CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETICE LA EXAMENUL DE VÂNĂTOR

8/15/2019 CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETICE LA EXAMENUL DE VÂNĂTOR

1/141

© Toate drepturile rezervate autorului

1

DR. ING. NECULAI ŞELARU

CHESTIONARPENTRU EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR

TEORETICE LA EXAMENUL DE VÂNĂTOR

EDIŢIE

RESTRUCTURATĂ ŞI REVIZUITĂ

PRIN CONTRIBUŢIA DOMNILOR:

Acad. dr. Atilla Kelemen

Dr. ing. Nicolae Goicea

Dr. ing. Mitică Georgescu

Dr. biol. Cătălin Rang

Ing. Eusebiu Martiniuc

Ing. Daniel Dicu


2/141


2

Capitolul I

GENERALITĂŢI, ISTORIC, ADMINISTRARE ŞI GESTIONARE FOND CINEGETIC

1. Examenul de vânător are, în România, o tradiţie de peste: a) 10 ani, fiind impus prin prevederile Legii nr. 103/1996; b) 25 ani, fiind impus prin prevederile Legii nr. 26/1976;

c)

50 ani, fiind impus iniţial prin reglementări proprii ale A.G.V.P.S. din România, apoi prin lege.

2. Examenul de vânător este impus în prezent, în România, prin prevederile:a) Legii nr. 103/1996 republicată; b) Legii nr. 407/2006 modificată şi completată;c) Statutului A.G.V.P.S. din România.

3. Există şcoli speciale în Europa pentru pregătirea candidaţilor în vedere promovării lor ca vânători?a) da, dar nu în toate ţările europene; b) da, în toate ţările membre U.E.; c) nu, candidaţii se instruiesc exclusiv prin studiu individual şi ucenicie pe lângă vânătorii cu experienţă.

4. Conform Recomandării nr. R(85)17 a Consiliului Europei, permisele de vânătoare, pentrucandidaţii la calitatea de vânător din ţările membre, ar trebui eliberate doar în urma absolvirii unuiexamen similar, care să cuprindă:a) o probă teoretică privind cunoştinţele dobândite în perioada de stagiatură; b) o probă practică susţinută în terenurile de vânătoare şi/sau în poligoane de tir special amenajate;c) o probă teoretică şi una practică, ambele preorientate de sugestiile care figurează în anexa la

recomandare.

5. Participarea la examenul de vânător este legal condiţionată, în România, de:a) participarea la cursuri speciale de pregătire organizate de asociaţiile de vânător i;b) efectuarea a cel puţin unui an de stagiatură;c) executare de trageri cu ocazia participării la vânători colective.

6. Restricţionarea vânării unor specii de vânat mare a fost impusă , oamenilor de condiţie socialăinferioară, în perioada:a) antichităţii; b) feudalismului;c) capitalismului.

7. Din ce perioadă dăinuie categorisirea vânatului în „vânat mare” şi „vânat mic”? a) din antichitate;b) din feudalism;c) din capitalism.

8. În feudalism, vânatul mare a fost de regulă accesibil: a) întregii societăţi; b) vânătorilor profesionişti; c) nobilimii.

9. În feudalism, vânatul mic a fost în general accesibil:a) întregii societăţi; b) nobilimii;c) vânătorilor profesionişti.

10. Agricultura modernă – care implică monoculturi pe suprafeţe mari, mecanizare şi chimizare -

favorizează cultura speciilor de vânat mic?a) da;b) nu;c) da, doar speciile de vânat mic sedentar.


3/141


3

11. Când au apărut în România primele reglementări legale privind protecţia speciilor de interesvânătoresc? a) înainte de sfârşitul secolului al XIX-lea; b) la începutul secolului XX;c) în anul 1948.

12. Protecţia speciilor de interes vânătoresc se poate aborda eficient ruptă de ideea conservăriihabitatelor acestora?

a)

da;b) nu;c) doar în cazul speciilor de vânat migrator.

13. Involuţia calităţii trofeelor pentru unele populaţii plantivore de interes vânătoresc din Europa afost cauzată, în ultimul secol, de: a) extragerea exagerată şi neselectivă a masculilor ;b) extragerea exagerată a exemplarelor cu trofee valoroase;c) extragerea surplusului de femele.

14. Poate suplini vânătorul, prin selecţie artificială, rolul prădătorilor naturali ai speciilor plantivore? a) da; b)

nu;c) da, dar numai parţial.

15. În ce an s-a constituit, prin libera voinţă a reprezentanţilor asociaţiilor de vânători, UniuneaGenerală a Vânătorilor din România?a) în 1919, după Marea Unire; b) în 1923, când i s-a recunoscut, prin lege şi personalitatea juridică; c) în 1948, când a fost dispusă, prin Decret al Consiliului de Miniştri, noua organizare vânătorească în

România.

16. În ce an a fost recunoscută personalitatea juridică a Uniunii Generale a Vânătorilor din România?

a)

în 1919, după Marea Unire; b) în 1923, odată cu promovarea Legii pentru protecţia vânatului şi reglementarea vânătorii; c) în 1948, prin Decretul referitor la noua organizare vânătorească.

17. În ce an a fost desfiinţată, prin act normativ, Uniunea Generală a Vânătorilor din România şi afost înfiinţată Asociaţia Generală a Vânătorilor din România? a) în 1923;b) în 1948;c) în 1953.

18. Denumirea de A.G.V.P.S. din România datează din anul: a) 1948, anul preluării activităţii de la fosta U.G.V.R.;

b)

1953, anul preluării activităţii de pescuit sportiv, desfăşurate în apele colinare şi de şes , încompletarea activităţii desfăşurate de A.G.V.R.;

c) 1968, anul înfiinţării asociaţiilor judeţene şi din municipiul Bucureşti, ale vânător ilor şi pescarilorsportivi din România.

19. Anul înfiinţării asociaţiilor judeţene şi din municipiul Bucureşti ale vânătorilor şi pescarilorsportivi, prin desprindere din cadrul A.G.V.P.S. din România, a fost:a) 1953, anul organizării A.G.V.P.S. din România;b) 1968, anul reorganizării administrativ-teritoriale a ţării; c) 1996, anul promulgării Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului.


4/141


4

20. România este ţară fondatoare şi membră a Consiliului Internaţional de Vânătoare şi de Protecţie aVânatului?a) da;b) a fost ţară fondatoare, dar membră este acum A.G.V.P.S. din România; c) nu.

21. A.G.V.P.S. din România este membră cu drepturi depline în Federaţia Asociaţiilor de Vânători dinComunitatea Europeană?

a)

da, din anul 2000; b) da, din momentul aderării României la U.E.;c) nu, este doar candidată pentru a fi afiliată.

22. Prima societate autentică de vânătoare din România, s-a constituit în anul:a) 1870; b) 1919;c) 1948.

23. Organul suprem de conducere al A.G.V.P.S. din România este:a) Congresul;

b)

Adunarea generală; c) Consiliul.

24. Congresul A.G.V.P.S. din România se organizează: a) anual; b) la 4 ani;c) la 5 ani.

25. Organele de conducere ale A.G.V.P.S. din România şi ale organizaţiilor afiliate sunt alese statutaro dată la: a) 4 ani;

b)

5 ani;c) ori de câte ori este necesar.

26. În perioada interbelică, dreptul de vânătoare aparţinea: a) nimănui, vânatul fiind considerat „res nullius”; b) proprietarului de teren pe care vânatul se găsea temporar; c) statului.

27. După 1947, vânatul a fost considerat în România ca fiind: a) „res nullius”, adică al nimănui; b) al proprietarului terenului pe care se găsea temporar; c)

al statului.

28. În prezent, în România, fauna de interes cinegetic este considerată: a) „res nullius”, adică a nimănui; b) proprietatea deţinătorilor de terenuri cuprinse în fondul cinegetic;c) bun public de interes naţional şi internaţional.

29. În România, fauna de interes cinegetic se atribuie în gestiune de către:a) statul român, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; b) R.N.P.Romsilva;

c)

A.G.V.P.S: din România.


5/141


5

30. În România, gestiune fondurilor cinegetice se poate atribui:a) A.G.V.P.S. din România, R.N.P. Romsilva, I.C.A.S. şi unităţilor de învăţământ în profil cinegetic; b) administratorilor pădurilor proprietate publică şi privată, organizaţiilor de vânătoare, instituţiilor

publice şi instituţiilor de învăţământ care au ca obiect cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic; c) autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi structurilor acesteia din teritoriu.

31. Organizaţii de vânătoare din România sunt:a) persoane juridice române sau străine, cu sediul în România, constituite în scopul gestionării durabile a

vânătorilor şi exercitării vânătorii recreativ-sportive de către membrii acestora; b) persoane juridice române sau mixte, cu sediul în România, constituite în scopul gestionării durabile a

vânătorilor şi exercitării vânătorii recreativ-sportive de către membrii acestora; c) persoane juridice române, constituite în scopul gestionării durabile a vânătorilor şi exercitării

vânătorii recreativ-sportive de către membrii acestora.

32. Organizaţiile de vânătoare pot fi constituite pe principiul liberei asocieri, din: a) minimum trei vânători români sau străini rezidenţi în România, care se asociază în scopul

gestionării durabile a vânătorilor şi exercitării vânătorii recreativ-sportive de către membriiacestora;

b) minimum trei cetăţeni români sau străini rezidenţi în România, care se asociază în scopul gestionăriidurabile a vânătorilor şi exercitării vânătorii recreativ-sportive de către membrii acestora;

c)

minimum trei cetăţeni români sau străini, care se asociază în scopul gestionării durabile a vânătorilor şiexercitării vânătorii recreativ-sportive de către membrii acestora.

33. Se poate promova un număr nelimitat de vânători în cadrul asociaţiilor vânătoreşti din România? a) da, cu condiţia susţinerii şi promovării examenului de vânător; b) da, urmând să se înscrie în asociaţiile vânătoreşti în limita numărului de locuri vacante; c) nu, doar în limita numărului de locuri vacante, din cadrul fiecărei organizaţii vânătoreşti.

