Cernoziomurile Moldovei - evolutia, protectia si restabilirea fertilitatii lor

8/17/2019 Cernoziomurile Moldovei - evolutia, protectia si restabilirea fertilitatii lor

1/356


2/356

Culegere de articole ştiinţifice

CERNOZIOMURILE MOLDOVEICERNOZIOMURILE MOLDOVEI EVOLUŢIA, PROTECŢIA ȘI

RESTABILIREA FERTILITĂŢII LOR

Conferinţă ştiinţifică cu participare internaţională,

dedicată aniversării a 60 ani de la fondarea Institutului de Pedologie,Agrochimie şi Protecţie a Solului ”Nicolae Dimo”

CHIŞINĂU, 12-13 septembrie 2013

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEIMINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ŞI PROTECŢIE A SOLULUI „NICOLAE DIMO”


3/356

CZU 631.458

Culegerea de articole ştiinţice ”Cernoziomurile Moldovei – evoluţia, protecţia şi restabilirea fertili-tăţii lor” este dedicată aniversării a 60 de ani din ziua fondării Institutului de Pedologie, Agrochimieşi Protecţie a Solului ”Nicolae Dimo”. Lucrarea reectă un bilanţ al activităţii ştiinţice a Institutului pe parcursul a 60 de ani (1953-2013), include articole ştiinţice privind apariţia, evoluţia, protecţia,

degradarea şi remedierea fertilităţii solurilor Republicii Moldova.

Culegerea de articole a fost aprobată şi propusă spre editare de Consiliul Ştiinţic al Institutului

de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”.( proces verbal nr. 8 din 07.08.2013)

Redactor responsabil

Dr.conf. Tamara LEAH

Comitetul organizatoric

acad. Andrieş Sera m, directorul Institutului, tel.022-284858 dr.conf. Leah Tamara, director ştiinţic, tel.022-284861 dr.conf. Arhip Olga, secretar ştiinţic, tel.022-284856

prof., dr.hab., Cerbari Valerian, şef lab. Pedologie, tel.022-284862 dr.conf. Kuharuc Ecaterina, şef lab. Combaterea Eroziunii Solului, tel.022-284844 dr.conf. Filipciuc Vladimir, şef lab. Ameliorarea Solului, tel.022-284860 dr.conf. Lungu Vasile, şef lab. inter. Agrochimia Solului, tel.022-284843 dr.conf. Pl ămădeal ă Vasile, şef lab. Îngr ăşăminte Organice, tel.022-284866 dr.conf . Senicovscaia Irina, grupa Biologia Solului, tel.022-284850 dna Frunză Ecaterina – contabil-şef, tel.022-284857

EdituraLEXONPRIM Adresa: Alexandru cel Bun, 111tel.: (022) 22-04-94, 069904555

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

“Cernoziomurile Moldovei – evoluţia, protecţia şi restabilirea fertilităţii lor”, conf. şt. (2013 ; Chişinău).

Cernoziomurile Moldovei – evoluţia, protecţia şi restabilirea fertilităţii lor : Conf. şt. cu participare intern.,

dedicată aniversării a 60 ani de la fondarea Inst. de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo”:

Culegere de art. şt., Chişinău, 12-13 sept. 2013 / red. resp.: Tamara Leah ; com. org.: Andrieş Seram [et al.]. –

Chişinău : S. n., 2013 (Tipogr. “Reclama”). – 356 p.

Antetit.: Inst. de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo”. – Texte: lb. rom., engl., rusă.

– 200 ex.

ISBN 978-9975-4494-1-0.

631.4(082)=135.1=111=161.1

C 35


4/356

– 3 –

CUPRINSPREFAŢA ......................................................................................................................................................................... 7

INSTITUTUL DE PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ŞI PROTECŢIE A SOLULUI ”NICOLAE DIMO”, 1953-2013

REZULTATELE ACTIVITĂŢII ŞTIINŢIFICE ALE INSTITUTULUI DE PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ŞIPROTECŢIE A SOLULUI “NICOLAE DIMO” PE PARCURSUL A 60 DE ANI (1953-2013)

Sera fim Andrieş .............................................................................................................................................................. 9UN BILANŢ SUCCINT AL ÎNDELUNGATEI ACTIVITĂŢI

Balteanschi Dumitru, Bratco Dumitru ......................................................................................................................... 18

EVOLUŢIA CONCEPTULUI DOKUCEAEVIST DE GENEZA SOLULUI ÎN ROMÂNIA DUPĂ 130DE ANI DE LA EMITEREA LUIFlorea Nicolai ................................................................................................................................................................ 24

DATE JUBILIARE ÎN ISTORIA PEDOLOGIEIUrsu Andrei .................................................................................................................................................................... 30

”CERNOZIOMURILE MOLDOVEI – EVOLUŢIA, PROTECŢIA ŞI RESTABILIREA FERTILITĂŢII LOR ”

РОЛЬ МИНЕРАЛОГИЧЕСКИХ ИССЛЕДОВАНИЙ В ПОЗНАНИИ СВОЙСТВ, ПРОИСХОЖДЕНИЯ

И ПРАКТИЧЕСКОМ ИСПОЛЬЗОВАНИИ ПОЧВ МОЛДОВЫ ( ЧАСТЬ 1) Алексеев В . Е . ................................................................................................................................................................ 33РОЛЬ МИНЕРАЛОГИЧЕСКИХ ИССЛЕДОВАНИЙ В ПОЗНАНИИ СВОЙСТВ, ПРОИСХОЖДЕНИЯ И ПРАКТИЧЕСКОМ ИСПОЛЬЗОВАНИИ ПОЧВ МОЛДОВЫ ( ЧАСТЬ 2) Алексеев В . Е . ................................................................................................................................................................ 38

CARACTERISTICA ECOLOGICĂ COMPLEXĂ A SOLULUI ÎN SCOPULFONDĂRII AGROECOSISTEMELOR DURABILE

Andriucă Valentina, Dubi ţ Daniela, T ărî ţă A., Cazmalî N. .......................................................................................... 45

ИСПОЛЬЗОВАНИЕ РЕСУРСОВ ТОРФА В СЕЛЬСКОМ ХОЗЯЙСТВЕ РОСИИ Анисимова Т . Ю ., Лукин С . М . .................................................................................................................................... 51

INFLUENŢA PEDOBIONŢILOR ASUPRA STĂRII PĂŞUNILOR DIN CÂMPIA MOLDOVEI DE SUD Babaian Maria ............................................................................................................................................................... 56

CARACTERISTICA ŞI EVALUAREA ECOPEDOLOGICĂ COMAPARATIVĂ A PĂŞUNILOR DINCÂMPIA MOLDOVEI DE SUD

Babaian M., Ungureanu V. ............................................................................................................................................ 60

COLEOPTERE EDAFICE DIN UNELE ECOSISTEME FORESTIERE DIN REPUBLICA MOLDOVA Bacal Svetlana, Munteanu Natalia ............................................................................................................................... 64

GHIDUL PEDOLOGIC AL REZERVAŢIEI „CODRII” Barcari Ecaterina, Gogu V. ........................................................................................................................................... 70PARTICULARITĂŢILE REGIMULUI NUTRITIV AL SOLURILOR CU DIFERIT GRAD DE EROZIUNE

Boaghe Lilia ................................................................................................................................................................... 73

ВЛИЯНИЕ ПРИЕМОВ ПОЧВОЗАЩИТНОГО ЗЕМЛЕДЕЛИЯ НА ФРАКЦИОННО-ГРУППОВОЙ СОСТАВ ГУМУСА ДЕРНОВО-ПОДЗОЛИСТЫХ ЭРОДИРОВАННЫХ ПОЧВ Богатырева Е . Н ., Серая Т . М ., Бирюкова О . М ., Касьяненко И . И . ......................................................................... 77

RESTRUCTURAREA ECOLOGICĂ A AGRICULTURII ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Boincean Boris ............................................................................................................................................................... 81CONŢINUTUL METALELOR GRELE ÎN SOLUL ECOSISTEMELOR FORESTIERE DINREŢEAUA EUROPEANĂ DE MONITORING FORESTIER

Braşoveanu Valeriu ........................................................................................................................................................ 86

PARAMETRII CHIMICI AI CALITĂŢII SOLULUI DIN SUPRAFEŢELE EXPERIMENTALE ALEREPUBLICII MOLDOVA INCLUSE ÎN REŢEAUA EUROPENĂ DE MONITORING FORESTIER

Braşoveanu Valeriu ........................................................................................................................................................ 92

