EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE ...arpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari...Plan...

SC

SA

CEPROMIN

S.C. CEPROMIN S.A. DEVA

Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax : 00 40 254 214663 ; E-mail : [email protected]; www.cepromin.ro

EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE

DIN PERIMETRUL CERTEJ

PLAN DE REFACERE A MEDIULUI

Contract: 4491/2009

Etapa: P.T.

Simbol: CP-DG-11

Beneficiar: S.C. DEVAGOLD S.A.

Director ing. Auner Florica _____________

Şef proiect: ing. Moga Marinela _____________

Această documentaţie nu se poate utiliza fără acordul scris al S.C. CEPROMIN S.A. Deva şi S.C. DEVA GOLD S.A. DEVA, indiferent de scop.

Exemplar nr. _____

- 2010 -

SC

SA

CEPROMIN

Plan de refacere a mediului Simbol: CP-DG-11

- 2 -

CUPRINS

Pagina

Foaia de semnături 1

Cuprins 2

Borderou de piese desenate 3

Colectiv de elaborare 4

1. Date generale 5

1.1. Titularul activităţii 5

1.2. Localizarea şi accesul la perimetrul de exploatare 5

1.3. Descrierea cadrului natural din zona perimetrului 5

1.4. Modul de încadrare a obiectivului în planurile de urbanism şi amenajare

a teritoriului 13

2. Descrierea proiectului 16

2.1. Situaţia resurselor/rezervelor de substanţe minerale utile 16

2.2. Descrierea principalelor faze ale activităţii propuse 17

2.2.1. Organizare de şantier 17 2.2.2. Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare 31 2.2.3. Lucrări de deschidere şi pregătire 32 2.2.4. Lucrări de exploatare 35 2.2.5. Descrierea principalelor faze ale activităţii de prelucrare-preparare 51

2.3. Dotări cu utilaje şi echipamente 56

2.4. Deşeuri rezultate din activitatea de exploatare 92

2.4.1. Tipul deşeurilor şi caracteristicile fizice şi chimice ale acestora 92 2.4.2. Colectarea şi depozitarea deşeurilor miniere 98

3. Factorii de mediu afectaţi de activitatea minieră de exploatare 100

3.1. Aerul 100

3.2. Solul şi subsolul 100

3.3. Apele de suprafaţă şi subterane 102

3.4. Vegetaţia şi fauna 103

3.5. Aşezările umane 104

4. Măsuri pentru limitarea impactului asupra factorilor de mediu 105

5. Propuneri de folosire pentru viitoarea exploatare a terenului, luându-se în considerare

valoarea acestuia în funcţie de potenţialul agricol al solului 131

6. Concluzii 131

Foaia finală 136

SC

SA

CEPROMIN


- 3 -

BORDEROU DE PIESE DESENATE

Planşa

Lucrări proiectate - investiţii

1. Plan general perimetrul Certej 1

2. Plan incintă uzina Certej - scurgeri ape pluviale 2

3. Plan de situaţie iazurile de decantare flotaţie şi CIL 3

4. Plan de situaţie halda de steril Nord 4

5. Plan de situaţie halda de steril Sud 5

6. Amplasament construcţii incinta carieră 6

7. Plan de situaţie incintă uzina Certej 7

Lucrări proiectate – închidere (refacerea mediului)

1. Plan general Certej 1

2. Plan de situaţie incinte uzină 2

3. Plan de situaţie iazuri de decantare 3

4. Plan de situaţie halda Nord 4

5. Plan de situaţie halda Sud 5

SC

SA

CEPROMIN


- 4 -

COLECTIV DE ELABORARE

Colectiv minier

ing. Auner Florica _______________

ing. Dud Olimpia _______________

ing. Barath Lucia _______________

ing. Ciobanu Paul _______________

Colectiv construcţii

ing. Buzaş Emil _______________

ing. Zaharie Nicolae _______________

arh. Dumitriu Violeta _______________

ing. Hălmagi Nicodim _______________

ing. Vidiţchi Niculae _______________

sing. Ghişe Vasile _______________

teh. Găianu Ovidiu _______________

Colectiv electromecanici

ing. Felea Gheorghe _______________

ing. Doica Sebastian _______________

ing. Mager Ioan _______________

sing. Popa Dorin _______________

Colectiv tehnologii - protecţia mediului

ing. Popa Lucia _______________

ing. Moga Marinela _______________

ing. Codrean Adrian _______________

ing. Oncu Voicu _______________

SC

SA

CEPROMIN


- 5 -

1. DATE GENERALE

1.1. Titularul activităţii

Titularul de activitate este S.C. DEVAGOLD S.A. cu sediul administrativ în localitatea Certeju de

Sus, str. Principală nr. 89 jud. Hunedoara, posesoare a Certificatului de înregistrare seria B nr. 0737394,

CUI 10381352/31.03.1998, nr. de ordine în Registrul Comerţului J20/994/24.12.1997.

Forma de proprietate este de tip societate comercială pe acţiuni cu capital privat.

Persoana de contact: director general Nicolae Stanca, tel. 0254233680, fax. 0254233682.

1.2. Localizarea şi accesul la perimetrul de exploatare

Perimetrul minier Certej aparţine din punct de vedere administrativ judeţului Hunedoara, comuna

Certeju de Sus.

Din oraşul Deva, accesul spre Certej se face pe drumul european E79 Deva – Brad şi pe drumul

judeţean care străbate localităţile Şoimuş – Certeju de Sus – Hondol – Săcărâmb sau localitatea Certeju

de Sus, Hondol, Săcărâmb sau localitatea Certeju de Sus – Măgura Topliţa – Topliţa Mureşului.

Exploatarea minieră Certej se află pe teritoriul comunei Certejul de Sus, jud. Hunedoara, la 18 km

de municipiul Deva.

1.3. Descrierea cadrului natural din zona perimetrului

Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara este localizat în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi,

făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb-Brad- Roşia Montană-Baia de Arieş, care

reprezintă o subdiviziune geografică a Munţilor Apuseni de Sud.

Relieful este caracterizat de prezenţa unor înălţimi cu forme abrupte sau domoale, cu altitudini

cuprinse între 400 şi 1.000m. În zonă se găsesc mai multe culmi, corespunzând unor neckuri vulcanice

vechi, cum ar fi: Haitău (1.056m), Sarcău (894,9m), Găunoasa (678m), Făerăguţ (702,1m), Făeragu

(781m), Măgura (677,9m), Oancii (905,1m), Stogului (897,3m).

Zona în care se va implementa Proiectul minier se afla în intravilanul şi extravilanul localitaţii

Bocşa Mare din comuna Certeju de Sus, judeţul Hunedoara

Cariera Certej se află în intravilanul satului Bocşa Mare, comuna Certej, jud. Hunedoara, fiind

mărginită la Nord şi Est de domeniu silvic (pădure aparţinând Ocolului Silvic Geoagiu), la Sud de

localitatea Bocşa Mare şi la Vest de Valea Măcrişului – Pârâul lui Avram.

SC

SA

CEPROMIN


- 6 -

Perimetrul este situat în cursul superior al văilor Topliţa, Certej şi Vărmaga, toate reprezentând

afluenţi ai râului Mureş. Drenajul zonei se realizează, în general, de la nord la sud.

Valea Certej are un bazin de drenaj mai extins, incluzând pârâurile Făeragu şi Mireşului în partea

de sud şi pârâurile Coranda, Băiaga şi Nojag, în partea de nord. După ieşirea din zona montană, Valea

Certej colectează apele din reţeaua hidrografică a văii Hondol, care include şi pârâul Vărmaga, menţionat

anterior.

Elemente de geologie

Zăcământul Certej - structura Hondol-Băiaga-Coranda-Dl.Grozii este situată în partea sudică a

Bazinului tectono-magmatic “Brad-Săcărâmb”, între localităţile Hondol, Bocşa Mare şi Bocşa Mică. La

alcătuirea geologică participă formaţiuni vulcanogene bazice şi depozite cretacice - bazmentul mezozoic,

precum şi sedimente şi vulcanite neogene.

Complexul preneogen este constituit în cea mai mare parte dintr-o secvenţă flisoidă, grezo-

siltitică-argiloasă, barremian-aptiană, cu intercalaţii izolate de bazalte, lave spilitice şi piroclastite

asociate. Bazitele aflorează pe arii restrictive, la est de localitatea Hondol. Local, în depozitul flisoid,

Coranda Mică-Hondol, forajele au interceptat blocuri exotice de epimetamorfite sau calcare recifale în

facies de Stramberg, local recristalizate.

Sedimentarul neogen, cu o mare răspândire în zonă este constituit din conglomerate, gresii, marne

şi argile miocene-antebadeniene. Acestea suportă suprastructura vulcanică neogenă, reprezentată prin

andezite amfibolice de tip Hondol şi andezite cuarţifere cu amfiboli de tip Săcărâmb. Vulcanitele sunt

reprezentate preponderent prin structuri subvulcanice şi curgeri de lave.

În zona carierei Coranda-Certej, depozitele flisoide cretacice, sedimentarul detritic neogen şi

andezitele amfibolice de tip Hondol sunt localizate în cupola sau în jurul unui corp subvulcanic de

compoziţie andezitică, subvulcanul andezitic de Băiaga. Andezitul este cunoscut prin lucrări miniere şi

foraje, pe o înălţime de cca 500m.

Activitatea magmatică intruziv-efuzivă, cât şi cea hidrotermală s-au manifestat în lungul unor

aliniamente tectonice paleogen-neogene NV-SE, NE-SV, precum şi mai vechi, mezozoice, reactivate la

nivelul neogenului, E-V, N-S. Suprapunerea şi combinarea efectelor tectonice şi magmatice au condus la

desfăşurarea unor importante procese de brecifiere şi laminare, unele cu funcţii metalogenetice. Întreaga

structură prezintă, secvenţial, aspecte de melanj tectonic.

Transformările hidrometasomatice asociate soluţiilor postmagmatice se înscriu atât zonalităţii

generale a tipurilor de alterare în corpuri hipabisice, cât şi zonalităţii locale, conturate pe baza existenţei

unor asociaţii paragenetice, care se întâlnesc succesiv cu scăderea temperaturii.

SC

SA

CEPROMIN


- 7 -

Au fost stabilite câteva tipuri de alterare cărora le corespund mai multe asociaţii de minerale de

neoformaţie, inclusiv minerale metalice.

