Certej” Capitolul 2 2010 II. Prezentarea mediului în care ...arpmtm.anpm.ro/files/ARPM...

Raport de securitate ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul

Certej” Capitolul 2

2010

Elaborat de S.C. OCON ECORISC S.R.L. Turda 16

II. Prezentarea mediului în care este situat amplasamentul

A. Descrierea amplasamentului şi a mediului acestuia

1. Informaţii generale

,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” prevede

dezvoltarea şi extinderea exploatării miniere de aur şi argint din vecinătatea comunei Certejul de

Sus, judeţul Hunedoara, precum şi o serie de alte obiective legate de dezvoltarea economică a

zonei, de protecţia mediului şi de dezvoltarea infrastructurii.

Importanţa noului obiectiv de investiţii este atât de natură economică cât şi socială.

Singura activitate cu pondere însemnată în zonă a constituit-o activitatea de minerit, aceasta

asigurând populaţiei comunei Certeju de Sus şi din împrejurimile acesteia, mijloacele

necesare unui trai decent.

În 2006 au fost realizate o serie de modele ale carierei. Modelul cel mai favorabil ales,

în baza compoziţiei mineralogico- chimice şi a răspunsului la testele metalurgice şi care a

generat cheltuieli minime de exploatare cuprinde 4 domenii mineralogice distincte şi anume:

1. Vest - Hondol,

2. Central – Coranda,

3. Intermediar – aria cuprinsă între Cariera Certej şi Dealul Grozii

4. Est – Dealul Grozii.

Etapele de desfăşurare a activităţilor din cadrul proiectului sunt :

Etapa de construcţie

Perioada preconizată pentru construcţia obiectivelor proiectului care sunt necesare

pentru începerea producţiei propriu-zise este de aproximativ 3 ani.

Unele activităţi de construcţie vor continua şi în timpul perioadei de operare

(supraînălţarea barajelor celor două iazuri pe măsură ce creşte cota iazurilor de decantare ca

urmare a depozitării sterilelor de procesare, construcţia haldelor de roci sterile prin

depozitarea materialului de descopertă şi a celui steril rezultat la exploatarea minereului util

din carieră).

Etapa de funcţionare



2010


Activităţile propuse pentru exploatarea Certej vor consta în activităţi convenţionale de

exploatare în carieră deschisă cu tehnici de foraj, detonare, încărcare cu excavatoare

hidraulice şi transportul de minereu cu basculante.

Etapa de închidere

Durata prognozată pentru realizarea lucrărilor din etapa de închidere este de 5 ani.

Detalii privind faza de închidere şi post închidere sunt prezentate în „Planul de

închidere şi reabilitare” întocmit de Proiectantul General .

Organizarea arhitectural-urbanistică a suprafeţei studiate este de 456,2 ha, conform

bilanţului teritorial:

- suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente proiectului 300,5ha, respectiv 65,87 %;

- suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7ha, respectiv 34,13

% (pe aceasta suprafaţă nu se schimbă folosinţa actuală a terenului).

Folosinţa actuală a terenurilor aferente proiectului este prezentată în tabelul 2.1 iar

folosinţa propusă în tabelul 2.2

Tabelul 2.1 Folosinţa actuală a terenurilor

FOLOSINŢA SUPRAFAŢA

(ha)

PĂDURI 187, 0

FÂNAŢE 30,7

TERENURI ARABILE 5,3

ZONE PENTRU LOCUINŢE 18,7 CĂI DE COMUNICAŢII 3,2 ZONE INDUSTRIALE 55,6

SUPRAFAŢA TOTALĂ 300,5

Tabelul 2.2 Folosinţa propusă a terenurilor

Nr. Crt. LOCAŢIA SUPRAFAŢA

(ha)

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ 1. Cariera Certej 62,8 2. Halda Nord 32,6 3. Halda Sud 40,2 4. Incintă - Uzina de preparare 20,9 5. Drumuri acces (în afara uzinei) 6,9 6. Construcţii edilitare (în afara uzinei) 0,2 7. Halde sol vegetal 7,7 8. Zone de protecţie între obiective (zone verzi) 65,3 TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8



2010


ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ

9. Iazuri de decantare sterile flotaţie şi sterile CIL 63,6 TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ 300,5

Zona perimetrală de protecţie 155,7 SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2

Coordonatele geografice (ETRS 89) ale amplasamentului (măsurate în centrul carierei

vechi) sunt:

- 45º 59 ' 30,94" latitudine nordică;

- 23º 00 ' 34,82" longitudine estică.

2. Localizarea amplasamentului

Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara este localizat în partea de sud-est a Munţilor

Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb – Brad - Roşia Montană

-Baia de Arieş şi este situat în aproprierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a

bazinului neogen Brad - Săcărâmb, la cca. 20 km NE de municipiul Deva.

Harta zonei de amplasare se prezintă în Anexa 2.1.

Zăcământul din perimetrul Certej se află localizat conform fişei perimetrului, pe

teritoriul administrativ al comunei Certej, localitatea Bocşa, extravilan şi intravilan. Incinta

Certej ce se ia în studiu, este situată în intravilan-extravilan, cu principalele obiective: Cariera

Corandă Certej, incinta uzinei de preparare, drumurile de acces, zone de haldare.

În Anexa 2.2. Plan de situaţie, se prezintă planul de situaţie cu detalii ale incintei.

a. Cariera

Cariera Certej se află în intravilanul satului Bocşa Mică, comuna Certej, jud.

Hunedoara, ocupă o suprafaţă de 62,8 ha fiind învecinată la:

Nord – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,

Est – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu,

Sud – localitatea Bocşa Mică,

Vest - Valea Măcrişului – Pârâul lui Avram.

În Anexa 2.2. Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra

1 Cariera.

b. Halda de sterile Nord



2010


Halda va fi amplasată pe Valea Corănzii şi va avea o suprafaţă de 32,61 ha care la ora

actuală este acoperită cu pădure, pâlcuri de arbuşti şi păşune, fiind învecinată la:


Est – Uzina de procesare,

Sud – Cariera,


În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra

2 Halda Nord.

c. Halda de sterile Sud

Halda va fi amplasată pe valea Băiegii. Va avea o suprafaţă de 40,2 ha, fiind

învecinată la:

Nord – Cariera,


Sud – localitatea Bocşa Mică,



3 Halda Sud.

d. Uzina de procesare

Uzina va fi amplasată în vecinătatea carierei. Acest amplasament a fost ales datorită

apropierii de carieră, care va furniza întreaga cantitate de minereu care va fi supus prelucrării,

fiind învecinată la:



Sud – Cariera,

Vest – Halda de sterile Nord.