EVALUAREA AZOTULUI IMOBILIZAT ŞI NUTRUTIV PENTRU ECOSISTEMELE FORESTIERE Brega V., Begu A., Liogchii Nina, Braşoveanu V. ........................................................................................................ 97

FERTILIZAREA CU PAIE NEFERMENTATE CA REMEDIU DE AMELIORARE A ÎNSUŞIRILORAGROFIZICE ALE CERNOZIOMULUI OBIŞ NUIT SLAB ERODAT

Bulat Ludmila, Rusu Alexandru, Pl ămădeal ă Vasile ................................................................................................... 101

ROLUL COLEMBOLELOR (HEXAPODA) ÎN NATUR Ă ŞI IMPORTANŢA LORPENTRU FUNCŢIONAREA ECOSISTEMELOR Buşmachiu Galina ......................................................................................................................................................... 105


5/356

– 4 –

SOLUL ŞI NUTRIŢIA TUTUNULUICalchei Elena, Dreglea M. ............................................................................................................................................ 110

PROCESELE GEOMORFOLOGICE DE RISC ÎN CADRUL CÎMPIEI BÎCULUI INFERIOR Can ţ îr Angela ................................................................................................................................................................. 115

ÎNGR ĂŞĂMINTELE ORGANICE ŞI FERTILITATEA SOLURILOR DIN RAIONUL RÂŞCANICarauş Nicolai ................................................................................................................................................................ 119

RESTABILIREA STĂRII DE CALITATE A STRATULUI ARABIL AL CERNOZIOMURILOR CAMBICESUB INFLUIENŢA AMESTECULUI DE IERBURI PERENE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASECerbari V., Scorpan V., Ţăranu M. ................................................................................................................................ 123ПРИНЦИПЫ ФОРМИРОВАНИЯ ПРОТИВОЭРОЗИОННЫХ КОМПЛЕКСОВ НА ПАХОТНЫХ ЗЕМЛЯХ БЕЛАРУСИЧерныш А .Ф ., Юхновец А . В ., Устинова А . М . ......................................................................................................... 127

VITEZA DE RESTABILIRE A CONŢINUTULUI DE MATERIE ORGANICĂ SUB INFLUENŢAVEGETAŢIEI IERBOASE ÎN CERNOZIOMURILE TIPICE ARABILE DEGRADATECiolacu Tatiana .............................................................................................................................................................. 130

PARAMETRII ÎNSUŞIRILOR CERNOZIOMURILOR OBIŞ NUITE NEERODATE ŞI ERODATE DINBAZINUL-CADRU DE RECEPŢIE AL ZONEI COLINARE A PRUTULUI DE MIJLOCCojocaru Olesea, Cerbari Valerian ............................................................................................................................... 133

DEZVĂLUIRILE ÎNVELIŞULUI DE SOL: UN EXEMPLUCote ţ Valentina, Mocanu Victoria, Florea N. ............................................................................................................... 137

ВЛИЯНИЕ НЕКОРНЕВЫХ ПОДКОРМОК НА БИОХИМИЧЕСКИЙ СОСТАВ ПЛОДОВ ЯБЛОНИ Даду З . Д ., Грицкан С . В , Кривая П . Г ., Евтодиев М . В ., Вицелару О .С . .................................................................. 142

INFLUIENŢA FERTILIZANTULUI CU MICROELEMENTE MICROCOM-V ASUPRA CREŞTERII ŞIMATURIZARI LĂSTARILOR DE VIŢĂ DE VIE ÎN FUNCŢIE DE TRATAREA FOLIAR Ă

David Tatiana ................................................................................................................................................................. 145

STAREA DE CALITATE A ALUVISOLURILOR POSTMLĂŞTINOASE IRIGATE DINLUNCA NISTRULUI INFERIOR

Dîrzu Iurie, Cerbari Valerian ........................................................................................................................................ 147

ФОРМИРОВАНИЕ ПОВЕРХНОСТНОГО СТОКА ОТ ЛИВНЕВЫХ ОСАДКОВ НА СКЛОНОВЫХЗЕМЛЯХ С ЭЛЕМЕНТАМИ ПРОТИВОЭРОЗИОННОЙ ОРГАНИЗАЦИИ ТЕРРИТОРИИ Добровольский Г . П ., Руснак В . Г . .............................................................................................................................. 151

EFECTE ALE IRIGAŢIEI PRIN PICURARE CU APĂ DIN SURSE LOCALE ASUPRA

ÎNSUŞIRILOR CERNOZIOMULUI TIPIC SLAB HUMIFER Filipciuc Vladimir .......................................................................................................................................................... 155ANALIZA MICROSCOPICĂ A MICROORGANISMELOR EDAFICEFrunze Nina ................................................................................................................................................................... 159

ACŢIUNEA FERTILIZĂRII FOLIARE ASUPRA REGIMULUI NUTRITIV ŞI CALITĂŢII FRUCTELOR Gri ţ can S., Dadu Z., Polihovici L. ................................................................................................................................. 163

ACŢIUNEA DIFERITOR METODE DE ÎNTREŢINERE A SOLULUI UTILIZAT SUB LIVEZI ASUPRAPROPRIETĂŢILOR LUI FIZICE ŞI CHIMICE Gri ţ can Sava, Nagacevschi Tatiana .............................................................................................................................. 166

ACŢIUNEA METODELOR DE LUCRARE ŞI ÎNTREŢINERE A SOLULUI ASUPRA GRADULUIDE ÎMBURUIENIRE ÎN LIVEZIGri ţ can S. ........................................................................................................................................................................ 169

ОСОБЕННОСТИ ЭЛЕКТРОФИЗИЧЕСКИХ СВОЙСТВ СЕРОЗЕМНО-ЛУГОВЫХ ПОЧВ В ПЕРЕМЕННОМ ЭЛЕКТРОМАГНИТНОМ ПОЛЕ Гюлалыев Чингиз ......................................................................................................................................................... 172

ВЛИЯНИЕ ДЕФИЦИТНОГО ОРОШЕНИЯ И УДОБРЕНИЙ НА УРОЖАЙНОСТЬ ОВОЩНЫХ КУЛЬТУР И ВЫНОС ПИТАТЕЛЬНЫХ ВЕЩЕСТВ Гуманюк А . В ., Коровай В . И . ....................................................................................................................................... 175

РОЛЬ ОРГАНИЧЕСКИХ И МИНЕРАЛЬНЫХ УДОБРЕНИЙ В ПОДДЕРЖАНИИ ПЛОДОРОДИЯ ПОЧВ Гуманюк А . В . ................................................................................................................................................................ 178

АКТИВИРОВАННАЯ ФОРМА МОНТМОРИЛЛОНИТА В КАЧЕСТВЕ ФАКТОРА ВЗАИМОДЕЙСТВИЯ ПОЧВЫ И РАСТЕНИЯ Харчук О . А ., Болотин О . А . ......................................................................................................................................... 182

ŞTIINŢELE SOLULUI ÎN VALORILE RENTEI NATURALE ŞI DEZVOLTĂRII VIABILE Iacovlev Vladimir ........................................................................................................................................................... 186

REVITALIZAREA PEDOLOGIEI PE PRINCIPIILE ISTORISMULUI GEOGRAFIC Iacovlev Vladimir ........................................................................................................................................................... 188


6/356

– 5 –

СОДЕРЖАНИЕ СЕЛЕНА В ПОЧВАХ В ЗАВИСИМОСТИ ОТ ИХ ГРАНУЛОМЕТРИЧЕСКОГО СОСТАВА Капитальчук М . В ., Голубкина Н . А ., Капитальчук И . П . ....................................................................................... 191

LAND USE IN LATVIA – STATUS AND ACTUALITIES Karklins Aldis ................................................................................................................................................................. 194

CHEMICAL COMPOSITION OF FOREST LITTER PLANTED ON AGRICULTURAL LAND Karklins Aldis, Lipenite Inara ...................................................................................................................................... 197

ЭКОЛОГИЧЕСКИЕ ПРОБЛЕМЫ В АГРОХИМИЧЕСКИХ ИССЛЕДОВАНИЯХ В РЕСПУБЛИКЕ БЕЛАРУСЬ Касьянчик С . А ., Лапа В . В . .......................................................................................................................................... 200ИЗМЕНЕНИЕ ПЛОДОРОДИЯ КАРБОНАТНОГО ЧЕРНОЗЕМА ПРИ РАЗНЫХ СПОСОБАХ ОКУЛЬТУРИВАНИЯ Кирилюк В . П ., Бор Д . М . ............................................................................................................................................ 203