34. Pot fi înscrişi, ca membri ai organizaţiilor vânătoreşti din România, cetăţenii altor ţări din U.E.? a) nu; b) da, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii români;

c)

da, condiţionat de obţinerea rezidenţei şi promovarea examenului de vânător în România.

35. Cine poate practica vânătoarea în România? a) exclusiv vânătorii cu domiciliul sau rezidenţa în România; b) vânătorii, personalul cu atribuţii de vânătoare al gestionarilor fondurilor de vânătoare şi studenţii

unităţilor de învăţământ cu profil cinegetic; c) exclusiv vânătorii români şi vânătorii străini, ultimii pe bază de invitaţie scrisă.

36. Involuţia efectivelor unor specii de interes vânătoresc, în prezent interzise la vânătoare înRomânia, s-a datorat în principal:a) vânării exagerate a acestora; b) lipsir ii de ocrotire şi îngrijire din partea vânătorilor;

c)

degradării habitatelor naturale ale acestora.

37. Dispariţia unor specii altă dată de interes vânătoresc în România, s-a datorat în principal:a) degradării habitatelor naturale; b) vânării exagerate; c) eliminării lor de către prădătorii naturali.

38. Restrângerea arealului cocoşului de mesteacăn în România, se datorează: a) vânării exagerate în trecut; b) înmulţirii prădătorilor naturali; c) defrişărilor exagerate, curăţirii păşunilor şi păşunatului abuziv în zona lui de existenţă.

39. Dispariţia temporară a dropiei din România, s-a datorat:a) extinderii agriculturii moderne în detrimentul stepei naturale şi folosirii exagerate a raticidelor; b) braconajul practicat de localnici pe timp de polei;c) vânării exagerate.


6/141


6

40. Extinderea arealului şi creşterea, uneori abuzivă, a efectivelor unor specii de interes vânătorescrelativ noi în fauna României, se datorează în principal: a) lipsei de reacţie a vânătorilor; b) condiţiilor de habitat găsite în zona autopopulată; c) migrărilor datorate lipsei de hrană în zone din care provin.


7/141


7

Capitolul II

ECOLOGIA ŞI ETOLOGIA SPECIILORDE INTERES VÂNĂTORESC

41. Pentru satisfacerea nevoilor vitale - de nutriţie, de reproducţie şi de odihnă - un animal sălbatic are

nevoie de un anumit spaţiu vital, denumit: a) teritoriu;b) domeniu;c) areal.

42. Domeniul ocupat de un individ aparţinând unei specii, este mai mare decât teritoriul acestuia? a) da; b) nu;c) se suprapun.

43. Arealul constituie o suprafaţă de teren ocupată de: a) un individ;

b)

un cuplu;c) o populaţie.

44. Se pot suprapune teritoriile ocupate de indivizii solitari ai unei populaţii?a) da, pe aceleaşi limite care includ suprafeţe optime pentru indivizii populaţiei; b) da, dar numai parţial; c) nu, deoarece teritoriile sunt apărate cu agresivitate de indivizii care le-au ocupat şi marcat.

45. În teritoriile pe care le ocupă, indivizii majorităţii speciilor de interes vânătoresc se deplasează la întâmplare sau pe trasee cunoscute?a) în general se deplasează la întâmplare;b) de regulă se deplasează pe trasee cunoscute; c) nu există nici o regulă în privinţa traseelor de deplasare, din cauza interesului acestora pentru

prospectarea continuă a teritoriului ocupat.

46. Totalitatea arealurilor unor populaţii de faună de interes vânătoresc alcătuiesc: a) arealul speciei; b) biotopul speciei;c) ecosistemul speciei.

47. Arealul unei populaţii de vânat poate fi: a) exclusiv continuu; b) de regulă, discontinuu; c) continuu sau discontinuu, după caz.

48. Totalitatea indivizilor aparţinând unei specii de vânat, dintr-un areal continuu, alcătuiesc: a) o populaţie; b) o biocenoză; c) o zoocenoză.

49. Totalitatea populaţiilor vegetale dintr-un anumit biotop alcătuiesc: a) o fitocenoză; b) o zoocenoză; c) o biocenoză.

50. Totalitatea populaţiilor animale dintr-un anumit biotop alcătuiesc:

a)

o fitocenoză; b)

o zoocenoză; c) o biocenoză.


8/141


8

51. Totalitatea populaţiilor vegetale şi animale dintr-un biotop alcătuiesc: a) o fitocenoză; b) o zoocenoză; c) o biocenoză.

52. Totalitatea biocenozelor de pe glob formează împreună: a) ecosistemul planetar;b) biosfera;

c)

biocenoza terestră.

53. Biocenoza împreună cu biotopul acesteia formează: a) biosfera;b) ecosistemul;c) biomul.

54. Ecologia este considerată ştiinţa care se ocupă de: a) studiul relaţiilor organismelor vii cu mediul lor de viaţă; b) studiul comportamentului animalelor;c) studiul cerinţelor biologice şi al comportamentului animalelor.

55. Etologia este ştiinţa care se ocupă de: a) studiul relaţiilor organismelor vii cu mediul lor de viaţă; b) studiul comportamentului animalelor;c) studiul cerinţelor biologice ale animalelor faţă de mediul acestora de viaţă.

56. Rămânerea nemişcată a potârnichii la vederea uliului care planează deasupra terenului, constituie: a) comportament de ameninţare; b) comportament înnăscut; c) comportament dobândit.

57. Modul de căutare a hranei şi de prospectare a terenului la vârste mici, ca şi regăsirea sexelor,instinctul matern şi apărarea progeniturii, sunt manifestări ale: a) comportamentului individual;b) comportamentului înnăscut; c) comportamentului dobândit.

58. Ce comportament se datorează însuşirii de noi obiceiuri, imitării şi acomodării? a) comportamentul explorativ; b) comportamentul înnăscut; c) comportamentul dobândit.

59. Comportamentul circadian se referă la comportamentul: a) anual; b) sezonier;c) în 24 ore.

60. Comportamentul sedentar, eratic sau migrator al unor specii de vânat constituie laturi alecomportamentului:a) explorativ;b) sezonier;c) circadian.


9/141


9

61. Activităţile de căutare şi de descoperire a hranei, de ingerare a acesteia şi eventual de strângere şide depozitare a proviziilor fac parte dintre manifestările comportamentului: a) teritorial;b) alimentar;c) parental.

62. Scăldatul în praf, în apă sau în mocirlă, frecatul de arbori, scărpinatul şi deparazitatul, linsul

părului şi ciugulitul penelor reprezintă activităţi ale comportamentului specific de:a) curăţire; b) igienă şi confort; c) joacă.

63. Marcarea olfactivă, vizuală şi acustică a spaţiului de trai constituie activităţi ce ţin decomportamentul:a) de ameninţare şi luptă; b) teritorial;c) ierarhic.

64. Mamiferele prădătoare folosesc cel mai frecvent, pentru marcarea teritoriului:a) mărcile vizuale; b) mărcile olfactive; c) mărcile acustice.

65. Mărcile vizuale lăsate pe sol, pe cioate şi pe pietre, corespund cu cele olfactive la:a) cervide; b) mistreţ; c) lup, râs şi vulpe.

66. Zbârlirea coamei, rânjirea colţilor şi mârâitul, fac parte din compor-tamentul:a) ierarhic; b) de reproducere;c) de ameninţare şi luptă.

67. Comportamentul de ameninţare şi luptă se manifestă: a) exclusiv între indivizii aceleiaşi specii; b) exclusiv între grupările de indivizi aparţinând aceleiaşi specii; c) atât între indivizi, cât şi între grupările de indivizi, din cadrul aceleiaşi specii şi din specii diferite.

68. Comportamentul de ameninţare şi luptă se manifestă în relaţiile:

a)

exclusiv intraspecifice; b) exclusiv interspecifice;c) atât în relaţii intraspecifice, cât şi în cele interspecifice.

69. Comportamentul ierarhic reglementează cel mai frecvent relaţiile dintre: a) indivizii aceluiaşi grup de animale; b) indivizi separaţi; c) grupuri de animale.

70. Ierarhizarea în cadrul ciurdei de mistreţi este: a) strictă;

b)

facultativă; c) nu există.


10/141


10

71. Ciurda de mistreţi este condusă de: a) perechea conducătoare; b) vierul cel mai bătrân; c) scroafa cea mai în vârstă.

72. Ierarhizarea în cadrul haitei de lupi este:a) strictă;

b)

facultativă; c) nu există.

73. Ierarhizarea în cadrul stolului de gâşte sălbatice este: a) strictă; b) facultativă; c) nu există.

74. Comportamentul reproductiv, la cele mai multe specii de interes vânătoresc, se manifestă: a) periodic; b) continuu;

c)

intermitent.

75. Regăsirea sexelor la mamiferele de interes vânătoresc se realizează, cel mai frecvent, prin semnale: a) optice; b) acustice;c) olfactive.

76. Apropierea sexelor la păsările cântătoare de interes vânătoresc se realizează, prin semnale: a) optice;b) acustice;c) olfactive.

77. Pentru atenuarea agresivităţii în perioada de rut, masculii mamiferelor de interes vânătorescadoptă faţă de femele un: a) comportament de supunere; b) comportament de ameninţare; c) ritual de curtare.

78. Comportamentul parental se referă, în principal, la: a) relaţia tată – pui; b) relaţia mamă – pui;c) relaţia între părinţi şi puii acestora.

79. Comportamentul parental, în cazul speciilor nidicole comparativ cu cele nidifuge, este:a) total diferit; b) asemănător; c) aproape identic.

80. Eliminarea produselor de excreţie serveşte la marcarea teritoriului în cazul: a) iepurelui;b) râsului;c) cocoşului de munte.

81. Eliminarea produselor de excreţie serveşte la marcarea teritoriului în cazul: a) căpriorului; b) cocoşului de munte;c) lupului.


