CHESTIONAR FOLCLORIC ŞI ETNOGRAFIC GENERAL- CENTRUL DE LINGVISTICĂ, ISTORIE LITERARĂ ŞI FOLCLOR IAŞI -

 CREDINŢE ŞI SUPERSTITII

1.       Ce credinţe şi obiceiuri există în sat în legătură cu alegerea locului de casă?2.       Înainte de a începe construcţia unei case, se îngroapă ceva la temelia ei? Ce anume şi cu ce scop?3.       Cunoaşteţi poveşti în care se vorbeşte de zidirea sau îngroparea sub stâlpii podurilor a unor vietăţi? Scrieţi-le în anexă.4.       De ce obişnuiesc oamenii să pună bani în ziduri?5.       Ce se crede despre un om a cărui umbră a fost zidită?6.       De ce nu-i bine să se întrerupă lucrul, pentru o perioadă mai îndelungată, atunci când se construieşte o casă?7.       Ce semne se pun la o casă în lucru, când se aşază căpriorii? Cu ce scop?8.       Ce credinţe există în legătură cu casele părăsite?9.       Ce credinţe şi obiceiuri există în legătură cu mutatul în casă nouă?10.    Ce se spune despre casele pe care îşi fac berzele cuib? De ce nu-i bine să strici cuibul berzelor?11.    Ce credinţe există în legătură cu cuiburile rândunelelor de sub streşinile caselor?12.    Ce se întâmplă dacă rândunelele îşi încep cuibul şi apoi îl părăsesc?13.    Ce credinţe există în legătură cu şarpele de casă? De ce nu-i bine să omori şarpele de casă?14.    Când se face cuptorul în casă, se pune ceva în zid? Ce anume şi cu ce scop?15.    Ce credinţe există în legătură cu fântânile? De ce se fac fântânile numai în anumite locuri?16.    Ce se spune despre oamenii care au făcut, pe cheltuiala lor, mai multe fântâni?17.    Cine şi cum „leagă” izvoarele fântânii? Cum pot fi „dezlegate”?18.    Ce ştiţi despre credinţa numită „ameninţarea pomilor neroditori”?19.    În satul dv. se foloseşte calendarul cu ceapă? Când, cum şi cu ce scop este făcut?20.    Cum împărţeau bătrânii anotimpurile anului? De când şi până când ţinea fiecare?21.    Începutul şi sfârşitul fiecărui anotimp coincideau cu vreo sărbătoare religioasă? Ce obiceiuri se practicau în aceste zile?22.    Care sunt denumirile populare ale lunilor anului?23.    Cunoaşteţi zicători sau poveşti în legătură cu aceste denumiri? Scrieţi-le în anexă.24.    După credinţa populară, ce e bine şi ce nu e bine să faci în ziua de luni? De ce?25.    De ce nu-i bine să mergi în peţit sau să faci nuntă marţea?26.    Cunoaşteţi cântece sau strigături în legătură cu această credinţă?27.    De ce nu-i bine să se croiască haine în zilele de marţi sau sâmbătă?28.    Cunoaşteţi vreo poveste în care este vorba de cineva care a avut de pătimit că a lucrat duminica cu obiecte tăioase sau ascuţite? Scrieţi-o în anexă.29.    Când cad şi de ce sunt numite aşa: lunea păstorilor, lunea curată, marţea ciorilor , marţea vaselor, miercurea strâmbă, joia iepelor, joia nepomenită şi vinerea ouălor? Răspundeţi, în anexă, pentru fiecare în parte.30.    Ce nu e bine să faci în fiecare din aceste zile? De ce?31.    Circulă în sat un cântec de luare în râs, referitor la femeile care vor să stea degeaba toate zilele săptămânii? Scrieţi-le în anexă.32.    Poate prevedea omul, în timpul iernii, dacă vara următoare va fi călduroasă sau friguroasă, ploioasă sau secetoasă? Cum?33.    De ce nu-i bine să stea furca de tors fără caier pe ea în zilele Crăciunului?34.    De ce nu se dă nimic cu împrumut în ziua de Crăciun?35.    De ce nu-i bine să te cerţi cu cineva în ziua de Crăciun?36.    Ce fac femeile în seara de Crăciun ca să nu le vină, peste an, uliul la găini?37.    Ştiţi poveşti sau colinde despre Crăciun şi Maica Domnului? Scrieţi-le în anexă.38.    Ce trebuie să facă fetele în ajunul Anului Nou dacă vor să aibă glas frumos peste an?39.    După credinţa populară, cum se poate ghici, în ajunul Anului Nou, dacă cineva va avea noroc peste an sau nu?40.    Cum se poate prevedea în seara Anului Nou, cu ajutorul lunii, rodnicia sau nerodnicia anului viitor?41.    Ce vrăji se fac în seara Anului Nou pentru a avea, peste an, belşug în toate?42.    Cum încearcă unii oameni să afle, în seara Anului Nou, care cereale se vor face din belşug în anul care vine?43.    Ce fac, în dimineaţa Anului Nou, fetele care vor să fie iubite de flăcăi şi să petreacă frumos la horă tot timpul anului?

44.    De ce nu-i bine să se strige găinile în ajunul Bobotezei?45.    Ce credinţă există în legătură cu fuiorul de cânepă pe care-l dau femeile preotului în ajunul Bobotezei?46.    La ce dată şi pentru ce se serbează Martinii de iarnă?47.    Ce fac oamenii în ziua de lăsatul secului ca sa nu le mănânce păsările, în anul care vine, grânele din lan?48.    Ce nume mai poartă Baba – Dochia?49.    Despre Baba - Dochia se vorbeşte în numeroase poveşti. Cunoaşteţi câteva dintre acestea? Scrieţi-le în anexă.50.    Când încep zilele Babei - Dochia, până când ţin şi cum se mai numesc?51.    Se obişnuieşte să se aleagă una din zilele Babei - Dochia? Ce credinţe există în legătură cu această zi?52.    După ce cunoaşteţi că se va muia (va slăbi) gerul?53.    Cum vă daţi seama, cu ajutorul unor animale, păsări sau insecte dacă primăvara se apropie? Prezentaţi fiecare caz în parte.54.    Mai cunoaşteţi alte semne care prevestesc o primăvară timpurie? Notaţi-le.55.    Când cade şi cu ce scop serbaţi ziua ursului?56.    Se spune că în ziua ursului, cu ajutorul unor semne, se poate prevedea dacă primăvara e aproape, dacă anul va fi îmbelşugat şi dacă albinele vor avea rod bogat. Care sunt aceste semne şi ce prevesteşte fiecare dintre ele?57.    Ştiţi o poveste în care se vorbeşte despre cineva care a avut de pătimit pentru că nu a serbat  ziua ursului? Scrieţi-le în anexă.58.    Când, cum şi cu ce scop se practică obiceiul numit goana câinilor sau jujăul?59.    când spuneţi că se deschide pământul? Ce înţelegeţi prin aceasta?60.    Când se dezleagă limbile păsărilor? Ce credinţă există în legătură cu această zi?61.    Ce reprezintă mărţişorul şi cu ce scop se face?62.    Cam de când se fac mărţişoarele în satul dumneavoastră?63.    Fetele dau mărţişoare băieţilor sau invers?64.    Fetele care dau mărţişoare băieţilor le cumpără sau le fac ele? Descrieţi un mărţişor făcut de fete.65.    La 1 martie legaţi un mărţişor la mâna sau gâtul copiilor mici? Cu ce scop?66.    Câte zile este purtat mărţişorul şi ce se face cu el după aceea? De ce?67.    Fetele mari şi chiar nevestele poartă şi ele mărţişoare la gât? Cu ce scop?68.    Înainte vreme, de firele mărţişorului se agaţă şi un ban de argint? Cu ce scop?69.    Ce credinţe şi obiceiuri se păstrează în legătură cu fiecare zi din săptămâna mare? Scrieţi-le pe zile.70.    După credinţa populară, pentru ce sunt bune resturile lumânărilor care au ars la biserică vineri seara, în săptămâna mare?71.    Cunoaşteţi poveşti în care se arată cum s-a făcut prima dată pasca?  Scrieţi-le în anexă.72.    Din ce este făcut, cu ce este împodobit şi ce denumire poartă vasul în care duceţi pasca la biserică?73.    Ce reprezintă ouăle roşii? Ştiţi poveşti despre ele? Scrieţi-le în anexă.74.    Ce reprezintă culoarea neagră cu care sunt vopsite, uneori, ouăle de Paşti?75.    La Paşti se fac ouă încondeiate, muncite, pictate, scrise, închistrite etc. Care dintre aceste denumiri este cunoscută la dv. în sat? Descrieţi amănunţit în anexă, această practică.76.    De ce, în prima zi de Paşti, e bine să mănânci, mai întâi ouă şi peşte proaspăt?77.    De ce, în ziua de Paşti, se aruncă oasele de găină peste casa?78.    Se practică în sat, la Paşti, obiceiul udatului între băieţi şi fete? Ce credinţe există în legătură cu acest obicei?79.    După credinţa populară, ce reprezintă scrânciobul?80.    Câte feluri de scrânciobe se fac în satul dv.? Descrieţi-le.81.    Când, cum şi pentru ce se sărbătoresc Paştile blajinilor?82.    De ce se cheamă astfel această sărbătoare?83.    Mai poartă alte denumiri această sărbătoare? Care sunt acestea?84.    Cum se distrează tinerii în zilele Paştelui?85.    Când, cum şi de către cine sunt scoase fetele mari la joc?86.    În ce constau obligaţiile fetelor faţă de cei care le-au scos la joc?87.    Dar băieţii, care ies prima dată la joc, au anumite obligaţii faţă de tovarăşii lor mai mari? În ce constau acestea?88.    Ce semne prevestitoare de secetă sau ploaie cunoaşteţi? Dar pentru vreme bună?89.    Înainte vreme, primul om care ieşea primăvara la arat era sărbătorit? Cum? Descrieţi acest obicei.90.    Ce este armindenul şi cum se mai numeşte?91.    Când şi cum se serbează armindenul?

92.    Ştiţi poveşti în care să fie vorba despre arminden? Scrieţi-le în anexă.93.    După tradiţiile şi poveştile cunoscute, cum vi-l închipuiţi pe Dumnezeu?94.    Se spune în sat că a existat o vreme când Dumnezeu şi sfinţii călătoreau pe pământ? Când? Sub ce înfăţişare li se arătau oamenilor?95.    Ştiţi poveşti despre călătoriile lui Dumnezeu pe pământ? Scrieţi-le în anexă.96.    A existat cândva o tovărăşie între Dumnezeu, Sf. Petru şi diavol? Când?97.    Ce plănuiau ei să facă împreună? Din cauza cui s-a stricat tovărăşia?98.    Care sunt animalele şi păsările care l-au ajutat pe Dumnezeu la facerea lumii?99.    Care animale sau păsări au refuzat să-l ajute?100.Cum le-a răsplătit sau cum le-a pedepsit Dumnezeu pe fiecare dintre acestea?101.L-a ajutat ariciul pe Dumnezeu la zidirea pământului? Ce i-a dăruit Dumnezeu în schimb?102.Cum l-a ajutat albina pe Dumnezeu la zidirea pământului şi ce i-a dăruit Dumnezeu în schimb?103.Cunoaşteţi poveşti în care se vorbeşte de zidirea pământului? Scrieţi-le în anexă.104.De ce se spune că broasca este protejata Maicii Domnului?105.Ştiţi vreo poveste despre Sfântul Trifon şi Maica Domnului? Scrieţi-le în anexă.106.Cum vi-l închipuiţi pe diavol şi cum îl mai numiţi?107.Diavolul face uneori tovărăşii cu oamenii? Cu ce scop? Cum şi-i alege?108.Cum puteau fi recunoscuţi oamenii care se întovărăşeau cu diavolul? Cum puteau fi stricate aceste tovărăşii?109.Sub ce înfăţişare li se arată diavolul oamenilor?110.Ce se întâmplă dacă nu serbaţi ziua sfinţilor Anton şi Tănase?111.Cine şi din ce cauză i-a zis Sfântul Trifon Trif cel nebun?112.Când şi cu ce scop serbaţi ziua sfinţilor Haralambie şi Vasile?113.Ştiţi vreo poveste despre sfinţii Haralambie şi Vasile? Scrieţi-le în anexă.114.Când şi cu ce scop ţineţi sărbătoarea numită Caii Sfântului Toader?115.Ştiţi vreo poveste în care este vorba despre cineva care a avut de pătimit pentru că nu a ţinut această sărbătoare? Scrieţi-le în anexă.116.Ştiţi vreo poveste despre cei patruzeci de sfinţi? Scrieţi-le în anexă.117.Ce fac femeile în ziua de patruzeci de sfinţi ca să nu le intre şarpele în casă?118.Cum i se mai spune Sfântului Alexe? De ce?119.Ştiţi vreo poveste despre Sfântul Alexe? Scrieţi-le în anexă.120.După credinţa populară, care sfinţi păstrează cheile cu care se deschide şi se închide pământul?121.Cunoaşteţi vreo poveste despre Sfântul Lazăr? Scrieţi-le în anexă.122.Ce credinţe sunt în legătură cu ziua în care cad Floriile? De ce se cheamă astfel această sărbătoare?123.Ştiţi poveşti în care se vorbeşte de învierea lui Isus Hristos? Scrieţi-le în anexă.124.Ce reprezintă brazdele verzi, cu ramuri de răchită în ele, care se pun pe la porţile caselor în ajunul Sfântului Gheorghe?125.Cu ce scop se pun aceste brazde?126.Când şi cu ce scop se pun la porţi şi la streşinile caselor crengi de tei înfrunzite?127.Când şi cu ce scop serbaţi ziua lui Ioan fierbe-piatră? De ce poartă acest nume?128.Cunoaşteţi poveşti în care se vorbeşte despre Sfântul Petru? Scrieţi-le în anexă.129.Când, cum şi cu ce scop este serbată ziua Sfântului Macovei?130.Ce credinţe se păstrează în legătură cu sărbătoarea numită Foca?131.Cunoaşteţi vreo întâmplare în care să fie vorba de cineva care a avut de pătimit pentru că nu a ţinut această sărbătoare? Scrieţi-le în anexă.132.Când cade şi de ce se serbează ziua lui Ilie-Pălie?133.Ce neplăceri poate avea cel care nu serbează această zi?134.Care dintre cele două zile în care cade Sfânta Maria (Mare sau Mică) este considerată sărbătoare mai mare? De ce?135.Cunoaşteţi poveşti în care să fie vorba despre cuvioasa Paraschiva? Scrieţi-le în anexă.136.Circulă la dv. în sat poveşti despre Sfântul Neculai? Scrieţi-le în anexă.137.De ce i se spune Sfântului Spiridon făcătorul de minuni?138.Ştiţi poveşti în care să fie vorba de Spiridon, făcătorul de minuni? Scrieţi-le în anexă.139.Cunoaşteţi poveşti în care să fie vorba de Sfântul Andrei? Scrieţi-le în anexă.140.Ce vrăji şi farmece se fac în ajunul sau în seara de Sfântul Andrei? Scrieţi-le în anexă.141.Cum se mai numeşte sărbătoarea Schimbarea la faţă? De ce?142.Cunoaşteţi vreo legendă în legătură cu această sărbătoare? Scrieţi-le în anexă.143.De ce se taie porcii mai ales în ziua de Ignat?