ЭКОЛОГИЯ РАСПРОСТРАНЕНИЯ БАКТЕРИЙ PSEUDOMONAS В РАЗЛИЧНЫХ ТИПАХ ПОЧВ КЫРГЫЗСТАНА Конурбаева М .У . ........................................................................................................................................................... 205

СОВРЕМЕННОЕ СОСТОЯНИЕ И ПЕРСПЕКТИВЫ РАЗВИТИЯ ИССЛЕДОВАНИЙ ПО ЗАЩИТЕ ПОЧВ ОТ ЭРОЗИИ В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА Кухарук Е . С . ................................................................................................................................................................. 210

ВЫНОС И БАЛАНС ЭЛЕМЕНТОВ ПИТАНИЯ В ЗАВИСИМОСТИ ОТ СИСТЕМ ПРИМЕНЕНИЯ УДОБРЕНИЙ В ЗЕРНОТРАВЯНОМ СЕВООБОРОТЕ НА ДЕРНОВО-ПОДЗОЛИСТОЙ ЛЕГКОСУГЛИНИСТОЙ ПОЧВЕ

Лапа В . В ., Кулеш О . Г . .................................................................................................................................................. 213ACUMULAREA AZOTULUI BIOLOGIC ŞI MATERIEI ORGANICE LA CULTIVAREA LUCERNEIPE CERNOZIOM LEVIGAT

Leah Nicolai ................................................................................................................................................................... 215

SOLURILE RAIONULUI IALOVENI: STAREA DE CALITATE ŞI MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE Leah Tamara, Bordea Ion .............................................................................................................................................. 218

DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI DESPRE MICROELEMENTE IN SOLURILE MOLDOVEI Leah Tamara .................................................................................................................................................................. 224

IMPACTUL FERTILIZANTULUI „MICROCOM-T” ASUPRA ACTIVITĂŢII NITRATREDUCTAZEIÎN SOL, NITRATREDUCTAZEI, PEROXIDAZEI ÎN FRUNZE ŞI PRODUCTIVITĂŢII PLANTELORDE SFECLĂ PENTRU ZAHĂR

Lisnic S., Toma S., Core ţ caia Iulia ................................................................................................................................ 228

SOLURILE CENUŞII DE PĂDURE ÎNCADRATE ÎN CIRCUITUL AGRICOL ÎN ZONA CODRILOR MOLDOVEI Lungu Marina ................................................................................................................................................................ 232CONSUMUL DE APĂ LA FORMAREA RECOLTEI CULTURILOR DE CÂMP ÎN FUNCŢIEDE TIPUL DE SOL ŞI NIVELUL DE NUTRIŢIE MINERALĂ

Lungu Vasile, Savin Elena, Panu Vera, Toma Varvara ................................................................................................ 235

EVALUAREA ENERGETICĂ A APLICĂRII ÎNGR ĂŞĂMINTELOR MINERALE LA CULTURILEDE CÎMP ÎN EXPERIENŢELE DE LUNGĂ DURATĂ PE SOL CENUŞIU

Lungu Vasile ................................................................................................................................................................... 238

PRODUCTIVITATEA CULTURILOR AGRICOLE ÎN ASOLAMENTE DE CÎMP ÎN FUNCŢIE DE SOL ŞI NIVELUL DE NUTRIŢIE ÎN EXPERIENŢELE DE LUNGĂ DURATĂ Lungu V., Andrieş S., Leah N., Gri ţ uc Stela ................................................................................................................. 241

IMPORTANŢA ASOLAMENTELOR FURAJERO – CEREALIERE ÎN PREVENIREA PROCESELORDE BIODEGRADARE A SOLURILOR

Lupaşcu M., Lala M., Darie V., Bolocan N. ................................................................................................................. 245EVALUAREA PRETABILITĂŢII SOLURILOR PENTRU CULTURI POMICOLE

Marcov Ion ..................................................................................................................................................................... 248

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SISTEMULUI DE LUCRARE A SOLULUI ASUPRA UNOR ÎNSUŞIRI ALE ACESTUIA ŞI A PRODUCŢIEI DE PORUMB ÎN CONDIŢIILE DE LA FERMADIDACTICĂ MOARA DOMNEASCĂ – ILFOV

Marin D. I., Mihalache M., Ciontu C., Rusu T., Ilie L., Bolohan C. ........................................................................... 251

ВЛИЯНИЕ ОСАДКОВ НА МЕХАНИЧЕСКУЮ ДЕГРАДАЦИЮ ПОЧВ Млявая Галина ............................................................................................................................................................ 254

ОЦЕНКА ЭРОЗИОННОЙ УСТОЙЧИВОСТИ ПОЧВ ЛЕВОБЕРЕЖЬЯ ДНЕСТРА Мунтян А . Н . ................................................................................................................................................................. 258

DEGRADAREA STRUCTURII SOLULUI CA URMARE A EXPLOATĂRII EXCESIVE

ÎN AGRICULTURA CONTEMPORANĂ Nagacevschi Tatiana ...................................................................................................................................................... 262


7/356

– 6 –

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ENERGETIC AL SOLULUI ERODAT PRINCULTIVAREA IERBURILOR PERENE

Popov Leonid ................................................................................................................................................................. 265

CONSIDERAŢII PRIVIND TIPOLOGIA SOLURILOR DIN BAZINUL HIDROGRAFIC LARGA Popuşoi Tatiana .............................................................................................................................................................. 268

QUANTITATIVE THEORY OF THE BUFFER ACTION OF SOIL MINERALS Povar Igor, Spinu Oxana ............................................................................................................................................... 272

INFLUENŢA BACTERIILOR DE RIZOSFER Ă ŞI RIZOPLANĂ ASUPRA CREŞTERII ŞIPRODUCTIVITĂŢII PORUMBULUI

Prisacari S., Onofraş L., Lungu A. ................................................................................................................................ 278

ОЦЕНКА И ДИНАМИКА РЕСУРСОВ ЧЕРНОЗЁМОВ CЕЛЬСКОХОЗЯЙСТВЕННЫХ УГОДИЙ Прущик А . В ., Сухановский Ю . П ., Санжарова С . И . ................................................................................................ 282

INFLUENŢA NUTRIŢIEI CU FOSFOR ŞI FIER ASUPRA DEZVOLTĂRII NODOZITĂŢILORLA PLANTELE DE SOIA ÎN CONDIŢII DE SECETĂ TEMPORAR Ă

Rotaru V., Birsan Ana .................................................................................................................................................... 286

POZIŢIONAREA SPAŢIALĂ A INFRASTRUCTURII TERENURILOR DIN CADRUL SECTORULUISUPERIOR AL BAZINULUI HIDROGRAFIC COGÎLNIC CU UTILIZAREA SIG

Rozloga Iurii ................................................................................................................................................................... 290

STAREA GEOECOLOGICĂ A TERITORIULUI DIN SECTORUL SUPERIOR ALBAZINULUI HIDROGRAFIC COGÎLNIC

Rozloga Iurii ................................................................................................................................................................... 296 РОЛЬ ВОЗОБНОВЛЯЕМЫХ БИОРЕСУРСОВ АГРОЦЕНОЗОВ В ВОСПРОИЗВОДСТВЕ ПЛОДОРОДИЯ ДЕРНОВО-ПОДЗОЛИСТОЙ И СЕРОЙ ЛЕСНОЙ ПОЧВ Русакова И . В . ................................................................................................................................................................ 299

MĂSURI ŞI POSIBILITĂŢI DE MAJORARE A APORTULUI DE MATERIE ORGANICĂ ÎN SOLURILE ARATE ALE REPUBLICII MOLDOVA

Rusu Alexandru ............................................................................................................................................................. 304

НЕКОТОРЫЕ АСПЕКТЫ ВОССТАНОВЛЕНИЯ БИОТЫ И ПЛОДОРОДИЯ СРЕДНЕЭРОДИРОВАННЫХ ЧЕРНОЗЁМОВСеньковская И . А ., Лях Н . М ., Балан А . П ., Лях К . Н ., Данилюк Р . В . ..................................................................... 313

BUFFER PROPERTIES OF THE SYSTEM “CALCIUM CARBONATE – SOIL SOLUTION” Spinu Oxana, Povar Igor ............................................................................................................................................... 318

STAREA RADIOLOGICĂ A ECOSISTEMELOR SILVICE DIN PARTEA DE NORD ESTA REPUBLICII MOLDOVA Steg ărescu V., Motelica L. .............................................................................................................................................. 323