11/141


11

82. Eliminarea produselor de excreţie serveşte la marcarea teritoriului în cazul: a) viezurelui; b) fazanului;c) cerbului.

83. Eliminarea produselor de excreţie serveşte la marcarea teritoriului în cazul: a) caprei negre;b)

vulpii;c) prepeliţei.

84. Metodele somatometrice de examinare a exteriorului animalelor se bazează pe: a) aprecieri vizuale;b) măsurători biometrice; c) comparaţii cu imagini standard.

85. Metodele somatoscopice de examinare a exteriorului animalelor se bazează pe: a) aprecieri vizuale; b) măsurători biometrice; c) comparaţii cu imagini standard.

86. Metodele somatografice de examinare a exteriorului animalelor se bazează pe: a) aprecieri vizuale; b) măsurători biometrice; c) comparaţii cu imagini standard.

87. Comportamentul circadian al gâştei mari este preponderent: a) nocturn;b) diurn;c) auroral şi crepuscular.

88. Comportamentul circadian al viezurelui este preponderent:a)

nocturn; b) diurn;c) auroral şi crepuscular.

89. Comportamentul circadian al mistreţului este preponderent: a) nocturn; b) diurn;c) auroral şi crepuscular.

90. Comportamentul circadian al cocoşului de munte este preponderent: a) aurorar şi crepuscular ;b) auroral şi diurn; c) crepuscular şi nocturn.

91. Ierunca este o specie:a) migratoare;b) sedentară; c) eratică.

92. Potârnichea este o specie:a) migratoare;b) sedentară; c) eratică.


12/141


12

93. Prepeliţa este specie: a) migratoare; b) sedentară; c) eratică.

94. Raţa mică este considerată specie: a) migratoare şi oaspete de iarnă; b) migratoare şi oaspete de vară;

c) sedentară.

95. Raţa cârâitoare este considerată specie:a) migratoare şi oaspete de iarnă; b) migratoare şi oaspete de vară; c) sedentară.

96. Sitarul este specie:a) migratoare; b) sedentară; c) eratică.

97. Becaţinele sunt specii: a) migratoare; b) sedentare;c) eratice.

98. Bizamul este specie:a) migratoare;b) sedentară; c) eratică.

99. Fazanul este specie:

a)

migratoare;b) sedentară; c) eratică.

100. Porumbelul gulerat este specie:a) migratoare; b) sedentară; c) eratică.

101. Turturica este specie:a) migratoare; b) sedentară;

c)

eratică.

102. Guguştiucul este specie: a) migratoare;b) sedentară; c) eratică.

103. Cocoşul de munte este specie: a) migratoare;b) sedentară; c) eratică.

104. Cioara de semănătură este considerată specie:a) migratoare; b) sedentară; c) eratică.


13/141


13

105. Coţofana este specie: a) migratoare;b) sedentară; c) eratică.

106. Sturzul de vii este specie:a) migratoare;

b)

sedentară; c) eratică.

107. Gaiţa este specie: a) migratoare;b) sedentară; c) eratică.

108. Cioara grivă este specie: a) migratoare;b) sedentară; c) eratică.

109. Călifarii sunt specii:a) migratoare; b) sedentare;c) eratice.

110. Bizamul este un animal:a) plantivor; b) omnivor;c) carnivor.

111. Nurca este un animal:a) plantivor; b) omnivor;c) carnivor.

112. Mistreţul este un animal: a) plantivor;b) omnivor;c) carnivor.

113. Nutria este un animal:a) plantivor;

b)

omnivor;c) carnivor.

114. Ursul îşi amenajează pentru odihna de iarnă: a) covată; b) bârlog;c) culcuş.

115. Viezurele îşi amenajează pentru odihnă: a) vizuină; b) bârlog;c) culcuş.


14/141


14

116. Iepurele îşi amenajează pentru odihnă: a) vizuină; b) culcuş; c) cuib.

117. Regăsirea sexelor la prepeliţă se realizează prin: a) semnale optice;b) semnale acustice;

c)

semnale olfactive.

118. Apropierea sexelor la căpriori se realizează, în principal, prin: a) semnale optice; b) semnale acustice;c) semnale olfactive.

119. Apropierea sexelor la cerbul comun se realizează, în principal, prin: a) semnale optice şi acustice; b) semnale acustice şi olfactive; c) exclusiv prin semnale olfactive.

120. Cocoşul de munte este o specie: a) nidicolă; b) nidifugă; c) nidicolă sau nidifugă, după caz.


15/141


15

Capitolul III

ELEMENTE DE MORFOLOGIA ŞI ANATOMIA SPECIILOR DE INTERES VÂNĂTORESC

121. Păsările de interes vânătoresc au:

a)

3 degete;b) 4 degete;c) 5 degete.

122. Prepeliţa are ciocul: a) scurt; b) mediu;c) lung.

123. Sitarul are ciocul:a) scurt; b) mediu;

c)

lung.

124. Coţofana are ciocul: a) scurt;b) mediu;c) lung.

125. Sitarul are ciocul:a) drept; b) încovoiat;c) turtit dorso – ventral.

126. Cocoşul de munte are ciocul: a) drept;b) încovoiat;c) turtit dorso – ventral.

127. Raţa suliţar are ciocul: a) drept; b) încovoiat;c) turtit dorso-ventral.

128. Ochii sitarului, aşezaţi lateral şi sus, permit vederea:

a)

laterală; b) laterală,în faţă şi în spate;c) laterală, în faţă, în spate, în sus şi în jos.

129. Coada păsărilor, la cele mai multe specii de interes vânătoresc, este: a) egală cu corpul; b) mai scurtă decât corpul; c) mai lungă decât corpul.

130. Coada, la cele mai multe păsări de interes vânătoresc, are rol: a) de cârmă în zbor; b) decorativ;

c)

de diferenţiere a sexelor.


16/141


16

131. Vârzobii la cocoşul de munte sunt: a) permanenţi; b) temporari, doar în perioada de iarnă; c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne.

132. Toate speciile de păsări de interes vânătoresc au 4 degete, din care unul îndreptat înapoi? a) da;

b)

nu, doar cele terestre;c) nu, doar cele acvatice.

133. Toate speciile de păsări acvatice prezintă membrană interdigitală completă? a) da;b) nu, doar unele;c) nu, majoritatea prezintă lobi digitali.

134. Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot: a) membrană interdigitală; b) lobi digitali;c) degete lungi.

135. Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot: a) membrană interdigitală; b) lobi digitali;c) degete lungi.

136. Găinuşa de apă (corla) prezintă ca adaptare la condiţiile acvatice de mediu: a) membrană interdigitală; b) lobi digitali;c) degete lungi.

137. Tarsul este lung, de regulă, la: a) speciile acvatice;b) speciile limicole;c) speciile terestre.

138. Tarsul este lipsit în totalitate de pene la păsările: a) terestre şi limicole; b) acvatice şi terestre; c) limicole şi acvatice.

139. Năpârlirea gâştelor sălbatice are loc: a) periodic şi lent, pentru a nu li se diminua capacitatea de zbor; b) pe tot parcursul anului, pentru a fi tot timpul capabile de zbor;c)

relativ brusc, după perioada de clocire.

140. Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru: a) respiraţie mai eficientă; b) plutire mai uşoară în timpul zborului;c) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor.

141. La mamifere, sunt prinse liber de corp:a) picioarele anterioare; b) picioarele posterioare;c) picioarele anterioare şi cele posterioare.


17/141


17

142. Jderii prezintă gheare retractile? a) da;b) nu;c) numai jderii de copac.

143. Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele anterioare adaptatevizibil pentru săpat vizuini:

a)

vulpea şi şacalul; b) câinele enot şi jderul de copac;c) viezurele şi jderul de piatră.

144. Ce mamifere de interes vânătoresc prezintă membrane interdigitale: a) viezurele şi nutria; b) vidra şi bizamul; c) şacalul şi nurca.

145. Coada serveşte ocazional drept cârmă la: a) vidră şi bizam; b) nurcă şi lup; c)

dihor şi viezure.

146. Formaţiuni tegumentare la speciile de interes vânătoresc sunt:a) părul, penele, copitele şi ghearele; b) exclusiv părul şi penele;c) coarnele persistente şi coarnele caduce.

147. Glandele sudoripare, sebacee şi odorante apar la: a) mamifere; b) păsări; c) păsări şi mamifere.

148. Glanda uropigiană apare la: a) mamifere;b) păsări; c) păsări şi mamifere.

149. Coarnele sunt caduce la:a) cerb lopătar şi capră neagră; b) căprior şi elan; c) căprior şi capră ibex.

150. Perii senzitivi sau tactili, denumiţi vibrize, sunt întâlniţi:

a)

numai la mamifere; b) doar la păsări; c) la păsări şi mamifere.

151. La mamifere se pot întâlni următoarele tipuri de păr: a) păr aspru de contur şi vibrize; b) păr aspru de contur şi subpăr; c) păr de contur, subpăr şi vibrize.

152. La păsări se pot întâlni următoarele tipuri de pene: a) pene de contur şi puf; b) pene de contur, puf şi pene filiforme;

c)

puf şi pene filiforme, pene de contur şi vibrize.


18/141


18

153. Văzul este mai dezvoltat :a) la păsări decât la mamifere; b) la mamifere decât la păsări; c) este similar dezvoltat la păsări şi la mamifere.

154. Auzul este mai dezvoltat:

a)

la păsări decât la mamifere;b) la mamifere decât la păsări; c) similar dezvoltat la păsări şi la mamifere.

155. Mamiferele care trăiesc preponderent în mediul acvatic sau în subteran, comparativ cu celeterestre, au urechile:a) mai mari; b) similare;c) mai mici.

156. Mamiferele, comparativ cu păsările, au simţul olfactiv: a) similar; b)

mai puţin dezvoltat; c) mai dezvoltat.