144.Ştiţi poveşti în care să fie vorba de Ignat? Scrieţi-le în anexă.145.Când şi cu ce scop serbaţi ziua Filipilor sau Sfântul Filip?146.Ştiţi vreo poveste sau vreun cântec în care este vorba de izgonirea din rai a lui Adam şi Eva? Scrieţi-le în anexă.147.După credinţa populară, cum este organizat raiul? Dar iadul?148.Cunoaşteţi cântece, urări sau poveşti în legătură cu raiul şi iadul? Scrieţi-le în anexă.149.Ce se crede despre lumea de dincolo?150.Se spune că la început cerul a fost mai aproape de pământ? Din ce cauză s-a îndepărtat?151.Ce ştiţi despre mijlocul sau inima bolţii cereşti? Unde se află şi cine umblă pe acolo?152.După credinţa populară, când şi cum se deschide cerul? Câtă vreme rămâne deschis?153.După credinţa populară, ce formă are pământul şi pe ce se sprijină?154.Cunoaşteţi o poveste în care se spune că Sf. Andrei ţine pământul pe cap? Scrieţi-le în anexă.155.Care sunt semnele despre care se spune că vor prevesti sfârşitul lumii? Cum se va sfârşi lumea (după aceste semne)?156.Ce se va întâmpla după aceea cu pământul?157.Cunoaşteţi cântece sau colinde în care se vorbeşte despre sfârşitul lumii? Scrieţi-le în anexă.158.Cum se numeau primii oameni care au locuit pământul?De ce se numeau aşa?159.Din ce cauză este pământul încreţit?160.După credinţa populară, când şi cum au luat naştere munţii? Dar dealurile? Dar văile?161.Pământul a fost făcut mai întâi sau apa?162.Apele mari curgătoare de unde vin?163.Ştiţi o poveste despre stăpânul apelor? Notaţi-o în anexă.164.Ce fiinţe supranaturale (nemaivăzute) trăiesc în apă? Ştiţi poveşti despre ele? Scrieţi-le în anexă.165.Ce talismane poartă plutaşii? Cu ce scop?166.Ştiţi poveşti despre „locurile rele” care se află în calea plutaşilor? Scrieţi-le în anexă.167.După credinţa populară, cine păzeşte bogăţiile subpământene?168.Metalele preţioase (aurul, argintul) aduc norocul sau nenorociri în casa omului?169.De câte feluri sunt comorile? După ce le deosebiţi?170.Când şi cum încearcă oamenii să afle unde sunt îngropate comori?171.Ce duhuri rele locuiesc în păduri? Ce rău fac oamenilor acestea şi cum se poate lupta împotriva lor?172.Ştiţi poveşti despre Mama-Pădurii, Strâmbă-Lemne sau Sfarmă-Piatră? Scrieţi-le în anexă.173.Daţi câteva exemple de arătări (vedenii) de noapte. Ce credeţi despre ele? Apar întâmplător sau sunt trimise de cineva?174.Ce se spune când la răsăritul sau la apusul soarelui cerul capătă o culoare roşie aprinsă?175.De ce i se zice lunii sfânta lună?176.După credinţa populară, cum se explică creşterea şi descreşterea lunii?177.Cum puteţi prevedea schimbarea vremii cu ajutorul lunii?178.Ce se crede despre petele din lună?179.Ce ştiţi despre oamenii lunatici?180.După credinţa populară, când şi cine a făcut soarele şi luna? Care a fost făcut mai întâi?181.Ştiţi vreun cântec sau poveste în care se spune că, la început, soarele şi luna au fost oameni? Scrieţi-le în anexă.182.După credinţa populară, din ce cauză se întunecă uneori soarele sau luna?183.Ştiţi o poveste în care este vorba de cineva care duce soarele pe cer? Scrieţi-le în anexă.184.Cunoaşteţi o poveste în care se vorbeşte despre soare şi ciocârlie? Scrieţi-le în anexă.185.Ce preziceri se pot face cu ajutorul stelelor?186.Ce sunt stelele căzătoare şi ce prevestesc ele atunci când cad?187.Care sunt stelele după care vă orientaţi noaptea? Ştiţi vreo poveste despre acestea? Notaţi-o.188.Numiţi toate constelaţiile (grupurile de stele) pe care le cunoaşteţi. Explicaţi fiecare denumire.189.După credinţa populară, cum este împărţit cerul şi cine locuieşte în el?190.Ce se crede despre nori? Cum iau ei naştere şi cine îi poartă pe cer?191.Notaţi denumirile populare care se dau norilor după forma pe care o au.192.Au căzut cândva ploi cu broaşte, cu sânge, cu foc sau cu cenuşă? Când? Ce prevesteşte fiecare dintre ele?193.Din ce cauză se produc tunetele?194.Ce trebuie să faci atunci când auzi prima dată tunând? De ce?195.Ce se spune despre casele sau copacii trăsniţi?196.După credinţa populară, cum iau naştere roua şi ceaţa?

197.Ştiţi poveşti sau ghicitori despre rouă şi ceaţa? Scrieţi-le în anexă.198.Ce se crede despre căderea zăpezii şi îngheţarea apei? Cui se datoresc aceste fenomene?199.După credinţa populară, unde stau vânturile, cine le porneşte şi cine le poate opri?200.Care vânturi sunt, cine le stăpâneşte şi ce credinţe sau superstiţii cunoaşteţi în legătură cu fiecare dinte ele?201.După credinţa populară, care sunt cauzele vânturilor puternice, ale furtunilor şi ale grindinelor?202.Unde bate vântul turbat şi în ce constă primejdia pe care o prezintă?203.Ce se crede despre vârtejuri sau vârtecuşuri?204.Pot unii oameni să pornească sau să oprească ploile, vânturile sau grindinele? Cum?205.Cunoaşteţi cântece cu ajutorul cărora copiii încearcă s ploaia? Scrieţi-le în anexă. Precizaţi dacă în timpul cântării copiii folosesc anumite obiecte sau dacă fac unele gesturi.206.După credinţa populară, ce este curcubeul? Ce credinţă există în legătură cu el?207.Pe ce se reazemă capetele curcubeului?208.Care sunt şi ce reprezintă fiecare din culorile curcubeului?209.Cui se datoresc fulgerele şi cine le poate opri?210.Ce fac oamenii când fulgeră? De ce?211.Care icoane atrag fulgerul? De ce? Ce trebuie să faceţi cu ele?212.Ce se crede în popor despre cutremurele de pământ?213.Enumeraţi animalele sau păsările care prin urlete, cântece etc. povestesc ceva. Precizaţi ce prevesteşte fiecare.214.Ce credinţe există în legătură cu animalele sau păsările albe?215.Ce credinţe există în legătură cu animalele sau păsările negre?216.de ce pisica este considerată duşman al omului, iar câinele prieten?217.De când şi din ce cauză nu se împacă pisica cu câinele?218.Sunt unele animale despre care se crede că vorbesc. Care sunt acestea, când vorbesc şi ce trebuie să facă omul pentru ale auzi?219.Se crede că unele animale sau păsări au fost la început oameni? Care sunt acestea şi cum au ajuns astfel?220.Cucul a umblat singur dintotdeauna? Despre care pasăre se spune că este soţia cucului?221.Când i „se dezleagă” cucului limba (începe a cânta) şi când i „se leagă” la loc?222.Ce se întâmplă cu cucul după ce nu mai cântă?223.Ştiţi vreo poveste în care se spune cum s-a născut cucul? Scrieţi-o în anexă.224.Cunoaşteţi o pasăre numită Sava? Descrieţi-o pe scurt. Ce poveşti ştiţi despre ea? Scrieţi-o în anexă.225.De ce nu stă cucul să cânte într-un singur copac?226.Ce trebuie să faci în ziua în care auzi prima dată cucul cântând? De ce?227.Spuneţi nişte versuri când auziţi cucul cântând. Scrieţi-le în anexă.228.La început cucul a mai avut un frate? Cum îl cheamă? Unde se află acum?229.Cunoaşteţi o poveste în care la început cucul şi pupăză au fost soţi? Scrieţi-o în anexă.230.Cum încearcă fetele şi flăcăii, cu ajutorul cucului, să afle dacă se vor mărita sau însura devreme ori târziu?231.Lăutarii, fetele sau femeile bătrâne primejduiesc deseori viaţa cucilor? Cum?232.Când şi unde îşi face cuib cucul?233.Descrieţi plantele care poartă numele cucului, indicând exact denumirea lor populară.234.Cunoaşteţi poveşti sau zicători în care să fie vorba şi despre cuc? Notaţi-le.235.Sunt numeroase cântece în care, printre altele, este vorba şi despre cuc. Scrieţi-o în anexă pe aceea care circulă în satul dv.236.Care păsări prevestesc moartea prin cântecele lor?237.Se cunosc în sat cântece sau poveşti în care să fie vorba şi despre privighetoare? Scrieţi-o în anexă.238.Se spune că pitulicea doarme cu picioarele în sus. Din ce cauză?239.Ştiţi vreo legendă despre ciocârlie? Notaţi-o în anexă.240.Ce prevestesc ciorile vara când umblă în stoluri mari? Dar iarna?241.Cunoaşteţi vreo poveste despre rândunică? Notaţi-o în anexă.242.De ce ciocârlia cântă numai ziua, iar privighetoarea numai noaptea?243.Cântatul cocoşilor are influenţă asupra unor duhuri rele? De ce?244.Ce sunt uriaşii, când au trăit şi ce semne arată că au existat cândva pe pământ?245.În vremurile de demult au locuit uriaşi şi în preajma satului dv.? Ştiţi poveşti despre uriaşi? Scrieţi-le în anexă.246.După credinţa populară, cine locuieşte movilele de pe câmp?247.Ce sunt zânele? Când şi pe unde umblă ele, cine le trimite şi cu ce scop?

248.Cum deosebiţi zânele bune de cele rele?249.Cum au luat naştere stafiile, unde stau ele de obicei şi ce rău fac?250.Ştiţi poveşti sau întâmplări cu stafii? Scrieţi-le în anexă.251.Ce sunt ceasurile rele, când şi pe unde umblă? Cum poate omul să scape de ele?252.Ce este Borza ce înfăţişare are şi ce prevesteşte sosirea ei?253.Ce credinţe există în legătură cu căţelul pământului?254.Cum ia naştere Spiriduşul, unde trăieşte şi ce puteri are?255.Ce înţelegeţi prin piază bună şi piază rea?256.Ce înfăţişare are şi ce rău face Joimariţa?257.Ce este Marţolea, cum arată, când umblă şi cui face rău?258.Ce credinţe există în legătură cu Murgilă, Miază-noapte şi Zorilă?259.Ce duhuri (bune sau rele) umblă în zori de zi?260.După credinţa populară, ce sunt zmeii, balaurii, zgripţuroaicele şi păsările cu cioc de fier? Pentru fiecare în parte arătaţi, în anexă, unde locuieşte şi ce rău face.261.Cum arată căpcăunii, unde trăiesc şi cu ce se hrănesc? Dacă ştiţi poveşti despre căpcăuni, scrieţi-le în anexă.262.Cum se cheamă insecta care iese mai întâi primăvara? Ce credinţe există în legătură cu ea?263.Ce credinţe există în legătură cu omorârea păianjenilor?264.Ştiţi vreo poveste în care se vorbeşte despre păianjen şi Maica Domnului? Notaţi-o în anexă.265.Care plante sunt considerate sfinte? Ştiţi poveşti despre ele? Scrieţi-le în anexă.266.Ce se spune despre iarba fierului? Unde creşte, cine o poate găsi şi ce puteri miraculoase are?267.Cunoaşteţi poveşti în care este vorba despre originea unor plante? Scrieţi-le în anexă.268.Cunoaşteţi cântece care li se cântă brazilor sau fagilor înainte de a fi tăiaţi?   Scrieţi-le în anexă.269.După credinţa populară, cum au luat naştere scorburile copacilor şi cine locuieşte în ele?270.Ce se crede despre Muma pădurii? Ce înfăţişare are şi unde locuieşte?271.Se spune că uneori pădurea vorbeşte. Când anume şi cine îi poate înţelege graiul?272.După credinţa populară, cum au luat naştere peşterile şi cine locuieşte în ele?273.Ce se crede despre noroc? Unde se află şi cine îl stăpâneşte?274.Ştiţi poveşti sau cântece în care să fie vorba şi despre noroc? Scrieţi-le în anexă.275.Există vreo legătură între soarta omului şi luna în care s-a născut? Explicaţi această legătură.276.Ce se spune despre oamenii care au gropiţe în obraji sau în bărbie?277.Ce se spune despre oamenii care au strungăreaţă între dinţi?278.Ce se spune despre oamenii însemnaţi?279.Când şi cu ce scop se serbează ziua tâlharilor? Ce alte denumiri mai poartă această sărbătoare?280.Ce credinţă există despre vise? De unde vin visele? Prevestirile lor se adeveresc? Daţi câteva exemple.281.Când te culci, ce e bine să pui sub cap, ca să nu-ti tulbure somnul duhurile rele?282.Ce fac bătrânii cu dinţii care le cad? De ce?283.Unde îşi aruncă copiii dinţii de lapte, când le cad, şi ce zic? De ce?284.Ce credinţe există în legătură cu strănutul? Ce i se spune unuia care strănută?285.Ce credinţe există în legătură cu ţiuitul urechilor? Ce prevestiri se fac?286.Ce semne prevesteşte venirea musafirilor? 

MEDICINA POPULARĂ 287.Ce leacuri folosiţi împotriva durerilor de cap?288.Unii oameni se plâng câteodată că i-a bătut cahla. Cum adică? Ce trebuie să facă pentru a scăpa?289.Ce leacuri se folosesc împotriva ameţelilor?290.Care este cauza bolii numită amorţeala capului? Cu ce leacuri se vindecă?291.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită aprindere de creieri?292.De aprindere de creieri suferă şi animalele? Care anume? Cum le vindecaţi?293.Ce leacuri li se dau bolnavilor de nervi pentru calmare?294.Ce leacuri folosiţi pentru creşterea părului la copiii mici?295.Ce leacuri folosiţi împotriva căderii părului?296.Din ce cauză apare şi cum poate scăpa cineva de mătreaţă?297.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea durerilor de ochi?298.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea unui bolnav de albeaţă?299.Pentru vindecarea unui bolnav de albeaţă se spun şi descântece? Scrieţi-le în anexă.300.Cum se vindecă albeaţa la animale?