MIGRAŢIUNEA ELEMENTELOR RADIOACTIVE NATURALE ŞI RADIO-IZOTOPILORARTIFICIALI ÎN SISTEMUL SOL-FACTOR TEHNOGEN-PLANTĂ

Stasiev Gr., Nedealcov S., Jig ău Gh. ............................................................................................................................. 327

CALITATEA ŞI PERSPECTIVA VALORIFICĂRII NĂMOLURILOR OR ĂŞĂ NEŞTI LACULTIVAREA SPECIEI SILPHIUM PERFOLIATUM L.Ţ î ţ ei Victor ...................................................................................................................................................................... 332

ВОДНЫЙ ОБМЕН И ПРОДУКТИВНОСТЬ КУКУРУЗЫ В ЗАВИСИМОСТИ ОТ УСЛОВИЙ ПИТАНИЯ И ПРОИЗРАСТАНИЯ Цыцей В . Г ., Софрони В . Е . .......................................................................................................................................... 335

ВЛИЯНИЕ ПРЕДПОСЕВНОГО ВНЕСЕНИЯ УДОБРЕНИЙ НА БИОХИМИЧЕСКИЕ ПРОЦЕССЫ

В РИЗОСФЕРЕ СОИ, ВОЗДЕЛЫВАЕМОЙ НА ЧЕРНОЗЕМЕ КАРБОНАТНОМТома С ., Емнова Екатерина , Дарабан Оксана , Бызган Яна .................................................................................. 338

GEOGRAFIA SOLURILOR MOLDOVEIUrsu A. ............................................................................................................................................................................ 342

ETAPELE INTERPRETĂRII CARTOGRAFICE A SOLURILOR MOLDOVEIUrsu A., Curcubăt Stela ................................................................................................................................................. 347

ПОЧВЫ ГРУЗИИ: СОСТОЯНИЕ, ПРОБЛЕМЫ И ПЕРСПЕКТИВЫУрушадзе Т .Ф ., Урушадзе Т .Т ., Хомасуридзе Д . Р . .................................................................................................... 351CONŢINUTUL ELEMENTELOR NUTRITIVE ÎN SOL ŞI PLANTELE VIŢEI DE VIE ÎN FUNCŢIEDE APLICAREA COMPLEXULUI DE MICROELEMENTE MICROCOM-V ŞI MICROORGANISMEVeliksar So fia, Toma S., Lemanova Natalia, Nedealcov S., Bălan Victoria, Bratco D. .............................................. 354


8/356

– 7 –

PREFAŢĂ

Conferinţa ştiinţifică cu participare internaţională ”Cernoziomurile Moldovei – evoluţia, protecţia şi restabilirea fertilităţii lor” este dedicată aniversării a 60 de ani din ziua fondării Institutului de Pedologie, Agrochimieşi Protecţie a Solului ”Nicolae Dimo”. În perioada 1953-2013 colaboratorii ştiinţifici ai Institutului au rezolvatcu succes foarte multe probleme impuse de imperativul timpului, de diferite reforme, de fondator, de cerinţeleagriculturii şi necesităţile deţinătorilor de terenuri, au pus începuturile unei etape noi de studiere a solului. Timp

de 60 de ani colaboratorii Institutului ”N. Dimo” au studiat solurile şi problemele legate de păstrarea stării decalitate a acestora. Cu regret, cernoziomurile Moldovei, considerate soluri-etalon, la fel ca şi alte soluri ale lumiisunt supuse proceselor de degradare continuă, de aceea problemele abordate la această conferinţă sunt foarte

binevenite şi actuale.Agricultura fiind o ramur ă fundamentală a economiei naţionale, pentru dezvoltarea sa ascendentă impune,

pe lângă asigurarea unei baze tehnico-materiale, crearea condiţiilor de activitate pentru intensificarea cercetă-rilor ştiinţifice şi implementarea celor mai reuşite rezultate în producţie prin acţiunile complexe de ridicare a

potenţialului productiv al solului.Asigurarea ştiinţifică este o premisă obligatorie a acţiunilor de protecţie, ameliorare şi utilizare durabilă a

resurselor de sol şi sporire a productivităţii agricole. Principalele direcţii de cercetare reflectate în această cule-gere impune în prezent orientarea spre soluţionarea următoarelor domenii:

•

studierea factorilor şi proceselor de degradare a solurilor, deşertifi

care a terenurilor, elaborarea măsuri-lor şi tehnologiilor de adaptare, combatere şi minimalizare a consecinţelor;• elaborarea sistemelor de etaloane de sol (standarde) pentru solurile zonale, cartografierea terenurilor

degradate în baza sistemelor de sol-etalon şi elaborarea proiectelor de combatere a degradării;• studierea resurselor acvatice şi perfecţionarea tehnologiilor de utilizare durabilă a resurselor acvatice la

irigare şi alte măsuri pentru combaterea consecinţelor secetei;• elaborarea sistemelor ecologic fundamentale de îmbunătăţiri funciare şi remediere a regimului hidric şi

a fertilităţii solurilor degradate;• determinarea nivelurilor optime şi critice ale indicatorilor fizici, chimici şi biologici ai solurilor şi nor-

melor ecologic admisibile ale încărcărilor chimice asupra solurilor;• fundamentarea bilanţului ecologic inofensiv al substanţelor minerale în sol şi a sistemelor de fertilizare

a solurilor prietenoase mediului;• crearea bazei ştiinţifice a sistemului de agricultur ă durabilă şi ecologică, care să asigure obţinerea pro-

ducţiei agricole ecologice şi să excludă degradarea şi poluarea resurselor de sol şi acvatice;• studierea factorilor economic, politici, demografici care conduc la degradarea solurilor, deşertificarea

terenurilor, săr ăciei populaţiei, elaborarea mecanismelor şi politicelor de dezvoltare durabilă;• efectuarea cercetărilor în cadrul proiectelor-pilot în scopul formării unor noi modele de exploataţii agri-

cole, în care concomitent cu sporirea producţiei, se menţine echilibru ecologic şi capacitatea de remedi-erea a solurilor, testarea şi implementarea modelelor noi de exploataţii agricole.

Preocupările pe plan mondial şi naţional privind situaţia ecologică a solurilor ne impune un comportamentaparte de orientare în cercetare, nu numai la nivel individual, ci şi social, un comportament de care depindeînsăşi existenţa societăţii – protecţia şi restabilirea fertilităţii solurilor (cernoziomurilor). Tot mai multe lucr ăridin domeniul ştiinţei solului atrage atenţia la cultura ecologică, care presupune conştientizarea „dispariţiei cer-

noziomurilor”, spiritualitate şi activitate de lafi

ecare. Acest fapt denotă importanţa abordării problemei solurilorşi protecţiei lor pentru generaţiile viitoare, reflectată în articolele ştiinţifice din această culegere. Realitatea privind dezvoltarea ştiinţei despre soluri ne demonstrează, că degradarea solurilor şi deşertifica-

rea terenurilor a luat amploare. Aceste fenomene trebuie stopate prin toate metodele posibile. Însă una, cea maiimportantă este conştientizarea populaţiei despre consecinţele pierderii fertilităţii solurilor şi pregătirea cadrelorştiinţifice pentru agricultur ă. Istoria Pedologiei ne confirmă faptul că această ştiinţă devine cea mai importantă din lume – păstrarea fertilităţii solurilor este siguranţa şi securitatea alimentar ă, speranţa în viitor, bunăstareageneraţilor tuturor popoarelor.

Sper ăm, că această culegere de articole ştiinţifice, elaborată către aniversarea a 60-ea a IPAPS ”N. Dimo”va contribui la conştientizarea aspectelor privind apariţia şi evoluţia istorică, importanţa şi valoarea cernozio-murilor; elaborarea măsurilor de combatere a tipurilor şi formelor de degradare a solurilor ; identificarea crite-riilor de apreciere a calităţii solurilor, căilor de r estabilire a fertilităţii şi măsurilor de soluţionare a problemelor

privind soarta viitoare a solurilor fertile.Dr. conf. Tamara Leah, Director ştiin ţ i fic


9/356

– 9 –

REZULTATELE ŞTIINŢIFICE ALE INSTITUTULUI DE PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ŞIPROTECŢIE A SOLULUI “NICOLAE DIMO” ÎN PERIOADA DE ACTIVITATE 1953-2013

Andrieş Sera fim, academician Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protec ţ ie a Solului ”Nicolae Dimo”, [email protected]

Abstract . This article presents the results of fundamental and applied researches of the Institute obtained over60 years in the following areas: pedology, soil erosion control, soil amelioration, agrochemistry, organic fertilizers,utilization of wastewaters, soil biology, microbiology and biochemistry. The results are re fl ected in monographs,brochures, newsletters (bulletins), recommendations, methodical instructions et al. Elaborations of the Institute havebeen argued for economically and ecologically.