Acest amplasament asigură de asemenea păstrarea unor distanţe adecvate faţă de

zonele vulnerabile (zone locuite, cursuri de apă), acces mai facil la infrastructura de transport

şi la reţeaua de energie electrică existente în zonă.

În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 4

Uzina de procesare.

e. Iaz de flotaţie



2010


Sterilele de flotaţie se vor depozita în iazul de decantare amplasat pe Valea Măcrişului

la cca. 2 km nord-vest de uzina de preparare şi carieră fiind învecinat la:

Nord – Vest : Iazul CIL,


Sud – Est: Uzina de preparare,

Sud - Halda de sterile Nord.

Accesul la paramentul aval al barajului se realizează prin drumul de acces cu lăţimea

de 8 m, panta între berme fiind de 1:1,4. Dimensiunile şi elementele constructive ale barajului

iazului pentru sterile de flotaţie sunt redate în

În Anexa 2.2 Localizarea incintelor exploatării miniere Certeju, este figurată cu cifra 5

Iazul de flotaţie.

f. Iaz de decantare CIL

Sterilul rezultat de la procedeul ALBION - CIL va fi depozitat în iazul de decantare

CIL amplasat pe Valea Măcrişului, amonte de iazul de decantare a sterilelor de flotaţie fiind

învecinat la:



Sud –Est : Iazul de flotaţie,


Accesul la paramentul aval al barajului CIL se realizează prin drumul de acces, panta

maximă de 10 %, lăţimea părţii carosabile de 8 m.


6 Iazul Albion CIL.

g. Depozitul de exploziv

Va fi utilizat depozitul de explozibil existent (reamenajat) care este situat pe Valea

Ciongani (Valea Bocşa Mică), între halda de steril minier Orizont 600 (la vest) şi halda de

steril minier 650 (la est). Vecinătăţile sunt reprezentate de proprietăţi particulare.


7 Depozitul de explozibil.

h). Depozitul de carburant



2010


Este o construcţie din beton armat cu dimensiunile în plan de 12 x 14 m, cu

capacitatea de 180 mc

Depozitul conţine trei rezervoare metalice îngropate, fiecare rezervor fiind prevăzut cu

gură de vizitare şi conducte de aerisire.

3. Hidrologie.

Perimetrul propus pentru exploatare, haldare a sterilului şi incinta pentru prepararea

minereurilor şi iazurile de decantare este amplasat pe văile următoarelor pâraie:

- pârâul Valea Măcrişului cu torenţii aferenţi;

- pârâul Corănzii cu torenţii aferenţi;

- pârâul Băiegii cu torenţii aferenţi.

Toate aceste pâraie sunt afluenţi ai pârâului Hondol. Valea Certejului este principalul

colector din zonă, este tributar râului Mureş şi are ca afluenţi principali pe dreapta, pârâul

Făerag şi pârâul Mireşului iar pe stânga pârâul Hondol, pârâul Ciongani şi Valea Nojagului.

Conform PLAM Judeţ Hunedoara, monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă pentru perioada

2002-2005 arată că întreg cursul pârâului Certej (18 km) se încadra în categoria degradat.

Cursurile de apă sunt scurte, cu pante repezi, iar debitele medii anuale

nesemnificative. Pe timpul ploilor torenţiale, scurgerea pe versanţi se produce cu repeziciune

şi facilitează, apariţia unor viituri mari, adesea cu efecte catastrofale, ca în anii 1970, 1975 şi

1980.

4. Geologie

Perimetrul de exploatare a Zăcământului Certej – structura Hondol – Băiaga –

Coranda – Dl. Grozii este situată în partea sudică a Bazinului tectono-magmatic “Brad-

Săcărâmb”, între localităţile Hondol, Bocşa Mare şi Bocşa Mică. La alcătuirea geologică

participă formaţiuni vulcanogene bazice şi depozite cretacice – bazimentul mezozoic, precum

şi sedimente vulcanice neogene.

Complexul preneogen este constituit în cea mai mare parte dintr-o secvenţă flişoidă,

grezo-siltică-argiloasă, barremian-aptiană, cu intercalaţii izolate de bazalte, lave spilitice şi

piroclastice asociate. Bazitele aflorează pe arii restrictive, la est de localitatea Hondol. Local,

în depozitul flişoid Coranda Mică- Hondol, forajele au interceptat blocuri exotice de

epimetamorfite sau calcare recifale în facies de Stramberg, local recristalizate.



2010


Sedimentarul neogen, cu o mare răspândire în zonă este consituit din conglomerate,

gresii, marne şi argile miocene-antebadeniene. Acestea suportă suprastructura vulcanică

neogenă, reprezentată prin andezite amfibolice de tip Hondol şi andezite cuarţifere cu

amfiboli de tip Săcărâmb. Vulcanitele sunt reprezentate preponderent prin structuri

subvulcanice şi curgeri de lave.

În zona carierei Coranda-Certej, depozitele flişoide cretacice, sedimentarul detritic

neogen şi andezitele amfibolice de tip Hondol sunt localizate în cupolă sau în jurul unui corp

subvulcanic de compoziţie andezitică, subvulcanul andezitic de Băiaga. Andezitul este

cunoscut prin lucrări miniere şi foraje pe o înălţime de cca.500m.

Activitatea magmatică intruziv-efuzivă, cât şi cea hidrotermală s-au manifestat în

lungul unor aliniamente tectonice paleogen-neogene NV-SE, NE-SV, precum şi mai vechi,

mezozoice, reactivate la nivelul neogenului, E-V, N-S. Suprapunerea şi combinarea efectelor

tectonice şi magmatice au condus la desfăşurarea unor importante procese de brecifiere şi

laminare în pachetul de sedimente cretacice şi neogene, interpuse între ele.

Local întreaga structură prezintă secvenţial, aspecte de melanj tectonic.

Înrădăcinarea Băiaga şi în subsidiar, edificiile vulcanice Hondol şi Dl. Grozii, au

modificat, în condiţiile unei presiuni litostatice reduse, morfologia structurală a

sedimentarului cretacic şi neogen.

Stilul de deformare dinamometamorfică diferă în plan vertical.

Mineralizaţia auro-argentiferă de la Certej are în general o compoziţie simplă, însă

modul de prezentare a mineralelor metalice este extrem de diversificat, tipurile structural-

texturale alternând pe distanţe metrice. Forma dominantă de prezentare este cea de

impregnaţie foarte fină, predominant piritoasă, în general în sedimentele cretacice sau în

zonele de brecii mono-polimictice, sau o impregnaţie grosieră, bogată în plumb şi zinc, în

sedimentarul neogen. Pe acest fond impregnativ, apar filoane centimetrice sau decimetrice şi

cuiburi de minereu, bogate în blendă şi galenă.