Alterarea sodo-potasică

Are o largă răspândire şi se referă atât la transformările asociate ultimei etape a stadiului

intermagmatic, cât şi la cele asociate fazelor ulterioare, sub acţiunea soluţiilor post magmatice, cu un

regim de temperaturi şi presiuni tot mai scăzute. S-au identificat următoarele asociaţii paragenetice:

• Asociaţia albit – adular triclinic – biotit – cuarţ +/- pirită (+/- Au) +/- arsenopirită +/- blendă

• Asociaţia adular – biotit/clorit – cuarţ +/- turmalină +/- pirită (+/- Au) +/- arsenopirită +/- blendă

+/- sulfosăruri +/- Au liber

• Asociaţia adular – cuarţ – clorit – baritină (criptocristalină-cristalină) +/- pirită (fin cristalizată-

micronică)(+/- Au) +/- arsenopirită +/- blendă (vr. cleofanică cu Cd) +/- sulfosăruri +/- telururi

+/- Au liber (+/- electrum).

Alterarea argilică-sericitică

Se suprapune parţial peste alterarea sodo-potasică şi este prezentă cu asociaţiile:

• Asociaţia illit – momtmorillonit +/- sericit – carbonat

• Asociaţia sericit – caolin – cuarţ criptocristalin +/- gips – pirită (micronică +/- zonată) (+/- Au)

– marcasită +/- arsenopirită – aur liber micronic

• Asociaţia smectite – hidroxizi de fier – plumbojarosit – smithsonit.

Alterarea supergenă

Vârsta relativ timpurie a rocilor şi ocurentă răspândită a silicifierilor au dus la formarea unei

calote de oxidare în Certej.

Diferenţa dintre rocile oxidate şi cele alterate în facies argilic, cu minerale argiloase relevante, se

poate observa în cartarea carotelor şi a chips-urilor, în funcţie de pigmentaţia generată de cantitatea de

oxi-hidroxizi de fier, mangan sau aluminiu, prezentă în minerale de neoformaţie, supergene, cum ar fi

limonitul sau boehmitul.

Grosimea zonei de oxidaţie variază între 1-2 metri, până la maxim 50 metri, cu o medie sub 20 m.

Pe baza informaţiilor din cartarea geologică a forajelor, a fost realizat un model tridimensional al

zonei de oxidare. Limita dintre zona de oxidaţie şi rocile nealterate supergen este dată de apariţia

mineralizaţiei proaspete, cu sulfuri.

Zona de oxidaţie nu se dezvolta suficient pentru a determina subdivizarea acesteia în continuare.

Materialul oxidat variază de la puternic oxidat - până la distrugerea structurii rocii, până la slab oxidat -

cu posibilitatea de a conţine sulfuri proaspete.

Lucrările subterane de cercetare au dus la conturarea câtorva zone mici de oxidare de-a lungul

SC

SA

CEPROMIN


- 8 -

pereţilor expuşi ai lucrărilor, însă volumetric, acestea sunt foarte mici şi nu au fost modelate. De

asemenea, alterarea supergenă penetrativă se mai observă de-a lungul fracturilor şi a limitelor litologice,

însă aceasta nu are nici un efect asupra interpretării generale.

În consens cu rolul determinant deţinut în desfăşurarea proceselor metalogenetice din Metaliferi,

controlul structural major în perimetrul Hondol-Băiaga-Coranda-Dealul Grozii prezintă o complexitate

ridicată, determinată de suprapunerea mai multor fenomene tectonice, de vârste, intesităţi şi stiluri

diferite.

Combinarea mişcărilor sistemului neogen, cu mişcările sistemelor mezocretacice reactivate au

dus la crearea unei structuri de depresurizare de tip pull-apart, care a controlat punerea în loc a maselor

de andezite.

Suprapunerea şi combinarea efectelor tectonice şi magmatice, dintre structurile subvulcanice

Băiaga şi Dl. Grozii au condus la desfăşurarea unor importante procese de brecifiere şi laminare în

pachetul de sedimente cretacice şi neogene, interpuse între ele. Local, întreaga structură prezintă,

secvenţial, aspecte de melanj tectonic.

Înrădăcinarea Băiaga şi în subsidiar, edificiile vulcanice Hondol şi Dl. Grozii, au modificat, în

condiţiile unei presiuni litostatice reduse, morfologia structurală a sedimentarului cretacic şi neogen.

Stilul de deformare dinamometamorfică difera în plan vertical.

Mineralizaţia auro-argentiferă de la Certej are în general o compoziţie simplă, însă modul de

prezentare a mineralelor metalice este extrem de diversificat, tipurile structural-texturale alternând pe

distanţe metrice. Forma dominantă de prezentare este cea de impregnaţie foarte fină, predominant

piritoasă, în general în sedimentele cretacice sau zonele de brecii mono-polimictice, sau o impregnaţie

grosieră, bogată în plumb şi zinc, în sedimentarul neogen. Pe acest fond impregnativ, apar filoane

centrimetrice sau decimetrice şi cuiburi de minereu, bogate în blendă şi galenă.

Dimensiunile mineralelor variază foarte mult, în funcţie de granulaţia rocilor gazdă. Litologia

complexelor gazdă a introdus în masa mineralizaţiei o omogenitate a distribuţiei mineralelor metalice.

În zona de brecii, gradul de mineralizare este extrem de neuniform, atât datorită geometriei acestor

corpuri, cât şi a posibilei levigări a componenţilor metalici, sub acţiunea apelor meteorice. În zona

centrală a depozitului, peste mineralizaţia polimetalică auriferă, cantonată în general în roci sedimentare,

cu un grad de brecifiere variabil, se suprapune o zonă de mineralizaţie filoniană, predominant auriferă.

Pe verticală, zonalitatea mineralizaţiei este mai puţin evidentă, constatându-se, totuşi, o creştere în

adâncime a procentului de arsenopirită. Aurul prezintă, de asemenea, o tendinţă de creştere a conţinutului

în adâncime, aceasta sugerând un proces de poliascendenţă complexă, cu procese de mineralizare cu surse

posibil diferite.

SC

SA

CEPROMIN


- 9 -

Mineralele metalice primare sunt pirita, blenda săracă în fier şi galenă, componenţi minerali

vizibili macroscopic. Local, a fost identificată stibina. La microscop au fost indentificate ca incluziuni,

pirotina şi arsenopirita în pirită, calcopirita în sfalerit. Celelalte minerale identificate microscopic sunt

asociate, în general, mineralelor principale şi sunt reprezentate prin tetraedrit, bournonit, telururi şi destul

de frecvent, aur nativ.

În zona vestică a structurii, mineralizaţiile aurifere alcătuiesc sisteme filoniene. În acest tip de

mineralizaţii, aurul nativ sub formă de paiete şi dendrite este asociat cu cuarţul.

Mineralizaţia auro-argentiferă reprezintă un sistem epitermal cu sulfuri, de temperatură medie sau

scăzută, asociat, probabil, în adâncime, cu un sistem de tip porphyry.

Ape de suprafaţă

Perimetrul luat în studiu face parte din bazinul hidrografic al râului Mureş.

Zona miniera Certej este situata în cursul superior al văilor Topliţa, Certej şi Vărmaga, toate

reprezentând afluenţi ai râului Mureş. Drenajul zonei se realizează, în general, de la nord la sud.

Valea Certej are un bazin de drenaj mai extins, incluzând pârâurile Făeragu şi Mireşului în partea

de sud şi vaile Coranda, Băiaga şi Nojag, în partea de nord. După ieşirea din zona montană, Valea Certej

colectează apele din reţeaua hidrografică a văii Hondol, care include şi pârâul Vărmaga, menţionat

anterior.

După ce străbate zona montană cu un bazin mare de recepţie alimentat de o reţea torenţială bine

dezvoltată (cunoscută sub denumirea de Valea Băiaga iar mai aval Valea Hondolului) Valea Certejului îşi

formează o luncă îngustă ce se lărgeşte treptat până la vărsarea în râul Mureş.

Valea Certej are o lungime de 18 kmp, o suprafaţă de bazin de 78 kmp, iar altitudinea medie a

bazinului este de 439 mdM. Izvorăşte de la cota 780 mdM şi confluează cu r. Mureş la cota 180 mdM.

Viitoarea carieră Certej este amplasată în zona seismică F cu un coeficient Ks = 0,08, perioada de

colţ Tc = 0,7 şi intensitate seismică 6 pe scara MSK.

La alegerea tipului de exploatare la zi pentru întreaga rezervă de substanţă minerală utilă de la

Certej a contribuit forma zăcământului, dimensiunile şi aşezarea acestuia în scoarţă, faţă de rocile

înconjurătoare şi topografia regiunii.

Pentru ca exploatarea în carieră a zăcământului Certej să fie avantajoasă atât din punct de vedere

tehnic cât şi economic trebuie să fie îndeplinite o serie de condiţii geologice, cum ar fi:

− un relief favorabil al regiunii care să permită dezvoltarea normală a exploatării în carieră atât

în ceea ce priveşte operaţiile de extragere, transport şi depozitare a descopertei cât şi în ceea

ce priveşte extragerea propriu zisă şi transportul utilului la uzina de preparare

SC

SA

CEPROMIN


- 10 -

− un regim hidrologic favorabil, lipsit în general de ape de suprafaţă sau de pânze acvifere

subterane care ar putea produce inundarea sau necesitând cheltuieli mari pentru evacuarea

apelor

− stratele acoperitoare din zăcământul Certej sunt alcătuite din roci dezagregate, din roci cu

coeziune redusă

− un climat acceptabil care să asigure o anumită perioadă de lucru lipsită de manifestări

atmosferice excesive

In concluzie, Valea Certejului este principalul colector din zona perimetrului minier care are ca

afluenţi principali pe dreapta pârâul Făerag şi pârâul Mireşului iar pe stânga pârâul Coranda, pârâul

Băiegii şi Valea Nojagului.

Iazurile de decantare TMF şi CIL pentru sterilele rezultate in urma procesului de preparare, vor fi

amplasate pe Valea Măcrişului şi afluenţi ai acesteia.

Pârâul Măcrişului are trei afluenţi de stânga dintre care cel mai important este pârâul Icoanei (care

la rândul său are mai multe braţe) şi un afluent de dreapta, pârâul lui Avram, care se află aval de ampriza

iazului CIL.

Debitul pârâului Măcrişului este permanent şi variază în funcţie de regimul precipitaţiilor care

aduc un debit suplimentar şi de pe versanţii abrupţi prin torenţii creaţi.