Key words: institute, researches results, soil science

Condiţiile naturale ale Moldovei prin varietatea lor, au determinat formarea unei structuri unice a învelişu-lui de sol. Din vremuri str ăvechi, solurile ţinutului nostru au fost apreciate ca foarte fertile. Renumitul cărturar

din Grecia Antica Herodot, ”părintele istoriei”, traversând teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost adânc impresio-nat de grosimea stratului humifer şi de vegetaţia ierboasă crescută abundent. Marele nostru savant şi om de statDimitrie Cantemir în opera sa de mare valoare ştiinţifică ”Descrierea Moldovei”, tradusă în mai multe limbi,menţiona că ”…câmpurile moldoveneşti, glorioase după fertilitatea lor, depăşesc cu mult tezaurul munţilor…”.Fondatorul pedologiei genetice, celebrul savant rus Vasili Dokuceaev, care cu circa 130 ani în urmă a studiatsolurile Basarabiei, a apreciat cernoziomul Câmpiei Moldovei, ca sol ”de prima calitate”. Savantul menţiona, că ”… cernoziomul este mai preţios decât aurul, cărbunele de pământ şi petrolul…”.

În structura învelişului de sol al Moldovei cernoziomurile ocupă 70%. V. Dokuceaev a numit cernoziomul”regele solurilor”. Nici o ţar ă din lume nu dispune de o cotă atât de mare de cernoziom, cu un grad atât de înaltde fertilitate. Însă, tot Dokuceaev menţiona, că cunoştinţele noastre, despre natura Basarabiei sunt invers pro-

por ţionale valorii şi interesului pe care îl prezintă. În fond, această stare de cunoaştere a învelişului de sol s-a

menţinut, practic, până în anii 1945-1950. Avea perfectă dreptate academicianul Nicolae Dimo, când spunea că solurile Moldovei sunt studiate mai prost, decât solurile din tundra Rusiei. Întoarcerea academicianului Nico-lae Dimo în 1945 în Moldova a avut o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea Ştiinţei Solului în republică.Fondatorul pedologiei contemporane în Moldova a argumentat necesitatea organiz ării în Moldova a unui

Institut de Pedologie, Agrochimie şi Ameliorare. În 1946 în cadrul Filialei Moldoveneşti a Academiei de Şti-inţe a URSS se organizează secţiile de pedologie, agrochimie, ameliorarea solului, biologia solului şi staţiuneaexperimentală de combatere a eroziunii. La 16 februarie 1953, prin ordinul nr.28 al Filialei Moldoveneşti alAŞ a URSS, în baza secţiilor susmenţionate, a fost fondat Institutul de Cercetări pentru Pedologie, Agrochimieşi Ameliorare. Primul director al Institutului a fost academicianul Procopie Dvornicov (1953-1956), apoi con-ducerea a fost preluată de academicianul Nicolae Dimo (1956-1959), academicianul Ion Dicusar (1959-1963),membru corespondent Constantin Moraru (1963-1967), dr. în agricultur ă Por firie Corduneanu (1967-1976),membru corespondent Valentin Ungureanu (1976-1982), academicianul Andrei Ursu (1982-1986), profesorulMihail Ţurcanu (1986-1995). Din anul 1995 până în 2013 Institutul a fost condus de academicianul SerafimAndrieş.

În anul 1956 se întoarce în patrie un alt savant renumit, academicianul Ion Dicusar. Alături de NicolaeDimo el se include în activitatea ştiinţifică în cadrul Institutului şi didactică ca profesor la catedra de pedologieşi agrochimie a Universităţii de Stat din Chişinău. Academicianul Ion Dicusar împreună cu profesorul AndreiTimoşenco fondează şcoala de agrochimişti din Moldova, Laboratoarele agrochimice raionale, Serviciul Agro-chimic de Stat. Cu regret în 1959 academicianul Nicolae Dimo a decedat, dar obiectivele trasate de marelesavant se înf ă ptuiesc de discipolii şi colaboratorii săi. Din anul 1960 Institutul poartă numele academicianului

Nicolae Dimo.Este destul de dificil de expus realizările Institutului pe parcursul a 60 de ani. În 60 ani de activitate Insti-

tutul şi-a schimbat structura, directorii, şefii de secţii şi laboratoare. În 1970 Institutul a primit un sediu nou,

care a fost construit după un proiect special, iar laboratoarele au fost înzestrate cu utilaj şi aparataj modern. Dininiţiativa şi cu participarea activă a academicianului Andrei Ursu în anul 1973 a fost fondat Muzeul Pedologic,


10/356

– 10 –

unic, la nivel mondial, care serveşte pentru instruirea studenţilor în domeniile pedologiei, agrochimiei, ecologieişi specialiştilor în agricultur ă şi silvicultur ă. Institutul dispune de una din cele mai bogate biblioteci de speciali-tate din republică, cu un fond de 50 mii.

În perioada 1961-1972 au fost fondate 4 experienţe de lungă durată cu aplicarea fertilizanţilor în asolamen-tele de câmp pe principalele tipuri şi subtipuri de sol. Aceste obiecte experimentale de mare valoare ştiinţifică şi

practică în 2000 au fost incluse în Reţeaua Mondială a Experienţelor de Lungă Durată coordonată de StaţiuneaExperimentală din Rotamsted (Marea Britanie). Institutul dispune de obiecte experimentale, experienţe de lun-

gă durată privind combaterea eroziunii, ameliorarea solurilor degradate, stoparea alunecărilor active de teren,fertilizarea organică, cât şi de o reţea de 40 poligoane-cheie pentru efectuarea monitoringului ecopedologic.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.469 din 11 iulie 1994 Institutul dispunede trei Staţiuni Experimentale amplasate în diferite zone pedoclimatice inclusiv: Staţiunea pentru CombatereaEroziunii Solului din comuna Lebedenco, raionul Cahul – 550 ha; Sta ţiunea pentru Pedologie, Agrochimie şiEcologie din comuna Ivancea, raionul Orhei – 176 ha; Staţiunea pentru Pedologie şi Agrochimie din comunaGrigorevca, raionul Căuşeni – 22 ha.

Concomitent se efectuează cercetări, testări-demonstr ări pe poligoane-cheie amplasate în diferite zone pe-doclimatice. De exemplu, în perioada anilor 2006-2012 Institutul a efectuat cercetări fundamentale şi aplicativeîn cadrul a 6 staţionare de lungă durată, 11 experienţe de câmp, 40 poligoane-cheie pentru efectuarea monito-ringului ecopedologic, 6 poligoane-cheie pentru evaluarea acţiunii irigaţiei prin picurare asupra însuşirilor şi

regimurilor solurilor, 5-10 experienţe de câmp de scurtă durată pentru testarea fertilizanţilor şi preparatelor deuz fitosanitar în scopul omologării lor în agricultura Moldovei.În anul 1964 în republică s-a început cercetarea agrochimică a solurilor. Pe parcursul anilor 1964-1999 au

fost efectuate 5 cicluri de cartare agrochimică. Asigurarea ştiinţifică a deservicii agrochimice a fost efectuată deInstitutul ”Nicolae Dimo”. Rezultatele au fost generalizate de dr. I.Burlacu şi expuse în monografia ”Deservireaagrochimică a agriculturii în Republica Moldova”, 2000. Institutul acordă asistenţă ştiinţifico-metodică institu-ţiilor de proiectări: Moldghiprozem, Ghiprovodhoz, Colhozvin-sadproiect, Serviciului Agrochimic de Stat. Ela-

bor ările Institutului se aplică în practică, în primul rând în gospodăriile experimentale şi în gospodăriile agricolemodel, care funcţionau în fiecare raion.