Dimensiunile mineralelor variază foarte mult, în funcţie de granulaţia rocilor gazdă.

Litologia complexelor gazdă a introdus în masa mineralizaţiei o omogenitate a distribuţiei

mineralelor metalice.

În zona de brecii, gradul de mineralizaţie este extrem de neuniform, atât datorită

geometriei acestor corpuri, cât şi posibilei levigări a componenţilor metalici, sub acţiunea



2010


apelor meteorice. În zona centrală a depozitului, peste mineralizaţia polimetalică auriferă,

cantonată în general în roci sedimentare, cu un grad de brecifiere variabil, se suprapune o

zonă de mineralizaţie filoniană, predominant auriferă.

Pe verticală, zonalitatea mineralizaţiei este mai puţin evidentă, constatându-se o

creştere în adâncime a procentului de arsenopirită. Aurul prezintă, de asemenea, o tendinţă de

creştere a conţinutului în adâncime.

Mineralele metalice primare sunt pirita, blenda săracă în fier şi galenă, componenţi

minerali vizibili macroscopic. Local, a fost identificată stibina. Microscopic au fost

identificate ca incluziuni pirotina şi arsenopirita în pirită, calcopirita în sfarelit. Celelalte

minerale identificate microscopic sunt asociate, în general mineralelor principale şi sunt

reprezentate prin tetraedrit, bournonit, telururi şi destul de frecvent, aur nativ.

În zona vestică a structurii, mineralizaţiile aurifere alcătuiesc sisteme filoniene. În

acest tip de mineralizaţii, aurul nativ sub formă de paiete şi dendrite este asociat cu cuarţul.

5. Hidrogeologie.

a) Zona exploatării miniere Certej

În zona Certej, activităţile de extracţie minieră a aurului au o vechime de câteva sute

de ani. Lucrările subterane, controlate de statul român, au demarat la începutul anilor 1970 şi

au constat la început din galerii de coastă, direcţionale şi transversale iar apoi au continuat

prin exploatare minieră în carieră.

Lucrările miniere subterane, realizate de-a lungul timpului, au dus la formarea unor

goluri subterane formate din galerii, puţuri, suitori, camere de rambleiere. În timpul lucrărilor

subterane s-a impus scăderea nivelului hidrostatic, iar apa era extrasă prin pompare. Prin

aceste procese, regimul hidro-chimic iniţial a fost perturbat prin mărirea considerabilă a zonei

aerate şi permeabile, favorizând reacţiile chimice de oxidare şi dizolvare ca şi dirijarea

preferenţială a infiltraţiei apelor pluviale spre zonele mai mineralizate. În consecinţă, apele de

mină sunt acide, puternic sulfatate, au conţinuturi mari de Fe, Zn, Mn, Al, Cu, Sr, As, Co, Ni,

Cr. O parte din fierul prezent în cantitate foarte mare precipită sub formă coloidală sau

criptocristalină.

În această zonă nu apar acvifere importante, circulaţia de adâncime a apelor subterane

se desfăşoară la nivelul sistemelor de fracturi. Nivelul apelor subterane rezultate din



2010


infiltraţiile apelor meteorice sunt cu ≈80m sub cota 410m (puţul Hondol). Debitul de apă din

galeria Nicodim care colectează apele meteorice infiltrate din carieră este mic, sub 1 l/s, iar

apa este puternic mineralizată şi un pH puternic acid ( 2,2 – 3).

Acviferele subterane din zona carierei şi a haldelor de steril sunt de dimensiuni reduse

şi nu constituie surse de alimentare cu apă potabilă.

În situaţia neimplementării proiectului propus, este de aşteptat ca acviferul subteran

să nu sufere modificări calitative importante până la aplicarea unor măsuri de ecologizare.

b) Zona amplasamentului iazurilor de decantare

În această zonă au fost efectuate în iulie 2008 foraje de prospecţiune geologice în

bazinul hidrografic al pârâului Avram (adâncime 60 m), Valea Măcrişului (adâncime 60 m) şi

la confluenţa celor două (adâncime 21 m). Nu a fost interceptat nivelul hidrostatic al apei

subterane până la adâncimea de forare.

Acviferele subterane din zona de amplasament a iazurilor de decantare sunt foarte

probabil de dimensiuni reduse şi nu constituie surse de alimentare cu apă potabilă.

6. Structura tectonică, activitate seismologică

Luând în considerare intensităţile cutremurelor care au avut loc pe perioade lungi de

timp şi studiile de inginerie seismică, au fost elaborate metode de calcul folosite în proiectarea

antiseismică a construcţiilor şi hărţi de zonare seismică. Zonarea seismică constă în

delimitarea arealelor expuse seismelor la nivel naţional sau regional pe baza unor informaţii

de natură istorică, geologică şi geofizică. La realizarea acestei zonări se ţine cont de mărimea

mişcărilor terenului corelate cu reprezentarea geografică determinată pe baza unor parametrii

seismici: intensităţi, acceleraţii, viteze sau deplasări.

Zonarea seismică a teritoriului României, pe scara MSK (SR 11100-1:93) care redă

intensităţile seismice probabile pe teritoriul României în cazul producerii unui cutremur indică

faptul că zona comunei Certeju de Sus este situată într-un areal caracterizat de intensităţi

seismice probabile 6, cel mai scăzut nivel al intensităţii seismice de pe teritoriul naţional (vezi

figura 2.3.).

Figura 2.3. Zonarea seismică a teritoriului României pe baza intensităţilor pe scara

MSK conform SR 11100-1:93 „Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României”.



2010


Pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor există hărţi speciale cum ar fi cea

prezentată în Codul P.100-1/2006 care redă zonarea teritoriului României pe baza valorilor de

vârf a acceleraţiei orizontale a terenului (vezi figura 2.4).

Figura 2.4. Zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având

perioada de revenire de 100 de ani.

Se observă că zona Certej este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a

acceleraţiei terenului este de 0,08, cea mai mică valoare de pe teritoriul României. În cazul



2010


zonei Certej, mărimea efectelor unui cutremur ipotetic este scăzută, mişcarea fiind simţită în

întregime, producând panică, dar degradările în elementele nestructurale ale construcţiilor

fiind moderate.

7. Solurile

7.1. Procese geomorfologice de degradare a solului

Studiul pedologic special pentru perimetrul CERTEJ-VOIA elaborat de „Oficiul de

studii pedologice şi agrochimice Hunedoara – DEVA”, în anul 2007 a identificat, delimitat şi

reprezentat sub formă grafică, suprafeţele cu învelişul de sol afectat de procese de degradare.