Ape subterane

Nu apar acvifere importante, circulaţia de adâncime a apelor subterane se desfăşoară la nivelul

sistemelor de fracturi. Depozitele coluviale şi aluviale din talvegul văilor şi din zonele marginale ale

acestora pot conţine nivele puţin adânci de ape subterane, aceste depozite constituind, în mod obişnuit,

surse de apă pentru fântânile folosite de comunităţile locale.

Clima

Clima în zona munţilor Metaliferi are următoarele caracteristici:

- prima zi de îngheţ: între 1 şi 21 octombrie

- ultima zi de îngheţ: între 11 aprilie şi 1 mai

- amplitudinea medie termică anuală: 210C

- vânturi dominante din sectorul vestic (V-E, NV-SE) şi sudic (S, SV)

- temperatura lunii ianuarie: între -40C şi -50C

- minimul absolut -310C

- temperatura lunii iulie: între 160C şi 200C

- maximul absolut: +390C

- temperatura medie anuală: între 40C şi 90C

SC

SA

CEPROMIN


- 11 -

- numărul zilelor fără îngheţ: 180 zile

- frecvenţa medie a zielor tropicale (t > 300C): între 0 – 10 zile

- frecvenţa medie a zilelor de iarnă (t < 00C): între 30 – 50 zile

- precipitaţiile medii anuale: într 700 – 1200 mm

- nebulozitatea medie anuală: 5 – 6/10

- numărul zilelor cu cerul acoperit dimineaţa:

o în luna ianuarie: 22 zile

o în luna iulie: 10 zile

- durata medie de strălucire a soarelui: între 1750 – 2000 ore

- precipitaţii minime absolute: 600 mm

- precipitaţii maxime absolute: 800 – 1200 mm

- precipitaţiile lunii februarie: 30 – 40 mm

- precipitaţiile lunii iunie: 100 mm

- grosimea medie anuală a stratului de zăpadă la sol > 60 cm

- numărul zilelor cu solul acoperit de zăpadă: 50 zile

- stratul maxim de precipitaţii (mm) căzut în 24 ore

Zona perimetrului studiat are toate caracteristicile climei submontane. Clima este temperat -

continentala, in general, blanda, umeda si moderata, cu precipitaţii abundente în perioada lunilor mai-

august.

In concluzie, în zonă rezultă o temperatură medie anuală de 9 - 100C, temperaturile cele mai

scăzute se înregistrează în luna ianuarie (media lunară: -2,50C) iar cele mai ridicate în luna iulie (media

lunară: 20,50C).

În privinţa precipitaţiilor căzute în zonă, media lunara variaza intre 61,8-82,3mm, iar valoarea cea

mai ridicată de precipitaţii se înregistrează în luna iunie (79,3mm/m2) şi cea mai scăzută în luna martie

(25,9mm/m2).

Media anuală a zilelor cu ninsoare este de 20,9, durata medie a intervalului de îngheţ este 183 zile,

iar a celor cu precipitaţii este de 102,4 zile. În ceea ce priveşte numărul mediu anual al zilelor senine,

acesta este de 90.

În general clima se caracterizează printr-un regim moderat al oscilaţiilor temperaturilor aerului.

Direcţia dominantă a vânturilor în zonă este, în general, vest-est (pe culoarul Mureşului), iar

pentru perimetrul studiat direcţia dominantă a vântului este de la sud la nord, adică pe culoarul văilor

Certej şi Nojag.

Caracteristic pentru zona montană sunt brizele de munte şi inversiunile de temperatură care sunt

de scurtă durată datorită canalizării maselor de aer pe cursurile de apă. Menţionăm faptul că brizele de zi

SC

SA

CEPROMIN


- 12 -

au influenţă pozitivă asupra reducerii poluării, prin împrăştierea pulberilor fine şi a noxelor. Faţă de acest

climat regional, menţionăm existenţa unor topoclimate locale, cum ar fi: topoclimatele de

microdepresiuni, topoclimate de culmi deluroase şi montane, topoclimate de văi adânci, topoclimate de

versanţi cu expoziţii diferite etc.

Elemente de ecologie terestră

Vegetaţia naturală

Perimetrul luat în studiu se încadrează în zona de vegetaţie a pădurilor de foioase şi în funcţie de

relief a fost diferenţiată în două sub-zone:

a) sub-zona pădurilor amestecate de fag cu gorun, caracteristică pentru dealuri

b) sub-zona pădurilor de fag, caracteristică zonelor montane.

a) sub-zona pădurilor amestecate de fag cu gorun ocupă cele trei subunităţi ale dealurilor,

respectiv dealurile Săcărâmb-Bocşa, dealurile Certej-Hondol-Nojag şi dealurile Topliţa-

Măgura.

Pădurile de fag se întâlnesc mai frecvent pe crestele şi versanţii nordici şi nord-estici cât şi în

treimea inferioară a versanţilor sudici pe soluri cu textură mai grea (luvisoluri albice şi brune luvice).

Pădurile de gorun se întâlnesc mai frecvent pe versanţii sud-vestici, mai însoriţi şi mai uscaţi pe

soluri cu textură uşoară (brune-acide şi brune eumezobazice).

Dintre speciile caracteristice menţionăm: Qurcus Petrasa, Pagus Silvatica, Carpinus Betula, Acer

Campestre, Tibia Tomentosa. Stratul de arbuşti este reprezentat prin soc, măceş şi porumbar.

b) sub-zona pădurilor de fag apare în zona montană, vegetaţia lemnoasă fiind reprezentată prin

Fagus Silvatica, Carpinus Betula, Ulmus Montana (Ulmul de munte), Tilia cordata (Teiul) şi

Betula Nana (Mesteacănul).

Dintre pomii fructiferi caracteristici pentru zona dealurilor joase menţionăm: prunul, mărul,

vişinul şi cireşul.

Vegetaţia ierboasă este prezentată prin diferite asociaţii, asocierea făcându-se în funcţie de

regimul de umiditate al solurilor. Dintre principalele asociaţii menţionăm:

i) asociaţii mezofite, compuse din: Agroatis Tenuia, Cynosurus Cristatus şi Festuca

Sulcata, caracteristică pentru pajiştile din zona de dealuri cu umiditate de vară scăzută la

moderată;

ii) asociaţii mezohigrofite, compuse din: Agrostin Alba, Agrostis Tenuia, şi Poa Pratensis,

ce ocupă pajiştile de pe fundul văilor şi zonele depresionare din cadrul versanţilor cu

umiditate de vară moderată;

iii) asociaţii higrofile, compuse din: Carez, Juncus şi Agrostis Staldifera, ce ocupă luncile şi

terasele umede al văilor Vărmaga, Certej şi Boholt;

SC

SA

CEPROMIN


- 13 -

Asociaţia este caracteristică pentru pajiştile de pe terenurile cu umiditate de vară

accentuată şi exces de umiditate primăvara.

iv) asociaţii mezoxerofite, compuse din: Botriocjloua Ischamemum, Koeleria Gracilis,

Agrostis Tenuia şi Festuca Prendovina, ce ocupă pajiştile de pe versanţii cu pante mari,

cu soluri erodate, cu deficit moderat de umiditate de vară;

v) asociaţii xerofite: ocupă terenurile escesiv de erodate pe care au evoluat pajişti în

condiţii de deficit mare de umiditate vara.

Fauna

Fauna este cea caracteristică zonei de întrepătrundere între deal şi munte, unde activitatea de

creştere a animalelor domestice obişnuite, se bazează în exclusivitate pe exploatarea pajiştilor naturale şi

a fâneţelor.

Dintre animalele sălbatice caracteristice pentru perimetrul studiat menţionăm: vulpea, iepurele,

lupul, râsul şi jderul, iar dintre păsări menţionăm: vrabia, ţarca şi uliul.

Ecologia acvatică

În cursurile de apă trăiesc nişte forme bentonice care sunt nişte larve ale diferitelor insecte, care au

un ciclu de dezvoltare pe o anumită perioadă şi au dispozitive de fixare pe pietre.

Zone protejate şi arii de interes pentru conservarea naturii

Pe teritoriul perimetrelor analizate nu există specii rare, ocrotite, ameninţate cu dispariţia, arii

protejate, ecosisteme specifice, monumente ale naturii, parcuri sau rezervaţii naturale.

1.4. Modul de încadrare a obiectivului în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului

Construcţiile şi amenajările care vor alcătui perimetrul minier Certej vor fi executate pe baza

planurilor şi proiectelor, în conformitate cu planul urbanistic zonal, autorizaţia de construire şi certificatul

de urbanism ce se vor obţine, în baza legislaţiei în vigoare.

Perimetrul care face obiectul prezentei documentaţii se află localizat, conform PUZ elaborat, pe

teritoriul administrativ al comunei Certejul de Sus, localitatea Bocşa Mică, extravilan şi intravilan -

perimetrul carierei Certej, jud. Hunedoara. Suprafata totala a zonei industriale ce se ia în studiu este de

456,2 ha, fiind situată în intravilan-extravilan, cu principalele obiective: Cariera Certej, haldele de steril,

drumurile de acces şi amenajările edilitare, incintă Uzina de preparare, iazuri de decantare sterile flotatie

si sterile CIL, zone de protectie. Pentru întocmirea planului de situaţie s-a lucrat în sistem de coordonate

STEREO 70, limita în adâncime z = 310m, suprafaţa S = 26,736kmp.

Organizarea arhitectural-urbanistică a suprafeţei studiate de 456,2ha, conform bilanţului teritorial:

SC

SA

CEPROMIN


- 14 -

− suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente planului 300,5 ha, respectiv 65,87%

− suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7ha, respectiv 34,13%

Folosinţa actuală a acestor suprafeţe este prezentată în tabelul următor:

Folosinţa Suprafaţa (ha) Păduri 187 Fânaţe 30,7 Terenuri arabile 5,3 Zone pentru locuinţe (conform PUG Certej) 18,7 Căi de comunicaţii (drumuri, platforme, accese) 3,2 Zone industriale (conform PUG Certej) 55,6 Suprafaţa totală 300,5

Obiectivul de investiţii - activitatea de exploatare şi prelucrare a minereului aurifer de la Certej se

va desfăşura în două zone industriale:

Nr. Crt.