157. Porţiunea indicată din figura alăturată poartă denumirea de: a) crupă; b) şale; c) greabăn.

158. Porţiunea indicată din figura alăturată poartă denumirea de:a) crupă; b) şale; c) greabăn.

159. Partea din corp indicată în figura alăturată poartă denumirea de: a) nucă; b) stop;c) trufă.


19/141


19

160. Partea din corp indicată în figura alăturată poartă denumirea de: a) nucă; b) stop;c) trufă.


20/141


20

Capitolul IV

MAMIFERE DE INTERES VÂNĂTORESC

Cerbul comun

161. Puiul de cerb este denumit:a) cerbulean sau coldan, după caz; b) viţel sau viţea, după caz; c) ied sau iadă, după caz.

162. Cerbul tânăr, de 1-2 ani, este denumit:a) viţel sau viţea, după caz; b) coldan sau junincă, după caz; c) ţăpulean sau vătuie, după caz.

163. Culoarea de iarnă a cerbului este: a) brun-roşcată;

b)

brună închis – cenuşie; c) brună cu pete albe.

164. Culoarea de vară a cerbului este: a) brun-roşcată; b) br ună închis – cenuşie; c) brună cu pete albe.

165. Este întâlnit fenomenul de homocromie la cerbii comuni adulţi? a) da;b) nu

c)

numai la un număr redus de exemplare.

166. Oglinda cerbului comun este mai vizibilă: a) iarna; b) vara;c) la fel de uşor vara şi iarna.

167. Masculii de cerb comun din România au în general o greutate de:a) 90 – 150 kg; b) 150 – 180 kg;c) peste 180 kg.

168. Ciutele de cerb comun din România au în medie o greutate de:a) 90 – 150 kg; b) 150 – 180 kg;c) peste 180 kg.

169. Coarnele cad mai întâi la cerbii comuni:a) tineri, de 2-4 ani; b) de 4-10 ani;c) bătrâni sau foarte viguroşi.

170. Longevitatea naturală a cerbului comun este apreciată la: a) 10 – 12 ani; b)

14 – 16 ani;c) 18 – 20 ani.


21/141


21

171. Trofeul de cerb comun atinge apogeul la:a) 8 – 10 ani;b) 11 – 13 ani;c) 14 – 16 ani.

172. Cerbii comuni intră în uşor regres, inclusiv în privinţa trofeului, după: a) 10-11 ani;

b)

11-12 ani;c) 13-14 ani.

173. Mugetul cerbului – mascul poartă denumirea de: a) boncăhuit; b) brăhnit; c) urlet.

174. Urma-tipar a cerbului comun se aseamănă cel mai mult urma de: a) cerb lopătar; b) elan;c) mistreţ.

175. Urmele mai puţin clare de cerb comun tânăr se deosebesc cel mai uşor de cele de mistreţ puternicprin:a) mărimea copitei; b) forma copitei;c) forma şi imprimarea pintenilor.

176. Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând ca:a) mărime; b) formă; c) culoare.

177. Cerbul comun se întâlneşte în România: a) de la câmpie până în golul de munte; b) la deal şi la munte; c) numai la munte.

178. Cel mai periculos prădător pentru cerbul comun este:a) râsul;b) lupul;c) ursul.

179. Cerbii comuni adulţi masculi iernează amestecaţi în cârdurile de ciute? a) da;b)

nu;c) da, numai cerbii apţi de împerechere.

180. Cerbii comuni bătrâni sau cei foarte puternici iernează solitari? a) de regulă, da; b) nu, iernează exclusiv în cârduri de masculi; c) nu, de regulă iernează în cârduri mixte.

181. În perioada împerecherii, cerbii comuni se adună în: a) cârduri compuse din 2-3 masculi şi mai multe ciute; b) haremuri compuse dintr-un cerb şi mai multe ciute;

c)

cuplu, compus dintr-un cerb şi o ciută.


22/141


22

182. Perioada de împerechere la cerbul comun din România este cuprinsă între: a) 5 septembrie şi 15 octombrie; b) 25 septembrie şi 25 octombrie;c) 10 octombrie şi 31 octombrie.

183. Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la: a) câmpie;

b)

deal;c) munte.

184. Fătatul ciutelor de cerb comun are loc, de regulă, în luna: a) aprilie;b) mai;c) iunie.

185. Ciutele de cerb comun nasc de regulă: a) 1-2 viţei; b) 2-3 viţei; c) 3-4 viţei.

186. Viţeii de cerb comun pot să-şi urmeze mama, pe distanţe scurte, la: a) 2-3 ore după naştere; b) 2-3 zile după naştere; c) 2-3 săptămâni după naştere.

187. Viţelul de cerb comun prezintă, în primele luni de viaţă, fenomenul de homocromie? a) da; b) nu;c) doar unele exemplare.

188. Cum este apreciat dimorfismul sexual la cerbii comuni?a) accentuat; b) moderat;c) slab.

189. Apreciaţi categoria de vârstă a cerbului din imaginea alăturată: a) tânăr (2-3 ani); b) matur (7-9 ani);c) bătrân (peste 12 ani).

190. Apreciaţi categoria de vârstă a cerbului din imaginea alăturată: a) tânăr (2-3 ani);b) matur (7-9 ani);c) bătrân (peste 12 ani).


23/141


23

191. Apreciaţi categoria de vârstă a cerbului din imaginea alăturată: a) tânăr (2-3 ani); b) matur (7-9 ani);c) bătrân (peste 12 ani).

192. Apreciaţi categoria de vârstă a ciutei de cerb comun din imaginea alăturată: a) junincă; b) ciută tânără; c) ciută bătrână.

193. Apreciaţi categoria de vârstă a ciutei de cerb comun din imaginea alăturată: a)

junincă; b) ciută tânără; c) ciută bătrână.

194. Apreciaţi, după unghiul poziţiei incisivilor şi lungimea acestora, care maxilar provine de la cerbulcomun cel mai tânăr:

195. Apreciaţi dacă urma din imaginea alăturată este de: a) ciută de cerb comun; b) cerb comun;

c)

mistreţ.

196. Apreciaţi dacă urma din imaginea alăturată este de: a) ciută de cerb comun; b) cerb comun;c) mistreţ.

a) b) c)


24/141


24

197. Apreciaţi dacă urma din imaginea alăturată este de: a) ciută de cerb comun; b) cerb comun;c) mistreţ.

198. Apreciaţi dacă excrementele din imaginea alăturată sunt de: a) viţel de cerb comun; b) ciută de cerb comun; c) taur de cerb comun.

199. Apreciaţi care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selecţie:

200. Apreciaţi care dintre trofeele de cerb comun prezentate este considerat „de selecţie” la 11-12 ani:

201. Care dintre trofeele neconvenţionale alăturate poartă denumirea de „perlă”?

a) b) c)

a) b) c)

a) b) c)


25/141


25

202. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de raza lupului? a) nr. 1; b) nr. 2;c) nr. 4.

203. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de raza mijlocie? a) nr. 1; b) nr. 2;c) nr. 3.

204. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de raza de gheaţă? a) nr. 1;b) nr. 2;c) nr. 3.

205. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de raza ochiului? a) nr. 1; b) nr. 2;c) nr. 3.

Cerbul lopătar

206. Cerbul lopătar mascul are o greutate de: a) 25 – 40 kg;b) 40 – 100 kg;c) peste 100 kg.

207. Lopătăriţa are o greutate de: a) 25 – 45 kg;

b)

45 – 100 kg;c) peste 100 kg.


26/141


26

208. Apogeul la trofeul de cerb lopătar este atins la vârsta de: a) 6-8 ani;b) 9-10 ani;c) 10-14 ani.

209. Cerbul lopătar scoate sunete asemănătoare cerbului comun când boncăneşte? a)

da, motiv pentru care speciile se pot confunda;b) da, dar boncănitul este totuşi inconfundabil; c) nu boncăneşte.

210. Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice pădurile situate în: a) zona de joasă altitudine; b) zona de dealuri înalte;c) zona de munte.

211. Este mai pretenţios lopătarul faţă de condiţiile de hrănire decât celelalte cervide? a) este mai pretenţios decât cerbul, dar mai puţin pretenţios decât căpriorul;

b)

da, este mai pretenţios decât cerbul şi decât căpriorul; c) nu.

212. Cârdurile de cerbi lopătari adulţi trăiesc separat de cele de femele şi de tineret? a) da, tot timpul anului;b) da, după perioada de boncănit; c) nu, trăiesc în cârduri mixte.

213. În cazul cerbilor lopătari boncănesc: a) numai masculii; b) atât masculii cât şi femelele; c) numai femelele.

214. Boncănitul cerbului lopătar are loc în perioada: a) 10 august – 10 septembrie; b) 10 septembrie – 10 octombrie;c) 10 octombrie – 10 noiembrie.

215. Cerbul lopătar are activitate: a) nocturnă; b) diurnă; c) atât nocturnă, cât şi diurnă.

216. La care dintre cervide se întâlneşte cel mai frecvent fenomenul de albinism?a) la căprior; b) la cerbul lopătar; c) la cerbul comun.

217. Apreciaţi categoria de vârstă a lopătarului din imaginea alăturată: a) tânăr (2-3 ani); b) matur (6-7 ani);c) bătrân (peste 10 ani)


27/141


27

218. Precizaţi care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de spin: a) nr. 1; b) nr. 2;c) nr. 3.

219. Precizaţi care dintre ramuri poartă denumirea de raza ochiului: a) nr. 1;b) nr. 2;c) nr. 3.

220. Precizaţi care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramură mijlocie: a) nr. 1; b) nr. 2;c) nr. 3.

Căpriorul

221. Fenomenul de homocromie este întâlnit la căprior doar la: a) iezii sub 3 luni; b) iezi şi tineret; c) iezi, tineret şi unele exemplare adulte.

222. Se poate deosebi oglinda ţapului de oglinda căprioarei? a) da; b) nu;c) doar la unele exemplare.

223. Longevitatea căpriorului este apreciată la: a) 10 ani;b) 15 ani;c) 20 ani.

224. Căpriorul: a) boncăneşte; b) brăhneşte; c) mugeşte.


28/141


28

225. Se poate deosebi brăhnetul ţapului de cel al caprei?a) da, fiind total diferite;b) da, cu oarecare incertitudine fiindcă sunt uşor de confundat; c) nu.