Procesele geomorfologice specifice zonei studiate sunt:

a. Eroziunea de suprafaţă este procesul de desprindere şi transport a particulelor de sol

sub acţiunea apei care se scurge pe versant sub forma de pânză sau de şiroaie instabile. Este

procesul cel mai dezvoltat care afectează solul din cadrul zonei studiate. Eroziunea de

suprafaţă moderată afecteză cca. 97 ha, cea puternică afectează cca. 48 ha, în timp ce solurile

foarte puternic erodate au fost identificate pe o suprafaţă de 5 ha iar eroziunea de suprafaţă

excesivă afectează doar 2,34 ha.

b. Eroziunea de adâncime se datorează scurgerii apei pe versant sub forma unor şiroaie

instabile care determină formarea unor mici canale numite rigole, a căror adâncime ajunge la

30-40 cm. Prin adâncirea rigolelor se formează ogaşele (0,5- 2m adâncime) şi ravenele, când

adâncimile depăşesc 2 m. In general, aceste forme de eroziune în adâncime aduc mari pagube,

contribuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafeţe întinse. In arealul analizat

eroziunea de adâncime afectează o suprafaţă de cca. 13 ha. Eroziunea de adâncime are ca

factori determinanţi panta terenului şi activitatea antropică (exploatarea neraţională şi

circulaţia necorespunzătoare).

c. Alunecările de teren reprezintă procese de mişcare ale unor mase de pământ sub

acţiunea gravitaţiei, în lungul unor suprafeţe de alunecare, care le separă de partea stabilă a

versantului. Acestea au fost identificate ca procese geomorfologice care acţionează singular

sau în asociere cu eroziunea de suprafaţă. După modul de manifestare, zona este caracterizată

de alunecări vechi, stabilizate, dar şi de alunecări semiactive, în curs de stabilizare.

Alunecările vechi stabilizate au fost identificate pe o suprafaţă de 3,56 ha iar procesele de

alunecare asociate cu eroziunea de suprafaţă afectează cca. 79 ha.



2010


d. Exces de umiditate din precipitaţii şi scurgeri laterale afectează învelişul de sol pe o

suprafaţă totală de cca. 82 ha. Manifestarea excesului de umiditate prezintă intensităţi diferite

de la soluri stanogleizate în adâncime, la soluri slab stanogleizate până la foarte puternic

gleizate. Cele mai mari suprafeţe afectate de excesul de umiditate, respectiv 32 ha corespund

solurilor stanogleizate în adâncime, în timp ce solurile stanogleizate foarte puternic se

regăsesc doar pe 7 ha.

8. Caracterizare climatologică

Zona perimetrului minier Certej are o climă de tip continental temperat, zonele mai

înalte având un microclimat montan cu ierni reci şi căderi de zăpadă importante, care durează

de la 4 până la 6 luni. Primăvara şi toamna sunt reci şi umede, cu cantităţi importante de

precipitaţii. Vara este scurtă, cu treceri gradate între anotimpuri.

Valoarea medie multianuală a temperaturii aerului este de 9,7 oC. Valorile maxime ale

mediei multianuale a temperaturii maxime a aerului au fost înregistrate în lunile iulie şi august

(27,4oC şi respectiv, 27,6 oC), iar valorile minime, în decembrie şi ianuarie (2,9 oC şi

respectiv, 2,3 oC). Cele mai coborâte valori multianuale ale temperaturilor medii minime au

fost înregistrate în perioada decembrie-februarie (între -4,1 oC şi -2,9 oC), iar cele mai ridicate

valori, în iulie şi în august (13,7 oC şi respectiv, 13,6 oC). Mediile anuale ale temperaturilor

medii minime au fost pozitive, situându-se între 4,0 şi 6,3 oC. Temperatura maximă absolută

lunară poate înregistra valori între 15 oC (ianuarie) şi 39,0 oC (iulie). Temperatura minimă

absolută lunară poate înregistra valori între – 25,0 oC (ianuarie) şi 6,2 oC (august).

Frecvenţele medii multianuale ale direcţiilor vântului la Staţia Meteorologică Deva

indică faptul că direcţiile principale ale vântului sunt V (frecvenţa 9,0 %), NV (frecvenţa 8,7

%) şi S (frecvenţa 6,9 %), iar valoarea medie multianuală a frecvenţei calmului atmosferic

este de 60,5 %. Viteza medie a vântului pe direcţii a prezintă valori cuprinse între 2,2 şi 3,7

m/s. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate pe direcţiile dominante V şi NV.

Cele mai scăzute valori ale mediilor lunare multianuale ale cantităţilor de precipitaţii

au fost înregistrate în luna februarie la Deva şi la Băiţa (25,7 mm, respectiv, 32,8 mm) şi în

luna martie la Certeju de Sus (27,8 mm). Cele mai ridicate cantităţi de precipitaţii s-au

înregistrat în luna iunie la toate cele trei staţii. Cantităţile anuale de precipitaţii din ultimii 15



2010


ani au variat între 417,5 mm şi 644,2 mm la Deva, între 263,6 mm şi 830,7 mm la Certeju de

Sus şi între 565,4 mm şi 804,8 mm la Băiţa.

Stratul de zăpadă prezintă o variaţie foarte clară în cursul sezonului rece. Astfel,

valorile medii lunare plurianuale cresc din luna noiembrie până în ianuarie/februarie, lună în

care grosimea stratului de zăpadă atinge cele mai mari valori (3,2 cm la Deva, 3,4 cm la

Certeju de Sus, 5,7 cm la Băiţa). Perioada cu căderile cele mai abundente de zăpadă la Certeju

de Sus este ianuarie-februarie când grosimea medie lunară a stratului de zăpadă poate varia,

de la un an la altul, între 1 şi 20 cm.

9. Zone protejate

În zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier nu există nici un sit Natura

2000 declarat care să conţină zona de impact.

10. Istoricul amplasamentului

Zona Certej constituie o arie de desfăşurare a activităţilor de extracţie minieră a

aurului cu o vechime de câteva sute de ani. Pentru perioada medievală există câteva indicaţii

sporadice privind activităţile miniere, însă exploatarea pe scară largă a început în secolul al

XVII-lea. Mineritul a început în zona de est – Săcărâmb – încă din 1745. Activităţile de

explorare şi exploatare sistematice au debutat după 1832, conducând la extinderea zonelor

miniere pe tot cuprinsul perimetrului Certej.

11. Poluarea existentă

Construcţiile miniere şi suprafeţele aferente obiectivelor din cadrul perimetrului

Certej (propus pentru închidere prin documentaţia PIA – Certej) şi preluate de către SC

DEVA GOLD SA sunt după cum urmează în tabelul 2.5:

Tabelul 2.5. Situaţia terenurilor afectate de activităţile anterioare



2010


Nr.

