Lista întrebărilor pentru examen la

disciplina "Istoria urbanismului" Capitolul I Urbanismul antic

1. Oraşele şi aşezările Egiptului Antic. Particularităţile social-economice şi arhitectural-urbanistice a oraşului din epoca feodal-sclavagistă (geografia, populaţia, dimensiunile oraşelor şi funcţiile).

2. Urbanismul Greciei antice – perioada arhaică. Formarea oraşelor-state “poliselor”. Metodele caracteristice alegerii teritoriului pentru fundarea oraşului (amplasarea sectoarelor locative, centrelor obşteşti).

3. Grecia antică. Particularităţile urbanistice ale structurii oraşelor, acropola Agora. Tipurile ordinului şi influenţa lor asupra volumetriei construcţiilor. Hotărârea compoziţional-volumetrică a centrelor oraşului Silenunta şi alte oraşe importante.

4. Urbanismul Greciei antice (perioada clasică). Restabilirea Pirei, Milet.5. Egiptul Antic. Ansamblurile arhitecturale ale epocii (împărăţiei) dinastiei Medii şi

Noi.6. Urbanismul Mesopotamiei Antice. Particularităţile şi deosebirile oraşelor

Împărăţiei Babilonului Nou de oraşe. Planul Babilonului.7. Urbanismul Romei Antice. Dezvoltarea şi extinderea construcţiilor civile (pavarea

drumurilor, apeducte, vămi, maiacuri, dambe). Principiile construcţiilor taberilor militare.

8. Urbanismul Romei - perioada republicană (sec.VI-IV pînă la e.n.) Structura spaţială a forumului (după exemplu Forumului Romanum).

9. Urbanismul Romei Antice – epoca imperială. Urbanismul Imperiului Bizantin.Capitolul II Urbanismul Evului Mediu

10. Urbanismul Rusiei Kievl11. ene sec.X-XI. Schema Kievului.12. Factorul strategic şi metodele amplasării oraşelor feudale: insulară, la munte, la

râu (Parisul, Londra, Moscova). Analiza comparativă. Influenţa factorilor naturali asupra formării.

13. Rusia Kieveană sec.X-XI. Catedrala sf.Sofia din Kiev. Formarea siluetei orăşăneşti. Problema ansamblului orăşănesc central.

14. Urbanismul feudal în epoca de est. Stilurile roman şi gotic în istoria oraşelor europene şi variantele locale.

15. Urbanismul rus sec.XV-XVI. Cetăţi, oraşe. Shema Novgorodului, Pscovului, hotărârile arhitectural urbanistice. Reconstrucţia Cremlinului Moscovit şi sectoarelor adiacente.

16. Dimensiunile oraşelor ruseşti şi comportanţa socială a populaţiei orăşăneşti sec.XV-XVII. Transportarea Cremlinului în centrul urban. De specificat noţiunea de Cremlin, închisoare. Planurile generale ale Moscovei, Novgorodului, Vladimirului.

17. Urbanismul Moldovei sec.XV-XVI. Deosebirile oraşului feudal de cel sclavagist din punct de vedere social-economic şi arhitectural-urbanistic.

18. Formarea centrelor bisericesc şi nobiliar în structura oraşelor medievale, catedrale, palatele nobilimii orăşăneşti. După exemplul Veneţiei şi oraşelor din Franţa, Marea Britani, Germania şi Rusia.

19. Corelarea palatului cu aşezarea adiacentă în epoca Evului Mediu în Europa de Est.20. Caracteristica generală a epocii Renaşterii. Planurile Veneţiei, Florenţei.

Particularităţile formării ansamblurilor orăşăneşti.

Capitolul III Urbanismul Europei de Est21. Oraşe-cetăţi “ideale” ale arhitecţilor Vizari, Tilarete, Scomoţţi. Ideile zonării

funcţionale.22. Urbanismul Italian – perioada Baroco sec.XVI. Sistemele radiale şi realizarea lor.

Pieţile şi formarea lor. Sistemele de îmbinare a spaţiilor.23. Urbanismul Franţei mij.sec.XVII. Reconstrucţia de A.Lenotre a diametrului

principal Parizian. Crearea ansamblului grădini din Versal.24. Particularităţile urbanismului francez sec.XVII înc.sec.XVIII.25. Urbanismul Rus în sec.XVII înc.sec.XVIII. Amenajarea, măsurile antincendiare în

formarea oraşelor (după exemplul Moscovei şi Sant-Peterburgului).26. Principalele pieţii compoziţionale ale Sant-Peterburgului (în sec.XVIII-XIX).27. Urbanismul Europei de Est sec.XIX. Caracteristica generală. Lucrările lui Osman

la reamenajarea Parisului. Reamenajarea Londrei şi Venei.Capitolul IV Urbanismul mondial în perioada capitalismului

28. Lucrările lui E.Enar. Reconstrucţia Parisului, Londrei. Căutările teoretice în domeniul urbanismului sf.sec.XIX. Urbanismul SUA. Organizarea centrelor de afaceri.