LOCAŢIA SUPRAFAŢA (ha)

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ 1. Cariera Certej 62,8 2. Halda Nord 32,6 3. Halda Sud 40,2 4. Incintă - Uzina de preparare 20,9 5. Drumuri acces şi amenajări edilitare (în afara incintei uzinei) 7,1 6. Halde sol vegetal 7,7 7. Zone de protectie între obiective, inclusiv depozitul de explozivi 65,3 TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ 8. Iazuri de decantare sterile flotatie si sterile CIL 63,6

TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ (Principală + Secundară) 300,5 Zona perimetrală de protecţie 155,7

SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2 Perimetrul principal se află localizat pe teritoriul administrativ al comunei Certej, localitatea

Bocşa, intravilan-extravilan, cu principalele obiective: Cariera Coranda Certej, incinta uzinei de

preparare, drumurile de acces, zone de haldare

Perimetrul secundar cuprinde Iazurile de decantare sterile flotatie si sterile CIL, ce vor ocupa o

suprafaţă de 63,6 ha, si se află localizat pe teritoriul administrativ al comunei Certeju de Sus, în

extravilanul localităţii Bocşa Mare, la nord de cariera Certej, jud. Hunedoara.

Cariera Certej se află în intravilanul satului Bocşa Mică, comuna Certej, jud. Hunedoara fiind

învecinată la Nord – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Est – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Sud –

localitatea Bocşa Mare, La Vest Pârâul Măcrişului.

Iazurile de decantare s-au proiectat a fi amplasate în extravilanul localităţii Bocşa Mare, comuna

Certeju de Sus, pe pârâul Măcrişului, fiind învecinate la Nord – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Est –

SC

SA

CEPROMIN


- 15 -

Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Sud – Pădurea Ocolul Silvic Geoagiu, la Vest – Pădurea Ocolul Silvic

Geoagiu.

Zăcământul aurifer de la Certej se află localizat în cadrul centurii vulcanice neogene Brad –

Săcărâmb, dezvoltat pe o lungime de 1,5km şi aflat la nord de oraşul Deva.

Zăcământul, cu orientare generală NV – SE are o lungime de aproximativ 1,5km şi o lăţime de

0,5km, este constituit dintr-un singur corp de minereu de formă circular neregulată, ca tip genetic face

parte din grupa zăcămintelor de impregnaţie, de geneză hidrotermală şi temperatură medie scăzută.

S.C. DEVAGOLD S.A., are sediul în localitatea Certeju de Sus, str. Principală nr. 89 jud.

Hunedoara, posesoare a Certificatului de înregistrare seria B nr. 0737394, CUI 10384352/31.03.1998, nr.

de ordine în Registrul Comerţului J20/994/24.12.1997.

Destinaţia terenului conform PUG Certeju de Sus: funcţiunea dominantă a zonei este de unităţi

industriale – exploatarea minereurilor aurifere, iar funcţiunile complementare admise ale zonei sunt:

unităţi agricole, servicii, accese pietonale şi carosabile, zone verzi şi reţele tehnico – edilitare. Potrivit

Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, pentru terenul aflat în extravilan, la capitolul industrie,

datorită potenţialului mineralogic determinat, se recomandă cercetarea şi exploatarea terenurilor cu

potenţial mineralogic prezumtiv în vederea valorificării şi prelucrării resurselor naturale ale localităţilor.

Pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) “Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul

Certej” s-a obţinut Avizul de mediu nr. 5/30.04.2010 emis de Agenţia Regională pentru Protecţia

Mediului Timişoara – Regiunea Vest şi a fost aprobat de către Consiliul Local al Comunei Certeju de Sus

prin Hotărârea ne. 11/14.05.2010.

Principalele lucrări care urmează a se executa sunt:

Incinta industriala principală - Sat Bocşa Mică, com Certejul de Sus:

- Cariera Certej (Cariera Albion şi Cariera de Vest) 62,8 ha

- Haldele de steril (Halda Nord – 32,6ha si Halda Sud – 40,2ha)

- Incinta Uzinei de preparare 20,9ha

- Drumuri de acces si amenajari edilitare 7,1 ha

- Halde sol vegetal 7,7 ha

- Zone de protectie intre obiective, inclusiv depozitul de explozivi 65,3 ha

- Utilităţii (alimentare cu energie electrică, alimentare cu apă)

Suprafaţa totala ocupată de incinta principala este de 236,8 ha.

Incinta industriala secundară - Sat Bocşa Mare, com. Certeju de Sus

Suprafaţa zonei industriale secundare – a iazurilor de decantare, este de 63,6 ha

Principalele lucrări care urmează a se executa sunt:

SC

SA

CEPROMIN


- 16 -

- Iazurile de decantare – iaz steril flotatie si iaz CIL

- Halde de steril (sol) rezultate din execuţia iazurilor

- Drumuri de acces

- Conducte de hidrotransport

Suprafaţa totală ocupată de zona industriala–incinta principala si incinta secundara, este de 300,5ha.

Zona perimetrala de protectie va fi de 155,7 ha.

Suprafata totala studiata este de 456,2 ha.

Pentru amplasarea obiectivelor miniere beneficiarul S.C. DEVA GOLD S.A. a obţinut Certificatul

de urbanism nr. 178/14.08.2008.

Accesul în zonă

Din oraşul Deva, accesul spre Certej se face pe drumul european E79 Deva – Brad şi pe drumul

judeţean care străbate localităţile Şoimuş – Certeju de Sus – Hondol – Săcărâmb sau localitatea Certeju de

Sus, Hondol, Săcărâmb sau localitatea Certeju de Sus – Măgura Topliţa – Topliţa Mureşului.

Exploatarea minieră Certej se află pe teritoriul comunei Certejul de Sus, jud. Hunedoara, la 18 km

de municipiul Deva şi are în patrimoniu câmpul minier Certej ce se găseşte în partea de sud-est a

Munţilor Apuseni, respectiv a Munţilor Metaliferi, făcând parte din patrulaterul aurifer Săcărâmb, Brad,

Roşia Montană, Baia de Arieş.

Accesul la zăcământ se realizează pe drumuri industriale ce se bifurcă de la drumul judeţean

Deva-Certej.

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1. Situaţia resurselor/rezervelor de substanţe minerale utile

Situaţia rezervelor geologice cercetate

În aprilie 2006, RSG Global a finalizat raportul ,,Proiectul auro argentifer Certej, România-

Raportul Tehnic” care prezintă modelul de optimizare a carierei Certej în baza estimări resurselor

măsurate şi indicate.

În urma încercărilor de optimizare s-au realizat o serie de modele ale carierei.

Modelul cel mai favorabil ales, care va genera cheltuieli minime de exploatare cuprinde 4 domenii

mineralogice distincte – Vest, Central, Intermediar şi Est, ale căror caracteristici metalurgice variază.

SC

SA

CEPROMIN


- 17 -

Rezerve geologice Rezerva Grupa De bilanţ În afară de bilanţ Exploatabilă Categoria B C1 C2 B C1

Kq Kc Rezerva

industrială Dovedite 111

Cantitatea (t)

Cariera Vest

Cariera

Albion

3.481.366

6.493.305

19.097.493

0,97 1

6.298.506

21.901.494

6.298.506

21.901.493

Cantitate (t) 3.481.366 25.590.798 7.133.811 20.465 9.926.717 0,97 1 28.200.000 28.200.000

Total 29.072.164 7.133.811 9.947.182 28.200.000 28.200.000

În studiul de fezabilitate s-a dezvoltat modelul rezervei bazat pe producerea şi vânzarea de

concentate auroargentifere obtinute prin procedeul de flotare pentru domeniul vestic (Cariera de Vest) şi

tehnologia de preparare Albion pentru domeniile central, intermediar şi estic (Cariera Albion), model

economic care propune valorificarea maxima a mineralizatiei auro-argentifere .

Distributia rezervelor aferente vanzarii de concentrate si tehnologiei Albion erste prezentata in

tabelul urmator:

Rezerve geologice Cantitatea (t)

De bilanţ Cariera de Vest Cariera Albion B - 3.481.366 C1 6.493.305 19.097.493 B+C1 29.072.164 C2 7.133.811 kq 0,97 Rezerva industrială 28.200.000

In afară de bilanţ B 20.465 C1 9.926.717 B+C1 9.947.182

Resurse - masurate 331 3.501.831 - indicate 332 35.517.515 - posibile 333 7.133.811 Rezerve exploatabile - dovedite 111 28.200.000

2.2. Descrierea principalelor faze ale activităţii propuse

2.2.1. Organizare de şantier

Utilitati:

– Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului minier Certej se face prin linie aeriană LEA 110

kV dublu circuit proiectată, racordată la sistemul energetic din zonă şi staţie de transformare ST 110/6 kV

2 x 40 MVA propusă a fi amplasată în incinta Uzinei de preparare.

SC

SA

CEPROMIN


- 18 -

Distribuţia energiei electrice la consumator se face la tensiunea de 6 kV şi 0,4 kV. Receptoarele

care funcţionează la tensiunea de 6 kV se vor alimenta prin cabluri direct de pe barele de 6 kV ale staţiei

de 110/6 kV.

Pentru alimentarea consumatorilor de joasă tensiune de pe platforme sunt prevăzutr posturi de

transformare amplasate în centrele de greutate ale consumatorilor, numărul lor şi puterea

transformatoarelor fiind dimensionate în funcţie de puterea maximă necesară.

În incinta Uzinei de preparare se vor amplasa 10 posturi de transformare de 6/0,4 kV echipate

cu transformatoare de putere în răşină sintetică de interior şi tablouri de joasă tensiune.

Pentru alimentarea receptorilor vitali de la uzina de preparare sunt prevăzute şi generatoare de

curent de rezervă acţionate cu motor diesel.

Sunt propuse şi trei posturi de transformare pentru consumatorii de energie electrică şi la

iluminatul exterior, amplasate în zona iazurilor de decantare unde se montează staţii de recircuitare ape

de exfiltraţii, staţii de pompare ape limpezite.