301.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită aprindere de ochi?302.Aprinderea de ochi se întâlneşte şi la animale? Cum le vindecaţi?303.Există o bubă care se face pe pleoapele ochilor. Din ce cauză apare, cum se cheamă şi cu ce leacuri se vindecă?304.Pentru vindecarea acestei bube se spune şi un descântec? Scrieţi-l în anexă.305.Ce leacuri îi daţi unui bolnav căruia i s-au înfundat urechile?306.Ce leacuri îi daţi unui bolnav căruia îi puroiază (îi curg) urechile?307.Cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită năjit?308.Scrieţi în anexă descântecele de năjit care se cunosc în satul dv.309.Ce leacuri îi daţi unui bolnav căruia îi curge mereu sânge din nas?310.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea guturaiului (troahnei)?311.Din ce cauză apare şi cu ce leacuri se vindecă boala numită cel pierit?312.Pentru vindecarea acestei boli se spune şi un descântec? Scrieţi-l în anexă.313.Cunoaşteţi boala numită fălcăriţa? Cum se manifestă şi cu ce leacuri se poate vindeca?314.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă orbalţul?315.Scrieţi în anexă descântecele de orbalţ care se cunosc în satul dv.316.Ce leacuri folosiţi împotriva durerilor de dinţi? Dar împotriva durerilor de măsele?317.Când şi la cine apare boala numită baghiţă? Cum se manifestă şi cum poate fi vindecată?318.Ce leacuri folosiţi împotriva durerilor de gingii?319.Din ce cauză apar şi cu ce leacuri pot fi vindecate gâlcile?320.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea gâlcilor care puroiază?321.Pentru vindecarea bolnavilor de gâlci se spun şi descântece? Scrieţi-le în anexă.322.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă anghina?323.Din ce cauză apare şi cu ce leacuri se vindecă guşa?324.Din ce cauză apar şi cu ce leacuri pot fi vindecaţi pecingenii?325.Unde, din ce cauză apar şi cu ce leacuri se vindecă bubele numite blânde?326.Din ce cauză apare şi cum poate fi vindecată buba cea rea?327.Pentru vindecarea unui bolnav de buba cea rea se spune şi un descântec? Scrieţi-l în anexă.328.Unde, din ce cauză apar şi cum poate fi vindecate bubele numite colţ de lup?329.Din ce cauză apar şi cu ce leacuri pot fi vindecate bubele dulci?330.Pentru vindecarea bubelor dulci se spun şi descântece? Scrieţi-le în anexă.331.Unde şi din ce cauză apar buboaiele oarbe? Ce leacuri folosiţi pentru vindecare lor?332.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă buba neagră?333.Scrieţi în anexă descântecul de bubă neagră.334.Ce leacuri folosiţi împotriva râiei?335.Sunt unele bube care pot fi vindecate cu ajutorul unei năframe sau al unei haine de culoare roşie? Care sunt acestea? Cum procedaţi?336.Unde şi din ce cauză apar bubele numite plescaiţe? Ce leacuri folosiţi împotriva lor?337.Ce leacuri folosiţi pentru o rană care se vindecă foarte greu?338.Ce leacuri se foloseau, altădată, pentru vindecarea rănilor de sifilis răsuflat?339.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită vărsat?340.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă uima?341.Împotriva uimei se spun şi descântece? Scrieţi-le în anexă.342.În care parte a corpului apare şi cu ce leacuri se vindecă buba numită ţâţa căţelei?343.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea opăriturilor?344.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea arsurilor?345.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită brâncă?346.Împotriva acestei boli se spun şi descântece? Scrieţi-le în anexă.347.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea unui bolnav de cori?348.Cum se vindecă durerile de şale?349.Din ce cauză apar şi cu ce leacuri se vindecă varicele?350.Împotriva căror boli se folosesc lipitorile? Cum?351.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă pelagra?352.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită dropică?353.În care parte a corpului şi din ce cauză apare boala numită scurtă?354.Cum se manifestă această boală şi ce leacuri se folosesc împotriva ei?355.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită broască?356.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea degerăturilor?

357.Ce sunt trântiturile şi cum pot fi vindecate?358.Ce leacuri folosiţi împotriva bătăturilor?359.Ce leacuri se folosesc pentru vindecarea rosăturilor de la picioare?360.Din ce provine boala numită călcătură? Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea ei?361.Ce leacuri folosiţi împotriva muşcăturii de câine? Dar atunci când câinele a fost turbat?362.Ce leacuri folosiţi împotriva muşcăturii de şarpe? Dar împotriva muşcăturii de năpârcă (viperă)?363.Cu ce opriţi sângele în cazul unei tăieturi mai mari?364.Unele răni pot fi vindecate cu ajutorul unor animale sau păsări spintecate de vii? Cum?365.Când aplicaţi animalul sau pasărea spintecată pe rana bolnavului, spuneţi un descântec?  Scrieţi-l în anexă.366.Ce înţelegeţi prin dezvelirea oaselor?367.Din ce cauză apare această boală şi cu ce leacuri se vindecă?368.Din ce provine şi cu ce leacuri se vindecă ologeala?369.Ce faceţi dacă i se scrântesc cuiva (îi sar din încheieturi) oasele de la mâini sau de la picioare?370.Cum vindecaţi un bolnav căruia i s-a rupt un os de la mână sau de la picior?371.Ce faceţi dacă unui om i se rupe şira spinării?372.Ce leacuri folosiţi împotriva reumatismului?373.Din ce cauză apare şi ce leacuri i se dau unui bolnav care are apă la încheieturi?374.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea gripei?375.Ce leacuri folosiţi împotriva tusei?376.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se poate vindeca tusea neagră?377.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea tusei măgăreşti?378.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea unui bolnav de astmă (năduşeală)?379.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea unui bolnav de oftică (atacat)?380.Ce leacuri i se dădeau, altădată, unui bolnav care avea apă la plămâni?381.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită aprinderea plămânilor?382.Suferă de această boală şi animalele? Cum le vindecaţi?383.Cum poate fi salvat de la moarte un înecat?384.Ce leacuri se foloseau înainte vreme pentru vindecarea unor boli de inimă?385.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă buba inimii?386.Cum poate fi făcut să-şi revină cineva care a leşinat?387.Din ce cauză apare şi cu ce leacuri  poate fi vindecată boala numită gălbinare?388.Se îmbolnăvesc şi animalele de gălbinare? Care anume? Cum se manifestă boala la animale şi cu ce leacuri le vindecaţi?389.Ce leacuri îi daţi unui om beat despre care se spune că s-a aprins rachiul în el?390.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea bolnavilor de ulcer?391.Din ce cauză apare boala numită izdat? Cum poate fi recunoscută şi ce leacuri se folosesc împotriva ei?392.Pentru vindecarea unui bolnav de izdat se spune şi un descântec? Scrieţi-l în anexă.393.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea bolii numite treapăd (diaree, pântecărie)?394.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea dezinteriei (a scaunului de sânge)?395.Ce leacuri i se dau unui copil care este încuiat (nu poate ieşi afară)?396.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea unui bolnav de limbrici (viermi)?397.Cum poate fi salvat de la moarte cineva care a băut otravă?398.Ce leacuri folosiţi împotriva otrăvirilor cu ciuperci?399.Cunoaşteţi boala numită aplecare? Din ce cauză apare, cum se manifestă şi ce leacuri se folosesc împotriva ei?400.Pentru vindecarea acestei boli se spun şi descântece? Scrieţi-le în anexă.401.Ce alte boli de stomac cunoaşteţi şi care sunt leacurile cu care le vindecaţi?402.Din ce cauză apar, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă durerile de foale?403.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită aprindere la maţe?404.Ce leacuri se foloseau, altădată, pentru vindecarea apendicitei?405.Ce deosebire există între junghiuri şi vătămătură?406.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea unui bolnav de junghiuri?407.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea unui bolnav de vătămătură?408.Ştiţi descântece despre vătămătură?409.Ce leacuri li se dau bolnavilor care au piatră la rinichi?410.Din ce cauză apare şi cu ce leacuri se vindecă boala numită zăpreală (oprirea udului)?411.Ce leacuri li se dau copiilor, mai mărişori, care se urinează în pat?

412.Ce leacuri i se dau unui om căruia i s-au umflat testiculele (boaşele)?413.Ce leacuri i se dau unui bărbat care, deşi tânăr, nu poate avea relaţii cu femeile (este neputincios)?414.Unde, din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala lumească?415.Ce leacuri se foloseau, altădată, pentru vindecarea sculamentului (sfrenţei, scurgerii pe ţeavă)?416.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită leucoare sau flori albe?417.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită mătrice?418.Ce leacuri li se dau femeilor care au pierderi mari de sânge la lună?419.Ce leacuri li se dădeau, altădată, femeilor gravide pentru a naşte uşor?420.Înainte vreme, ce făceau femeile gravide pentru a avea o naştere uşoară?421.Ce leacuri folosesc femeile care nu au copii dar ar dori să aibă?422.Ce făceau înainte vreme femeile gravide care voiau să piardă (să lepede) copilul?423.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită trânji?424.Ce leacuri se foloseau împotriva turbării?425.Aţi auzit de o boală numită căţeii de turbă? Cum se manifestă şi ce leacuri se folosesc pentru a fi vindecată?426.Cum pot fi oprite hemoragiile (scurgerile de sânge) interne?427.Ce leacuri li se dau copiilor (şi chiar vârstnicilor) pentru curăţirea sângelui?428.Ce leacuri folosiţi pentru vindecarea unui bolnav de friguri?429.Pentru vindecarea unui bolnav de friguri se spun şi descântece? Scrieţi-le în anexă.430.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită tifos?431.Ce este boala grabnică? De ce se cheamă aşa? Cum poate fi vindecată?432.Din ce cauză apare şi cum poate fi vindecată boala copiilor?433.De obicei, cine suferă de boala câinească? Cum se manifestă şi cum poate fi vindecată?434.La ce vârstă apare, cum se manifestă şi cum se vindecă boala numită strâns?435.Ştiţi descântece de strâns? Scrieţi-le în anexă.436.Ce leacuri se foloseau, altădată, împotriva bolii numite rac?437.După credinţa populară cine stăpâneşte ciuma? Când şi de ce o sloboade?438.Care sunt bolile ce se pot vindeca cu ajutorul sângelui de broască? Cum se procedează?439.Ce sunt fumurile, cum se fac şi împotriva căror boli se folosesc?440.Ce este alifia vânătă, cum se prepară şi împotriva căror boli se foloseşte?441.Din ce şi cum se face leacul de nouă feluri? Ce boli pot fi vindecate cu acest leac?442.Când i se dă unui bolnav leacul de nouă feluri, se spun descântece? Scrieţi-le în anexă.443.Împotriva căror boli se foloseşte veninul provenit din acul albinelor? Cum se procedează?444.Ce leacuri se fac cu ajutorul fierei de la animale? Împotriva căror boli se folosesc aceste leacuri?445.Ce sunt irurile, cum se fac şi împotriva căror boli se folosesc?446.Sunt unele sărbători pe care oamenii le ţin pentru a nu fi loviţi de boală?Care sunt acestea şi împotriva căror boli se ţin?447.Ce boli se pot vindeca prin stinsul fierelor?448.Cine şi de unde aduce aceste fiere? Cum se sting?449.Ce cuvinte se spun când se sting fierele? Scrieţi-le în anexă.450.Ce înţelegeţi prin deochi? Se poate deochea cu privirea sau şi cu vorba? Cum?451.Cum se păzesc oamenii de deochi?452.Se spun descântece împotriva deochiului? Scrieţi-le în anexă.453.Cum se manifestă un copil bolnav de sperietură? Ce leacuri folosiţi împotriva acestei boli?454.Ştiţi descântece despre sperietură? Scrieţi-le în anexă.455.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită inimă rea?456.Împotriva acestei boli se spune şi un descântec? Scrieţi-l în anexă.457.Din ce provine boala numită ceas rău? Cum se manifestă şi cum poate fi vindecată?458.Cunoaşteţi descântece de ceas rău? Scrieţi-le în anexă.459.Cum se manifestă boala numită pocitură? Ce leacuri folosiţi împotriva ei?460.Pentru vindecarea unui bolnav de pocitură se spune şi un descântec? Scrieţi-l în anexă.461.Cunoaşteţi o boală numită cei răi? Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă?462.Împotriva acestei boli se spune şi un descântec? Scrieţi-l în anexă.463.Din ce cauză apare, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă boala numită dambla?464.Pentru vindecarea unui bolnav de dambla se spune şi un descântec? Scrieţi-l în anexă.465.Cum poate deveni cineva vrăjitor? De unde îi venea puterea?466.Se ocupau cu vrăjitul şi bărbaţii sau numai femeile?467.Ce animale sau păsări erau puse în slujba vrăjitorilor?