Principalele direcţii de activitate a Institutului pe parcursul a 60 de ani:Secţia Pedologie a efectuat cercetări fundamentale şi aplicative pe câteva direcţii.1. Inventarierea şi cartogra fierea solurilor s-a început odată cu fondarea Institutului dat fiind, că astfel de

materiale practic lipseau. Aceste lucr ări s-au efectuat după un plan bine argumentat de academicianul N. Dimoaşa numit ”a trei trepte”: cartografierea solurilor la nivel de comună; întocmirea hăr ţilor şi studiilor pedologiceraionale; generalizarea materialelor raionale şi întocmirea hăr ţilor pedologice republicane. Printre executoriiacestor lucr ări importante, atât în plan teoretic, cât şi practic este necesar de menţionat: academicienii N.Dimo,I.Krupenikov, A.Ursu; doctorii în ştiinţă D.Balteanschi, I.Şestacov, B.Podîmov, Antonina Rodina, LudmilaReabinina, Raisa Luniova, A.Holmeţchi, Irina Şilihina. În anii 1959-1960 cartografierea solurilor a fost finisată,fiecare colhoz şi sovhoz dispunea de ”Studiul pedologic” şi ”Harta solurilor”. În anul 1971 a fost editată Hartasolurilor Moldovei cu un tiraj de 10 000 exemplare. În 1978 a fost editat ”Atlasul RSSM” în care au fost incluse16 hăr ţi pedologice. Atlasul a fost menţionat cu Premiul de Stat în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii.

2. Geografia solurilor. În baza studiilor pedologice efectuate pe parcursul anilor au fost delimita-te provinciile şi raioanele pedologice. Materialele au fost editate în 1965 în monografia «Агропочвенное

районирование Молдавской ССР», autori academicienii I.Krupenikov şi A.Ursu, doctorii D.Balteanschi şiAntonina Rodina. Studiile în domeniul geografiei solurilor au continuat şi în 1980 a fost publicată monografiaacademicianului Andrei Ursu «Почвенно-экологическое микро- районирование Молдавии». Au fost deli-mitate şi identificate 80 de microraioane cu caracteristici detaliate privind pretabilitatea cultivării culturiloragricole în conformitate cu nişele ecologice respective. În ultimii 30 de ani academicianul A.Ursu a dezvoltataceastă direcţie de cercetare, atât în plan teoretic, cât şi aplicativ. Rezultatele sunt reflectate în monografiile:

Raioanele pedogeogra fice şi particularit ăţ ile regionale de utilizare şi protejare a solurilor, 2006 ; Solurile Moldovei. Geogra fia şi particularit ăţ ile regionale ale solurilor, 2011, menţionată cu premiul AŞM. Materia-lele şi rezultatele acestei direcţii de cercetare-dezvoltare se utilizează la fondarea ”Sistemului de agricultur ă în Moldova”, editat în 1967, 1976, 1982, 1989, cât şi la întocmirea Programelor de Stat pentru conservarea şisporirea fertilităţii solurilor, aprobate de Guvernul Republicii Moldova în 2004, 2011. În aceste documente

statale sunt incluse măsuri şi procedee agrotehnice, agrochimice şi pedoameliorative elaborate şi propuse pentru implementare.


11/356

– 11 –

3. Bonitatea şi pretabilitatea solurilor. Primele rezultate au fost generalizate în monografia «Бонитировка почв и экономическая оценка земель в Молдавии» I.Krupenikov, N.Dodonov, editată în 1965. În 1967 aufost publicate «Временная инструкция по бонитировке почв» I.Krupenikov, Raisa Luneova şi monografia«Бонитировка почв Молдавии для полевых культур», Raisa Luniova, Ludmila Reabinina, Svetlana Marchi-na. Pe parcurs au fost editate instrucţiuni privind bonitarea solurilor ocupate de plantaţiile pomicole, viticole,culturile furajere. Problema bonitării solurilor este actuală şi chiar acută în perioada postprivatizaţională. Deter-minarea pretabilităţii solurilor are o mare importanţă la amplasarea plantelor de cultur ă, în deosebi, la fondarea

plantaţiilor pomiviticole. În acest scop academicianul A.Ursu şi colaboratorii dr. hab. Zinaida Sinchevici şiV.Hijneac, dr. I.Marcov au evidenţiat şi stabilit limitele admisibile ale proprietăţilor nefavorabile ale solurilor(soloneţizare, salinizare, carbonatice, etc). În baza cercetărilor au fost elaborate recomandări, instrucţiuni, în-drumări metodice. Lista lucr ărilor ştiinţifice şi recomandărilor practice editate în anii 1970-1993 este prezentată în monografia A.Ursu ”Solurile Moldovei”, 2011.

4. Chimia, geochimia, mineralogia solurilor. Folosirea raţională a terenurilor agricole, obţinerea recol-telor scontate este imposibilă f ăr ă cunoaşterea însuşirilor şi compoziţiei chimice şi fizice ale solurilor. La acestcompartiment în Institut s-a lucrat mult şi insistent. Vom menţiona doar următoarele monografii: Минералогия почвообразования в степной и лесостепной зонaх Молдавии,1999, dr.hab. V.Alexeev; Гумус почв Молдавы и его трансформация под влиянием удобрений, 1991, dr. Valentina Ganenco; Микроэлементы в компонентах биосферы Молдовы, 2006, dr. V.Chiriliuc. Au fost susţinute 4 teze de doctor în ştiinţe în dome-

niul geochimiei solurilor: Galina Strijova, N.Danilov, Tamara Leah, Jana Creidman.5. Editarea monografiilor. La acest compartiment menţionăm următoarele monografii: I. Krupenikov« Черноземы Молдавии», 1967, care a fost menţionată cu premiul ”V.V.Docuceaev”; V.Grati «Лесные почвы Молдавии и их рациональное использование», 1977; D.Balteanschi «Почвы Центральных Кодр», 1979; Zi-naida Sinchevici «Современные процессы в черноземах Молдавии», 1989; A.Ursu «Атлас почв Молдавии с воспроизводством из цветных профилей», 1988; I.Krupenikov «История почвоведения», 1981, de 2 orireeditată peste hotare în limba engleză. Colectivul de autori sub redacţia şi participarea nemijlocită a acade-micienilor I.Krupenikov şi A.Ursu au întocmit monogra fia în III volume ” Почвы Молдавии” men ţ ionat ă îna.1989 cu Premiul de Stat în domeniul Ş tiin ţ ei şi Tehnicii. În ultimii ani eforturile colaboratorilor secţiei (prof.V.Cerbari, dr. hab. V.Alexeev, dr.Tamara Leah, dr.Tatiana Ciolacu, dr.Marina Lungu, A.Burghelea, E.Varlamov,Ludmila Vrabie, Emilia Gropa, Maria Iurciuc) sunt îndreptate la studierea genezei şi legităţilor amplasării spa-ţiale a solurilor, studierea compoziţiei mineralogice a solurilor, instituirea Sistemului Informaţional al Stării deCalitate a Solurilor la nivel de teren privatizat, comună, raion, republică, instituirea şi efectuarea monitoringuluiecopedologic.

6. Eroziunea solului şi măsurile de minimalizare. Condiţiile naturale (relieful accidentat, ploile toren-ţiale, solurile, vegetaţia, cât şi exploatarea neadecvată a solurilor favorizează eroziunea solului, care s-a ex-tins pe circa 36% din terenurile agricole. Pierderile anuale directe şi indirecte sunt colosale. Institutul studi-ază eroziunea solului şi elaborează tehnologii, procedee pentru minimalizarea ei. La începutul anilor 60 co-laboratorii Institutului sub conducerea profesorului M.Zaslavschi elaborează lucrarea «Генеральная схема противоэрозионных мероприятий». M.Zaslavschi editează monografia «Эрозия почв и земледелие на склонах», 1966. În anii 70-90 elabor ările Institutului se implementează pe larg în gospodăriile agricole, în

primul rând în gospodăriile experimentale, cât şi cele model, care funcţionau în fiecare raion. În rezultatulacumulării datelor experimentale au fost elaborate recomandări, lucr ări fundamentale: V.Fedotov «Ливневая

эрозия почв и лесомелиоративные меры борьбы с ней», 1980; A.Rojcov «Борьба с оврагами», 1981;M.Voloşciuc «Восстановление пораженных оврагами земель», 1983; Реконструкция склоновых земель,пораженных оврагами, 1986; I.Constantinov «Защита почв от эрозии при интенсивном земледелии», 1987;P.Smolianikov, Gh.Dobrovolschi «Закрепление оползневых земель для с.х. использования в МССР», 1986.În stabilizarea alunecărilor active de teren au participat de asemenea doctorii E.Leib, V.Iacovlev, M.Odotiuc.