Transformatoarele de pe amplasament sunt: Nr crt

Amplasare Tipul

transformatorului Protecţie

1 Transformator amplasat în incinta carieră 1 buc tipul : ABB

Transformatoare uscate turnate în răşină

2 Cameră de comandă şi control sfărâmare primară (MCC 001) –cota 618

1 buc tipul : ABB

Transformator uscat turnat în răşină

3 Cameră de comandă şi control uzina de preparare (MCC 002+MCC 003+ MCC 004+MCC 005) – cota +593m

4 buc tipul : ABB

Transformatore uscate turnate în răşină

4 Cameră de comandă şi control îngroşător(MCC 006) – cota +593m

1 buc tipul : ABB

Transformator uscat turnat în răşină

5 Clădire control + comandă ( MCC 007+MCC 009) – cota +548m

2 buc tipul : ABB


6 Grup generator– cota +548m 1 buc funcţionare cu combustibil motorină 7 Cameră de comandă şi control CIL

(MCC 008+MCC 010) – cota +538m 2 buc tipul : ABB


8 Grup electrogen– cota +538m funcţionare cu combustibil motorină 9 Postul de transformare staţia de pompe

Certej 2 buc 20/0,4kV-1600kVA


10 Post de transformare iaz de decantare sterile de flotaţie

2 buc tipul : ABB


11 Post de transformare iaz CIL 1 buc tipul : ABB


12 Transformatoare 110/6kV 40 MVA 2 buc 110 kV/6kV–40MVA

Transformatoare cu răcire în ulei, prevăzute cu cuve etanşe din beton armat

13 Transformatoare staţia de pompe Mureş 2 buc 20/0,4kV-1600kVA


SC

SA

CEPROMIN


- 19 -

– Surse şi reţele de alimentare cu apă potabilă, industrială şi necesarul de apă în caz de incendiu

Instalaţia de alimentare cu apă industrială

Apa industrială necesară în procesul tehnologic este adusă din râul Mureş, prin intermediul a două

staţii de pompare, până la rezervorul de apă industrială din incinta uzinei, de unde se distribuie

gravitaţional la clădirile industriale de pe platformele uzinei. Traseul de conductă Mureş – Certeju de Sus

(bazinele 2 x 2500 mc) se refolosesc, sunt cele care alimentau vechea uzină de pe amplasamentul Certej.

Staţia de pompe Mureş

Este amplasată pe malul drept al Râului Mureş, în dreptul localităţii Bălata, comuna Şoimuş.

Staţia de pompare va fi echipată cu patru pompe cu următoarele caracteristici: Q = 150 m3/h, H =

256 mCA, P = 250 KW şi U = 380 V.

Refularea pompelor se face înrtr-o conductă Dn= 350 mm, montată subteran, prin care va

transporta apa industrială până la rezervoarele existente, 2 x 2500 m3, din localitatea Certej, şi care au

aparţinut în trecut de fosta exploatare minieră.

Staţia de repompare Certej

Este amplasată lângă rezervoarele de apă industrială 2 x 2500 m3, existente în localitatea Certej.

Staţia de pompare va fi echipată cu trei pompe, cu următoarele caracteristici: Q = 170 m3/h, H =

395 mCA, P = 315 KW şi U = 380 V.

Refularea pompelor se face înrtr-o conductă Dn= 350 mm, prin care se va transporta apa

industrială până la rezervorul (cu capacitatea de 3300 m3) din incinta uzinei proiectate.

Instalaţia de alimentare cu apă potabilă

Apa potabilă necesară pentru igiena personalului şi în procesul tehnologic este asigurată dintr-un

izvor, cu debitul de 2,5 l/s, situat în localitatea Bocşa Mică.

Din izvor apa este adusă în rezervorul de înmagazinare (cu capacitatea de 20 m3) din incinta

uzinei prin intermediul unei staţii de pompare echipată cu un ansamblu de pompare cu caracteristicile :

Q=6 m3/h, H= 130 mCA şi U= 380V.

Sistemul de alimentare cu apă este prevăzut cu aparat de dezinfecţie microbiologică a apei

potabile cu tratare în ultraviolet, tip WEDECO.

Din rezervorul de înmagazinare apa potabilă se distribuie gravitaţional la clădirile de pe

platformele uzinei.

Apa pentru incendiu

Toate platformele uzinei sunt prevăzute cu retea exterioară de stins incendiu alimentată de la

rezervorul de apă industrială, unde s-a asigurat o rezervă de incendiu de 250 m3.

SC

SA

CEPROMIN


- 20 -

Instalaţia de canalizare menajeră

Apele menajere de la grupurile sociale, birouri, vestiare, ateliere, laborator, uzină preparare sunt

preluate de sistemul de canalizare menajeră si vor fi epurate în 3 staţii de epurare:

- Staţia de epurare ape menajere de pe platforma depozitului de exploziv - statie Bio Cleaner

tip BC-4. Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în

suspensie cu denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze:

denitrificare, aerare şi decantare. Apa limpezită de la staţia de epurare se va deversa în pârâul

Ciongani. Din staţia de epurare se evacuează la canal 0,18 m3/zi apă epurată;

- Staţia de epurare ape menjere în aval de platforma +538m de tipul ECO CLEANER VFL

AT 100, cu o capacitate de epurare de 13,5 m3/zi apa epurata şi are parametri de evacuare

conform NTPA 001/2002. Apa menajeră este preluată gravitaţional de sistemul de canalizare

menajeră exterioară, de pe platformele uzinei, şi este condusă la staţia de epurare amplasată

în aval de platforma +538 m. Apa epurată evacuată de la staţia de epurare este deversată în

pârâul Corănzii. Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol

activ în suspensie cu denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze:

denitrificare, aerare şi decantare;

Staţia de epurare ape menajere incinta carieră pentru apa menajeră ce rezultă de la grupurile

sanitare din anexa atelierului auto, care este condusă la staţia de epurare a apelor menajere tip ECO

CLENER VFL, de unde, după epurare, apa limpezită este evacuată în afara platformei în canalul ce

deviază pâraiele : Grozii, Ciongani şi Borzei. Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării

biologice cu nămol activ în suspensie cu denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele

faze: denitrificare, aerare şi decantare. Din staţia de epurare se evacuează la canal 7,25 m3/zi apă epurată.

A. Descrierea lucrărilor organizarii de santier

Perioada de execuţie a lucrarilor pentru realizarea investiţiei de exploatare a minereului auro-

argentifer Certej, preferată de beneficiar, este de aproximativ 2 ani, ceea ce implică atacarea simultană a

lucrărilor de execuţie a lucrărilor de toate categoriile.

Pentru că obiectivul de investiţie este amplasat în locaţii diferite, pe teren accidentat, fără reţea de

drumuri, este necesară în primul rînd execuţia drumurilor de acces şi a platformelor pentru incintele de la

cotele:+618, +593m, +563-565m, +548m, +538m şi +575 pentru Uzina de procesare şi platforma de la

cota +590 pentru incinta Carieră.

Terenul cu mari diferenţe de nivel, lucrările de terasamente foarte costisitoare, suprafaţa mare a

platformelor pe care se vor construi clădirile şi construcţiile speciale a determinat alegerea unei soluţii

pentru organizarea de şantier în care să se utilizeze în exclusivitate aceste platforme, fără a ocupa

temporar alte terenuri în acest scop.

SC

SA

CEPROMIN


- 21 -

S-a constituit o incintă de depozitare centrală pentru întreaga investiţie pe platforma de la cota

+548m, unde sunt amplasate puţine clădiri de mici dimensiuni şi mai multe fundaţii de utilaje, acestea

urmînd să fie atacate ultimele şi puncte de lucru pe fiecare platformă pe care se lucrează, unde este

asigurat spaţiu de depozitare a materialelor în funcţie de stadiu fizic al lucrărilor şi spaţiul pentru

amplasarea containerelor pentru organizare de şantier.

Organizarea de şantier la punctele de lucru

Toate platformele vor fi împrejmuite provizoriu cu gard din panouri metalice, iar intrarile vor fi

supravegheate prin case poartă (pentru care s-au prevăzut containere cu dimensiunile de 2,5 m x 2,4 m).

Pentru personalul TSA s-au prevăzut containere tip birou, cu dimensiunile de 6,0 m x 2,4m, iar pentru

muncitori s-au prevăzut containere tip vestiar cu dimensiunile de 6,0 m x 2,4m. Pe fiecare platformă s-au

prevăzut wc-uri ecologice .

În general halele industriale sunt pe structură metalică cu închideri perimetrale din panouri

termoizolate metalice. Pentru montajul închiderilor este nevoie de schela metalică tubulară sau autoridicătoare

şi de macara pe pneuri, ceea ce implica lasarea de jur împrejurul halelor un spatiu lat de 7,0m, care include şi

un culoar de circulaţie de 2,5m lăţime. Amplasarea containerelor de şantier şi depozitarea materialelor se va

face respectînd acestă bandă de 7,0m, pînă se realizează închiderile şi acoperişul halelor.

Asigurarea utilităţilor

În prima fază a execuţiei şantierul nu va avea alimentare cu curent electric, apa şi canalizare pentru că

în zonă acestea nu există în prezent, asigurarea lor face parte din obiectivul de investiţie.

În aceste condiţii pînă la realizarea lor, asigurarea utilităţilor se va face astfel:

- alimentarea cu curent electric se va face cu grup electrogen;

- alimentarea cu apă se va face cu cisterna , iar pentru băut se va asigura apa îmbuteliată;

- se vor asigura în toate punctele de lucru wc-uri ecologice;

Descrierea lucrărilor

Perioada propusă pentru construcţia proiectului este de aproximativ 2 ani. Activităţile vor începe

cu organizarea de şantier, construcţiile administrative şi mobilizarea principalilor contractori. Pe durata

construcţiei, activităţile principale proiectului vor fi:

1. Amenajarea amplasamentelor miniere: cariera Certej (decopertarea şi depozitarea sterilului

în haldele de steril Nord şi Sud şi a solului vegetal în haldele de sol vegetal)

2. Deschiderea şi exploatarea carierei de pe Valea Măcrişului pentru materialele de

construcţie (pentru drumuri, pentru construirea barajelor iazurilor de decantare, pentru producerea

sorturilor industriale şi producţie de betoane etc.);

SC

SA

CEPROMIN


- 22 -

3. Racordarea la reţeaua naţională de înaltă tensiune;

4. Construcţia unei conducte de alimentare cu apă industrială din râul Mureş;

5. Construcţia drumului de acces la Uzina de Procesare;

6. Construcţia Uzinei de Procesare;

7. Construcţia iazului de decantare a sterilului de flotaţie şi a sterilului de cianuraţie (barajul

iniţial şi barajul secundar);

8. Construcţia infrastructurii;

9. Construcţia celorlalte structuri de gospodărire a apei.

Pentru începerea lucrărilor de construire se vor constitui două puncte principale ale organizării de

şantier:

a. Punct principal platforma de la incinta +548m ca organizare de şantier pentru construirea

ansamblului lucrărilor de investiţii „Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere

Certej”

Investiţia de construire a uzinei de procesare, a celorlalte clădiri care vor deservi procesul

tehnologic se va desfăşura pe platformele: + 618m ,+593m,+ 563-565m,+ 548m, + 538m, + 575m.