468.Cum îşi puteau pierde vrăjitorii puterea?469.Cum erau vrăjile cu ajutorul cărora se goneau duhurile rele?470.Cine şi cum poate dezlega (desface) vrăjile sau farmecele?471.Când şi cum îşi fac fetele vrăji? Ce află ele pe această cale?472.Când, cum şi în ce scop se face vraja aşternerea patului?473.Când, cum şi în ce scop se face vraja încingerea brâului?474.Când, cum şi în ce scop se face vraja chemarea lunii?475.Când, cum şi în ce scop se face vraja învierea focului?476.Când, cum şi în ce scop se face vraja înfigerea cuţitului?477.Cunoaşteţi descântece de dragoste? Scrieţi-le în anexă.478.Ce sunt strigoii şi ce rău fac ei oamenilor?479.Se întâlnesc strigoii între ei? Când? Unde? Cu ce scop?480.Seara, înainte de a se culca, oamenii care se tem de strigoi întorc vasele cu gura în jos? De ce?481.Cum este îngropat cineva despre care se crede că a fost strigoi?482.Se rostesc descântece împotriva strigoilor? Scrieţi-le în anexă.483.Ce sunt pricolicii? Cum iau naştere şi ce rău fac?484.Se spun descântece împotriva pricolicilor? Scrieţi-le în anexă.485.După credinţa populară, ce este zburătorul?486.Când, cui şi sub ce înfăţişare se arată de obicei? Ce rău face zburătorul?487.Se rostesc descântece împotriva zburătorului? Scrieţi-le în anexă.488.Ce sunt moroii, sub ce înfăţişare se arată şi ce rău fac?489.Ce fac oamenii pentru a scăpa de răul moroilor?490.Se rostesc descântece împotriva moroilor? Scrieţi-le în anexă.491.Ce sunt ielele? Când, cui şi sub ce înfăţişare se arată?492.Ce rău sau ce bine fac ielele?493.Se rostesc descântece împotriva ielelor? Scrieţi-le în anexă.494.Ce sunt rusaliile? Cum se mai numesc?495.Când, cui şi sub ce înfăţişare se arată rusaliile? Ce rău sau ce bine fac?496.Se rostesc descântece împotriva rusaliilor? Scrieţi-le în anexă.497.Ce este samca? Sub ce înfăţişare se arată şi ce rău face?498.Cunoaşteţi descântece de samca? Scrieţi-le în anexă.499.Ce duhuri de apă cunoaşteţi? Ce „puteri” au acestea?500.Boala numită căpiere apare numai la oi sau şi la animale?501.Din ce provine această boală, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă?502.Ce boli de gură au vitele?503.Pentru fiecare boală în parte arătaţi din ce provine, cum se manifestă şi cu ce leacuri folosiţi pentru vindecarea ei.504.Din ce cauză apare, la vite, boala numită curduc? Cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă?505.Ce sunt jolnele şi la care animale apar? Ce leacuri folosiţi împotriva lor?506.Din ce cauză se îmbolnăvesc vitele mari de broască? Ce leacuri folosiţi împotriva acestei boli?507.Ce leacuri i se dau unui cal aprins?508.Din ce provine şi cu ce leacuri se vindecă răpciuga cailor?509.Care animale se îmbolnăvesc de dalac? Cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă?510.Boala numită gălbează (călbează) apare la oi sau şi la vitele mari?511.Cum recunoaşte animal bolnav de gălbează şi leacuri folosiţi împotriva acestei boli?512.Cum poate fi vindecat un animal care s-a umflat din cauza lucernei sau a trifoiului verde?513.Împotriva căror boli se obişnuieşte să li se ia vitelor sânge? Cum se procedează?514.Viţeii capătă adesea o boală numită şopârlaiţă. Din ce provine, cum se manifestă şi cu ce leacuri se vindecă?515.Împotriva acestei boli se spune descântece? Scrieţi-le în anexă.516.Din ce cauză se îmbolnăvesc animalele de vărsat? Ce leacuri folosiţi împotriva acestei boli?517.Din ce cauză apare şi cum se numeşte boala datorită căreia pulpele vacilor sau ale oilor se împietresc şi nu mai slobod laptele?518.Ce leacuri folosiţi împotriva acestei boli?519.Din ce cauză se îmbolnăvesc oile de răsfulg? Ce leacuri folosiţi împotriva acestei boli?520.Cine poate lua mana vacilor?521.Ştiţi descântece pentru mana vacilor? Scrieţi-le în anexă.522.Ce leacuri folosiţi pentru a vindeca oasele (umflăturile) de la picioarele cailor?

523.La care animale apare, unde şi din ce provine boala numită arici?524.Cum se manifestă această boală şi cu ce leacuri se vindecă? 

OBICEIURI RITUALENAŞTEREA

 525.Care sunt regulile ce trebuie respectate de femeia însărcinată?526.Cunoaşteţi anumite semne pe baza cărora femeia însărcinată poate şti dacă va avea băiat sau fată?527.După credinţa populară, ce trebuie să facă o femeie ca să nască mai uşor?528.Ce nu trebuie să facă o femeie însărcinată dacă nu vrea să nască gemeni?529.Ce se întâmplă dacă unei femei însărcinate nu i se dă să guste dintr-o mâncare pe care o pofteşte?530.Ce se întâmplă dacă o femeie însărcinată fură un obiect oarecare?531.De nu-i bine ca femeia însărcinată să-şi înnoade părul?532.De ce este rău să treci prin faţa unei femei însărcinate?533.Ce trebuie să facă femeile însărcinate dacă vor să nu aibă copiii anumite infirmităţi?534.De ce se feresc femeile însărcinate să dea cu piciorul în câini?535.De ce nu-i bine să stea femeile însărcinate în prag?536.Se feresc femeile însărcinate să treacă peste o funie? De ce?537.Ce se întâmplă dacă o femeie, când este însărcinată în primele luni, nu spune?538.Cunoaşteţi cântece, poveşti , ghicitori sau strigături în legătură cu femeia însărcinată?539.Care sunt spiritele rele din cauza cărora femeile însărcinate pot pierde copiii? Cum pot fi învinse aceste spirite?540.De ce femeile însărcinate se feresc să ştie mai multe persoane ziua în care vor naşte?541.Ce credinţe există în legătură cu femeile însărcinate care nu pot naşte?542.Cine oferea, în trecut, ajutor femeilor la naştere? În ce consta acest ajutor?543.Imediat după naştere, moaşa rosteşte câteva cuvinte la adresa copilului? Ce spune?544.După prima baie, copilul înfăşat este aşezat sub masă? De ce? Ce fac cei care asistă la această scenă?545.Ce face moaşa pentru ca lehuza şi noul-născut să nu aibă de suferit de pe urma vizitatorilor?546.Ce credinţe există în legătură cu copiii gemeni?547.Ce se spune despre copiii din flori?548.După credinţa populară, cum se poate şti dacă noul-născut va avea în viaţă parte de dreptate sau nu?549.Ce credinţe există în legătură cu steaua noului născut sau cartea soartei sale?550.Ce se zice despre un copil născut sâmbăta?551.Dar despre unul născut într-o zi de sărbătoare?552.Ce pericole se abat asupra copiilor nebotezaţi? Cum pot fi înlăturate aceste pericole?553.După credinţa populară, din ce cauză unii copii sunt născuţi morţi?554.De ce apa pentru baia noului-născut se încălzeşte într-o oală de lut nouă?555.De ce apa pentru baie nu trebuie să fiarbă sau să clocotească?556.De ce, înainte de a fi îmbăiat, noul-născut este trecut printr-un vas cu apă rece?557.Ce se pune în apa în care va fi îmbăiat noul-născut? Cu ce scop?558.Cum încercaţi să aflaţi ce meserie va îndrăgi noul-născut în viaţa sa?559.Există obiceiul aşezării noului-născut pe pământ, de unde tatăl îl ridică şi-l aşază lângă mama sa? Ce credinţe există în legătură cu acest obicei?560.Cunoaşteţi cântece în care se vorbeşte despre apa folosită la îmbăierea           noului-născut? Scrieţi-le în anexă.561.Din ce lemn trebuie să fie făcută albia (covăţica) în care este scăldat noul-născut? De ce?562.De ce nu-i bine să fie scăldat copilul după apusul soarelui?563.Unde se varsă, de obicei, apa în care a fost scăldat copilul? Cu ce scop?564.De ce nu se aşază cu gura în jos albia în care a fost scăldat copilul?565.de ce nu sunt lăsate la uscat scutecele copilului după asfinţitul soarelui?566.Ce fac moaşele ca să umble copiii cât mai repede în picioare?567.Când, cum şi de ce se face „slobozirea” (sfinţirea) casei în care se află lehuza?568.Cum sunt păziţi de spiritele rele copiii nebotezaţi?569.Ce sunt rodinii (rodinele)? Când se aduc? Se spun câteva versuri cu acest prilej? Notaţi-le.570.De ce nu-i bine să fie alăptat copilul, prima dată, de o altă femeie?571.Ce credinţe există despre ursitoare? Câte sunt, când şi cu ce scop vin la casa unde se află un nou-născut?572.Aţi auzit despre un cântec al ursitoarelor? Cine, când şi cu ce scop îl cântă?  Scrieţi-l în anexă.

573.Cum pot fi îmblânzite ursitoarele?574.Cunoaşteţi cântece sau poveşti despre ursitoare? Scrieţi-le în anexă.575.Ce credinţe există în legătură cu înrudirea prin încumetrire?576.După botez, când naşii îi dau finul moaşei, ce cuvinte rostesc?577.Dar moaşa ce cuvinte rosteşte când îi dă copilul botezat mamei sale?578.Ce urare îi fac naşii finului după ce s-au întors de la botez?579.Cine hotărăşte ce nume să poarte nou-născutul?580.Când alegeţi numele de botez, ţineţi seama de luna sau sărbătoarea religioasă în preajma căreia s-a născut copilul?581.Preotul poate schimba numele de botez ales de dv.?582.Copilul este scăldat imediat după botez sau o zi două mai târziu? De ce?583.În prezent, care sunt numele de botez (băieţi şi fete) cele mai răspândite în sat?584.Dar acum 40-50 de ani, care erau?585.Ce nume de botez apar mai des în cântecele cunoscute în satul dv.?586.Ce sunt mărturiile de botez?587.Numele de botez poate fi schimbat? Din ce cauză? Cum se procedează? Referiţi-vă numai la schimbările de nume care se fac fără a trece în acte.588.Ce ştiţi despre vânzarea copiilor? Cu ce scop se face?589.Când se face cumetria, cine participă şi cum se desfăşoară?590.Ce deosebire faceţi între cumetrie şi scălduşcă (scăldăciune)?591.Ce mâncăruri şi băuturi se consumă la cumetrii?592.Cum sunt îmbrăcaţi cai care participă (bărbaţi şi femei) la această petrecere? Dar înainte vreme cum erau îmbrăcaţi?593.Cumetriile se fac cu muzică?Care sunt instrumentele muzicale preferate în astfel de împrejurări?594.La masă se spune o oraţie? Cine o rosteşte? Scrieţi-o în anexă.595.Când închină moaşa finul naşilor, zice vreo urătură? Scrieţi-o în anexă.596.Ce este pupăza care se face la cumetrie?597.Cui îi este închinată, de către cine şi ce cuvinte se rostesc la închinare?598.Cu care dintre obiceiurile de nuntă se aseamănă obiceiul de botez numit pupăza?599.Cunoaşteţi cântece şi strigături care se cântă şi se rostesc numai la cumetrii? Scrieţi-le în anexă.600.Ce ştiţi despre cumetria grasă sau cumetria în ghenunchi? Când se face şi prin ce se deosebeşte de cumetria obişnuită?601.La sfârşitul cumetriei se poartă un dialog, cântat sau strigat, între cumetrii cei mari? Ce spun ei?602.Unele femei care participă la scăldarea copilului, după ce se varsă apa în care l-au îmbăiat, se aşază pe covată sau sar peste ea. Cu ce scop?603.Se trece copilul, de mai multe ori, prin cămaşa cu care era îmbrăcată mama sa când l-a născut? De ce?604.Când, în ce constă şi cu ce scop se face îmbisericirea femeii care a născut?605.Ce sunt colacii de botez, cine, când şi cui îi duce?606.Se rostesc anumite oraţii cu acest prilej? Scrieţi-le în anexă.607.Ce cântece cântă mamele pentru a-şi adormi copiii?608.Ce cântece li se cântă copiilor când sunt treji? Scrieţi-le în anexă.609.Există vreo deosebire între cântecele adresate fetelor şi cele adresate băieţilor? Care anume?610.Ce cântece îi cântă mama copilului când se joacă cu el? Scrieţi-le în anexă.611.Ce cântece sau versuri îi spune mama copilului când acesta începe să umble? Scrieţi-le în anexă.612.Ce ştiţi despre tunderea sau retezarea părului şi tăierea unghiilor la copiii mici? Când, de către cine şi cu ce scop se fac?613.La ce vârstă e bine să fie înţărcat copilul? De ce nu mai devreme sau mai târziu?614.De ce nu e bine să fie copilul întors de la ţâţă?   

NUNTA 615.Există anumite semne care prevestesc norocul sau necazul în căsnicie? Care sunt acestea?616.Între ce vârste trebuie să se mărite fetele şi să se însoare băieţii? De ce?617.Cum încearcă fetele bătrâne să-şi aducă peţitorii?618.Cunoaşteţi cântece sau strigături despre fetele bătrâne şi flăcăii tomnateci?       Scrieţi-le în anexă.

619.Cum numiţi omul pe care flăcăul îl trimite la părinţii fetei s-o ceară de soţie? Se trimite unul singur sau mai mulţi? De ce?620.Ce trebuie să facă acest om? Când şi cum este răsplătită strădania lui?621.Cunoaşteţi anumite semne care prevestesc însurătoarea băiatului sau măritişul fetei? Notaţi-le.622.Care sunt zilele cele mai potrivite (bune) pentru peţire, logodnă şi nuntă? De ce?623.Cunoaşteţi cântece, proverbe, zicători sau strigături în legătură cu credinţa că numai anumite zile sunt bune pentru pornit căsătoria? Scrieţi-le în anexă.624.Cum numiţi prima întâlnire a părinţilor fetei cu părinţii băiatului? Unde are loc? Cine mai participă şi ce se discută cu acest prilej?625.Cine şi când hotărăşte ziua logodnei? Unde are loc logodna, cine participă şi cum se desfăşoară?626.Când şi de către cine sunt aleşi nunii cei mari? Ce credinţă există în legătură cu acest grad de înrudire?627.Naşii de cununie trebuie să fie cei de botez sau pot fi luaţi şi alţi oameni?628.Înaintea nunţii se fac schimburi de daruri (haine) între mireasă şi mire? Când?629.Cine merge cu darurile şi ce cuvinte rosteşte când le înmânează? Scrieţi-le în anexă.630.În care perioade ale anului se fac nunţile? De ce?631.Ce semne prevestitoare (de bine sau de rău) se pot arăta în ziua nunţii?632.Când începe nunta şi câte zile ţine?633.Cum se cheamă omul care dirijează toate treburile la nuntă? Este unul singur sau sunt mai mulţi? Acesta trebuie să fie rudă cu mirii sau străin?634.În satul dv., la nunţi, cântă muzica fanfară sau orchestră? Pe care dintre acestea o preferă mai mult tinerii? Dar vârstnicii?635.Muzicanţii sunt din sat sau din altă parte? Pentru fiecare formaţie muzicală indicaţi localitatea în care se află.636.La nuntă se cântă şi din gură sau numai din instrumente? Cântecele din gură sunt zise de muzicanţi în mod obişnuit sau numai la cererea nuntaşilor?637.Scrieţi în anexă cântecele ce se aud la nunţi în satul dv.638.Nunta se face acasă la părinţii fetei sau ai băiatului? De ce?639.Dacă fata (mireasa) este din alt sat, când şi de către cine este adusă la mire?640.Un tânăr din alaiul miresei rosteşte o oraţie la poarta părinţilor miresei? Cum se numeşte oraţia? Scrieţi-o în anexă.641.Dacă mireasa este din acelaşi sat cu mirele, când vine la casa acestuia? De ce?642.Când pleacă mireasa de la casa părinţilor săi, se înhobotează? Şi ia iertăciunea? Cine rosteşte iertăciunea? Scrieţi-o în anexă.643.Cum este împodobită căruţa în care îşi ia mireasa zestrea?644.Când se încarcă zestrea miresei, sunt de faţă fete şi femei care bat din palme şi rostesc strigături? Scrieţi în anexă strigăturile care se rostesc cu acest prilej.645.Dacă mireasa este din alt sat, ce pretenţii au flăcăii din satul miresei faţă de mire? De ce?646.Mirele trebuie să se supună sau nu? Ce se întâmplă dacă se supune?647.Există obiceiul înfruntării, prin oraţii, strigături sau ghicitori între ceata flăcăilor care însoţesc mirele şi ceata flăcăilor din satul miresei? Scrieţi în anexă oraţiile sau strigăturile care se rostesc cu acest prilej.648.În drum spre casa mirelui se rostesc strigături? De către cine? Scrieţi-le în anexă.649.Când ajunge acasă la mire, alaiul nuntaşilor este întâmpinat de soacra cea mare? Ce oraţii sau strigături se rostesc cu acest prilej? Scrieţi-le în anexă.650.Cunoaşteţi unele credinţe în legătură cu primii paşi pe care-i face nora în casa soacrei? Scrieţi-le în anexă.651.Cum se numesc şi ce semne distinctive poartă tinerii (băieţi şi fete) care fac parte din alaiul de onoare al mirilor? De către cine sunt ei aleşi?652.Cum, când şi de către cine sunt invitaţi oamenii din sat la nuntă?653.Se spun cu acest prilej anumite oraţii? Scrieţi-le în anexă.654.Chemătorii la nuntă (vornicii, vătăjeii) umblă prin sat pe jos sau călări? Cum sunt îmbrăcaţi şi ce semne distinctive portă?655.Există obiceiul ca un tânăr să conducă alaiul de onoare? Ce denumire poartă acesta şi cum poate fi recunoscut?656.Când se bărbiereşte mirele şi în prezenţa cui? Ce cântece se cântă cu acest prilej?657.Cine, când şi cum înhobotează mireasa?658.Ce cântece se cântă la înhobotat şi de către cine? Scrieţi-le în anexă.659.Descrieţi amănunţir îmbrăcămintea mirelui şi a miresei.660.Dar în urmă cu cincizeci-şaizeci de ani, cum se îmbrăcau?