226. Căpriorul se întâlneşte:

a) în zona de câmpie, coline şi dealuri; b) din zona de coline până în golul de munte; c) de pe ţărmul mării şi din Delta Dunării până în zona montană, inclusiv.

227. Ciopoarele de căprior cuprind de regulă: a) numai masculi maturi sau numai femele cu iezi şi tineret; b) căpriori din ambele sexe şi din toate categoriile de vârstă; c) numai masculi adulţi, exceptând exemplarele bătrâne care iernează solitar, sau numai femele cu iezi şi

tineret.

228. Alergatul la căprior are loc în perioada: a) 15 iulie – 15 august;

b)

15 septembrie – 15 octombrie;c) 15 octombrie – 15 noiembrie.

229. Perioada de gestaţie la căprioare durează în mod obişnuit:a) 9 luni; b) 5 luni;c) 4 luni.

230. Întâlnim perioadă latentă de dezvoltare a fetusului la: a) căprior; b) mistreţ; c) cerb comun.

231. Poate avea loc o a doua perioadă de împerechere la căprior, în decursul aceluiaşi an? a) da, în lunile noiembrie – decembrie; b) da, în lunile februarie – martie;c) nu.

232. „Inele de alergat” întâlnim la: a) cerbul comun; b) capră neagră; c) căprior.

233. Căprioara fată cel mai adesea: a)

un ied;b) doi iezi;c) trei iezi.

234. Metodele de vânătoare admise la cervide sunt: a) pânda şi dibuitul; b) dibuitul şi goana;c) goana, dibuitul şi pânda.


29/141


29

235. Recunoaşteţi oglinda de căprioară din imaginile următoare:

236. Apreciaţi categoria de vârstă a ţapului din imaginea următoare: a) tânăr (2-3 ani);b) matur (4-7 ani);c) bătrân (8-10 ani).

237. Apreciaţi care dintre următoarele tipuri de coarne este de viitor la ţapii de 2 ani:

238. Apreciaţi care dintre următoarele trofee este de viitor pentru ţapii de 3 ani:

Capra neagră

239. Puiul de capră neagră se numeşte: a) ţăpuc sau căpriţă, după caz; b) ied sau iadă, după caz; c) miel sau mia, după caz.

a) b) c)

a) b) c)

a) b) c)


30/141


30

240. Culoarea de vară a caprei negre este? a) neagră; b) brună-închis;c) galben-cenuşie.

241. Care este culoarea caprei negre iarna?

a)

neagră; b) brună-închis;c) galben-cenuşie.

242. Barba caprei negre este constituită din: a) părul mai lung de sub maxilarul inferior; b) părul mai lung de sub gât şi de pe piept; c) părul mai lung şi mai închis la culoare de pe ceafă şi de pe şira spinării.

243. Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de:a) 15-25 kg; b) 25-35 kg;c) 35-45 kg.

244. Capra neagră prezintă coarne persistente sau caduce? a) persistente; b) persistente, dar numai masculul;c) caduce.

245. Tecile coarnelor de capră neagră se dezvoltă: a) pe cilindri frontali;b) pe cepi osoşi;

c)

direct pe osul cranian.

246. Se poate determina, cu exactitate, vârsta caprei negre împuşcate? a) da, după inelele anuale de pe teci; b) da, după tocirea dentiţiei; c) nu, doar cu mare aproximaţie.

247. Longevitatea caprei negre este apreciată la circa: a) 15 ani;b) 20 ani;c) 30 ani.

248. Sunetul scos, cel mai frecvent, de caprele negre este:a) un brăhnit; b) un behăit; c) un şuierat.

249. Sunetul scos, cel mai frecvent, de iezii de capră neagră este: a) un brăhnit; b) un behăit; c) un şuierat.


31/141


31

250. Capra neagră vede foarte bine: a) numai în apropiere;b) numai la distanţă; c) atât în apropiere, cât şi la distanţă.

251. Capra neagră este considerată un animal pretenţios faţă de condiţiile de hrănire?

a)

da;b) nu;c) da, numai iarna.

252. Capra neagră trăieşte de regulă: a) exclusiv pe păşunile şi în stâncăriile din golul de munte; b) numai în stâncăriile situate spre limita altitudinală a pădurilor; c) în golul de munte şi în stâncăriile din arboretele situate spre limita superioară a acestora.

253. Principalul duşman sălbatic al caprei negre este: a) ursul;

b)

lupul;c) râsul.

254. În cea mai mare parte din an, caprele negre trăiesc: a) izolate, exceptând capra cu iedul sau iezi ei; b) în ciopoare compuse din ţapi şi capre cu iezi şi tineret; c) în ciopoare de capre cu iezi şi separat de ţapi solitari.

255. Cine conduce cioporul de capre negre?a) ţapul cel mai puternic; b) capra cea mai bătrână fără ied; c) o capră bătrână cu ied.

256. Alergatul la capră neagră are loc în perioada: a) 15 august – 15 septembrie; b) 15 septembrie – 15 octombrie;c) 15 octombrie – 15 noiembrie.

257. Caprele negre fată de regulă: a) un ied; b) doi iezi;

c)

trei iezi.

258. Vânarea caprei negre se poate face la:a) goană şi dibuit; b) dibuit şi pândă; c) pândă şi goană.

259. Constituie trofeu neconvenţional de capră neagră: a) coarnele cu craniu sau parte din acesta; b) perlele;c) crucea Hubertus.


32/141


32

260. Apreciaţi care din trofeele de mai jos este cu certitudine, de femelă?

261. Ce calibru, dintre cele de mai jos, este mai potrivit pentru vânarea caprei negre?a) 22 Hornet;b) 6,5 x 57;c) 9,3 x 62.

Muflonul

262. Femela de muflon se mai numeşte: a) capră; b) oaie;c) vacă.

263. Culoarea de bază a muflonului este: a) ruginie;b) brună închis, cu pete mai deschise pe flancuri şi abdomen; c) neagră.

264. „Barba” muflonului-berbec este constituită din:

a)

părul mai lung de sub maxilarul inferior; b) părul mai lung şi mai negru de sub gât şi de pe capul pieptului; c) părul mai lung de pe gât şi de pe şira spinării.

265. Oile de muflon prezintă coarne? a) da, toate exemplarele;b) da, doar unele exemplare;c) nu.

266. Berbecii de muflon cântăresc în medie: a) 30 kg;b) 50 kg;

c)

70 kg.

267. Muflonul este considerat specie:a) foarte pretenţioasă faţă de condiţiile de hrănire; b) pretenţioasă faţă de condiţiile de hrănire; c) puţin pretenţioasă faţă de condiţiile de hrănire.

268. Muflonii trăiesc, în cea mai mare parte a anului, în:a) cârduri separate de masculi şi cârduri separate de femele cu miei şi tineret; b) cârduri mixte;c) cupluri familiale.

269. Perioada principală de împerechere a muflonului este: a) august – septembrie;b) octombrie – noiembrie;c) decembrie – ianuarie.

a) b) c)


33/141


33

270. Metodele de vânătoare admise pentru muflon sunt: a) goana şi pânda; b) dibuitul şi goana; c) pânda şi dibuitul.

271. Apreciaţi vârsta muflonului din imaginea alăturată: a) 2 ani; b) 4 ani;

c)

8 ani.

272. Apreciaţi care dintre amprentele de mai jos este de capră neagră:

273. Apreciaţi care dintre amprentele de mai jos este de muflon:

Mistreţul

274. Vierul mistreţ matur se mai numeşte: a) izgon;b) gligan;c) bârling.

275. Purceii de mistreţ, în vârstă de 6-12 luni, se numesc:a) coldani;b) bârlingi;c) gligani.

276. Vârsta optimă pentru vânarea vierului de trofeu este:

a)

8 ani; b) 10 ani;c) 12 ani.

a) b) c)

a) b) c)


34/141


34

277. Greutatea vierilor poate depăşi în mod excepţional: a) 200 kg;b) 300 kg;c) 400 kg.

278. Longevitatea mistreţului din libertate este apreciată la: a) 10 – 15 ani;

b)

15 – 20 ani;c) 20 – 30 ani.

279. Scroafele au colţi cu rădăcina: a) închisă după doi ani, aşa încât creşterea colţilor stagnează; b) deschisă, aşa încât creşterea colţilor este permanentă; c) închisă după vârsta de 4-6 ani, când creşterea colţilor încetează.

280. Sunetul de prevenire a ciurdei de mistreţi în privinţa unui potenţial pericol este: a) un grohăit scurt; b) un pufăit; c) un guiţat nuanţat.

281. Simţurile cele mai dezvoltate la mistreţ sunt: a) văzul şi auzul; b) auzul şi mirosul; c) mirosul şi văzul.

282. Mistreţul este specie tipic: a) plantivoră; b) carnivoră; c) omnivoră.

283. Duşmanul care afectează cel mai puternic efectivele de mistreţ este:

a)

ursul;b) lupul;c) râsul.

284. Ciurdele de mistreţi întâlnite în perioada de vară pot fi compuse din: a) un vier dominant, scroafe şi purcei acestora; b) scroafe din aceiaşi familie, cu purceii lor; c) vieri adulţi, scroafe şi purcei.

285. Perioada cea mai intensă de împerechere la mistreţi este: a) septembrie - octombrie;b) noiembrie - decembrie;

c)

ianuarie – februarie.

286. Distanţa maximă până la care se deplasează vierii, faţă de locul de baştină, este apreciată la: a) 10 – 20 km;b) 30-40 km;c) peste 50 km.

287. Perioada de gestaţie la mistreţi este de circa: a) două luni; b) patru luni;c) nouă luni.


35/141


35

288. Mistreţul atacă de regulă omul în următoarele situaţii: a) când este rănit şi urmărit; b) la locurile de hrănire; c) locurile de odihnă.

289. Mistreţii se scaldă cu plăcere în:

a)

apă curată stătătoare; b) mocirlă; c) ape curgătoare.