De la început în şantier se va crea platforma de la cota +538m ca platformă principală a punctului

de organizare a şantierului în care se va crea baza materială prin care se poate realiza volumul lucrărilor

de montaj din amplasament şi care să-şi menţină capacitatea de producţie pe durata execuţiei, de la

înfiinţarea şantierului până la desfiinţarea lui. După finalizarea lucrărilor din celelalte platforme (+ 618m

,+593m,+ 563-565m,+ 548m, + 575m) se va executa investiţia aferentă acestei platforme (+538m).

b. Punct principal iazurile de decantare - sterile de flotaţie şi – iaz CIL

Corespunzător cu lucrările ce urmează a se executa la investiţia iaz de decantare sterile de flotaţie

şi iaz de decantare CIL se va contracta o firmă specializată în executarea de astfel de lucrări (galerie de

preluare a apelor pârâului Măcrişului şi baraje din anrocamente la cele două iazuri, drumuri de acces

bazine colectoare, portale etc.). Constructorul îşi va organiza şantierul în funcţie de graficul de eşalonare

a lucrărilor, de mărimea şi volumul acestora.

Din punct de vedere al execuţiei lucrărilor de investiţii în cele două puncte ale organizării de

şantier (a. si b.), principalele lucrări care trebuie corelate şi eşalonate constau din:

Măsuri pregătitoare

Pentru a permite desfăşurarea fără întrerupere a lucrărilor de construcţii industriale (hale - uzina de

preparare, fundaţii utilaje) şi civile (grupuri sociale, clădire administrativă, laboratoare), se impune

executarea unor lucrări pregătitoare şi asigurarea mijloacelor materiale şi umane.

SC

SA

CEPROMIN


- 23 -

Lucrări pregătitoare:

− se curăţă terenul (defrişări, îndepărtarea gunoaielor);

− se executa îndepărtarea şi evacuarea stratului vegetal, orizontalizarea terenului conform

prevederilor din proiect;

− se execută – acolo unde este cazul: vecinătăţi cu pantă mare, zone inundabile în perioada

ploioasă - şanţuri de scurgere a apelor pluviale, başe de colectare (filtre inverse), instalarea

pompelor pentru epuismente;

− se execută trasarea şi pichetarea amplasamentului conform planului de trasare;

− se realizează aprovizionarea cu materiale şi piese, în cantităţile şi de calitatea cerută prin

proiect, astfel încât să se asigure începerea şi continuitatea lucrărilor;

− se asigură utilajele si dispozitivele de mică mecanizare necesare;

− se asigură forţa de muncă specializată;

− se realizează căile de acces şi platforma de depozitare a materialelor.

B. Execuţia lucrărilor - Descrierea lucrărilor permanente

În perioada de construcţie (2 ani) principalele lucrări care se vor executa în amplasamentul Certej

vor fi:

Defrişarea terenurilor : se va face etapizat pe obiective şi pe faze de executie cu solicitarea si

obtinerea actelor de reglementare pentru scoaterea temporara a suprafetelor ce vor fi afectate de

implementarea proiectului.

Defrisarea pe etape si obiective se prezinta in tabelul de mai jos:

Denumire obiectiv Faza Defrisare ha Faza constructie 5.38 Uzina de preparare Faza operare 0 Faza constructie 12.38 Cariera Faza operare 24.40 Faza constructie 4.0 Halda de sterile Nord Faza operare 9.87 Faza constructie 0 Halda de steril Sud Faza operare 11.58 Faza constructie 3.92 Cai de comunicatie Faza operare 0 Faza constructie 2.85 Halde de sol vegetal Faza operare 1.50 Faza constructie 3.28 Iaz steril de flotatie Faza operare 37.8 Faza constructie 1.27 Iaz CIL Faza operare 21.29

TOTAL FAZA DE CONSTRUCTIE 31.73 TOTAL FAZA DE OPERARE 109.76

SC

SA

CEPROMIN


- 24 -

Lucrarile de defrisare vor avea in vederea taierea arborilor, depozitarea acestora pe o locatie de

unde vor fi valorificati, curatirea terenului de crengi si lastaris, curatirea terenului de cioate si radacini.

Depozitul central

Depozitul central constituit pe platforma de la cota +548, are o suprafaţă de 13 605 mp a fost organizat

în spaţii în aer liber pentru depozitare si cuprinde:

- platformă depozitare confecţii metalice şi platformă de ansamblare confecţii metalice cu

S= 3690,0mp;

- platformă pentru panourile de închidere cu S = 960,0mp;

- platformă pentru materiale vrac cu S = 2370,0mp;

- platformă depozitare utilaje cu S = 3900,0mp;

Pe lîngă depozitarea deschisă au fost prevăzute şi spaţii închise pentru depozitare pentru materialele

mărunte sau care cer condiţii speciale de depozitare sau pentru scule.

Halde de sol vegetal

Pe baza prospecţiunilor pentru soluri efectuate pe amplasamentul Proiectului Certej, grosimea

stratului de sol este estimată la o valoare care variază între 0,5m-4m, fiind constituită din 2 straturi:

- Sol vegetal, fertil – formaţiunea cea nouă, cu o dezvoltare superficială de 0,20–0,40m constituit

dintr-o materie argiloasă-nisipoasă în care sunt incluse fragmente de roci, rădăcini şi fibre de plante;

- Deluviu argilos – stratul inferior al solului (subsol), cu o grosime ce variază între 0,2–4m,

constituit din fragmente de roci stâncoase, incluse într-un liant argilos-nisipos.

▪ Caracteristici fizico-chimice ale solului

Compoziţia granulometrică a solului vegetal şi principalele proprietăţi fizico-chimice sunt redate

în tabelele de mai jos:

Sol vegetal - Granulometrie

Limite de variaţie (%) Diametrul particulelor minime maxime

Argilă (sub 0,005mm) 23 47 Praf (0,005-0,05mm) 13 37 Nisip (0,05-2mm) 18 41 Pietriş (2-20mm) 2 33

Sol vegetal - Proprietăţi fizico-chimice

Limite de variaţie (%) Specificaţie U.M. minime maxime

0 1 2 3 Greutate specifică absolută gf/cm3 2,21 2,49 Greutate specifică aparentă gf/cm3 1,49 1,91 Umiditatea naturală % 16,20 41,50 Porozitatea % 30,54 54,96

SC

SA

CEPROMIN


- 25 -

Indicele porilor - 0,44 0,99 Plasticitatea - Limita de curgere % 49,89 67,28 - Limita de frământare % 19,78 26,56 - Limita de plasticitate - 38,44 40,72 - Limita de consistenţă - 0,74 1,00 Caracteristicile de rezistenţă la forfecare

- unghiul de frecare internă grade 7 28 - coeziunea kgf/cm2 0,25 1,12 - umiditatea de lucru % 15,54 31,24

Caracteristicile granulometrice şi principalele proprietăţi fizico-chimice ale subsolului (deluviul

argilos) sunt redate în tabelele următoare:

Deluviu argilos - Granulometrie

Limite de variaţie (%) Compoziţia granulometrică minime maxime

Argilă (sub 0,005mm) 33 42 Praf (0,005-0,05mm) 19 26 Nisip (0,05-2mm) 19 25 Pietriş (2-20mm) 13 24

Deluviu argilos - Proprietăţi fizico-chimice

Limite de variaţie (%) Specificaţie U.M. minime maxime

Greutate specifică absolută gf/cm3 2,34 2,49 Greutate specifică aparentă gf/cm3 1,29 1,66 Umiditatea naturală % 12,37 17,62 Porozitatea % 39,57 54,96 Indicele porilor - 0,65 0,77 Caracteristicile de rezistenţă la forfecare - unghiul de frecare internă grade 13 24 - coeziunea kgf/cm2 0,30 0,60 - umiditatea de lucru % 15 25

Solul vegetal va fi îndepărtat din zona tuturor suprafeţelor aferente principalelor facilităţi ale

Proiectului (Carieră, Uzină preparare, iazurile de decantare) înainte de începerea construcţiilor. Solul

vegetal va fi refolosit în cadrul procesului de închidere a minei şi de refacere a mediului.

Pe tot amplasamentul unde vor avea loc constructii se va trece la decaparea solului vegetal si

depunerea acestui in haldele de sol vegetal. Constructia acestora se va face tinand cont de tehnologia de

haldare (cu trepte si taluze si asigurarea unghiului pantelor astfel incat sa nu se produca alunecari ale

terenului haldat).

SC

SA

CEPROMIN


- 26 -

Volumul de sol estimat a fi indepartat tinad cont ca grosimea acestuia variaza functie de locatie

este 1.407.898 mc. Rezumatul cantităţilor de sol de pe amplasamentul Certej

Obiectiv Suprafaţa proiectată

(ha)

Suprafaţa ocupată în prezent

(ha)

Cantitatea de sol vegetal decapată pentru amplasarea lucrărilor şi

amplasarea ei în stive (mc)

Cariera 62,85 25,94 139.640 Halda Nord 32,6 11,38 49.801 Halda Sud 40,22 13,6 64.821 Incinte uzina de preparare 20,97 terenuri arabile şi fânaţ 607.636 Drumuri de acces 7,13 pădure, teren arabil şi

fânaţ 193.000

Iazuri de decantare flotaţie şi CIL

63,64 pădure 353.000

Haldele de steril

Pentru amenajarea terenului în vederea amplasării haldelor Nord şi Sud sunt necesare lucrări

pentru depozitarea sterilului în siguranţă.

Suprafaţa haldelor este de 32,61ha - halda Nord, respectiv 40,22ha - Halda Sud şi este acoperită de

pădure, păşune şi pâlcuri de arbuşti.

Talvegul văilor care se află pe amplasament are profil variabil, iar pantele versanţilor sunt de 5–150

Lucrările prevăzute sunt de două categorii:

1. Pregătirea fundamentului se va realiza în patru etape:

− defrişarea tufişurilor şi a arborilor

− scoaterea cioatelor din amplasament

− degajarea terenului

− decaparea solului vegetal şi depozitarea lui în halde separate de cele de steril pentru a

putea fi refosit în procesul final de ecologizare

2. Zonele cu pantă mai mare de 100 vor fi amenajate cu trepte de înfrăţire pentru împănarea

corespunzătoare a sterilului depozitat. Treptele de înfrăţire se execută cu pantă inversă înclinării

fundamentului.

Pentru că în amplasament există o reţea hidrografică (pâraie, torenţi) permanentă, se vor realiza

drenuri din piatră spartă care vor dirija apele spre zona centrală de unde vor fi evacuate în aval de halde.

Lungimea totală a drenurilor este de 970m pentru halda Nord şi 1880m pentru halda Sud.