661.Cum este pregătit momentul iertăciunii?662.Se rosteşte o oraţie cu acest prilej? Este aceeaşi oraţie care s-a rostit la casa miresei? Dacă nu, scrieţi-o în anexă.663.După ce mirii au primit binecuvântarea părinţilor, cum părăsesc încăperea?664.Dacă ies jucând, scrieţi în anexă strigăturile care se rostesc cu acest prilej.665.La cununia religioasă tinerii merg pe jos sau cu căruţa? Cum este împodobită căruţa?666.Alaiul nuntaşilor merge la biserică pe drumul cel mai scurt sau pe ocolite? De ce?667.În timp ce mirii intră în biserică să se cunune, unde rămâne şi ce face alaiul nuntaşilor?668.la întoarcerea de la biserică, aruncă oamenii apă înaintea mirilor? De ce?669.Venind de la cununie, în drum spre casa mirelui, se rostesc strigături? Scrieţi-le în anexă.670.Ce fac nuntaşii acasă la mire, imediat după întoarcerea de la biserică?671.Când şi pentru cine se aşază masa de cununie?672.Până când rămâne tineretul la petrecere?673.la cât timp după masa de cununie este aşezată masa cea mare? De ce?674.Nunta se desfăşoară în continuare, şi noaptea, sau se face o pauză pentru odihnă? Dacă se face, cât timp durează?675.La începutul mesei celei mari se rosteşte o oraţie de dezlegare a mesei? Cine o rosteşte? Scrieţi-o în anexă.676.Invitaţii stau la masă odată toţi sau în mai multe serii? De ce se ţine seama când face această împărţire: de spaţiu, de gradul de rudenie sau de ce?677.Cine aduce (joacă) găina (cloşca) şi cui i-o închină? Ce fac nuntaşii în acest timp? Dar muzica?678.Scrieţi în anexă oraţiile şi strigăturile care se rostesc cu acest prilej.679.Cum este împodobită găina? Se aduce înainte, în glumă, o găină sau o pereche de porumbei vii?680.Cum şi de către cine este răsplătit cel ce aduce găina?681.Cum sunt răsplătiţi bucătarii, pentru strădania lor, de către nuntaşi?682.Cine închină paharele dulci? Cui îi sunt închinate mai întâi? De ce?683.Cel care închină paharele dulci spune aceleaşi cuvinte la toată lumea? Dacă nu, cui îi sunt adresate cele mai multe şi mai frumoase cuvinte?684.Scrieţi în anexă oraţiile şi strigăturile care se rostesc cu acest prilej.685.Este un singur om care ştie să închine paharele dulci sau sunt mai mulţi?686.Când se închină darurile la socri şi la nuni? Cine le închină şi în ce constau aceste daruri?687.Cel care închină darurile spune o oraţie? Scrieţi-o în anexă.688.Ce dăruiesc nuntaşii mirilor?689.De la început şi până la sfârşitul nunţii cine rosteşte mai multe strigături: bărbaţii sau femeile?690.Există în sat obiceiul răpirii miresei? Cine şi când o răpeşte? De către cine este răscumpărate?691.Când, cum şi de către cine este dishobotată (desîmbălţată) mireasa?692.Se aşază voalul miresei pe capul unei fete? Ce credinţă există în legătură cu acest obicei?693.Cunoaşteţi obiceiul numit uncrop sau la plăcinte? Când se practică şi în ce constă?694.Spre sfârşitul nunţii se practică obiceiul numit priboi sau pripoi? În ce constă?695.Scrieţi în anexă strigăturile care se rostesc cu acest prilej.696.Cunoaşteţi obiceiul numit cale primare? Când şi cum se practică, unde are loc şi cine participă?697.Există în sat obiceiul scosului la biserică? Când, cum şi cu ce scop se practică acest obicei?698.Se practică în sat obiceiul numit mărul de cununie sau pomul de cununie? Când anume şi în ce constă?699.Ce sunt colacii de cununie? De către cine, cui şi la cât timp se duc?700.Cel care merge cu colacii de cununie spune şi o oraţie? Scrieţi-o în anexă.

 ÎNMORMÂNTAREA

 701.După credinţa populară, care sunt semnele ce prevestesc apropierea morţii?702.Se spune că animalele sau păsările domestice prevestesc uneori moartea omului? Cum?703.Sunt unele corpuri cereşti despre care se spune că pot prevesti moartea omului? Care sunt acestea? Cum o prevestesc?704.Ce semne prevestitoare de moarte se por arăta în vis?705.Dintre păsările sălbatice, care prevesteşte moartea prin cântecele ei?706.Când şi cu ce scop se face mergerea din urmă sau sfânta taină a maslului?707.Despre ce vedenii pomenesc bolnavii când sunt gata să moară?708.E bine sau rău ca rudele apropiate ale unui bolnav să fie în preajma sa când acesta este gata să moară?709.Se poate face ceva pentru uşurarea morţii? Ce anume?

710.De ce i se pune bolnavului, care este gata să moară, o lumânare aprinsă în mână?711.Ce se zice despre cei care mor fără lumânare?712.Cunoaşteţi cântece populare în care se vorbeşte despre oamenii (mai ales militari) care au murit fără lumânare?713.Pentru cine şi cu ce scop se aprinde, la Vovidenie (Ovidenie), o lumânare mare la biserică?714.E bine sau rău ca în ceasul morţii unui om cei apropiaţi lui să plângă tare? De ce?715.De ce omul care este pe patul morţii trebuie să se ierte cu toţi cunoscuţii?716.După ce moare cineva, se deschid uşile şi ferestrele, se acoperă vasele cu apă, se acoperă sau se întorc oglinzile şi se dau afară câinii sau pisicile. Cu ce scop? Răspundeţi pentru fiecare caz în parte.717.Ce semne de doliu se pun la casa mortului?718.Ce se spune despre oamenii care mor în perioada da la Paşti până la Duminica Mare?719.Ce se spune despre oamenii care mor în a doua săptămână după Paşti?720.Când moare cineva, cum sunt vestiţi vecinii? Dar întregul sat?721.Cum se pregăteşte apa în care va fi scăldat mortul?722.Cine scaldă mortul şi ce daruri primeşte pentru aceasta?723.De ce nu-i bine să ardă un foc mare sub vasul în care se încălzeşte apa pentru baia mortului?724.Ce se face cu apa în care a fost scăldat mortul? De ce?725.De ce se pune la picioarele mortului, în timpul spălatului, un vas cu apă sfinţită?726.Se taie părul mortului sau nu? De ce?727.De ce uneori unghiile mortului sunt lăsate netăiate?728.Cine bărbiereşte mortul? Ce se face cu briciul după aceea?729.Cu ce este îmbrăcat şi încălţat mortul? Dar înainte vreme?730.Cum sunt cusute hainele pentru mort? De ce?731.Se pune ceva în hainele mortului? Ce anume? Cu ce scop?732.Dacă moare un flăcău sau o fată mare, li se coase cămaşa de înmormântare cu aţă neînnodată? De ce?733.Căror morţi li se mai coase cămaşa tot cu aţă neînnodată? De ce?734.Prin ce se deosebeşte înmormântarea unei fete mari sau a unui flăcău de aceea a unor oameni bătrâni sau a unor copii?735.În care cameră este aşezat mortul? Încotro este pus cu capul? De ce?736.Se obişnuieşte să se pună hrană pentru sufletul mortului? Unde? Cu ce scop?737.Câtă vreme mortul stă pe masă, picioarele îi sunt legate cu o năframă sau o aţă de lână; Când este pornit spre cimitir i se dezleagă picioarele. De ce?738.Când se închide sicriul, se lasă înăuntru o lumânare şi nişte bani? Cu ce scop?739.În satul dv., înmormântările se fac cu steag? Ce este steagul de înmormântare, unde se aşază şi cât timp se păstrează?740.Ce credinţe există în legătură cu steagul de înmormântare? Scrieţi-le în anexă.741.Ce deosebire faceţi între steag şi prapor?742.Se face brad la înmormântare? Cum se împodobeşte, unde este locul lui în alaiul înmormântării şi cine îl duce?743.Bradul se foloseşte la toate înmormântările sau numai la unele? La cere? De ce?744.Cunoaşteţi un cântec (bocet) al bradului? Scrieţi-l în anexă.745.Bradul de înmormântare poate fi înlocuit cu ramuri de măr? Cum se împodobesc acestea şi ce denumire poartă?746.Ce ştiţi despre toiagul de înmormântare? Descrieţi în anexă acest obicei.747.Cu ce scop se face pausul? (blidul pe care se aşază o sticlă cu vin şi un colac) şi de ce nu poate lipsi din alaiul înmormântării?748.Cum şi cu ce scop se face coliva?749.Ce este pomul de înmormântare şi cu ce scop se face?750.Există vreo deosebire între pomul de înmormântare şi bradul de înmormântare? Care anume?751.Care este semnul distinctiv al celor îndoliaţi?752.Cât timp se ţine doliul? Precizaţi pentru fiecare grad de rudenie în parte: mamă, tată, frate, soră, bunic, soţ, soţie, moş, mătuşă etc.753.Când moare un om, se pun pe fereastra dinspre miazăzi două pahare pline? Cu ce sunt umplute şi cât timp sunt lăsate acolo? Cu ce scop?754.De ce se priveghează mortul? Notaţi în anexă toate credinţele şi superstiţiile care se păstrează în sat, în legătură cu priveghiul.755.Ce spun, când intră în casă, cei care vin la mort?756.Cei care vin la priveghi pun un ban pe icoana ce se află pe pieptul mortului? Cu ce scop?

757.Care sunt jocurile ce se practică la priveghi? Cine şi cum le practică?758.În cazul unora dintre jocuri ce se practică la priveghi, se spun şi unele cuvinte? Scrieţi-le în anexă.759.Se folosesc buciumele sau trâmbiţele la înmormântare? Cum anume?760.Ce alte instrumente muzicale se mai folosesc la înmormântare?761.Unde se pune aţa cu care a fost luată mortului măsura pentru sicriu? De ce?762.Cine face sicriul şi ce primeşte în dar?763.Cum este făcut sicriul? De ce?764.Când este adus sicriul în camera în care se află mortul?Cine îl aduce?765.Ce se aşterne în sicriu? Ce se mai pune în sicriu? Cu ce scop?766.De ce nu se îngroapă morţii lunea?767.Ce obiecte se leagă la podoabele bisericeşti? Cu ce scop? Cine le ia?768.Cu ce sunt duşi morţii la cimitir: cu carul, cu sania sau cu năsălia?769.Cum este împodobit carul, sania sau năsălia pe care este dus mortul la groapă? Dar boii sau caii se împodobesc? Cum?770.Descrieţi, în anexă, alaiul înmormântării unei fete mari.771.Când este scos mortul din casă, se loveşte sicriul de trei ori de pragul uşii? De ce?772.Dacă mortul este un soţ tânăr, i se deschide cămaşa la gât când este coborât în mormânt? Cu ce scop?773.Cum sunt orânduite podoabele bisericeşti înaintea mortului?774.Cu câte podoabe (stări, popasuri) se duc morţii la cimitir şi ce obiecte (punţi, poduri) se dau de pomană la fiecare prohod?775.Cum şi cu ce scop se dau aceste pomeni?776.Cimitirul este în acelaşi loc cu biserica? Dacă cimitirul se află în altă parte, mortul este dus şi pe la biserică? Cu ce scop?777.Cine face groapa şi ce răsplată primeşte pentru munca sa?778.De ce nu-i bine să se facă groapa mai mare decât mortul?779.Locul de groapă se plăteşte? Cui? De ce?780.Cum este coborât sicriul în groapă?781.Cine şi din ce face crucea pentru mort? În funcţie de vârstă, există vreo deosebire între crucile morţilor? Care?782.Există obiceiul dării „peste groapă”? în ce constă?783.După înmormântare se face o masă la casa mortului? Cum se cheamă? Cine participă?784.De ce se tămâiază şi se udă mormântul timp de 40 de zile după îngroparea mortului?785.Dacă într-o familie mor copiii, unul după altul, ce se crede că trebuie să facă părinţii pentru a-i feri de moarte pe cei rămaşi în viaţă?786.Câte prăznuiri (praznice) se fac unui mort, cu ce scop şi la ce intervale de timp?787.Sărbătoare Moşilor oferă prilejul de a pomeni morţii. După anotimpuri, câte feluri de moşi cunoaşteţi şi ce se dă de pomană de fiecare dată?788.Ce credinţe există în legătură cu fiecare obiect care se dă de pomană la Moşi?789.După credinţa populară, câte vămi are văzduhul şi cum se poate trece prin ele?790.Mortul este bocit de rudele apropiate sau şi de străini?791.Bocesc şi bărbaţii sau numai femeile?792.Sunt în sat bocitoare cu plată? Se deosebeşte bocetul lor (cuvintele pe care le spun) de acela al rudelor mortului?793.Bocetele sunt diferenţiate pe grupe de vârstă? De exemplu: pentru mamă, tată, frate, soră, copil, fată mare, flăcău etc. Scrieţi-le în anexă pe celea care se practică în satul dv. Precizaţi când anume se bocesc.794.Bocetele seamănă cu o poezie sau cu o poveste?795.Cunoaşteţi un bocet numit Zorile sau Strigarea zorilor? Când se boceşte? Scrieţi-l în anexă.796.Se obişnuieşte să bocească mai multe femei în cor? Câte anume?797.Bocetele sunt ascultate cu atenţie de cei care vin la înmormântare? Plâng şi ei sau nu?798.Când spune lumea că un bocet este frumos?799.Ce este verşul de înmormântare?800.Prin ce se deosebeşte verşul de înmormântare de bocet?801.Când se cântă verşul de înmormântare?802.Se cântă acelaşi verş pentru toţi morţii?803.Scrieţi în anexă cuvintele tuturor verşurilor de înmormântare care se cunosc în satul dv.