Crt. Obiectivul / construcţia minieră

Suprafaţa

aferentă

(ha)

1 Cariera Coranda 26,06 2 Halda de sterile Nord 11,38 3 Halda de sterile Sud 13,61 4 Galeria Coranda II - 5 Galeria Coranda III - 6 Halda de sterile Coranda II 0,40 7 Halda de sterile Coranda III 0,30 8 Galeria Dealu Grozii - 9 Halda Dealu Grozii 0,15

TOTAL SUPRAFAŢĂ AFECTATĂ 51,90

11.1. Calitatea apei

În zona industrială propusă pentru implementarea proiectului, calitatea apei este

afectată de două categorii majore de factori de stres fizici şi chimici:

• evacuarea în mediul natural a unor ape uzate generate de exploatarea minereurilor,

cu aciditate ridicată şi cu un conţinut ridicat de poluanţi (metale grele, sulfaţi, săruri dizolvate,

etc.);

• tipul de mineralizaţie al zonei.

Activităţile de exploatare a minereurilor neferoase generează ape uzate cu caracter

acid, cu concentraţii ridicate de metale grele şi de alţi contaminanţi. În mediu, acest tip de

poluare este identificat sub formă de ape acide de mină. În cazul carierei existente în

amplasamentul proiectului minier propus, din care s-a extras minereu de aur şi argint, apele

acide au fost şi sunt generate de expunerea minereurilor sulfurice la factorii externi. Aceste

ape fie sunt colectate în subteran prin reţeaua de galerii şi evacuate neepurate prin diferite guri

de mină, fie sunt deversate necontrolat în apele de suprafaţă, ca scurgeri de suprafaţă de pe

haldele de roci sterile sau de pe alte suprafeţe decopertate.

Mineralizaţia specifică a zonei conduce la apariţia unor elemente chimice ale căror

concentraţii pot depăşi limitele admise prin reglementările în vigoare privind calitatea apelor

de suprafaţă sau subterane, constituind aşa-numitele niveluri de concentraţie de fond.

Alte surse punctiforme de poluare a apei sunt reprezentate de evacuările necontrolate

de ape uzate menajere provenite de la locuinţele colective sau individuale situate de-a lungul



2010


cursurilor de apă. De asemenea, există o serie de surse difuze de poluare a apelor asociate

activităţilor agricole şi de creştere a animalelor.

Lucrările miniere subterane, realizate de-a lungul timpului, au dus la formarea unor

goluri subterane formate din galerii, puţuri, suitori, camere de rambliere. În timpul lucrărilor

subterane s-a impus scăderea nivelului hidrostatic, iar apa era extrasă prin pompare. Prin

aceste procese, regimul hidro-chimic iniţial a fost perturbat prin mărirea considerabilă a zonei

aerate şi permeabile, favorizând reacţiile chimice de oxidare şi dizolvare ca şi dirijarea

preferenţială a infiltraţiei apelor pluviale spre zonele mai mineralizate. În consecinţă, apele de

mină sunt acide, puternic sulfatate, au conţinuturi mari de Fe, Zn, Mn, Al, Cu, Sr, As, Co, Ni,

Cr şi se scurg liber , fără nici o epurare în pâraiele din zonă.

Perimetrul propus pentru noua investiţie este amplasat pe văile următoarelor pâraie:

- pârâul Valea Măcrişului cu torenţii aferenţi;

- pârâul Corănzii cu torenţii aferenţi;

- pârâul Băiegii cu torenţii aferenţi.

Toate aceste pâraie sunt afluenţi ai pârâului Hondol. Valea Certejului este principalul

colector din zonă, este tributar râului Mureş şi are ca afluenţi principali pe dreapta, pârâul

Făerag şi pârâul Mireşului iar pe stânga pârâul Hondol, pârâul Ciongani şi Valea Nojagului.

Conform PLAM Judeţ Hunedoara, monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă arată că întreg

cursul pârâului Certej (18 km) se încadra în categoria degradat.

11.2. Calitatea aerului

Calitatea aerului din zona analizată este influenţată de surse amplasate atât în cadrul

amplasamentului industrial, cât şi în exteriorul acestuia.

Sursele de poluare a atmosferei existente în zona industrială propusă sunt reprezentate

de:

• suprafeţele decopertate ale carierei şi haldele de roci sterile asociate - datorită

faptului că nu au fost reabilitate, acestea sunt expuse eroziunii eoliene şi, deci, surse de

particule;

• surse specifice de emisie din zonele locuite - arderea combustibililor solizi (lemne,

deşeuri lemnoase, deşeuri agricole) în sisteme casnice de încălzire şi de preparare a hranei;

• activităţi agricole specifice desfăşurate în zonă - creşterea păsărilor şi animalelor în



2010


gospodării individuale, culturile de vegetale;

• traficul rutier desfăşurat pe infrastructură rutieră existentă.

Principalii poluanţi asociaţi acestor surse sunt reprezentaţi de: oxizi de azot, oxizi de

carbon, oxizi de sulf, particule, metale grele, etc.

Date fiind magnitudinile reduse ale surselor de poluanţi atmosferici existente,

nivelurile concentraţiilor de poluanţi sunt în prezent reduse, fiind caracteristice zonelor rurale

cu activităţi antropice slab dezvoltate, situate la distanţe mari de surse industriale majore, de

aglomerări urbane sau de căi de trafic deosebit de intens.

Există posibilitatea apariţiei unor concentraţii crescute de particule în perioadele cu

viteze de vânt medii şi mari, ca urmare a antrenării eoliene a prafului de pe suprafeţele active

ale carierei şi ale depozitelor de deşeuri din minerit. De asemenea, în zonele locuite din

localităţile învecinate amplasamentelor propuse pentru dezvoltarea proiectului, în sezonul

rece al anului vor apărea creşteri ale concentraţiilor de particule, monoxid de carbon, oxizi de

azot şi hidrocarburi aromatice policiclice faţă de sezonul cald datorită arderii lemnului pentru

încălzirea locuinţelor.

11.3. Starea florei şi faunei

În zona fostei exploatări miniere dimensiunea (spaţială şi temporală) a impactului, a

avut un impact semnificativ asupra florei şi faunei. Se poate constata că structura

ecosistemelor a fost influenţată de activităţile antropice, valoarea naturală conservativă fiind

astfel mult diminuată.