În 1988 secţia combaterea eroziunii solului în comun cu alte secţii, la solicitarea raionului, au elaborat lu-crarea «Комплексная программа повышения плодородия почв Кагульского района», actuală şi în prezent.În anul 1991 colaboratorii secţiei au elaborat «Схема противоэрозионных мероприятий», care se implementaîn practică. Generalizarea materialelor cartografice a permis de a determina dinamica modificării cotei solurilorerodate în structura învelişului de sol (I.Krupenikov, Ecaterina Kuharuk). Colaboratorii laboratorului doctoriiEcaterina Kuharuk, Lilia Boaghe, col.şt. Gr.Dobrovolschi, L.Popov, V.Rusnac şi al. monitorizează pierderile de

sol şi scurgerile lichide de pe versanţi; testează procedee tehnologice şi implementează complexul de măsuri decombatere a eroziunii în diferite zone pedoclimatice.


12/356

– 12 –

Secţia Ameliorarea Solurilor efectuează cercetări fundamentale şi aplicative în câteva direcţii.1. Fizica şi regimul hidric al solului determină în mare măsur ă nivelul recoltelor. În 1959 a fost pu-

blicată prima lucrare de generalizare privind însuşirile agrofizice şi regimul hidric a principalelor soluri (dr.I.Şestacov, dr. Nadejda Rogovschi). Pe parcurs au fost efectuate studii profunde a regimului hidric a diferitorsoluri (dr. A.Atamaniuc, I.Nicolaev) şi celui termic (I.Doneţ). În a.1977 a fost editat îndrumarul «Физические и мелиоративные свойства почв Молдавии», dr. A.Atamaniuc, dr.P.Vladimir, dr.hab,prof. Gr.Stasiev,dr.Ludmila Carapetean. Actualmente în Institut s-a acumulat un vast material experimental privind proprietăţile

fizice (textura, structura), fizico-mecanice şi hidrice ale solurilor. Este oportună generalizarea, prelucrarea ma-tematică a datelor experimentale şi reeditarea îndrumarului respectiv pentru utilizarea rezultatelor în practică.

2. Ameliorarea solurilor. Ameliorarea soloneţurilor de stepă s-a efectuat pe circa 25 mii ha; drenarea – de-secarea solurilor cu exces de umiditate pe circa 45 mii ha; exploatarea ra ţională a solurilor aluviale pe 230 miiha. Au fost întocmite şi editate monografiile: I.Şestacov «Мелиорация засоленных почв Молдавии»,1977;P.Suvac «Мелиорация мочаристых и солонцовых почв Молдавии», 1977; P.Suvac «Окультуривание почв гидроморфных и автоморфных солонцово-солончаковых комплексов при интенсивном земледелии Молдавии», 1986. Colaboratorii secţiei ameliorarea solurilor dr.I.Şestacov, dr.P.Suvac, dr.B.Ropot,dr.V.Filipciuc, dr.Iu.Rozloga, dr.Iu.Moşoi, dr.V.Chiriliuc, Natalia Şalaghina, Tamara Ş pacova şi al. au elaboratun şir de tehbnologii, metode, procedee, recomandări, instrucţiuni metodice, buletine de monitoring privindameliorarea solurilor degradate.

3. Sistemul geoinformaţional al stării de calitate al învelişului de sol al Republicii Moldova a fostelaborat în anii 2005-2012 de dr.Filipciuc V., dr.Rozloga Iu. Acesta include un set de hăr ţi digitale la scara1:50000: harta tipurilor şi subtipurilor de sol; harta solurilor erodate şi alunecărilor de teren; harta solurilorsaline şi alcaline; harta texturii solurilor; harta capacităţii de producţie (notei de bonitate) ş.a. În total au fostelaborate 13 hăr ţi digitale tematice care se aplică în diferite scopuri practice. Pentru dimensionarea fonduluiirigaţional a fost elaborat SIG al calităţii apelor de suprafaţă. Banca de date este completată în continuu.

Secţia Agrochimie efectuează cercetări în următoarele direcţii:1.Agrochimia elementelor nutritive. Primele experienţe cu îngr ăşăminte de fosfor au fost efectuate în

anii 1910-1916. În anii 1953-1965 au fost efectuate un şir de experienţe cu îngr ăşăminte pe diferite tipuri şisubtipuri de sol. S-a stabilit că în condiţiile Moldovei îngr ăşămintele sunt efective atât la culturile anuale, cât şila cele multianuale. S-a evidenţiat că din elementele nutritive în prim minim este fosforul, îndeosebi în cerno-ziomurile obişnuite şi carbonatice. În anul 1957 acad. I.Dicusar şi prof. universitar A.Timoşenco au generalizatexperienţele efectuate cu culturile de câmp. Rezultatele au demonstrat că în condiţiile Moldovei fertilizanţiiasigur ă un spor în recoltă de 20-45%. Au fost elaborate primele recomandări privind aplicarea îngr ăşămintelorla cultivarea culturilor agricole (1959), argumentată necesitatea republicii în fertilizanţi. Începând cu a.1961secţia agrochimie editează culegerea «Эффективность удобрений в условиях Молдавии». La obţinerea date-lor experimentale şi elaborarea recomandărilor au activat doctorii în ştiinţe: Liuba Biblin, Bella Tulcinschaia,I. Gojineţchi, V. Lisniceco, Olga Mihailov, N.Turtureanu, M.Ţurcanu, A. Bogatu şi al.

Începând cu anul 1965 şi până în prezent se efectuează cercetări în experienţele de câmp de lungă du-rată fondate pe diferite soluri. În baza cercetărilor efectuate secţia agrochimie (N.Turtureanu, P. Cordunea-nu, A.Donos, A.Bogatu, V.Ţîganoc, S.Andrieş, V.Lungu, N.Leah, Ana Gojineţchi, Tatiana Şaptefraţi, LiudmilaBoian, Varvara Toma, Vera Panu, Elena Savin şi al.) au elaborat recomandări privind aplicarea fertilizanţi-lor în asolamentele de câmp, care se implementau în gospodăriile agricole. Rezultate obţinute sunt prezentate

în monografiile: Liuba Biblin «Роль удобрений в повышении урожая и улучшения качества винограда»,1961; N.Turtureanu «Эффективность применения удобрений на почвах Молдавии», 1978; P.Corduneanu,

N.Turtureanu, A.Moldovan «Система применения удобрений и плодородие почв», 1984.2. Bilanţul elementelor nutritive în sol. Pentru obţinerea recoltelor înalte este necesar de format un bilanţ

echilibrat sau pozitiv al humusului şi elementelor nutritive în sol. Investigaţii sistematice privind determinarea ar-ticolelor de aport şi consum al elementelor biofile pentru calcularea bilanţului au fost efectuate de dr.P.Corduneanuşi dr.A.Donos. Materialele obţinute au fost prezentate în monografiile: P.Corduneanu «Круговорот основных элементов питания сельскохозяйственных культур», 1978; P.Corduneanu «Биологический круговорот элементов питания сельскохозяйственных культур в интенсивном земледелии», 1985; P.Corduneanu,A.Donos ”Azotul şi fertilitatea solului”, 1980; Donos A. ”Acumularea şi transformarea azotului în solurileMoldovei”, 2008. În cadrul acestei direcţii de cercetare au fost elaborate şi propuse producătorilor agricoli

”Instrucţiuni metodice perfecţionate pentru determinarea şi reglarea bilanţului de elemente biofile în solurileMoldovei”, 2001.


13/356

– 13 –

3. Optimizarea regimurilor nutritive şi nutriţiei minerale a plantelor de cultură. În perioada 1970-1990 în agricultura Moldovei se aplicau cantităţi considerabile de îngr ăşăminte organice şi minerale. Cerce-tările fundamentale şi aplicative efectuate în această perioadă s-au soldat cu elaborarea concepţiei formăriiregimurilor nutritive şi optimizării nutriţiei minerale al plantelor de cultur ă pentru obţinerea recoltelor scontate

pe diferite soluri în asolamentele de câmp. Au fost de asemenea stabilite legităţile privind acţiunea îngr ăşămin-telor asupra productivităţii plantelor de cultur ă funcţie de tipul, subtipul de sol; nivelele optime ale regimurilornutritive pentru obţinerea recoltelor scontate; valorile indicilor pentru diagnosticarea complexă sol-plantă a

nutriţiei minerale a plantelor.Conceptul, cât şi legităţile menţionate, sunt expuse în monografiile: Андриеш С. ”Регулирование

питательных режимов почв под планируемый урожай озимой пшеницы и кукурузы”, 1993; Andrieş S.”Optimizarea regimurilor nutritive ale solurilor şi productivitatea plantelor de cultur ă”, 2007. Au fost elaborateşi editate (cu participarea colaboratorilor secţiei Andrieş S., Ţîganoc V., Donos A., Bogatu A., Lungu V., Leah N.,Şaptefraţi T., Gojineţchi A. şi al.) Recomandări privind aplicarea îngr ăşămintelor, 1987, 1994, 2001; Instrucţiunimetodice privind cartarea agrochimică a solurilor, 1994, 2007; Instrucţiuni metodice privind diagnoza comple-xă sol-plantă a nutriţiei minerale la cultivarea grâului de toamnă (1993) şi porumbului (1996); Нормативы по использованию минеральных и органических удобрений в сельском хозяйстве Молдавской ССР, 1987.