Capitolul V Urbanismul secolului XX29. Criza oraşelor capitaliste şi urbanismul la încep.sec.XX. Industria şi dezvoltarea

oraşelor.30. Criza transportului şi politica depăşirii lui prin metode urbanistice (înc.sec.XX).

Problema locativă şi legile urbanistice.31. Teoria dezurbanizării E.Govard. Oraşe-grădini, suburbii-grădini.32. Primul război mondial şi migrarea populaţiei. Problemele dezvoltării oraşelor.33. Planurile de stat pentru spaţiul locativ în Marea Britanie şi Franţa.34. Apariţia Metodei pe sectoare (anii 1919-1925).

Capitolul V Urbanismul anilor 1920-193035. Evoluţia caracterului locativ. Experimentele arhitecţilor Rei, Gropius, Le

Corbusier.36. Organizarea cultural-socială a cartierului locativ. Apariţia ideii microraionului.37. Centrele obşteşti orăşăneşti. Concentrarea stihiinică a centrelor obşteşti informare

în Londra şi New-York.38. Încercările de proiectare şi construcţie a centrelor obşteşti – perioada între războae

(după exemplul planului Vuazen în Paris, Radio-siti New-York).39. Căutările noilor forme de amplasare a spaăiului locativ. Tendinţele urbanistice şi

dezurbanistice. Oraşele-gigante Le Corbusier şi Gelibersaimer.40. Concepţia oraşului liniar. Apariţia noii estetici urbanistice. Funcăionalism şi

rădăcinile lui sociale. Contribuţia arhitecţilor sovietici la crearea stilului funcţional.

41. Reacţia militaristică în urbanismul ţărilor fasciste. Construcţia urbană şi încercările de creare a arhitecturii autoritare în Italia fascistă. Arhitectura şi urbanismul Regimului naţist în Germania.

42. Tendinţe conservatiste în planurile şi construcţia oraşelor. Proiectul reconstrucţiei Londrei (Picadili-Serces, Covent-Gardeu, ansamblul teatral, piaţa sf.Petru).

43. Urbanismul pseudomonumental a Vaşingtonului şi influenţele lui asupra practicii urbanistice americane.

44. Osmanism în planificarea oraşelor coloniale şi în ţările Americii Latine şi Marocco.

45. Distrugerea oraşelor în timpul celui de-al doilea război mondial. Războiul şi distrugerile produse oraşelor.

46. Apariţia populaţiei şi construcţiilor orăşăneşti. Lucrările de proiectare şi construcţii. Căutările teoretice. Migrarea populaţiei după război, creşterea oraşelor. Criza transportului şi metodele de îmbunătăţire a lui.

47. Reconstrucţia oraşelor şi ansamblurilor orăşăneşti de importanţă istorico-arhitecturală (freidenşat, Ghien).

48. Crearea noilor centre în oraşele istorice (Cassel).49. Magistralele noi şi reconstrucţia “fragmentară” a New-Yorkului. Construcţia

noilor centre politico-administrative (Candigal, Brazilia).50. Căutările urbanistice în condiţiile crizei oraşelor capitaliste contemporane.51. Ideile oraşilor viitorului. Teoria lui G.Candilis şi C.Tange despre metabolism şi

urbanizare.52. Concepţiile teoretice ale oraşelor în dezvoltare (C.Dosciadis, N.Ladovschi).53. Proiectul “oraşului mobil” I.Fridman.54. Proiectele urbanistice ale Novgorodului a arhitecţilor sovietici din anii 1930

(N.Miliutin, N.Ladovschi)55. “Harta de la Atena”. Direcţiile principale.56. Proiectele metabolismului japonez anii 1960 sec.XX (C.Tange, N.Curacava,

A.Isozaci)57. Rolul metabolismului japonez în arhitectura şi urbanism-58. Schema oraşului Paris sec.XIX după E.Enar.59. Schema stadionului olimpic din Berlin.60. Schema Londrei sec.XIX după E.Enar61. Schema Londrei anilor 1920 după Gilibersaimer.62. Schema Berlinulkui anilor 20 după Gilibersaimer.63. Schema extinderii Moscovei după teoria lui Ladovschi64. Schema Berlinului după proiectul lui L.Costa şi O.Nemeier.65. Schema oraşului dinamic după C.Dosciadis.66. Schema oraşului Chişinău sec.XIX.67. Schema oraşului-grădină după E.Govard. Sensul ideii oraşelor-grădini.

Şef catedra Arhitectura dr.arh.,conf. V.Lupaşcu