Principalele mecanisme care au condus la deteriorarea sistemelor ecologice în această

zonă sunt următoarele:

• Impactul asupra ecosistemelor ca rezultat al activităţilor minere. Această situaţie

este caracteristică zonei afectate de lucrări miniere vechi.

• Poluarea şi/sau acţiunea apelor acide ca rezultat al activităţilor miniere. Acest

aspect este cel mai evident la nivelul cursurilor de apă locale, pârâul Certej fiind un ecosistem

mort.

Variabilitatea habitatelor şi ecosistemelor locale a fost fie redusă, fie amplificată prin

implicarea unor forme diverse de folosinţă a terenurilor. Deoarece aceste interacţiuni s-au



2010


produs pe parcursul unei lungi perioade de timp, luând forme dintre cele mai diverse este

foarte dificil să se mai separe natura influenţelor asupra biostratelor.



2010


B. Identificarea instalaţiilor şi a altor activităţi de pe amplasament care ar putea

prezenta un pericol de accident major

Pentru identificarea zonelor din cadrul amplasamentului care ar putea constitui

secţiuni relevante pentru securitate s-a utilizat drept criteriu cantitatea maximă de substanţă

periculoasă care ar putea fi prezentă. Utilizarea acestui criteriu presupune stabilirea unei

valori de prag (cantităţi de prag) pentru fiecare din categoriile de substanţe periculoase

prezente. Ghidul pentru realizarea si verificarea rapoartelor de securitate publicat în cadrul

„Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II

Directives” recomandă utilizarea valorii de 5% din cantitatea relevantă specificată în coloana

2 (nivel inferior) din anexa 1 la directiva Seveso (coloana 2 din anexa 1 la HG 804/2007) -

care reglementează măsuri privind prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate

substanţe periculoase, precum şi limitarea consecinţelor acestora asupra sănătăţii populaţiei şi

mediului, pentru asigurarea unui nivel înalt de protecţie, într-un mod coerent şi eficient).

Pentru amplasament au fost analizate zonele (locaţiile) în care pot fi prezente

substanţe periculoase aşa cum sunt prezentate în Capitolul III al prezentului raport la punctul

referitor la Descrierea substanţelor periculoase.

Conform prevederilor din HG 804/2007, art. 3, litera f, prin instalaţie se înţelege:

“unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau

depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul

de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care

deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă

natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei.”

În cadrul amplasamentului instalaţiile existente sunt ansambluri de utilaje şi

echipamente destinate să ajute la exploatarea, tratarea şi extragerea minereurilor auro-

argentifere.

Conform Art. 4. această hotărâre nu se aplică:

d) transportului de substanţe periculoase prin conducte, inclusiv în staţii de pompare,

situate în afara amplasamentelor care intră sub incidenţa prevederilor prezentei hotărâri;



2010


e) exploatării, respectiv: explorarea, extracţia şi prelucrarea minereurilor în mine,

cariere sau foraje, cu excepţia operaţiunilor de prelucrare chimică şi termică şi depozitării,

aferente operaţiilor care implică substanţe periculoase, aşa cum sunt prevăzute în anexa nr. 1;

g) depozitelor de deşeuri, cu excepţia instalaţiilor funcţionale de eliminare a sterilului,

inclusiv iazurile de decantare sau barajele, conţinând substanţe periculoase aşa cum sunt

prevăzute în anexa nr. 1, în mod special, când sunt folosite la prelucrarea chimică şi termică a

mineralelor.

Pe baza datelor din documentaţia tehnică pusă la dispoziţie şi a informaţiilor primite

de la beneficiar, s-au identificat secţiunile relevante pentru securitate ale amplasamentului

care ar putea constitui zone critice din punct de vedere al riscului de producere a unui accident

major:

1. Cariera

2. Uzina de procesare

3. Iaz sterile de flotaţie

4. Iaz CIL

5. Depozit de exploziv

La acestea se adaugă zona aferentă traseelor de conducte de pe amplasament.

- Conducte hidrotransport sterile de flotaţie

- Conducte hidrotransport sterile CIL-Albion

În Anexa 2.3. Secţiuni de securitate sunt prezentate pe planul de amplasare în zonă al

exploatării zăcământului de minereuri auro-argentifere secţiunile de securitate identificate.



2010


C. Descrierea zonelor unde poate avea loc un accident major.

Din prezentarea făcută anterior rezultă că o serie de zone din cadrul amplasamentului

reprezintă puncte critice (zone cu pericol) identificate ca secţiuni de securitate relevante

privind posibilitatea producerii unui eventual accident major.

În continuare sunt descrise zonele cu pericol.

1. Cariera

Exploatarea în cariera de la Certej se va desfăşura pe locaţia vechii cariere Coranda.,

(care are o suprafaţă de 26 ha) cu dezvoltare spre Vest şi spre Est (se ajunge la o suprafaţă de

62,8 ha). Prin lucrări de cercetare geologică au fost omologate rezerve care confirmă din

punct de vedere economic exploatarea pe viitor a unei cantităţi de 28,2 mil. to minereu extras

industrial.

Metoda de exploatare propusă în cariera Certej este ,,Metoda de exploatare cu

trepte descendente şi transportul rocilor sterile la halda exterioară".

Pregătirea zăcământului Certej pentru exploatarea în carieră se asigură prin săparea

lucrărilor miniere la zi şi anume a tranşeelor de deschidere şi a celor de pregătire. Proiectul

carierei cuprinde două rampe principale de acces cu pantă de 1: 10, una deserveşte zona de

Vest iar cealaltă deserveşte zona Centrală, Intermediară şi de Est. Fiecare din rampele

principale va avea o lăţime de 24 m pentru funcţionarea în deplină siguranţă a basculantelor,

pe două sensuri. În porţiunile mai adânci ale carierei rampele vor fi de 12 m căpătând

configuraţia unui drum cu sens unic.

Zăcământul Certej poate asigura prin exploatarea în carieră, realizarea unor capacităţii

de producţie de până la 3.000.000 t/an extras industrial.

2. Uzina de procesare

Uzina va fi amplasată în vecinătatea carierei. Acest amplasament a fost ales datorită

apropierii de carieră, care va furniza întreaga cantitate de minereu care va fi supus prelucrării.