290. Mistreţul se poate împuşca cu: a) glonţ tras exclusiv din arme ghintuite; b) proiectil unic tras din arme ghintuite sau din arme lise;c) poşuri şi proiectil unic.

291. Care dintre calibrele de mai jos este mai potrivit pentru vânarea mistreţilor? a) 5,6 x 52;

b)

6,5 x 54;c) 8 x 57.

292. Apreciaţi categoria de vârstă a mistreţului cu colţii prezentaţi în imaginea alăturată: a) juvenil; b) matur;c) bătrân.

293. Recunoaşteţi urma de mistreţ din imaginile alăturate:

294. Marcaţi, din imaginile care urmează, maxilarul mistreţului de 3-5 ani:

a) b) c)

a) b) c)


36/141


36

295. Marcaţi colţii de scroafă în vârstă de 7-8 ani, din imaginile ce urmează:

Iepurele de câmp

296. Iepurele de câmp vieţuieşte: a) singuratic; b) în grupuri familiale;c) în cupluri.

297. Longevitatea iepurilor de câmp se apreciază la: a) 5 ani;b) 10 ani;c) 15 ani.

298. Simţul cel mai dezvoltat al iepurelui de câmp este:

a) mirosul;b) auzul;c) văzul.

299. Arealul iepurelui de câmp se circumscrie:a) zonelor de câmpie şi dealuri; b) zonelor de câmpie, de deal şi de munte; c) întregului spaţiu productiv cinegetic, de pe ţărmul mării până în golul de munte.

300. Iepuroaicele de câmp fată: a) o dată pe an;

b)

de 2-3 ori pe an;c) de 4-5 ori pe an.

301. Iepuroaica de câmp fată odată: a) 2-4 pui; b) 5-7 pui;c) 8-10 pui.

302. Iepurele de câmp este mamifer cu activitate preponderent:a) diurnă; b) nocturnă;

c)

aurorală şi crepusculară.

a b c


37/141


38/141


38

313. Iepurele de vizuină preferă: a) nisipurile curate, în care-şi poate săpa uşor vizuinile; b) terenurile nisipoase, în care-şi poate săpa vizuinile; c) orice fel de terenuri situate în apropierea surselor de hrană şi apă.

314. Raza de activitate a iepurelui de vizuină este considerată: a) sub 1 km; b) 3-4 km;

c)

5-10 km.

315. Puii de iepure de vizuină se nasc: a) orbi şi golaşi; b) orbi, dar cu blăniţă; c) cu ochii deschişi şi cu blăniţă.

316. Iepurii de vizuină pot avea: a) 1-2 fătări/an; b) 2-4 fătări/an; c) 4-5 fătări/an.

317. Iepuroaicele de vizuină pot naşte o dată: a) 1-3 pui; b) 3-4 pui;c) 4-8 pui.

318. Limitarea extinderii iepurelui de vizuină în România se datorează: a) suprafeţelor reduse cu teren adecvat săpării vizuinilor; b) hranei deficitare pe timp de iarnă; c) presiunii exercitate de prădătorii naturali asupra speciei.

Marmota

319. Marmota trăieşte în România: a) în zona de stepă; b) în zona de munte;c) în zona alpină.

320. Marmota este:a) plantivoră; b) omnivoră;

c)

carnivoră.

321. Sunetul cel mai frecvent scos de marmotă este: a) un şuierat puternic de alarmă; b) un lătrat specific în caz de pericol; c) un şuierat discret prin care se ţine legătura cu membrii coloniei.

322. Cel mai dezvoltat simţ al marmotei este considerat: a) văzul; b) mirosul;c) auzul.

323. Marmota trăieşte: a) singuratică; b) în perechi;c) în colonii.


39/141


39

324. În perioada de iarnă, marmota: a) hibernează; b) este activă, pe seama proviziilor din vizuină; c) este activă şi se hrăneşte în zilele însorite, când iese afară pentru micţiune.

Bizamul

325. Bizamul se întâlneşte frecvent în: a) apele reci şi curate de munte; b) lacurile alpine;c) apele curgătoare şi stătătoare din zona colinară şi de şes.

326. Bizamul este specie preponderent:a) plantivoră; b) omnivoră; c)

carnivoră.

327. Bizamul este specie:a) rozătoare; b) rumegătoare; c) carnivoră.

328. Bizamul este specie:a) autohtonă; b) alohtonă, or iginară din Palearticul Occidental; c) alohtonă, originară din America.

329. Duşmanii cei mai de temut ai bizamului sunt: a) vidra, dihorul şi nurca; b) vulpea, jderul şi viezurele; c) ulii, şoimii şi ciufii.

330. Hrana bizamului constă în: a) exclusiv din ierburi şi alte plante verzi;b) plante acvatice, ierburi de pe malurile apei, lujeri, coajă de arbuşti şi ocazional larve, scoici etc. c) peşte, scoici şi alte vieţuitoare acvatice.

331. Bizamul se vânează legal cu:

a)

armele de vânătoare; b) capcane cu pedală; c) câinele special dresat.

332. Alicele cele mai indicate pentru vânarea bizamului sunt de:a) 2,5 mm; b) 3,0 mm;c) 3,5 mm.

333. Cele mai importante pagube produse de bizam pot fi:a) prejudicierea culturilor din apropierea apelor; b) roaderea scoarţei arborilor din apropierea apelor; c)

perforarea corpului digurilor din amenajările piscicole.


40/141


40

334. Perioada legală de vânare a bizamului este: a) 15 septembrie – 31 martie; b) 1 septembrie – 31 martie;c) 15 septembrie – 15 aprilie.

335. În decursul unui an, bizamul are:a) o singură serie de pui; b) două serii de pui;

c)

3-4 serii de pui.

336. Sarcina la bizam durează cca? a) o lună; b) 4 luni;c) 9 luni.

Vulpea

337. Dimorfismul sexual la vulpe:a) nu este evident; b) este evident;c) este foarte uşor vizibil.

338. Longevitatea la vulpe este apreciată la: a) 8-10 ani;b) 12-14 ani;c) 15-20 ani.

339. Urma-tipar a vulpii se deosebeşte cel mai uşor de urma de câine de talie mică prin:

a)

forma mai alungită; b) degetele mai răsfirate şi unghiile din mijloc mai îndepărtat imprimate; c) forma perniţelor şi călcâiului.

340. Urma-pârtie a vulpii este dispusă: a) rectiliniu; b) uşor în zig-zag;c) evident în zig-zag.

341. Vulpea marchează teritoriul prin: a) depozite de fecale, pe limita teritoriului;b) urinare şi depunerea fecalelor pe ridicături şi alte locuri vizibile; c)

toalete săpate în tot teritoriul ocupat.

342. Hrana de bază a vulpii o constituie: a) iepurii; b) fazanii şi potârnichile; c) şoarecii şi rozătoarele mici.

343. Vulpea trăieşte, în cea mai mare perioadă a anului, în: a) haită; b) cuplu familial;c) solitar.


41/141


41

344. Vulpea naşte o singură dată pe an, câte:a) 2-3 pui;b) 4-7 pui;c) 8-10 pui.

345. În caz de moarte a vulpii-mamă, vulpoiul preia sarcina creşterii puilor? a) nu;b) da, după ce puii depăşesc 30-40 zile;

c)

doar în mod excepţional.

346. Când latră mai frecvent vulpea? a) în perioada de împerechere şi când puii sunt în pericol; b) doar în perioada de creştere a puilor ;c) doar în perioada de împerechere.

347. Vulpea poate împărţi vizuina cu exemplare din alte specii de interes vânătoresc? a) nu;b) da, cu viezurele şi pisica sălbatică; d) da, cu vidra.

348. Vulpea are activitate preponderent:a) nocturnă; b) aurorală şi crepusculară; c) diurnă.

349. Vulpea se împuşcă cu alice de: a) 3,0 mm;b) 3,5 – 4,0 mm;c) 5,0 – 6,0 mm.

350. Împerecherea vulpii are loc, de obicei, în luna:

a)

decembrie; b) ianuarie;c) februarie.

351. Durata gestaţiei la vulpe este de circa:a) două luni; b) patru luni;c) nouă luni.

Şacalul

352. Şacalul este specie:a) autohtonă;b) alohtonă, ordinară din Asia; c) alohtonă, originară din America.

353. Greutatea obişnuită a şacalului este de: a) 10 – 15 kg; b) 15 – 20 kg;c) 20 – 30 kg.

354. Şacalul seamănă, ca aspect general şi culoare, cu:

a)

viezurele;b) lupul;c) câinele enot.


42/141


42

355. Sunetele cele mai frecvente scoase de şacal sunt: a) lătrăturile specifice, mai frecvente în perioada împerecherii; b) urlete amestecate cu schelălăituri şi vaiete;c) urlete prelungi, singuratice.

356. Arealul şacalului se găseşte în expansiune?a) da; b) nu;

c)

se menţine într -un areal relativ redus, la niveluri populaţionale stabilizate.

357. Este şacalul un animal sociabil? a) da; b) da, doar iarna;c) nu.

358. Împerecherea şacalului are loc în lunile:a) septembrie – octombrie; b) decembrie – ianuarie;c) februarie – martie.

359. Durata gestaţiei la şacal este de aproximativ: a) două luni; b) patru luni;c) nouă luni.

360. Şacalul este considerat periculos pentru: a) efectivele de cerbi comuni şi cerbi lopătar i; b) mistreţi; c) căpriori şi mufloni.

Câinele enot

361. Câinele enot se mai numeşte: a) câine jder; b) jder;c) bursuc.

362. Câinele enot este specie:a) alohtonă, original din Asia; b) alohtonă, original din America;

c)

autohtonă.

363. Câinele enot preferă biotopul: a) bălţilor; b) pădurilor întinse;c) stepei.

364. Câinele enot trăieşte: a) în haită; b) în cuplu familiar;c) solitar.

365. Greutatea câinelui enot este de:a) 1,5 – 2 kg;b) 5 – 8 kg;c) 10 – 15 kg.


43/141


43

366. Perioada de gestaţie la câinele enot este de : a) două luni; b) patru luni;c) nouă luni.

Viezurele

367. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de:a) câine – jder; b) bursuc cu barbă; c) bursuc.