Iazurile de decantare

Reziduurile rezultate din tehnologia de procesare a minereului auro-argentifer de la Certej, vor fi

reprezentate de sterilul tehnologic de la Uzina de preparare. Sterilul tehnologic rezultat din procesul de

SC

SA

CEPROMIN


- 27 -

preparare va fi trimis la 2 iazuri de decantare (unul pentru materialul rezultat de la secţia de flotare, unul

pentru materialul rezultat după procesul ALBION şi CIL). Sterilul tehnologic rezultat din flotaţie, evacuat

din uzină este constituit dintr-un amestec de particule minerale solide (cu granulaţia de 80% sub 74

microni) şi apă industrială. Faza solidă a amestecului, reprezintă 60%. Sterilul tehnologic va avea

greutatea specifică de 2,7 t/m3 şi va fi depus în iazul pentru sterile flotaţie. Sterilul tehnologic rezultat

după procesul ALBION şi CIL, este constituit dintr-un amestec de particule minerale solide (cu granulaţia

de 90% sub 9 microni) şi apă industrială. Faza solidă a amestecului, reprezintă 40%. Sterilul tehnologic

va avea greutatea specifică de 2,8 t/m3 şi va fi depus în iazul pentru sterile CIL.

Sistemul iazurilor de decantare a fost proiectat cu rigurozitate conform standardelor naţionale şi

internaţionale acceptate, astfel încât să se asigure un sistem sigur şi acceptabil din punct de vedere al

protecţiei mediului, pentru stocarea sterilului de procesare denocivizat. Proiectarea a luat de asemenea în

calcul şi cerinţele legate de închiderea exploatării miniere, la sfârşitul ciclului de viaţă a acesteia.

Construirea iazurilor de decantare

Sterilele rezultate din prepararea minereului (steril de flotatie respectiv de cianuratie) sunt

depozitate in două iazuri de decantare (Flotatie si CIL), amplasate pe Valea Măcrişului la cca. 2 km

respectiv 4 km nord-est de uzina de preparare.

▪ Pentru amenajarea iazurilor de decantare, la fiecare iaz se va executa un baraj de iniţiere

(starter) din arocamente, pe parcursul desfăşurării lucrărilor proiectului (functionarii uzinei de preparare)

barajul va fi supraînălţat.

La iazul de decantare a sterilelor de flotatie datorită existenţei unei denivelari naturale a terenului,

pe versantul stâng al iazului este necesară executarea unui baraj de închidere, amplasat pe versantul

lateral faţă de barajul principal.

La coada iazului sterile de flotaţie se va executa un baraj de închidere amonte executat din

anrocamente, impermeabilizat pe paramentul amonte cu geomembrană.

▪ Sterilele rezultate din procesele tehnologice de preparare a minereului respectiv a concentratului

rezultat de la flotarea minereului, se prezintă sub forma de tulbureală sterilă cu conţinut de fracţie solidă

de 60% - sterilul de flotatie respectiv de 40% - sterilul de cianuraţie.

Înainte de pompare pe iazul de decantare CIL sterilul de cianuratie este denocivizat în vederea

reducerii concentraţiei cianurii WAD sub 10 mg/l în instalaţia DETOX 1.

Hidrotransportul sterilelor de la uzina de procesare la iazurile de decantare se realizează prin

conducte metalice supraterane, montate pe suporţi.

Punctele de deversare a tulburelilor sterile vor fi amplasate pe toată lungimea coronamentelor

celor două baraje începând de la cota coronamentului barajelor de iniţiere.

SC

SA

CEPROMIN


- 28 -

▪ Apele limpezite, după sedimentarea fracţiei solide în iazuri, sunt preluate de staţiile de pompare

(din dotarea fiecarui iaz), amplasate pe barje plutitoare şi sunt conduse după cum urmează:

- ape limpezite din iaz sterile de flotaţie – la rezervorul apă recircuitată de la Staţia de epurare

ape limpezite iaz flotaţie, de unde o parte este preluată în fluxul tehnologic, surplusul este

dirijat la staţia de epurare, epurată şi transmisă în emisar

- apa limpezită din iazil CIL este dirijată prin conducte la rezervorul apă recircuitată DETOX

2, de unde este trimisă în fluxul tehnologic; în cazul unor debite mari rezultate din

precipitaţii, la depăşirea cantităţii necesare în flux această apă se epurează în staţia DETOX

2 şi se transmite în emisar.

Lucrări premergătoare execuţiei barajelor

În vederea realizării barajelor se vor executa în prealabil următoarele lucrări:

- Galeria de preluare a apelor de pe pr. Măcriş pe sub barajele principale iaz sterile de flotaţie şi

iaz CIL. Pentru evitarea pătrunderii în galerie a flotorilor sau a materialelor de dimensiuni mari, la capătul

amonte al galeriei se va monta un grătar de fund, cu interspaţiile între bare de 10 cm. Acest grătar va fi

demontat în momentul execuţiei legăturii cu tronsonul din amonte.

- Două batardouri pe cele două ramuri ale pr. Măcriş, executate din material local de consistenţă

argiloasă, prelevat din zone din ampriza iazului, indicate în studiul geotehnic. In corpul batardourilor vor

fi înglobate galeriile de evacuare a debitelor pr. Măcriş.

Batardourile se vor amplasa la circa 30m, respectiv 40m amonte faţă de limita amonte a barajului

de iniţiere şi vor avea următoarele caracteristici:

- înălţimea H = 5,00m + 3,00m (fundaţia) = 8,00m

- lăţimea la coronament = 3,00m

- taluze amonte şi aval 1:m = 1:2

- lungime batardou vale stânga = 30m

- lungime batardou vale dreapta = 40m

Înainte de începerea lucrărilor de execuţie la corpul barajului, este necesară realizarea galeriei de

evacuare a debitelor de apă de până la 5% de pe pr. Măcriş

Execuţia barajului se va realiza sub protecţia unui batardou amplasat în amonte de gura din intrare

în galeria de evacuare.

În concluzie, in cadrul obiectivului de investiţii „Proiect de exploatare a minereurilor auro-

argentifere din perimetrul Certej” se vor executa la cele două iazuri următoarele baraje:

- Baraj principal din anrocamente iaz sterile de flotaţie

- Baraj supraînălţare la cota finală iaz sterile de flotaţie

- Baraj de închidere laterală iaz sterile de flotaţie

SC

SA

CEPROMIN


- 29 -

- Baraj închidere amonte iaz sterile de flotaţie

- Baraj de iniţiere iaz CIL

- Baraj supraînălţare la cota finală iaz CIL

Pe perioada de construire (investiţie) se vor construi barajul principal din anrocamente iaz sterile

de flotaţie şi baraj de iniţiere iaz CIL, celalte baraje se vor executa pe producţie.

Principalele caracteristici ale celor două iazuri de decantare sunt următoarele:

Nr.crt. Specificaţie Iaz Flotaţie Iaz CIL

1. Amplasament Pârâul Măcrişului amonte de cariera Certej

Pârâul Măcrişului amonte de iazul de flotaţie

2. Tip iaz Iaz de vale Iaz de vale

3. Data punerii în funcţiune La finalizarea lucrărilor de investiţii

La finalizarea lucrărilor de investiţii

4. Suprafaţa utilă 45,2 ha 18,4 ha

5. Cantitatea de steril depozitată de la data punerii în funcţiune

steril flotaţie – 25.856 mii t steril Albion+CIL – 4.409 mii t

6. Cotă coronament 707 mdM 827,5 mdM

7. Înălţime baraj de iniţiere (starter)

75 m

45 m

8. Unghi de taluz 1:1,4 (330 - 350) 1:1,4 (330 - 350)

Construcţii necesare activităţii de exploatare şi valorificare

In cadrul investitiei „Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej”,

au fost cuprinse următoarele lucrări:

- lucrări de deschidere a carierei Certej

- lucrări de amenajare a haldelor de steril Nord şi Sud aferente carierei

- drumuri de acces în carieră, la incinte şi la iazurile de decantare nr. 1 si nr. 2

- clădiri si construcţii speciale (depozit explozivi), instalaţii aferente şi reţele de utilităţi în

carieră

- uzină de preparare (măcinare, clasare, flotare, îngroşare, filtrare, etc)

- uzină metalurgică (instalaţie Albion şi CIL)

- clădiri şi construcţii speciale, statii epurare, instalaţii aferente, reţele de utilităţi în uzină

- lucrări şi amenajări speciale aferente celor două iazuri de decantare

- reţele de alimentare cu energie electrică, apă industrială, apă potabilă şi alte utilităţi

- dotarea cu utilaje tehnologice şi echipamente pentru funcţionarea obiectivului minier

Principalele lucrări pentru construirea uzinei de preparare şi a celorlalte clădiri şi construcţii

necesare fluxului tehnologic sunt:

− amenajări incinte industriale (la cotele +538;+548;+563;+565;+593) şi devieri pâraie;

SC

SA

CEPROMIN


- 30 -

− construcţii clădiri hale industriale, benzi transportoare, staţii de concasare, etc.

Amenajări incinte industriale

Platformele de la cotele +538;+548;+563;+565;+593, au fost proiectate cu o panta minima de

scurgere a apelor de 0,5% , astfel incat apele de precipitatii de pe amplasamente vor curge in rigolele

construite la marginea platformelor care vor fi directionate spre cursul de apa existent (paraul Floroaia)

In sectiunile de debleu, pentru evacuarea apelor meteorice a fost prevazuta executia de rigole din

beton armat (rostuite din 5 in 5m) cu plasa sudata acoperite cu gratare metalice (doar cele a caror

h>0,50m), iar cele peste care trec utilaje si autovehicule se vor face carosabile, descarcarea acestora

facandu-se longitudinal fata de platforma proiectata.

Devierea si regularizarea cursului de apa existent (paraul Floroaia) de la coltul nord-vestic al

platoului propus cel mai de jos la cota + 538, s-a proiectat la o sectiune a canalului regularizat de forma

dreptunghiulara cu urmatoarele dimensiuni b=3,30 m si h=1,70 m.

Structura rutiera a platformelor proiectate va fi alcatuita din:

- umpluturi compactate pentru aducerea la cota proiectata, de grosimi variabile

- 10 cm strat de fundatie de balast

- 20 cm piatra sparta

- 10 cm macadam ordinar

Clădiri şi construcţii industriale

Cladirile si constructiile industriale vor fi amplasate in incinta carieră si incinta uzină.