Detalii despre amplasarea principalelor instalaţii şi utilaje în cadrul incintei industriale

se prezintă planul de situaţie al uzinei de procesare în Anexa 2.4



2010


Activităţile propuse pentru prepararea şi prelucrarea minereului cuprind următoarele

etape principale:

Concasare şi haldare: Minereul este sfărâmat cu ajutorul unui concasor giratoriu şi

apoi depozitat în depozitul de minereu;

Măcinare umedă: Minereul depozitat este măcinat în continuare în stare umedă, apoi

este dirijat la instalaţia de flotare;

Flotarea minereului - pentru obţinerea concentratului de pirită auriferă, care în primii

doi ani este valorificat sub această formă iar în următorii ani este un proces de oxidare şi

leşiere cianurică în scopul extracţiei metalelor preţioase sub formă de aliaj Doré;

Leşierea oxidativă a concentratului de pirită auriferă şi adsorbţia metalelor

preţioase din leşia cianurată pe cărbune activ:

Procesul de oxidarea şi recuperare a aurului şi argintului are loc în trei etape majore:

• Măcinarea ultrafină la sub 10 microni într-o instalaţie Isamill.

• Oxidarea piritei în tancuri de agitare prin insuflare de oxigen.

• Recuperarea aurului şi argintului din tulbureala oxidată prin cianurare şi

adsorbţia pe cărbune activ în rezervoarele CIL

Electroliza: Aurul şi argintul se extrag printr-un proces clasic de electroliză în celule

de electroliză, unde aurul va fi depus pe catozi de oţel inoxidabil. Catozii din lama de oţel

încărcaţi vor fi stripaţi manual în celulele de electroextracţie, folosind o lance cu apă la înaltă

presiune. Nămolul aurifer rezultat, depus în celule, va fi filtrat şi dirijat la:

Topire: Nămolul aurifer filtrat se va amesteca cu reactivii fluxului de topire (litargă,

borax, azotat,etc), în vederea topirii şi extracţiei aurului, într-un cuptor cu inducţie. Topitura

de aur va fi turnată sub formă de lingouri.

Neutralizarea cianurii: Extragerea aurului şi argintului se realizează în prezenţa unei

soluţii concentrate de cianură şi reactivi. Datorită concentraţiilor mari de cianură, această apă

poate fi periculoasă dacă pătrunde în mediu. De aceea, după extragerea aurului şi argintului,

apa cu cianură se reciclează, iar şlamul îngroşat se va denociviza într-o instalaţie de

neutralizare a cianurii, înainte de a fi pompat în iazul de decantare a sterilului.

Depozitarea sterilului de procesare: Sterilul rezultat în urma procesării minereului în

uzina de preparare este trimis printr-un sistem de hidrotransport şi depozitat în spatele

barajului în iazul de decantare a sterilului de flotaţie din Valea Măcrişului, respectiv a



2010


sterilului rezultat după procedeul de leşiere cu cianură este prevăzut a fi depozitat în iazul de

decantare steril cianurare (CIL) amplasat tot pe Valea Măcrişului, în amonte de iazul de

decantare pentru sterilul de la flotaţie. Iazurile de decantare sunt situate la cca. 1,5 km de

uzina de preparare.

Pe amplasamentul uzinei de procesare se mai găseşte :

- Uzina de oxigen, care va produce oxigen criogenic folosit în fluxul pentru oxidarea

concentratului de pirită în fluxul Albion, cu dimensiunile în plan de 40 x 85m, furnizat de o

firmă specializată, capacitate 525 t/zi oxigen 100%. Oxigenul criogenic este depozitat în două

rezervoare criogenice.

Rezervoarele de oxigen - sunt două rezervoare criogenice identice, cilindrice

verticale cu înălţimea de 5 m, cu o capacitate maximă de stocare de 60 m3 . Rezervoarele au

pereţi dubli între care spaţiul este vacuumat pentru păstrarea temperaturii. Funcţionează la o

presiune maximă de 37 barr.şi sunt prevăzute fiecare cu: 2 supape de siguranţă setate la

presiunea de 37 bari, indicator de nivel, manometru de presiune, sistem de urmărire a

nivelului de la distanţă şi flanşă (disc) de rupere.

- Depozitul de GPL, format dintr-un rezervor gaz petrolier lichefiat - capacitate 5000 l,

se consumă 2 rezervoare pe săptămână, respectiv 20 t/lună

Rezervorul de stocare GPL –are capacitate de depozitare de 10 t, este amplasat în

aer liber în cuvă de beton, suprateran pe suporţi. Rezervorul este un vase cilindric,

orizontale, construite din oţel şi aflate sub incidenţă ISCIR. Funcţionează la temperatură

ambiantă şi presiunea de vapori a GPL-ului la temperatura din rezervor. Rezervorul este

dotate cu câte 2 supape de siguranţă cu arc, indicator de nivel manometrice şi de sticlă,

termometre manometrice, robinete de secţionare pe traseele de intrare şi ieşire şi sistem

de închidere de siguranţă hidraulic cu acţionare manuală pe traseele de intrare şi ieşire

GPL. Supapele de siguranţă sunt setate la presiunea de 8 bar şi sunt legate la un coş de

dispersie situat în apropierea rezervoarelor.

3. Iaz de decantare a sterilelor de flotaţie

Barajul principal al iazului de flotaţie s-a amplasat pe pr. Măcriş, imediat amonte de

confluenţa acestuia cu afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram.

Barajul principal a fost dimensionat pentru susţinerea, în amonte de acesta, a întregii



2010


cantităţi de steril de flotaţie, adică 25 mil t, rezultat de la uzina de preparare a minereului, pe

întreaga perioadă de exploatare a zăcământului.

Barajul principal se va realiza în etape, astfel:

• Barajul de iniţiere (starter), cu cota coronamentului = 625,00 mdMN (în faza

de construcţie)

• Supraînălţări succesive (vor fi prezentate la faza de operare).

Barajul principal se execută din anrocamente şi are următoarele caracteristici

geometrice:

- înălţime maximă = 169 m

- lungime coronament = 480m

- lăţime coronament = 8,00m

- lăţime berme: 6,00m amonte şi 8,00m aval

- înclinarea taluzurilor amonte şi aval 1: m = 1:1,4 (înclinarea generală,

considerând şi bermele proiectate, este 1:1,9)

- fundare: h med = 3,00m în albie şi 1,00m pe versanţi

Barajul de iniţiere (starter) al iazului de flotaţie se amplasează pe pr. Măcriş, cu axă la

circa 550m amonte de confluenţa dintre pr. Măcriş şi afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram.

Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de

(0,50 – 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor

rezultaţi din pista experimentală.

Taluzul amonte este protejat cu 2 straturi filtrante, şi anume:

- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă

- filtru fin de 1,50 m grosime realizat din pietriş şi nisip

Peste filtrul fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru

impermeabilizarea barajului.

În vederea încastrării barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea

tufişurilor şi arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din rocă alterată sau care nu

este bine fixată.

În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m şi înălţimi de

(2,0 – 3,0) m.