368. Se poate aprecia vârsta viezurelui împuşcat? a) da, după culoarea care se deschide cu vârsta; b) da, după tocirea dentiţiei; c) foarte dificil, după mărime şi evoluţia culorii.

369. Urmele de viezure se aseamănă ca formă cu urmele de: a) urs; b) lup;c) râs.

370. Viezurele este întâlnit:a) din Lunca Dunării până în zona de munte; b) în zonele de câmpie şi de deal; c) în zonele de deal şi munte.

371. Viezurele este un animal:a) carnivor;b) omnivor;c) plantivor.

372. Viezurele strânge provizii pentru perioada de iarnă? a) da;b) nu;c) numai sorturi uscate, care nu se alterează în vizuină.

373. Viezurele petrece iarna:a) hibernând câteva luni;

b)

dormitând câteva luni;c) activând pe seama proviziilor strânse în vizuină..

374. Viezuroaica fată, de regulă, în luna: a) februarie; b) martie;c) aprilie.

375. Viezurele se împuşcă cel mai uşor la: a) goană; b) dibuit;c) pândă la vizuină.


44/141


44

376. Trofeu convenţional la viezure este: a) blanab) craniul;c) pămătuful de păr confecţionat din părul din coamă.

377. Marcaţi viezurele din imaginile ce urmează:

378. Recunoaşteţi urmele-tipar de viezure din imaginile alăturate:

Jderii

379. Jderul de piatră se mai numeşte: a) câine-jder;

b)

jder de scor bură; c) beică.

380. Jderul de copac se mai numeşte: a) câine-jder;b) jder de scorbură; c) beică.

381. Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după: a) culoare şi formă; b) forma şi culoarea petei de pe piept; c) siluetă şi greutate.

382. Deosebiri sigure între jderul de piatră şi cel de copac se pot face uşor după: a) forma capului;b) forma celui de-al treilea molar;c) forma urechilor şi a cozii.

383. Jderul de piatră se întâlneşte: a) numai în zona de munte, până la limita superioară a vegetaţiei for estiere; b) în zona de dealuri înalte şi de munte; c) din zona de munte până la câmpie şi în Lunca Dunării.

384. Jderii au activitate preponderent:a) nocturnă; b) aurorală şi crepusculară; c) diurnă.

a) b) c)

a) b) c)


45/141


45

385. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc au o perioadă latentă de dezvoltare aembrionului?a) căpriorul; b) jderii;c) viezurele.

386. Marcaţi imaginea jderului de piatră din imaginile ce urmează:

387. Cum se vânează în mod clasic jderii?

a)

la goană; b) căutându-i după urmele lăsate pe zăpada proaspătă; c) la pândă.

Dihorul

388. În România sunt întâlnite:a) o specie de dihor;

b)

două specii de dihor; c) trei specii de dihor.

389. De unde-i vine denumirea de dihor puturos?a) de la firea leneşă; b) de la mirosul generat de murdăria din vizuină; c) de la mirosul determinat de secreţia glandei perianale.

390. Dihorul prezintă, pe culoarea generală de brun- închis cu puf gălbui sau alburiu dedesubt,următoarele pete: a) o pată albă pe piept, care coboară pe picioarele din faţă; b)

o pată gălbuie, ovală, pe piept; c) pete alburii în jurul buzelor, pe obraji sub ochi şi la vârful urechilor.

391. Dihorul prezintă diformism sexual: a) între sexe nu există nici o deosebire; b) masculul este vizibil mai mare decât femela;c) masculul prezintă culoare mai închisă şi sub păr mai gălbui comparativ cu femela.

392. Habitatul preferat al dihorului îl constituie:a) pădurile întinse şi umbrite; b) luncile, mlaştinile, pădurile mici cu sol nisipos, carierele şi casele părăsite etc.; c)

Delta şi Lunca Dunării.

a) b) c)


46/141


46

393. Hrana dihorului se compune, în principal, din:a) şoareci, şobolani, insecte, broaşte, peşti, ouă şi pui de pasăre; b) iepuri, iezi de căprior, pui de cocoş de munte etc.; c) fructe, miere de albine, ierburi fragede etc.

394. Durata gestaţiei la dihor este de: a) 36 de săptămâni; b) 62 de zile;c)

40-43 de zile.

Hermelina

395. Hermelina se mai numeşte: a) nevăstuică; b) vizon;c) helgă.

396. Culoarea hermelinei este:a) roşcată-cafenie, cu pieptul şi abdomenul albe, iarna; b) albă cu vârful cozii negru, iarna; c) albă cu vârful cozii negru, tot timpul anului.

397. Nevăstuica se mai numeşte: a) helgă; b) nevăstuică mică; c) hermelină.

398. Hermelina se deosebeşte de nevăstuică, mai evident vara, prin: a)

coloraţia roşcată-cafenie; b) pata alburie de pe abdomen;c) coloraţia neagră a vârfului cozii.

399. Hermelina şi nevăstuica se pot vâna cu alice de:a) 2,0 – 2,5 mm; b) 3,0 – 3,5 mm;c) 4,0 – 4,5 mm.

400. Marcaţi vidra din imaginile de mai jos:

a) b) c)


47/141


47

Capitolul V

MAMIFERE LA CARE VÂNĂTOAREAESTE INTERZISĂ

Elanul

401. Elanul face parte din familia:a) Bovidae;b) Cervidae;c) Suidae.

402. Elanul european prezintă: a) exclusiv coarne lăţite; b) atât coarne lăţite, cât şi prăjini cu vârfuri; c) exclusiv coarne sub formă de prăjini cu ramuri.

403. Elanul european mascul cântăreşte la maturitate: a) 250-320 kg;b) 320-450 kg;c) 450-600 kg.

404. Elanul european se hrăneşte cu:a) lujeri, muguri şi vegetaţie erbacee, inclusiv submersă; b) exclusiv ierburi sălbatice, verzi şi uscate; c) vegetaţie submersă.

405. Elanul european produce pagube importante în:a) culturile agricole;b) culturile silvice şi regenerările naturale; c) bazinele acvatice.

Zimbrul

406. Zimbrul din România vieţuieşte: a)

exclusiv în ţarcuri închise; b) în ţarcuri închise şi în rezervaţii naturale deschise; c) în parcuri naţionale.

407. Zimbrul prezintă barbă? a) da, exclusiv sub maxilar;b) da, sub maxilarul inferior şi sub gât;c) nu.

408. Zimbrul mascul cântăreşte la maturitate: a) 400-500 kg;

b)

500-900 kg;c) peste 900 kg.


48/141


48

409. Zimbrul este specie:a) autohtonă; b) alohtonă, originală din Rusia; c) alohtonă, originală din nordul Europei.

Nutria

410. Nutria este originală din: a) America de nord;b) America de sud;c) Asia.

411. Culoarea nutriei sălbatice este: a) brună sau brună deschis;

b)

neagră; c) albă.

412. Nutria posedă membrane interdigitale: a) la toate picioarele; b) numai la picioarele anterioare;c) numai la picioarele posterioare.

413. Care este factorul limitativ care împiedică răspândirea nutriei în România? a) umiditatea;b) frigul;c) căldura.

Brebul

414. Brebul se mai numeşte: a) vizon;b) castor european;c) castor canadian.

415. Brebul a dispărut din fauna României: a) înainte de 1900; b) în timpul celui de-al doilea război mondial; c) după 1989.

416. Coada brebului este:a) lungă, groasă la bază şi lipsită de păr; b) lungă, acoperită cu solzi şi turtită lateral; c) relativ lungă, turtită dorso-ventral şi lipsită de păr.

417. Brebul are picioarele:a) plantigrade, cu 5 degete şi pieliţă interdigitală la cele posterioare;

b)

plantigrade cu 4 degete şi pieliţă interdigitală; c) digitigrade, cu 5 degete şi pieliţă interdigitală la cele posterioare.


49/141


49

418. Brebul preferă: a) apele liniştite şi adânci, cu malurile împădurite; b) biotopul bălţilor înconjurate de stufuri întinse; c) biotopul pădurilor umede şi umbroase.

419. Brebul trăieşte, în mod obişnuit, în: a) colonii; b)

cupluri familiale;c) solitar, exceptând femela cu pui.

420. Brebul se hrăneşte cu: a) ierburi submerse şi terestre, arbuşti şi arbori de esenţă moale; b) vegetaţie submersă şi terestră, peşte, scoici etc.; c) exclusiv cu peşte şi alte vieţuitoare acvatice.

421. Brebul existent acum în România provine din:a) exemplare care au supravieţuit distrugerii habitatelor prin poluare; b) exemplare autohtone şi exemplare importate;

c)

exclusiv din exemplare importate şi colonizate după 1990.

Hârciogul

422. Hârciogul are o greutate de:a) 150-350 gr; b) 500-1000 gr;c) peste 1000 gr.

423. Hârciogul trăieşte, de regulă, în: a) câmpul cultivat agricol; b) tufişuri şi crânguri;c) zăvoaie, stufărişuri şi plauri.

424. Hârciogul este specie tipic:a) plantivoră; b) omnivoră; c) carnivoră.

425. Hârciogul se adăposteşte în:

a)

platforme plutitoare amenajate pe apă; b) vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri şi maluri; c) vizuini verticale săpate în câmp deschis.

426. Marcaţi castorul din imaginea alăturată:

a b c


50/141


50

427. Marcaţi nutria din imaginea alăturată:

428. Marcaţi hârciogul din imaginea alăturată:

Ursul

429. Masculii capitali de urs brun din România pot depăşi, în mod cu totul excepţional, greutatea de: a) 200 kg; b) 300 kg;c) 400 kg.

430. Variabilitatea mare a greutăţii, formei şi culorii urşilor se datorează: a) existenţei mai multor subspecii de urs brun; b) existenţei mai multor ecotipuri de urşi bruni; c) existenţei mai multor varietăţi morfologice în cadrul speciei.