 

OBICEIURI CALENDARISTICE ŞI PRACTICI MAGICE 804.Se umblă în sat cu colinda? Când: la Crăciun, la Anul Nou sau la Bobotează? Se umblă numai în ajun sau şi a doua zi?805.Când se colindă: dimineaţa, după-amiaza, seara?806.Colindătorii merg la fiecare casă sau numai la unele? De ce?807.Se deosebesc colindele cântate la Crăciun de acelea de la Anul Nou sau Bobotează? Prin ce?808.În satul dv. se cunosc numai colinde religioase sau circulă şi altele?809.Scrieţi în anexă colindele cunoscute de copii.810.În satul dv. umblă cu colinda şi băieţi sau numai fete? Se deosebesc colindele băieţilor de ale fetelor? Prin ce?811.Fetele umblă cu colinda singure sau amestecate cu băieţii?812.Până la ce vârstă umblă fetele cu colinda? Dar băieţii?813.Fetele mari şi flăcăii umblă cu colinda? Separaţi sau împreună? Se deosebesc colindele lor de ale copiilor? Prin ce?814.Scrieţi în anexă colindele pe care le cântă fetele mari şi flăcăii.815.Oamenii în vârstă (căsătoriţi) şi chiar bătrânii umblă cu colinda? Umblă în grup sau singuri?816.Scrieţi în anexă colindele acestora.817.Umblă cu colinda şi ţiganii sau numai românii? Se deosebesc colindele ţiganilor de ale românilor? Prin ce?818.Scrieţi în anexă colindele pe care le cântă ţiganii.819.Se cunosc colinde pentru bărbat, pentru femeie, pentru flăcău, pentru fată mare, pentru bătrâni?820.Care dintre acestea circulă la dv. în sat? Scrieţi-le în anexă.821.Cum sunt îmbrăcaţi colindătorii şi ce poartă în mâini?822.Ce primesc colindătorii în dar?823.Anumite grupuri de colindători sunt însoţite de muzică? Ce vârstă au aceştia şi ce instrumente muzicale preferă?824.În satul dv. se umblă cu Steaua? Dar cu Luceafărul? De când şi până când se umblă?825.Umblă în sat copii cu Globul? Dar cu Satelitul? Când anume?826.Care dintre aceste obiceiuri (Steaua, Luceafărul, Globul, Satelitul) este mai vechi şi care mai nou?827.Cele mai noi de unde şi de către cine au fost aduse?828.Care dintre obiceiuri se bucură de mai multă preţuire din partea localnicilor?829.Aceste obiceiuri se practică şi în unele sate vecine? În care?830.Câţi sunt cei care umblă cu Steaua şi ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcaţi?831.Scrieţi în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Steaua.832.Câţi sunt cei care umblă cu Luceafărul şi ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcaţi?833.Scrieţi în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Luceafărul.834.Câţi sunt cei care umblă cu Globul şi ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcaţi?835.Scrieţi în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Globul.836.Câţi sunt cei care umblă cu Satelitul şi ce rol are fiecare? Cum sunt îmbrăcaţi?837.Scrieţi în anexă toate cuvintele pe care le spun sau le cântă cei care umblă cu Satelitul.838.Ce fac colindătorii când sunt primiţi rău de gazde sau când nu sunt primiţi deloc?839.Ce înţelegeţi prin descolindat? Se practică prin sat acest obicei? Descrieţi-l.840.Se practică în sat un obicei numit Vergelul? Când? Cine participă şi cum se desfăşoară? De ce se cheamă astfel?841.Ce alte obiceiuri se practică în satul dv. cu prilejul Crăciunului? Faceţi descrierea amănunţită a fiecăruia în parte. Scrieţi-le în anexă.842.Cum petrec tinerii zilele Crăciunului? Se face horă în sat? Cine o organizează? Participă şi vârstnicii la horă sau numai tinerii? Câte zile se face horă?843.Ce mâncăruri tradiţionale se fac cu prilejul Crăciunului?844.Când cade şi cum se mai numeşte Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului?845.Ştiţi cântece sau poveşti în care să fie vorba de Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului? Scrieţi-le în anexă.846.Se umblă în sat cu pluguşorul? Când: la Crăciun, la Anul Nou, la Bobotează? Se umblă dimineaţa, după-amiază, seara?847.Cu pluguşorul umblă şi fetele sau numai băieţii?848.Flăcăii umblă şi ei cu pluguşorul? Dar oamenii în vârstă?

849.Descrieţi amănunţit, în anexă, ceata flăcăilor care umblă cu pluguşorul. Câţi umblă, ce roluri au, cum sunt îmbrăcaţi, ce poartă în mâini, dacă sunt însoţiţi de muzică, ce primesc în dar etc.850.De unde învaţă copiii, tinerii şi vârstnicii urăturile pe care le spun la Anul Nou?851.Scrieţi în anexă toate urăturile auzite de la bătrâni. Nu le notaţi pe acelea învăţate din cărţi.852.Se cunosc în sat urături despre haiduci? Scrieţi-le în anexă.853.Ştie cineva urături în care se vorbeşte despre Dragoş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu sau alţi domnitori? Scrieţi-le în anexă.854.Cu pluguşorul se umblă la fiecare casă sau numai la unele? Pe ce bază se aleg?855.În localitatea dv. se practică (în ajunul sau în ziua de Crăciun, Anul Nou ori Bobotează)obiceiuri ca: Cerbul, Capra, Calul, Ursul, Leul, Struţul, Păunul, Cucii, Mocănaşii, Arnăuţii, babele, Bădăranii, Vălăreţul, Rândul de fete, Nunta ţărănească, Împăraţii, Jianu, Bujor, Groza, Merişor, Grigoraş, Pacea, Căderea Plevnei, Predarea lui Osman-Paşa, piese despre Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare sau Tudor Vladimirescu? Care sunt şi cum le denumesc localnicii.856.În legătură cu fiecare dintre obiceiurile păstrate în satul dv. vă rugăm să notaţi în anexă următoarele:a)  Câte persoane participă la realizare şi ce roluri au?b)  Ce instrumente muzicale folosesc?c)  Ce versuri rostesc sau cântă?d)  Vârsta (limite) şi ocupaţia celor ce le practică.e)  Care dintre aceste obiceiuri sunt mai vechi şi care mai noi?f)   Cele mai noi de unde, când şi de către cine au fost aduse? Faceţi precizări pentru fiecare în parte.g)  Care dintre aceste obiceiuri se bucură de o mai mare preţuire din partea sătenilor?h)  Enumeraţi satele vecine în care se practică aceleaşi obiceiuri.857.Are cineva în sat o carte (broşură) în care sunt tipărite unele dintre aceste obiceiuri? Notaţi titlul şi cuprinsul (sumarul) cărţii, numele autorului, unde şi când a fost tipărită şi precizaţi cine şi când o are.858.Dacă cineva din sat are un caiet în care au fost scrise în urmă cu cel puţin 30-40 de ani unele dintre piesele amintite, vă rugăm să notaţi numele lui şi adresa exactă.859.Tinerii care umblă la Anul Nou cu aceste jocuri se pregătesc cu mult timp înainte? Unde şi sub îndrumarea cui se fac pregătirile?860.Purtătorii acestor obiceiuri îşi confecţionează singur măştile şi costumele sau există în sat anumiţi oameni care le fac? Notaţi numele acestora precizând, pentru fiecare, ce măşti ştie să facă.861.Măştile ţin mai mulţi ani sau se distrug după fiecare an?862.Cei care practică aceste jocuri merg la fiecare casă sau numai la unele? De ce?863.De când şi până când umblă tinerii cu fiecare dintre aceste obiceiuri?864.Purtătorii acestor obiceiuri, din satul dv., umblă şi prin alte sate? Dar din alte sate vin tineri cu astfel de jocuri în satul dv.? Cum sunt primiţi?865.Înainte de a porni pe la casele oamenilor, toţi purtătorii acestor obiceiuri se întâlnesc, undeva, în mijlocul sau în afara satului? Cu ce scop?866.Obiceiul acestor întâlniri se păstrează din vechime sau este de dată mai recentă? Cam de când? E bun sau e rău acest obicei?867.Sunt în sat oameni care nu vor să vadă aceste obiceiuri? Din ce cauză? Ce spun ei despre purtătorii acestor jocuri?868.Se umblă cu semănatul în satul dv.? Când? Ce poartă semănătorii în mâini? Ce cuvinte spun?869.Se umblă cu sorcova în satul dv.? Când? Cu ce sunt îmbrăcaţi şi ce poartă în mâini cei care umblă cu sorcova? Scrieţi în anexă cuvintele pe care le spun.870.Ce mâncăruri tradiţionale se fac de Anul Nou? Dar la Bobotează?871.În ajunul Floriilor se practică în sat un obicei (un fel de colindă) numită Lăzărelul? Cine îl practică: fetele sau băieţii?872.Din câte persoane este alcătuită ceata colindătorilor? Cu ce sunt îmbrăcaţi? Ce poartă în mâini?873.Cu Lăzărelul se umblă în tot satul sau numai în anumite case? De ce?874.Scrieţi în anexă cuvintele pe care le rostesc sau le cântă cei care umblă cu Lăzărelul.875.Se cunoaşte în sat obiceiul numit Coloianul? Cum se mai numeşte, când, cine şi cu ce scop îl practică?876.Descrieţi obiceiul Coloianul. Arătaţi câte persoane participă la realizare, ce vârstă au, cu ce sunt îmbrăcaţi şi ce poartă în mâini.877.Scrieţi în anexă cuvintele care se spun sau se cântă la Coloian.878.Ce sunt Paparudele? Când şi cu ce scop se fac?879.Descrieţi obiceiul Paparudele. Arătaţi câte persoane participă la realizare, ce rol are fiecare, ce vârstă au, cu ce sunt îmbrăcaţi şi ce poartă în mâini.880.Scrieţi în anexă cuvintele care sunt spuse sau cântate de către purtătorii acestui obicei.

 FOLCLOR LITERAR

 881.Cântecele de dragoste şi dor sunt cunoscute atât de tineri, cât şi de vârstnici. La dv. în sat cine le cântă mai mult?882.De obicei, în ce împrejurări cântă tinerii cântecele de dragoste şi dor? Dar vârstnicii?883.Scrieţi în anexă cele mai frumoase cântece de dragoste şi dor, învăţate de la bătrâni.884.Cântecele de jale, de necaz şi supărare sunt cântate numai de vârstnici sau şi de tineri?885.Cel mai adesea aceste cântece sunt cântate de bărbaţi sau de femei? De ce?886.Scrieţi în anexă cântece de jale, de necaz şi supărare care se cunosc în satul dv.887.Cine cântă, de obicei, cântece de înstrăinare? De ce?888.Scrieţi în anexă cântecele de înstrăinare care se bucură în sat de cea mai largă răspândire.889.De către cine şi în ce împrejurări sunt cântate, în satul dv., cântecele de armată (de cătănie) şi de război?890.Scrieţi în anexă cântecele de armată (de cătănie) şi de război care se cunosc în satul dv.891.Se mai cântă în sat cântece de haiducie? Scrieţi-le în anexă.892.Există în sat cântece satirice (de luare în râs)? Cu ce prilej se cântă?893.Scrieţi în anexă cântecele satirice (de luare în râs) care se cunosc în satul dv.894.Cântecele de petrecere sau de pahar sunt cântate şi de către femei sau numai de bărbaţi? În ce împrejurări se cântă?895.Scrieţi în anexă cântecele de petrecere sau de pahar care se cunosc în satul dv.896.Se cunosc în sat şi alte cântece decât cele enumerate mai sus? Scrieţi-le în anexă.897.În satul dv., care sunt împrejurările în care se rostesc strigături?898.Există vreo deosebire între strigăturile flăcăilor şi acelea rostite de bătrâni? În ce constă?899.De obicei, la care petreceri rostesc strigături bătrânii?900.Notaţi denumirile tuturor jocurilor populare cunoscute în sat din bătrâni.901.Care dintre aceste jocuri sunt cele mai îndrăgite?902.Scrieţi în anexă strigăturile care se rostesc în cazul fiecăruia dintre aceste jocuri.903.La horă rostesc strigături numai flăcăii sau şi fetele?904.Sunt unele jocuri populare la care fetele trebuie neapărat să strige? Care sunt acestea?905.Scrieţi în anexă strigăturile pe care le rostesc fetele.906.Se rostesc strigături dialogate? (Cei care strigă sunt două grupuri de flăcăi sau de o parte băieţi, de cealaltă fete). Cu ce prilej?907.Scrieţi în anexă strigăturile dialogate cunoscute în sat.908.Mulţi dintre tineri păstrează anumite caiete, împodobite adesea cu desene multicolore, în care sunt scrise cântece, amintiri, scrisori în versuri etc. Încercaţi să răsfoiţi cât mai multe din aceste caiete şi selectaţi cele mai frumoase scrisori în versuri, pe care vă rugăm să le notaţi în anexă.909.Notaţi numele acestora care păstrează astfel de caiete întocmite în urmă cu 20-30 de ani.910.Se mai spun în sat proverbe şi zicători? În ce împrejurări? Cam ce vârstă au cei care le spun?911.Scrieţi în anexă acele proverbe şi zicători care nu au fost învăţate din cărţi.912.Ghicitorile sunt răspândite în sat? Cine şi cu ce împrejurări le spune?913.Scrieţi în anexă ghicitorile care nu au fost învăţate din cărţi.914.Aţi auzit spunându-se în sat ghicitori-păcăleli? Scrieţi-le în anexă.915.Circulă în sat, mai ales printre copii, o serie de ghicitori care încep cu „de ce”? Scrieţi-le în anexă.916.Scrieţi în anexă frământările de limbă care circulă în satul dv. (Ex.: „Capra neagră calcă-n piatră…” etc.)917.Se cunosc în sat cântece bătrâneşti (balade) în care se povestesc întâmplări de demult? În ce împrejurări se cântă?918.Scrieţi în anexă cântecele bătrâneşti (balade) care se cunosc în satul dv.919.Cu ce prilej se spun poveştile în satul dv.?920.Cei mai buni povestitori sunt bărbaţii sau femeile?921.Sunt în sat bătrâni care să fie recunoscuţi ca foarte buni povestitori? Notaţi numele lor şi arătaţi ce pregătire şcolară au.922.Scrieţi în anexă acele poveşti care nu au fost învăţate din cărţi.923.Se cunosc în sat poveşti în care să fie vorba de strigoi, ursitori sau căpcăuni? Scrieţi-le în anexă.924.Scrieţi în anexă poveştile cele mai îndrăgite de copii. Dacă acestea sunt învăţate din cărţi, scrieţi-le numai titlul.