2010


4. Iaz de decantare Albion-CIL

Barajul principal al iazului de cianuraţie CIL va fi amplasat pe pr. Măcriş, la circa 1,8

km amonte de confluenţa acestuia cu afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram.

Pentru cota maximă de supraînălţare s-a estimat că în iaz de va depozita o cantitate de

steril de cianuraţie de 4,5 milioane tone.

Barajul principal se va realiza în etape, astfel:

• Barajul de iniţiere (starter),

• Supraînălţări succesive care vor fi realizate în perioada de operare.

Barajul are următoarele caracteristici geometrice:

- înălţime maximă = 70m

- lungime coronament = 480m

- lăţime coronament = 8,00m

- lăţime berme: 6,00m amonte şi 8,00m aval

- înclinarea taluzurilor amonte şi aval 1: m = 1:1,4 (înclinarea generală,

considerând şi bermele proiectate, este 1:1,9)

- fundare: h med = 3,00m în albie şi 1,00m pe versanţi

Barajul de iniţiere (starter) al iazului de sterile CIL se amplasează la confluenţa dintre

primele două văi care formează pr. Măcriş, la cota 741,00mdM (Anexa 1.19).

Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de

(0,50 – 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor

rezultaţi din pista experimentală. Anrocamentele sunt procurate de la cariera amplasată în

ampriza viitorului iaz de flotaţie.

Taluzul amonte este protejat cu 2 straturi filtrante, şi anume:

- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă

- filtru fin de 1,5 m grosime realizat din pietriş şi nisip

Peste filtrul fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru

impermeabilizarea barajului.

În vederea încastrării barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea

tufişurilor şi arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din rocă alterată.

În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m şi înălţimi de

(2,0 – 3,0) m.



2010


7. Depozitul de explozibil

Pentru depozitarea explozivilor va fi utilizat depozitul de explozibil existent

(reamenajat). Depozitul de materiale explozive din localitatea Bocşa Mică, este un depozit

subteran independent, proiectat şi autorizat la o capacitate de depozitare de 24,9 t ET

(echivalent TNT) în anul 1982, fiind reautorizat în anul 2003 de Ministerul de Interne –

Inspectoratul de Poliţie al judeţului Hunedoara cu Autorizaţia nr. 25164/21.02.2003 pentru o

capacitate de 40.000 kg ET

Depozitul de exploziv existent de la Certej a fost proiectat la o capacitate de 30.000

kg AM1. Azotatul de amoniu (componentă a explozivului minier nitramoniu AM-1), dacă

este achiziţionat în box-paleţi de 1.000kg (20 saci x 50 kg sau 40saci x 25 kg), se poate

depozita în fiecare cameră aproximativ 30 de astfel de box-paleţi, depozitul de exploziv de la

Certej are 3 camere deci, pe total depozit, se pot depozita cca. 90.000kg azotat de amoniu.

Accesul la depozitul complex de explozivi este asigurat printr-un drum de acces

pietruit, fiind întreţinut astfel încât la această dată se află în bună stare de circulaţie.

Materialele explozive (inclusiv azotatul de amoniu) se vor aduce de la furnizor cu ajutorul

mijloacelor de transport auto autorizate dotate corespunzător prevederilor legale conform

Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase

(A.D.R.).

Depozitul pentru materii explozive este de tip, complex" (o parte a depozitului este

amenajată ca depozit de bază, iar cealaltă ca depozit de consum) şi este dimensionat astfel

încât să se asigure consumul pe o anumită perioadă fără să se creeze stocuri care să conducă la

depăşirea termenelor de garanţie ale materiilor explozive.

Accesul în depozit se face prin galeria de acces amplasată la cota +630m şi are o

lungime de 180m, pe galeria de acces au fost prevăzute nişe de amortizare de 2 şi 3m

lungime, totalizând 37m galerie.

După al 2-lea cot al galeriei de acces sunt amplasate camerele de manipulare explozivi

şi capse, iar după cotul al 3-lea camerele de depozitare materiale de iniţiere şi de explozivi.

Panta galeriei de acces a fost săpată la 7%0.

Pentru camerele de depozitare azotat de amoniu, având o lungime mai mare de 10m, s-

a prevăzut o a doua legătură la galeria de acces, aceasta având şi rol de canal de aeraj general

al acestora. Nişele de amortizare nu sunt prevăzute cu hidroizolaţie.



2010


Zonele cu restricţii de acces sunt marcate cu semne avertizoare vizibile de la distanţă.

Pentru asigurarea securităţii depozitului s-a prevăzut executarea unei împrejmuiri

simple, de 316m lungime, din stâlpi de beton armat prefabricaţi şi sârmă ghimpată, având

înălţimea de 2m. Accesul în incinta depozitului se face prin poarta metalică de 3m lăţime

pentru mijloacele auto şi pe poarta metalică de 1m pentru personal.

Platforma astfel amenajată, împreună cu depozitul de explozivi, sunt împrejmuite cu

un gard de plasă înalt de 2 m, prevăzut la partea superioară cu un rând de sârmă ghimpată, pe

care sunt amplasate plăcuţe avertizoare „ZONĂ INTERZISĂ” care marchează o zonă de

protecţie la 3m de gardul împrejmuitor.

În Anexa 2.5 se prezintă planul de situaţie al depozitului de explozibil.

8. Trasee de conducte

Sterilul de flotaţie şi sterilul de cianuraţie se transportă la iazurile de decantare în sistem

hidraulic, prin pompare.

a) Conducte hidrotransport sterile de flotaţie

Hidrotransportul sterilelor de la uzina de procesare la iazurile de decantare şi a apelor

limpezite de la iazuri la uzină se realizează prin culoare de conducte metalice supraterane,

montate pe suporţi.

Conducta de hidrotransport a sterilelor de flotaţie de la uzina de preparare la iazul

pentru sterile de flotaţie este o conductă metalică. Sunt prevăzute staţii de pompare din care

una amplasată în uzina de preparare şi celelalte pe traseul conductelor.

b) Conducte hidrotransport sterile Albion-CIL

Hidrotransportul sterilelor de la uzina de procesare la iazurile de decantare şi a apelor

limpezite de la iazuri la uzină se realizează prin culoare de conducte metalice supraterane,

montate pe suporţi.

Conducta de hidrotransport a sterilelor de cianuraţie de la instalaţia DETOX 1 la iazul

CIL este o conductă metalică. Sunt prevăzute staţii de pompare din care una amplasată în

uzina de preparare şi celelalte pe traseul conductelor.

Certej” Capitolul 2 2010 II. Prezentarea mediului în care ...arpmtm.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Certej” Capitolul 2 2010 II. Prezentarea mediului în care ...arpmtm.anpm.ro/files/ARPM...