizat printr-o cotă ridicată apare adesea egocentric, rigid în interrelații,

interes mai degrabă pentru viața sa interioară decât față de oameni; în general circumspect,

este un element tensionant in cadrul unei/unui grup/echipe.

Factorul M : ( Praxemia vs. Autia)

Dimensiunea definește un factor care cuprinde de asemenea trăsături dificil de integrat într-

o formulă de limbaj obișnuit. Astfel, de exemplu polul cotelor scăzute definește un

comportament practic și conștiincios; este insul care ține la formă , este capabil sa își

păstreze sângele rece și prezintă o relativă lipsă de imaginație. În același timp este un spirit

logic, expresiv, deschis ca interese, cu sânge rece în caz de urgență sau pericol. Polul autia

definește ceea ce am putea numi nonconvenționalul, excentric, imaginativ, boem, mi puțin

preocupat de conștiinciozitate, cu un aspect exterior calm, dar ocazionale izbucniri emotive

de natură isterică.

Datele de cercetare converg spre imaginea unei persoane preocupate de a face orice lucru ”

cum trebuie”, care acordă importanță aspectelor practice, nu acționează hazardat, este atentă

la detalii. Persoana autia este un imaginativ centrat în întregime pe instanțele interioare, prea

puțin preocupat de contingențe, adesea original și ignorând realitățile cotidiene își urmează

calea proprie. Dotat însă cu imaginație creatoare și preocupat de marile idei. Dezinteresul

față de valorile materiale, motivațiile interioare îl aduc uneori in posturi extravagante

acompaniate de reacții emoționale violente. Conștient de propria personalitate se poate

întâmpla să ignore activitățile colective.

Factorul N (Naivitate vs. Subtilitate)

Polul naivității, respectiv al cotelor joase, indică un comportament direct, naiv, sentimental,

natural, uneori stângaci și neîndemnatec, se interesează de alții și este ușor de satisfăcut.

Polul opus indică perspicacitate și luciditate în opinii, un mod de a fi în general rafinat,

civilizat și subtil, dar rece, indiferent față de alții și dificil de satisfăcut.

Datele indică corelații cu un comportament politicos, experimentat, modern, subtil, cu spirit

malitic și cel mai adesea rece; o alură intelectuală, o viziune nesentimentală asupra lucrurilor

și vieții, uneori frizând cinismul. Aspectele caractersitice polului opus indică lipsă de

afectare, naturalețe, și spontaneitate, uneori stângăcie și bruschețe a reacțiilor.

Factorul O: (Încredere vs. Tendința spre culpabilitate)

Polul cotelor joase indică un comportament calm, cu încredere în sine, senin, liniștit,

rezistent la stres, viguros, uneori chiar brutal, fără fobii, se angajează în genere în activități

simple. Polul cotelor înalte indică lipsa de securitate, un mod anxios, agitat, de a se raporta la

existență, fără încredere în ceilalți, bănuitor cu sentimente de culpabilitate.

S-au obținut date care îndreptățesc definirea sa ca o tendință depresivă, sensibilitate

emoțională, depreciere de sine chiar nevrotism. Persoana apare obosită de situațiile

exigente , se simte incapabilă sa înfrunte exigențele existențiale cotidiene, se descurajează

cu ușurință , este plină de remușcări și este deprimată descoperind că oamenii nu sunt nici

morali, nici atenți față de aspectele importante, este înclinată spre milă, lecturi, liniștea

semenilor. Reacționează viu la dificultăți, se descurajează.

Experimentele privind dinamica grupului demonstrează că astfel de persoane nici nu se

simt acceptate de grup sau libere să participe, sunt foarte sensibile la normele de grup, de

fapt nici nu sunt acceptați ușor de ceilalți, iar din punct de vedere social sunt prost adaptați.

Cinic, O ridicat apare la toate formele de nevroză , psihoză, în tulburări de personalitate și

infirmități psihice.

Următorii patru factori denumiți Q, sunt mai puțin exprimați și clarificați, dar au o

contribuție în comportament atunci când sunt activi. Au fost derivați din analiza factorială

realizată asupra celorlalți factori. Validitatea prognostică, privind tendințe specifice de

comportament, le-a asigurat locul în cadrul chestionarului.

Factorul Q1: (Conservatorism vs. Lipsa de respect pentru convenții)

Polul conservator indică un mod relativ necritic de acceptare a normelor. Polul opus

indică un comportament deschis pre nou, inovator, critic, cu un ascuțit gust pentru analiză.

Factorul Q2: ( Dependența de grup vs. Independența personală)

Nu este un factor clar stabilit in variațiile comportamentale, manifestându-se mai ales la

nivelul atitudinilor interioare. De fapt nici unul dintre acești factori Q (2,3 și 4) nu au fost

găsiți cu maximă certitudine în validările empirice, apărând mai ales în răspunsurile la

chestionare.

Factorul Q2 contribuie la factorul secund introversie.

Persoana cu cote Q2 ridicate este rațională, capabilă să se decidă singură. La polul opus,

este tipul de individ care merge odată cu grupul, caută aprobarea socială, urmează moda.

Datele de cercetare indică corelarea comportamentului Q2 scăzut cu profesii din sfera

cercetării, cadrelor de conducere și decizie, în general indivizi care gândesc , mult prin ei

înșiși.

Cercetări privind dinamica grupului indică de asemenea că cei cu Q2 ridicat trăiesc

insatisfacții legate de integrarea în grup, fac remărci care cel mai adesea sunt soluții iar

grupul tinde să-i refuze.

Fatorul Q3: (Sentiment de sine slab vs. Sentiment de sine puternic)

În comportament se manifestă prin lipsa de control spre deosebire de polul opus, respectiv

disciplina de sine, exigența, voința dezvoltată.

Factorul se pare că exprimă gradul în care individul a acceptat o imagine de sine ideală prin

care își dirijează comportamentul real. Un astfel de factor depinde de mediu în sensul

dependenței de încurajare, stimularea valorilor constructive și a respectului de sine.

Factorul prezintă empiric o corelație substanțială cu sentimentul de sine, cu integrarea

pulsională care vizează menținerea unei adecvate imagini de sine.

Opus, Q3 scăzut prezintă în principal o emotivitate necontrolată, care se aseamănă cu

factorul D, factor care dispare practic ca atare la vârsta adultă. O cotă scăzută Q3 este

asociată cu delicvența juvenilă.

Factorul Q3 contribuie semnificativ la factorul secund anxietate.

Factorul Q4 (tensiunea ergică vs. Tensiunea ergică ridicată)

Comportamentul Q4 la polul cotelor joase indică un mod destins, calm, nonșalant, satisfăcut

de a trăi. Polul opus este caracterizat prin încordare, tensiune, excitabilitate și sentimente de

frustrare. Q 4 caracterizează un comportament neliniștit, încordat, iritabil, agitat.

Datele clinice indică pentru factorii O și Q4 capacitatea de a diferenția normalul de

nevrotic, fiind dintre dimensiunile semnificative pentru contribuția la indicile de anxietate

generală. În același timp, clinic, se relevă Q4 ridicat în tulburările de personalitate,

infirmitățile fizice și în psihoze. Cattell interpretează acest factor în sensul nivelului de

excitație și tensiune cauzat de pulsiunile de descărcare sau de frustrare.