▪ Incinta carieră

În imediata apropiere a carierei se va dezvolta incinta de la cota +590m, unde vor fi amplasate

următoarele construcţii de suprafaţă:

- Atelier întreţinere utilaje de carieră

- Anexă tehnico-socială

- Platformă de spălare utilaje de carieră

- Peronul pompelor de distribuţie

- Depozitul de carburant

- Rezervoarele pentru uleiuri uzate

▪ Incinta Uzina de procesare

Clădirile aferente uzinei de procesare vor fi amplasate pe următoarele platforme:

− Platforma cota +618m, cu următoarele construcţii:

- Staţia de concasare şi platformă de depozitare minereu brut

SC

SA

CEPROMIN


- 31 -

- Depozit de minereu concasat

- Posturi de transformare incinte


- Staţia trafo ST 110/6kV

- Uzina de preparare (măcinare, clasare, flotare, îngroşare, concentrare)

- Platforme depozitare bile de măcinare

- Depozit de reactivi


- Staţie de epurare ape iaz flotaţie

- Staţie de epurare ape acide carieră +halde

− Platforma cota +565m, cu Uzina de oxigen


- Atelier întreţinere uzină

- Laborator analize chimice

- Grup social

- Clădire administrativă


- Instalaţia Albion

- Instalatia CIL

- Staţie de preparare a laptelui de var


- Rezervor calcar


- Instalaţia de preparare a calcarului


- Instalaţia CIL

- Staţie de epurare DETOX 1

- Staţie de epurare ape limpezite iaz CIL – DETOX 2


- Batal avarie

- Depozit GPL

SC

SA

CEPROMIN


- 32 -

2.2.2. Amenajarea accesului în perimetrul de exploatare

Accesul pe amplasamente

La proiectarea drumurilor principale din amplasamentul Certej s-au avut în vedere următoarele:

- Proiectarea elementelor geometrice in plan conforma cu STAS 863/85 ” Lucrari de drumuri,

Elemente geometrice ale traseelor, Prescriptii de proiectare. Viteza minima de proiectare la care s-a

studiat traseul este de 25 km/h. Aliniamentele sunt racordate prin curbe circulare, cu raze cuprinse intre

32m si 400m.

- In proiectarea profilului longitudinal, s-a urmarit pe cat posibil linia terenului existent. Panta

longitudinala maxima proiectata este de 12%. Conform prescriptiilor tehnice in vigoare la schimbatorii de

panta au fost prevazute racordari verticale cu raze cuprinse intre 500m si 4000m.

- In profil transversal elementele geometrice sunt in conformitate cu STAS 863/85.

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele drumuri de pe amplasament, necesare

transportului utilului, sterilului, personalului:

Destinaţia/Zona Categoria Lungime Drum principal de acces la uzină (asigură accesul din Certej pe amplasamentul uzinei) - drum Certej-staţie de concasare (5km asfaltat) - drum staţie de concasare-incinte uzină (3km pietruit)

Drum industrial categoria I B = 7,0m cu 2 acostamente de 0,5m

8 km

Drum de acces din carieră la uzină şi haldele de steril (asigură transportul minereului la uzină şi a sterilului la hălzi)

Drum staţionar B = 16,0m 2,5 km

Drum de acces la iazul sterile de flotaţie cota +720m (asigură legătura între uzină şi iazul sterile de flotaţie)

Drum industrial categoria III B = 3,5m

4,0 km

Drum de acces la iazul CIL cota +745m (asigură legătura între uzină şi iazul CIL, se desprinde din drumul de acces la iazul sterile de flotaţie)


4,7 km

Refacere drum existent pentru începerea lucrărilor la barajele de iniţiere


4,0 km

2.2.3. Lucrări de deschidere şi pregătire

Cariera Certej, din cadrul acestei investiţii, se va dezvolta pe vechiul amplasament al carierei

Coranda-Certej cu dezvoltare în Vest şi Est.

Suprafaţa totală carieră Cantitatea de steril extrasă din carieră în anul de investiţie 62,8 ha,

din care 26 ha cariera actuală 1.500.000 mc/an

Lucrări miniere de deschidere

Deschiderea şi pregătirea zăcământului Certej pentru exploatarea în carieră se asigură prin săparea

lucrărilor miniere la zi şi anume a tranşeelor de deschidere şi a celor de pregătire.

SC

SA

CEPROMIN


- 33 -

În cariera Certej vor exista mai multe tipuri de tranşee şi anume:

- tranşee principală (drumul principal de acces) care asigură accesul de la suprafaţă spre

orizonturile de lucru ale carierei servind pe tot parcursul exploatării rezervei

- tranşeea de pregătire care creează frontul iniţial pentru extragerea treptei (se sapă din

tranşeea principală)

- tranşeea specială, este o tranşee de legătură care are un rol auxiliar, asigură deplasarea

materialului rulant şi a utilajului din carieră

Cele 16 trepte din zona Vestică şi cele 28 din zona Centrală, Intermediară şi de Est asigură

exploatarea corespunzătoare a substanţei minerale utile din carieră fără a se impune lucrări de pregătire

speciale.

Având în vedere creşterea cantităţii de steril de pe treapta I se va urmări realizarea coeficientului

de descopertă şi avansarea frontului în aşa fel încât să asigure decalajul minim între subtreapta de steril şi

cea de substanţa minerală utilă.

Atacarea acestei trepte se va face printr-o tranşee de pregătire care va asigura exploatarea raţională

a resurselor de substanţă minerală utilă.

Adâncimea maximă de exploatare la zi este + 440 m în zona de Vest a carierei şi + 310 m în zona

Centrală, Intermediară şi de Est, această cotă reprezentând nivelul vetrei carierei. Zăcământul se dezvoltă

deasupra nivelului terenului înconjurător, până la cota maximă + 605 m; +600m.

La determinarea limitelor carierei şi la alegerea modului de lucru se iau în considerare mai mulţi

factori de influenţă, dintre care:

− forma şi caracteristicile geometrice ale corpurilor de substanţă minerală utilă;

− aşezarea zăcământului faţă de rocile înconjurătoare;

− proprietăţile fizico-mecanice ale substanţei minerale utile şi ale rocilor înconjurătoare;

− tectonica zăcământului şi a rocilor înconjurătoare;

− calitatea substanţei minerale utile, pierderile de exploatare;

− dinamica producţiei şi termenul de atingere a producţiei planificate;

− condiţiile climaterice şi de siguranţă ale exploatării;

− mijloacele tehnice posibile a fi aplicate în cadrul lucrărilor miniere.

Principalul indicator determinant în aprecierea eficacităţii economice a carierei este raportul de

descopertă.

Raportul de descopertă este de 3 t/t pentru total masa minieră extrasă.

SC

SA

CEPROMIN


- 34 -

Dimensionarea platformelor şi a fronturilor de lucru

Pentru a asigura o suprafaţă de lucru corespunzătoare şi suficientă în vederea obţinerii producţiei

planificate de aproximativ 3.000.000 t/an, aceasta se calculează ţinând seama de coeficientul de

recuperare şi de adâncimea pe care se va exploata zăcământul.

Proiectul carierei cuprinde două rampe principale de acces cu panta de 1 : 10, una deserveşte zona

de Vest iar cealaltă deserveşte zona Centrală, Intermediară şi de Est.

Fiecare din rampele principale are o lăţime de 24 m pentru funcţionarea în deplină siguranţă a

basculantelor de 100 t, pe două sensuri. În porţiunile mai adânci ale carierei rampele vor fi de 12 m

căpătând configuraţia unui drum cu sens unic

Lucrări miniere de pregătire

Lucrările de deschidere respectiv volumul de lucrări ce se execută pe investiţii au fost astfel

concepute, atât ca execuţie tehnică cât şi ca eşalonare în timp, încât la terminarea lor procesul tehnologic

în carieră să se desfăşoare într-un flux normal, fără întreruperi.

În funcţie de natura copertei, respectiv a rocilor din care este constituită, se stabileşte dacă toată

cantitatea trebuie haldată ori dacă poate fi utilizată parţial sau total pentru valorificare.

Pregătirea pentru exploatare a carierei se va face, în prima fază, prin înlăturarea materialului

alterat ce se găseşte pe treptele existente, concomitent cu realizarea drumului de acces la treptele

superioare proiectate, pentru deschiderea acestora.

După executarea lucrărilor principale de deschidere a câmpului de exploatare la zi, se trece la

săparea tranşeelor de pregătire.

În funcţie de amplasarea tranşeelor de deschidere faţă de câmpul de exploatare la zi şi a tranşeelor

de pregătire în câmpul de exploatare, sistemul de pregătire este cel în paralel. Tranşeea de pregătire se

sapă în prelungirea celei de deschidere, iar frontul de lucru se deplasează paralel cu el însuşi, lucrându-se

pe un singur front. Acest sistem de pregătire se aplică cu succes la carierele ce exploatează zăcăminte

dezvoltate deasupra reliefului terenului înconjurător.

Treptele de lucru asigură exploatarea corespunzătoare a substanţei minerale utile din carieră fără

a se impune lucrări de pregătire speciale.

Datorită morfologiei terenului şi distanţei de haldare a sterilului rezultat din descopertă, soluţia de

deschidere cu transee este cea mai avantajoasă şi nu creează complicaţii din punct de vedere tehnologic

(conform BAT mine).

Tehnologia de descopertare

SC

SA

CEPROMIN


- 35 -

În cadrul activităţii privind deschiderea carierei se vor mai realiza lucrări de defrişare, de

îndepărtare a solului vegetal şi descopertare necesare creării fronturilor corespunzătoare activităţii de

producţie în util (minereu auro – argentifer).

Suprafaţa ce trebuie defrişată este de 36,788 ha din care în anul de preproducţie vor fi defrişate

12,38 ha.

Lucrările de decopertare se execută treptat, respectiv solul vegetal şi deluviul vor fi îndepărtate mecanizat cu buldozerul sau cu încărcător frontal din dotare, care corespund integral pentru acest scop.

Lucrările de deschidere şi pregătire a rezervelor pentru exploatare se vor executa în avans faţă de

operaţiile de exploatare pentru asigurarea frontului de lucru.

De o deosebită importanţă sunt lucrările de topografie în carieră pentru stabilirea exactă a

volumelor de rocă dislocată în perioada de timp necesară pentru urmărirea şi dirijarea lucrărilor de

descopertare şi exploatare.

Descopertarea rocii sterile in cariera începe de la nivelul treptei + 605 m dinspre partea est

EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE ...arpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari...Plan...

Documents

Transcript of EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE ...arpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari...Plan...