925.Se spun poveşti când aşteaptă oamenii rândul la moară? Dar când pleacă, mai ales noaptea, la drum lung? Scrieţi în anexă poveştile care se spun în aceste împrejurări.926.Precizaţi dacă cei ce ştiu multe poveşti cunosc şi alte specii folclorice, cum ar fi: cântece, strigături, snoave, pluguşoare etc.927.Snoavele sunt scurte istorioare hazlii. Cum le mai numesc localnicii?928.De obicei, cu ce prilej se spun snoavele?929.Scrieţi în anexă snoavele care circulă în satul dv.930.Cunoaşteţi legende în care se vorbeşte despre istoricul satului dv., despre anumite locuri din împrejurimile satului sau despre unii oameni deosebiţi care au trăit cândva, pe aceste locuri?931.Circulă în sat legende în care se încearcă să se explice apariţia unor animale, păsări, plante sau chiar a unor corpuri cereşti? Scrieţi-le în anexă.      

JOCURI DE COPII 932.Ce jocuri îi învaţă părinţii pe copii când aceştia sunt încă foarte mici?933.Ce jocuri învaţă copiii mici unii de la alţii?934.Cum se joacă un copil atunci când este singur?935.Dar când sunt doi, cum se joacă?936.Ce jocuri practică copiii până al vârsta de 7 ani? De la cine învaţă ei aceste jocuri?937.Când încep copiii să folosească, în jocurile lor, numărătorile?938.Scrieţi în anexă, cu foarte mare atenţie, cuvintele pe care le spun copiii atunci când numără. Fiecare numărătoare să fie însoţită de o descriere sumară a jocului.939.Până la ce vârstă se joacă băieţii şi fetele împreună?940.Ce jocuri practică băieţii şi fetele atunci când sunt laolaltă?941.Numiţi şi descrieţi (în anexă) toate jocurile practicate de fete, din momentul în care au încetat de a se mai juca cu băieţii.942.Cam de la ce vârstă folosesc copiii, în jocurile lor, anumite formule versificate?943.Scrieţi în anexă toate formulele versificate (cântecele) cunoscute în satul dv. Precizaţi la ce jocuri se spun.944.Până la ce vârstă se joacă băieţii? Dar fetele?945.Care sunt jucăriile tradiţionale ale băieţilor făcute de familie? Dar ale fetelor?946.Obişnuiesc copiii să se joace cu pietricele (în pietre)? Cum?947.Se joacă copiii de-a lupul şi oile? Câţi copii participă la acest joc, ce rol are fiecare şi ce costumaţie poartă?948.Este cunoscut în sat jocul numit poarcă (purcică, purceauă)? Cine şi cum îl practică?949.Scrieţi în anexă cuvintele care se spun cu acest prilej.950.Se joacă în sat copiii de-a untul? Cum?951.Cum şi unde (acasă sau la izlaz) se joacă pârleazul? Descrieţi acest joc.952.Se cunoaşte în sat jocul de-a cioarele? Descrieţi-l pe scurt.953.Cum şi cu ce prilej se joacă păiuţul (păiuşul)?954.Care sunt pedepsele ce se dau la acest joc şi cine le dă?955.Descrieţi, în anexă, jocul de-a cloşca cu puii. Notaţi toate cuvintele pe care le spun copiii cu acest prilej.956.Se joacă în sat copiii de-a moara? Cum? Cu ce prilej se practică, mai ales, acest joc?957.Descrieţi jocul numit de-a ţurca.958.Obişnuiesc copiii să practice jocuri cu păcăleli? Numiţi şi descrieţi, în anexă, toate aceste jocuri.959.Ce fac copiii atunci când pierd un obiect şi vor să-l găsească mai repede? Notaţi şi cuvintele pe care le spun.960.În relaţiile lor, copiii folosesc jurăminte cu păcăleli? Scrieţi-le în anexă.961.Ce alte jocuri mai practică copiii în satul dv.?962.Ce versuri rostesc sau cântă copiii atunci când vine ploaia?963.Ce versuri rostesc sau cântă copiii atunci când tună?964.Ce cuvinte spun copiii când cad primii fulgi de zăpadă?965.Ce cuvinte spun copiii, primăvara, când se reîntorc păsările călătoare? 

PORTUL POPULAR 966.Se mai poartă în sat costumul popular tradiţional? Îl îmbracă şi tinerii sau numai vârstnicii? Îndrăgesc tinerii aceste straie?

967.Se păstrează şi portul popular din zilele de lucru sau numai acela din zilele de sărbătoare?968.Precizaţi tipurile de costume populare existente în satul dv., pe baza întrebărilor de mai jos. Dacă portul popular tradiţional mai este păstrat numai de puţini oameni, adresaţi-vă acestora pentru a căpăta răspuns la întrebările ce urmează: 

Costumul femeiesc a)  Ce broboade purtau pe cap fetele, vara şi iarna, în zilele de lucru? Dar femeile?b)  Ce broboade purtau în zilele de sărbătoare?c)  În zilele de sărbătoare, fetele purtau podoabe? Ce anume? De unde şi le procurau?d)  Ce fel de pânză se folosea pentru cămăşile de purtat? Dar pentru cămăşile de sărbătoare?e)  Se deosebea croiul acestor cămăşi? Prin ce?f)   Erau împodobite cu flori numai cămăşile de purtat sau şi acelea de ţinut?g)  Florile erau cusute cu arici, cu mărgele, cu fluturi sau cu ce? Cum erau distribuite florile pe cămaşă?h)  Se deosebeau cămăşile fetelor de acelea ale femeilor? Prin ce?i)    Ce purtau fetele peste cămaşă în zilele de lucru? Dar sărbătoarea? La fel se îmbrăcau şi femeile?j)   Ce purtau fetele de la brâu în jos: catrinţă, fotă sau ce? Dar femeile? Se deosebeau catrinţele fetelor de acelea ale femeilor în vârstă? Prin ce?k)  Ce purtau fetele şi femeile pe sub catrinţă?l)    Cingătoarele fetelor se asemănau cu ale femeilor? Ce denumiri purtau? Cum erau făcute? descrieţi-le.m)     Ce fel de ciorapi purtau fetele? Dar femeile? Ce mai puneau peste ciorapi atunci când da frigul?n)  Cu ce se încălţau fetele, vara şi iarna, în zilele de lucru? Dar femeile?o)  Ce încălţăminte foloseau în zilele de sărbătoare?p)  Fetele sau femeile porneau iarna la drum lung? Cu ce se îmbrăcau?q)  Fetele şi femeile purtau, iarna, mănuşi? Ce fel? Din ce erau făcute? 

Costumul bărbătesc a)  Ce purtau bărbaţii pe cap, vara şi iarna, în zilele de lucru? Dar sărbătoarea?b)  Cum erau croite şi din ce fel de pânză erau făcute cămăşile de purtat? Dar acelea     folosite în zilele de sărbătoare?c)  Din câte părţi era compusă cămaşa bărbătească? Cum se chema fiecare parte?d)  Descrieţi o cămaşa de sărbătoare purtată de un tânăr şi una purtată de un bătrân.e)  Ce fel de bondiţă purtau bărbaţii în zilele de lucru? Dar sărbătoarea?f)   Câte feluri de cingători purtau bărbaţii în zilele de lucru şi cum se cheamă     fiecare? Dar în zilele de sărbătoare?g)  Cum erau împodobite cingătorile bărbaţilor?h)  Din ce erau făcuţi, cum erau croiţi şi ce nume purtau pantalonii pe care îi     foloseau bărbaţii vara? Dar aceia pe care îi foloseau iarna?i)    Cu ce se încălţau bărbaţii, vara şi iarna, în zilele de lucru? Dar în zilele de sărbătoare?j)   Se deosebea încălţămintea flăcăilor de aceea a vârstnicilor? Prin ce?k)  Cu ce se îmbrăcau şi cu ce se încălţau bărbaţii iarna, când porneau la drum lung?l)    Care dintre aceste cojoace erau împodobite cu flori? Descrieţi un astfel de cojoc.m)     În iernile geroase, purtau bărbaţii sumane sau măntăi cu glugă din postav?n)  Cum erau împodobite acestea? Peste ce se îmbrăcau?o)  Ce fel de mănuşi purtau bărbaţii iarna?969.În satul dv. Se păstrează toate piesele de port popular despre care a fost vorba până aici sau numai unele dintre ele? Care anume? 

ARHITECTURA POPULARĂ 970.În satul dv. casele sunt făcute de localnici sau se aduc meşteri din alte părţi? De unde?971.Încotro sunt orientate cu faţa cele mai multe case din satul dv.? De ce?972.Ce înţelegeţi prin casă clădită pe tălpi? Există astfel de case în satul dv.?973.Pereţii caselor sunt făcuţi din bârne, furci, vălătuci, chirpici sau din zid? Care dintre aceste case sunt mai răspândite?974.Mai există în sat case ale căror grinzi, pe care se sprijină acoperişurile, să fie încheiate cu ajutorul cuielor de lemn? Notaţi numele proprietarilor.

975.În satul dv. casele sunt făcute cu temelii sau fără? Ce materiale se folosesc pentru temelii?976.De când există obiceiul de a se construi case pe temelii? Înainte vreme cum se făceau?977.Casele care nu au temelii pe ce se sprijină?978.Cu ce sunt acoperite cele mai multe case în satul dv.? Dar înainte vreme cu ce se acopereau?979.De obicei, câte încăperi au casele din satul dv.? Cum se numeşte fiecare încăpere şi pentru ce este folosită?980.Ce înţelegeţi prin casă într-un perete? Există în sat astfel de case? La cine?             981.Este în sat obiceiul ca oamenii să-şi facă prispe la case? Din ce sunt făcute prispele? Cât de înalte sunt?982.Există la cineva o prispă făcută dintr-un trunchi de copac foarte mare? La cine?983.Cele mai multe case sunt cu cerdac sau fără? Stâlpii (dirigii) cerdacurilor sunt împodobiţi cu ornamente? Ce fel?984.Capetele grinzilor de la cornurile streşinei prezintă anumite înflorituri? Descrieţi-le. Cu ce scop sunt făcute acestea?985.Acoperişurile caselor sunt înalte (ţuguiate) sau joase? Care sunt mai răspândite? Care dintre aceste două tipuri sunt mai vechi?986.Acoperişurile caselor sunt compuse din două sau patru table (ape)? Care sunt mai răspândite? Dar mai vechi?987.Pe coama casei se fac anumite înflorituri? Cum? Cine le face? Ce reprezintă acestea?988.Faţada acoperişului este prevăzută cu un foişor? Din ce este făcut? Cât de mare este şi întrebuinţare are?989.Foişorul este împodobit cu ornamente? Care sunt motivele de ornamentaţie cele mai răspândite?990.Ce tavan este mai răspândit: cel sufit sau cel din scânduri?991.Cele mai multe case sunt cu duşumea sau fără? Se pune duşumea în toate încăperile sau numai în unele? În care? De ce?992.Dacă cineva care a moştenit o casă bătrânească îşi construieşte o alta nouă, ce face cu cea veche?993.Mai există la cineva o uşă făcută dintr-o scândură foarte lată? La cine?994.Ce deosebire există între uşa de la tindă (sală) şi uşile de la celelalte încăperi?995.Care dintre acestea este mai rezistentă? Dar mai frumoasă?996.Cum se încuiau uşile, altădată, pe dinafară? Dar pe dinăuntru?997.Descrieţi câteva dintre aceste încuietori şi precizaţi dacă se făceau în sat sau dacă erau cumpărate.998.Mai păstrează cineva astfel de încuietori? Cine?999.Mai sunt în sat case bătrâneşti cu ferestrele îngropate în perete? La cine?1000.    Se fac în sat case cu pridvor? Cam de când? Descrieţi pridvorul unei case mai vechi.1001.    Bucătăria se află într-o încăpere aparte sau în una din camerele de locuit?1002.    În timpul verii, femeile pregătesc mâncarea afară? Unde?1003.    În exterior, pereţii caselor sunt numai văruiţi sau şi vopsiţi? Care sunt culorile cele mai răspândite?1004.    Se trag brâie pe pereţii de afară? Numai în partea de jos sau şi sus? Ce culori se folosesc?1005.    Sunt în sat case ai căror pereţi, în exterior sau în interior, sunt împodobiţi cu picturi ce reprezintă: ape, brazi, cerbi, munţi, păsărisau alte motive de ornamentaţie?1006.    Cine face aceste picturi? Meşterii locuiesc în satul dv. sau sunt aduşi din alte sate? De unde?1007.    Cam de când se împodobesc pereţii cu picturi în satul dv.?1008.    Ce deosebire există între picturile care se fac în interiorul casei şi acelea care se fac în exterior?1009.    În interiorul casei se fac picturi şi pe pereţi sau numai pe sobă? Dar pe tavan se fac picturi?1010.    Dacă sunt case pictate şi în satele vecine, notaţi numele acestor sate.1011.    Sobele care se fac în casă au şi cuptor? Dar vetre, pe care să se poată dormi, au?1012.    Se mai păstrează la cineva în sat paturi sau laiţe cu picioarele îngropate în pământ? La cine?1013.    Mai există case în care se folosesc culmile pentru haine? În care parte a încăperii este aşezată culmea şi cum se fixează de tavan?1014.    Mai păstrează cineva blidare de lemn, cu înflorituri, moştenite din bătrâni? Descrieţi pe scurt aceste blidare şi arătaţi la cine se află.1015.    Se folosesc în sat colţarele şi cuierele pentru vase? Descrieţi aceste suporturi şi indicaţi vechimea lor. Arătaţi cine le păstrează.1016.    Mai există la cineva vreun dulap bătrânesc pentru păstrat vasele? Descrieţi-l pe scurt. La cine se află?1017.    Se foloseşte în sat un vas de lemn pentru păstrat lingurile numit lăşcar? Descrieţi-l.1018.    Mai păstrează cineva piese de mobilier foarte vechi, cum ar fi: mase, scaune, cuiere pentru haine, poliţe, lăzi de zestre etc. Cine? Faceţi o descriere sumară a fiecărui obiect în parte.1019.    Sunt multe case în sat împrejmuite cu gard? Din ce sunt făcute gardurile?1020.    Porţile gardurilor se deschid într-o parte sau în două părţi? Sunt acoperite porţile sau nu?