431. Longevitatea urşilor se apreciază la: a) 15-20 ani;b) 20-30 ani;c) 30-50 ani.

432. Ursul trece peste perioada de iarnă prin:

a)

hibernare;b) somnolenţă profundă; c) hrănire pe seama depozitelor strânse în vizuini sau bârloguri.

433. Ursul trăieşte: a) solitar; b) în cuplu familial;c) în harem.

434. Împerecherea la urs are loc în:a) februarie-martie;b) aprilie-iunie;c)

iulie-august.

a b c

a b c


51/141


51

435. Ursoaica fată, de regulă, în lunile: a) ianuarie-februarie; b) martie-aprilie;c) mai-iunie.

436. Ursoaica fată, de regulă:

a)

în fiecare an;b) din doi în doi ani;c) din trei în trei ani.

437. Pui de urs cântăresc la naştere: a) 400-500 gr.; b) 1-2 kg;c) cca 3-3,5 kg.

438. Este admisă vânarea urşilor la nadă? a) da, deoarece se poate face mai uşor selecţie: b) da, dar numai dacă nada este de natură vegetală; c)

nu.

439. Care din următoarele calibre de arme este mai indicat pentru vânarea ursului? a) 6,5 x 57; b) 243;c) 9,3 x 74.

440. România deţine recordul mondial la: a) blană de urs; b) craniu de urs;c) blană şi craniu de urs.

Lupul

441. Lupul poate depăşi în mod excepţional, în România, greutatea corporală de: a) 40 kg;b) 60 kg;c) 80 kg.

442. Longevitatea lupului se apreciază la:

a)

15 ani; b) 20 ani;c) 25 ani.

443. Urma-tipar a lupului se deosebeşte uşor de cea de câine de talie mare, prin:a) mărime; b) forma eliptică mai alungită; c) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane.

444. Urma-pârtie a lupului se deosebeşte de cea a unui câine de talie mare, prin: a) dispunerea rectilinie a urmelor; b) dispunerea în zig-zag a urmelor;

c)

pasul evident mai mare.


52/141


52

445. Hăiticul de lupi este condus de: a) masculul dominant; b) femela cea mai în vârstă; c) perechea conducătoare.

446. Lupul vieţuieşte în România: a)

exclusiv în pădurile întinse şi liniştite din zona de munte; b) în pădurile întinse şi liniştite din zona de munte şi în zonele împădurite din zona de deal; c) în pădurile de munte şi de dealuri înalte, în sudul Dobrogei şi accidental în anumite zone de coline

şi de câmpie.

447. Lupul face deplasări zilnice, când nu găseşte hrană, de până la:a) 20 km; b) 30 km;c) 40 km.

448. Lupii marchează teritoriul ocupat prin: a)

mărci olfactive lăsate prin frecarea corpului de arbori şi alte corpuri dure; b) excremente, urină, râcâituri şi urlete; c) marcarea arborilor de limită prin mărci olfactive.

449. Lupul trăieşte: a) singuratic;b) în grup familial;c) în haite, compuse din masculi şi femele neînrudite.

450. Împerecherea la lupi are loc, de regulă, în luna: a) decembrie;

b)

ianuarie;c) februarie.

451. Gestaţia la lupi durează: a) 9 săptămâni; b) 36 săptămâni; c) 8-9 luni.

452. Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor mici? a) nu;b) da, când puii au depăşit vârsta de 30-40 zile;

c)

numai în mod excepţional.

453. Lupii atacă omul? a) în nicio situaţie; b) doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flămânde; c) doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate

încât să nu poată evita confruntarea cu omul.

Râsul

454. Care dintre simţurile râsului are acuitatea cea mai ridicată? a)

văzul; b) auzul;c) mirosul.


53/141


53

455. Urma-pârtie a râsului se deosebeşte de cea a lupului, când este imprimată neclar în zăpadapufoasă, prin: a) dispunerea rectilinie a urmelor tipar;b) dispunerea în uşor zig-zag a acestora şi imprimarea călcâiului; c) forma mai alungită a urmei.

456. Biotopul preferat a râsului îl constituie:

a)

golul alpin;b) pădurile întinse şi liniştite de munte; c) pădurile de deal.

457. Râsul este o specie considerată: a) tipic carnivoră; b) facultativ carnivoră; c) omnivoră.

458. Râsul îngroapă cadavrele animalelor omorâte? a) nu;

b)

da, dar superficial şi nu în toate cazurile; c) da, în toate cazurile.

459. Râşii trăiesc: a) în haită; b) în grup familial;c) solitar, exceptând femela cu pui sub un an.

460. Împerecherea la râşi are loc în lunile: a) decembrie-ianuarie;b) februarie-martie;

c)

iulie-august.

461. Femela de râs fată, de regulă: a) un singur pui;b) 2-3 pui;c) 5-6 pui.

462. Activitatea râsului este preponderent:a) diurnă; b) aurorală şi crepusculară; c) nocturnă.

463. Râsul prezintă gheare: a) retractile; b) neretractile;c) permanent retrase în perniţe.

Pisica sălbatică

464. Pisica sălbatică este întâlnită în România:

a)

din Delta Dunării până în golul de munte; b) din Lunca Dunării până în zona de coline şi dealuri joase; c) din Lunca Dunării până în zona de dealuri înalte;


54/141


54

465. Pisica sălbatică trăieşte: a) în familii reunite; b) în grup familial;c) solitar, exceptând femela cu pui mici.

466. Pisica sălbatică mănâncă: a)

hrană de natură animală, fiind carnivor tipic; b) preponderent hrană de natură animală, dar şi fructe de pădure şi ierburi fragede; c) hrană de natură animală, anumite specii de ierburi fragede, fructe şi seminţe etc.

467. Motanul sălbatic participă la creşterea puilor? a) nu; b) da, când puii au depăşit 30-40 zile;c) da, în situaţia în care pisica mamă dispare.

468. Blănurile şi craniile de pisică sălbatică constituie trofee convenţionale? a) da; b) numai blănurile; c) numai craniile.

469. Care urmă, din imaginile de mai jos, este caracteristică pisicii sălbatice?

470. Care imagine, din cele mai jos prezentate, este caracteristică pisicii sălbatice?

Vidra

471. Vidra prezintă coadă: a) turtită dor so-ventral şi fără păr; b) lungă, groasă la bază şi nudă; c) lungă, groasă la bază şi cu păr scurt şi des.

a) b) c)

a) b) c)


55/141


55

472. Picioarele de vidră prezintă: a) 4 degete şi membrană interdigitală; b) 5 degete şi membrană interdigitală; c) 5 degete şi lobi interdigitali.

473. Vidra comunică cu semenii săi, prin: a) lătrat caracteristic;

b)

mieunat caracteristic;c) şuierat specific.

474. Hrana vidrei se compune din:a) exclusiv peşte; b) peşte, ouă, raci, broaşte, bizami, pui de păsări şi păsări sălbatice; c) peşte, ouă, pui de păsări, raci, plante acvatice, ierburi şi fructe de pe malul apei.

475. Perioada de împerechere a vidrei este:a) iulie-august; b) ianuarie-februarie;c) nu este bine determinată.

476. Marcaţi urma-tipar de vidră din imaginile de mai jos:

Nurca

477. Nurca europeană se mai numeşte: a) vizon;b) noriţă; c) helgă.

478. Nurca europeană se aseamănă, ca formă şi culoare, cu: a) vidra; b) jderul;c) dihorul.

479. Nurca europeană este întâlnită în România: a) exclusiv în Delta şi Lunca Dunării; b) din zona de munte până în Delta Dunării; c) exclusiv în apele curate de munte.

480. Nurcile de culoare neagră sau albă întâlnite în România sunt:

a)

nurci europene; b) cazuri de albinism şi, respectiv, melanism ale nurcii europene; c) exemplare de vizon scăpate sau provenite din exemplare scăpate din crescătorii.

a) b) c)


56/141


56

Capitolul VI

PĂSĂRI ADMISE LA VÂNĂTOARE ÎN ROMÂNIA

481. Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România? a) gâsca de vară; b) gâsca de semănătură; c) gârliţa mare.

482. Recunoaşteţi gârliţa mare din imaginile de mai jos:

483. Gâsca de vară are o greutate de: a) 1,5 – 2 kg; b) 2 – 2,5 kg;c) 2,5 – 4 kg.

484. Care dintre gâştele care se vânează în România are ciocul de culoare roz-portocaliu şi picioarelede culoarea cărnii crude (roz-roşiatice): a) gâsca mare; b) gâsca de semănătură; c) gârliţa mare.

485. În ce perioadă zboară greoi sau este incapabilă de zbor gâsca mare? a) iarna, când este polei; b) vara, în perioada clocitului;c) vara, după eclozarea bobocilor.

486. Dimorfismul sexual al gâştei mari este evident? a) da;b) nu;c) da, dar numai la exemplarele mature.

487. Gâsca mare cuibăreşte în România? a) da, numai în Delta Dunării şi în câteva bălţi din sudul ţării; b) da, frecvent în Delta Dunării şi izolat pe tot cuprinsul ţării; c) în mod obişnuit nu, fiind oaspete de iarnă.

488. Stolurile de gâşte sunt conduse de:

a)

gâştele cele mai bătrâne, prin rotaţie; b) gâscanii bătrâni, prin rotaţie; c) prin rotaţie, de orice gâscă care vine din coada cârdului.

a) b) c)


57/141


57

489. Gâsca mare înnoptează de obicei: a) pe apă; b) pe câmp;c) pe câmp doar în nopţile cu lună, în rest pe apă.

490. Este gâsca mare specie monogamă?

a)

da, perechile formându-se pentru mai mulţi ani; b) da, perechile formându-se în fiecare an;c) nu, după împerechere gâscanul părăseşte gâsca.�

CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETICE LA EXAMENUL DE VÂNĂTOR

Documents

Transcript of CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR TEORETICE LA EXAMENUL DE VÂNĂTOR