1021.    Sunt în sat porţi mari, împodobite cu ornamente? Descrieţi o astfel de poartă.1022.    Există în sat stâlpi de porţi care reprezintă chipuri omeneşti? La cine?1023.    Ce adăposturi se folosesc în satul dv. pentru vitele mari? Dar pentru oi? Descrieţi câteva din cele mai răspândite tipuri de adăposturi pentru animale. Notaţi denumirile sub care sunt cunoscute în sat.1024.    Din ce sunt făcute fântânile în satul dv.? Dar înainte vreme din ce se făceau?1025.    Fântânile au la gură ghizdele sau colaci de piatră?1026.    Ce deosebire există între fântânile făcute în sat şi cele făcute în câmp?1027.    Există în sat fântâni cu cumpănă? Sunt noi sau vechi? 

ÎNDELETNICIRI      1028.    În satul dv. se folosesc hreabănele pentru culesul unor fructe de pădure, cum ar fi: afine, fragi, mure sau zmeură? Descrieţi aceste unelte şi arătaţi cine le posedă.1029.    Se folosesc în sat capcane pentru prinderea animalelor sălbatice? Din ce sunt făcute? Cum?1030.    Care animale pot fi prinse cu ajutorul acestor capcane?1031.    Păstrează cineva în sat obiecte din corn sau os, mai ales cu destinaţie vânătorească, bogat împodobite cu ornamente? Descrieţi-le.1032.    Este cunoscut în sat pescuitul cu ostia? Din ce şi cum este făcută ostia?1033.    Cum se practică pescuitul cu ostia?1034.    Se mai află la cineva vreun ştiubei, pentru albine, făcut dintr-un trunchi de copac? Dar un ştiubei făcut din nuiele şi uns cu lut pe dinăuntru şi pe dinafară? La cine?1035.    Ce fel de roiniţe se foloseau înainte vreme? Se mai păstrează la cineva? La cine?1036.    Se foloseşte în sat teascul, cu pene de lemn, pentru stors ceara de albine? Cum este făcut acest teasc? La cine poate fi găsit?1037.    Numiţi soiurile de oi care se cresc în satul dv. Care dintre acestea sunt aduse în sat curând? De unde?1038.    În satul dv. oile sunt ţinute acasă sau se dau la stână?1039.    Dacă sunt ţinute acasă cine le paşte?1040.    Stânele se fac în preajma satului sau numai la munte?1041.    Ce înţelegeţi prin stână cu rândul? Descrieţi felul în care se organizează o astfel de stână.1042.    Ce obligaţii şi ce drepturi au oamenii care fac stână cu rândul?1043.    Când, unde şi cu ce scop se face măsura oilor?1044.    Ce înţelegeţi prin răscolul oilor? Când se face?1045.    Ce credinţe şi obiceiuri există în legătură cu răscolul oilor?1046.    Cum se numeşte omul care conduce treburile la stână? Este unul singur sau sunt mai mulţi?1047.    În satul dv. se fac şi stâne de oi sterpe? Dar de berbeci? Cum se numesc aceste cârduri?1048.    Câte despărţituri are o stână? Cum se numeşte fiecare dintre ele şi la ce se foloseşte?1049.    În care parte a stânei este făcut ocolul oilor? De ce?1050.    Când sunt duse oile în porneală? Unde se duc de obicei? Cu ce scop se face această porneală?1051.    Din ce sunt făcuţi pereţii stânei? Dar acoperişul?1052.    Sunt păzite oile noaptea? De către cine? Unde stă cel care le păzeşte?1053.    Strunga este acoperită sau nu?1054.    Pe ce stau ciobanii când mulg oile?1055.    Care este hrana obişnuită a ciobanilor?1056.    Cu ce prind ciobanii oile de picior?1057.    Cum se numesc beţele ciobanilor? Sunt simple sau cu înflorituri?1058.    Din ce sunt făcute bicele (harapnicele) ciobanilor? În câte sunt împletite?1059.    Ce jocuri practică ciobanii tineri? Descrieţi-le.1060.    Cum se numesc vasele în care se mulg oile? Din ce sunt făcute?1061.    Descrieţi vasul în care se pune laptele la închegat. Ce denumire poartă acest vas?1062.    Din ce face cheagul? Cum se păstrează?1063.    Se foloseşte la stână un vas de lemn în care se păstrează cheagul? Cum se numeşte? Descrieţi-l.1064.    Cu ce se mestecă laptele închegat?1065.    Prin ce strecoară laptele dulce? Dar laptele închegat?1066.    Ce este hârzobul si la ce se foloseşte?1067.    Ce este hârzobul si la ce se foloseşte?1068.    Numiţi toate produsele care se obţin din laptele de oaie în satul dv.1069.    Ce denumire poartă bucăţile de lemn care se folosesc pentru sfărâmat caşul ? Cum sunt făcute?1070.    Cum este făcută şi ce denumire poartă bucata de lemn cu care se bate brânza în bărbânţă ?

1071.    Se face în sat brânză de burduf ? Cum?1072.    Cum se păstrează brânza pentru iarnă? Dar caşul?1073.    Se folosesc în sat tiparele de caş ? Ce forme au? Ce denumiri mai poartă?1074.    Tiparele de caş sunt simple sau împodobite cu înflorituri?1075.    Se mai fac şi astăzi astfel de tipare?1076.    Cum se face urda?1077.    Ce este jântiţa (jântuitul), cum se obţine şi la ce foloseşte?1078.    Cum se numeărul din care s-a scos urda şi la ce foloseşte?1079.    Când şi cum se face laptele acru de oaie? În ce se păstrează?1080.    Cum se alege untul din laptele de oaie?1081.    Cum se numeşte produsul care rămâne din lapte după ce se alege untul? La ce se întrebuinţează?1082.    Cu ce se măsoară laptele la stână? Dar atădată cu ce se măsura?1083.    Se foloseşte cumpăna de lemn pentru măsurat laptele şi brânza? Descrieţi-o.1084.    Folosesc ciobanii un cârlig de lemn pe care îşi atârnă ceaunul la fiert?             Descrieţi-l.1085.    Ce mâncăruri se fac când începe stâna? Dar când se desface?1086.    Ce se înţelege prin mutările stânei? Când şi cu ce scop se fac acestea?1087.    Numiţi toate crestăturile care se fac în urechile oilor, pentru a putea fi recunoscute de stăpâni. Eventual desenaţi-le.1088.    Descrieţi amănunţit îmbrăcămintea ciobanilor.1089.    Ce poartă ciobanii pe cap şi cu ce se încalţă?1090.    Cu ce îşi ung ciobanii cămăşile şi pălăriile, pentru a nu trece ploaia prin ele?1091.    Pe timp ploios sau friguros poartă ciobanii glugă?1092.    Din ce şi cum sunt făcute glugile ciobanilor? Ce reprezintă ornamentele cu care sunt împodobite?1093.    Cu ce şi de unde îşi aduc ciobanii apa de băut? În ce o păstrează la stână?1094.    Despre care sfânt se crede că este patronul oilor? Când se serbează (se ţine) ziua lui? Ce jertfe i se aduc?1095.    Ce nu trebuie să facă ciobanii, pentru a fi oile ferite de lup?1096.    Este obiceiul să se aprindă la stână focul viu?1097.    Când şi de către cine se aprinde?1098.    Descrieţi amănunţit felul în care se aprinde focul viu.1099.    Ce credinţe existîn legătură cu focul viu.1100.    Cât timp trebuie să ţină focul viu?1101.    Cine are grijă de focul viu?1102.    Se mai păstrează în satul dv. instrumente muzicale tradiţionale ca: fluieraş de os sau de lemn, fluier îngemănat, fluier cu vrană, caval, tilincă, cimpoi, corn, bucium, trâmbiţă, tulnic? Care anume şi la cine? Scrieţi în anexă.1103.    În satul dv. lâna se toarce numai în furcă sau şi cu maşina?1104.    Care sunt părţile componente ale unei maşini de tors?1105.    Mai păstrează cineva în sat o maşină de tors bătrânească? Cine?1106.    Cine face furcile de tors? Dar înainte vreme cine le făcea?1107.    Furcile de tors sunt simple sau cu înflorituri?1108.    Se mai păstrează în sat furcile de tors cu înflorituri? La cine? Descrieţi înfloriturile cu care sunt împodobite.1109.    Cu ce se scarmănă lâna din satul dumneavoastră?1110.    Ce sunt foşalăii şi la ce se întrebuinţează?1111.    Mai are cineva în sat foşalăi? Cine anume? Sunt moşteniţi sau făcuţi de curând? Descrieţi-i pe scurt.1112.    Cum se obţin părul şi canura din lâna oilor?1113.    La ce se întrebuinţează părul? Dar canura?1114.    Ce este daracul şi la ce se întrebuinţează?1115.    În satul dv. are cineva darac? Cine? De când?1116.    Există în sat o instalaţie numită ştează sau vâltoare, cu ajutorul căreia se scămoşează şi se îndeseşte pânza de lână?1117.    Unde este aşezată? Cum funcţionează? Descrieţi această instalaţie.1118.    Menţionaţi existentă unei astfel de instalaţii, chiar dacă în prezent nu mai funcţionează.1119.    Are cineva în sat piuă pentru bătut sumanele? Cine?1120.    Se mai păstrează în sat vreun plug de lemn? Descrieţi-l şi arătaţi cam ce vechime are.1121.    Are cineva un jug împodobit cu ornamente? Descrieţi-l. La cine se află?

1122.    Cam la ce dată pornesc oamenii la arat primăvara? Dar înainte vreme când porneau?1123.    Există o anumită zi (o sărbătoare) îninte de care nu este bine să porneşti primăvara la arat? Care este aceasta?1124.    În satul dv. se practică, primăvara, obiceiul binecuvântării plugului şi plugarilor de către femei? Cum?1125.    Ce cuvinte spun femeile cu acest prilej? Notaţi-le.1126.    Este în sat obiceiul ca cel care a ieşit, primăvara, primul la arat să fie sărbătorit?1127.    Cine practică acest obicei şi cum se desfăşoară?1128.    Ce alte obiceiuri de plugărie se mai practică în satul dv.?1129.    Ce cuvinte spun oamenii când pun prima dată plugul în brazdă? Notaţi-le.1130.    Ce cuvinte le sunt adresate plugarilor de către cei care trec prin apropiere? Ce răspund plugarii? Notaţi toate aceste cuvinte.1131.    Cum este dus plugul de acasă la ogor?1132.    Din ce şi cum este făcută boroana? La ce se întrebuinţează?1133.    Cum se face grapa de mărăcini şi la ce se întrebuinţează?1134.    Păstrează cineva în sat o grapă cu cuie (colţi) de lemn? Cine? De când o are?1135.    După ce termină de grăpat, se foloseşte tăvălugul (vălătucul)? Descrieţi această unealtă.1136.    Se folosea înainte vreme ciurul pentru cernut boabele din pleavă?1137.    Ce mărime avea, cum şi din ce era făcut?1138.    Se foloseşte în sat leasa pentru bătut păpuşoi? Descrieţi-o.1139.    Are cineva în sat piuă cu pilug pentru pisat grâul sau sămânţa de cânepă? Cine?1140.    Se foloseîn sat ştiubeiul cu bătălău pentru deşfăcat păpuşoi? Descrieţi-l. Arătaţi cine îl are şi de când.1141.    Este în sat moară de apă? De când? Funcţionează sau nu?1142.    A existat vreodată în sat moară de vânt? Unde era aşezată?1143.    Se obişnuieşte în sat să se facă mânere de coasă din coarne de berbec? Cum se fac?1144.    De la oamenii cei mai în vârstă încercaţi să aflaţi dacă s-a folosit vreodată în sat tăvălugul de piatră pentru treierat.1145.    Cum este făcut îmblăciul şi ce întrebuinţare are?1146.    Se mai foloseşte în sat merticul? Dar ocaua? Descrieţi-le.1147.    Ce se măsoară cu fiecare dintre ele?1148.    Cât cântăreşte merticul? Dar ocaua?1149.    Ce deosebire există între merţă, baniţă şi dimerlic? Descrieţi-le.1150.    Cum şi din ce sunt făcute?1151.    Ce greutate are fiecare şi la ce se întrebuinţează?1152.    Se folosesc coşerele pentru păstrarea ştiuleţilor de porumb?1153.    Mai are cineva în sat car cu osiile de lemn? Cine?1154.    Este moştenit da la bătrâni sau făcut de curând?1155.    Se fac în sat împletituri din paie? Câte fire se împletesc? Ce obiecte se fac din aceste împletituri?1156.    Papura se împleteşte? Ce obiecte se fac din papură împletită?1157.    Obiectele din papură împletită sunt simple sau cu înflorituri?1158.    Se fac împletituri din nuiele de răchită sau salcie? Ce anume?1159.    Unele împletituri din nuiele sunt împodobite cu ornamente? Ce fel? Cine le face?1160.    Înainte vreme se foloseau în sat teascurile de lemn pentru făcut ulei?1161.    Mai păstrează cineva un astfel de teasc? Cine?1162.    Care sunt soiurile de viţă-de-vie ce se cultivă în satul dv.1163.    Cam pe ce suprafaţă se cultivă în sat viţa-de-vie?1164.    Cum se numeşte vasul în care se zdrobesc strugurii? Descrieţi-l.1165.    Ce fel de teascuri se folosesc pentru stors vinul?1166.    Se mai păstrează în sat vase pentru zdrobit strugurii sau teascuri moştenite din bătrâni? Descrieţi-le. La cine se află?1167.    Există în sat sau în apropierea satului un atelier de olărie? Unde?1168.    Ce fel de oale se fac: negre, roşii, smălţuite?1169.    Numiţi toate vasele care se fac în acel atelier de olărie.1170.    Ce alte obiecte din lut se mai fac?1171.    Înainte vreme a existat un atelier de olărie prin apropiere? Unde? De când nu mai există?1172.    Ce deosebire faceţi între strung şi strunjiţă?1173.    Care dintre aceste unelte se păstrează în satul dv.? La cine?

1174.    Păstrează cineva în sat covoare sau ştergare, foarte vechi, pe care să fie scris anul în care au fost făcute? Cine? Referiţi-vă numai la acelea care au cel puţin 70-80 de ani vechime.