La solicitarea producătorilor agricoli, în ultimii ani elabor ările laboratorului de agrochimie au fost imple-mentate pe circa 20 mii ha cu obţinerea recoltei de 4,0-4,5 t/ha grâu de toamnă. În anii 1970-1990 irigaţia se

aplica pe 309 mii ha. Colaboratorii secţiei agrochimie (Andrieş S., Tîăganoc V., Lungu V., Leah N.) în comun cualte instituţii de cercetări şi învăţământ au participat activ la elaborarea şi implementarea procedeelor tehnologice pentru obţinerea recoltelor programate pe solurile irigate. În condiţii de producţie se obţineau câte 9,0-12,0 tonede porumb pentru boabe, 5,5-7,5 t/ha grâu de toamnă. Materialele experimentale au fost generalizate şi expuseîn monografile: S.Andrieş «Регулирование питательных режимов почв под планируемый урожай озимой пшеницы и кукурузы», 1993; «Рекомендации по получению программированных урожаев зерновых,кормовых и овощных культур на орошаемых землях», 1987.

Secţia Îngrăşăminte Organice. Ritmurile sporite de dezvoltare a sectorului zootehnic (1970-1990), con-strucţia masivă a complexelor mari pentru creşterea animalelor şi păsărilor (circa 220 complexe), cât şi deficitultot mai pronunţat de materie organică în sol au favorizat fondarea în cadrul Institutului a secţiei ÎngrăşăminteOrganice condusă de profesorul M.Ţurcan. Secţia a efectuat cercetări fundamentale şi aplicative pe următoa-rele direcţii.

1. Inventarierea şi caracteristica deşeurilor organogene cu caracter fertilizator. La îndeplinirea acestorlucr ări au participat prof. M.Ţurcan, dr.hab. A.Rusu, doctorii V.Pascal, Eugenia Sergentu, A.Constantinovici,Antonina Bondarev, Olga Arhip, A.Siuris, A.Banaru, V.Plămădeală, V.Vrabie; inginerii: Natalia Bîstrova, Ro-dica Boico, N.Palamarciuc şi al. Au fost cercetate însuşirile agrochimie a îngr ăşămintelor organice (substanţă organică, cantitatea de macro- şi microelemente). În condiţii de câmp au fost testate formele de gunoi de grajdaplicate pe diferite soluri. S-a stabilit influenţa îngr ăşămintelor organice asupra însuşirilor şi regimurilor solului,cât şi productivităţii plantelor de cultur ă.

Materialele obţinute au fost expuse în monografiile: Цуркан М. «Органические удобрения и их использование в Молдавии», 1976; Цуркан М. «Агрохимические основы применения органических удобрений», 1985. Au fost evidenţiate rezervele deşeurilor de la industria prelucr ătoare şi cantitatea nămolu-rilor de la gospodăriile comunale; determinaţi indicii agrochimici a acestor deşeuri, inclusiv şi metalele grele.

Rezultatele, cât şi modalitatea de utilizare a acestor deşeuri în agricultur ă, au fost expuse în monografiile:Цуркан М., Русу А. «Отходы биохимических заводов в земледелии», 1981; Цуркан М., Русу А., Архип Олга «Городские отходы и способы их утилизации», 1989.

2.Tehnologii de preparare şi aplicare a îngrăşămintelor organice. Acumularea şi neutilizarea deşeurilororganogene prezintă un pericol deosebit pentru mediu ambiant şi sănătatea populaţiei. Aceste deşeuri sunt foarteactive, atât biologic, cât şi chimic, caracterizându-se ca sursă poluantă. Pentru obţinerea unor materiale fertiliza-toare, cu parametrii fizico-tehnologici optimali, reducerea pierderilor de materie organică şi de elemente biofile,colaboratorii secţiei au elaborat tehnologii de preparare a îngr ăşămintelor organice, constituite din: pregătireaşi stocarea gunoiului de grajd; compostarea ca procedeu de producere a îngr ăşămintelor organice. Au fost deasemenea elaborate tehnologii de aplicare a îngr ăşămintelor organice cu determinarea: priorităţii plantelor decultur ă la fertilizarea cu îngr ăşăminte organice; perioadei şi condiţiilor de administrare; dozei optime de aplicare

funcţie de sol şi plantă de cultur ă; tehnicii de distribuire uniformă la suprafaţa solului; schemei tehnologice deutilizare etc.


14/356

– 14 –

Rezultatele sunt prezentate în articole ştiinţifice, ştiinţifico-practice, recomandaţii, normative, inclusiv: Re-comandări privind aplicarea îngr ăşămintelor organice pe solurile arabile, 1974, 1976, 1987, 1994; Нормативы по использованию минеральных и органических удобрений в сельском хозяйстве Молдавской ССР,1987; Recomandări pentru utilizarea îngr ăşămintelor organice în Moldova, 1993. Au fost determinate dozele deîngr ăşăminte organice la fondarea plantaţiilor pomicole şi viticole (prof.M.Ţurcan, doctorii: A.Ţipco, A.Banaru,Aurica Marin, Svetlana Doroşenco, Valentina Tcaciuc, Olga Arhip). Rezultatele au fost expuse în ”Recomandări

perfecţionate pentru aplicarea îngr ăşămintelor organice la înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi viticole”, 2001.

Pentru formarea unui bilanţ echilibrat de materie organică în sol au fost elaborate ”Îndrumări metodice perfec-ţionate pentru determinarea bilanţului humusului în solurile arabile”, 2002 (M.Ţurcan, A.Banaru, Olga Arhip).

În anul 1988 a fost elaborată şi editată «Программа увеличения производства и повышения эффективности органических удобрений в Молдавской ССР». În program sunt argumentate: necesarulagriculturii în îngr ăşăminte locale, rezervele şi perspectiva producerii şi aplicării îngr ăşămintelor organice, teh-nologiile de acumulare şi de preparare a fertilizanţilor organici, eficacitatea economică la aplicarea îngr ăşămin-telor. Reieşind din starea actuală de calitate a solurilor, bilanţul negativ al materiei organice în sol, consider ămoportun ca Programul să fie reactualizat, reeditat şi pus la dispoziţia organelor de resort şi producătorilor agricoli

pentru implementare.3. Utilizarea apelor uzate. În 1989 în cadrul secţiei Îngr ăşăminte Organice a fost organizat laboratorul

”Utilizarea apelor uzate” condus de dr. V.Plămădeală. Laboratorul, în termeni restrânşi, a evaluat caracteristica

agrochimică şi ameliorativă a apelor uzate provenite din sectorul zootehnic (complexele de porcine, bovine şifermele avicole) la care anual se acumulau circa 15 mln. m3.S-a stabilit că calitatea apelor uzate nu corespunde cerinţelor pentru irigare, de aceea ele au fost recoman-

date la fertilizarea culturilor tehnice şi furajere în norme limitate. A fost elaborată metodologia utilizării apeloruzate bazată pe testarea solului şi apelor uzate, necesarul plantei de cultur ă în elemente nutritive şi pe limitareadozei de azot aplicată anual nu mai mult de 200 kg/ha. Colaboratorii laboratorul (V.Plămădeală, V.Vrabie, Na-talia Bîstrova, N.Palamarciuc şi al.) în baza de contract cu agenţii economici, deserveau complexele zooteh-nice în vederea utilizării raţionale a apelor uzate şi protecţiei mediului ambiant de poluare. Elabor ările au fost

prezentate în recomandări, norme maximal admisibile, buletine de monitoring pedoecologic şi incluse ca partecomponentă a programelor de stat pentru conservarea fertilităţii solului. Actualmente laboratorul efectuează monitoringul ecopedologic (impactul apelor uzate asupra calităţii solurilor), perfecţionează tehnologiile de epu-rare a apelor uzate provenite din sectorul zootehnie şi industria de prelucrare a materiei prime agricole, prestează servicii agenţilor economici privind determinarea calităţii apelor uzate şi utilizarea lor în agricultur ă.

Biologia solului (şef grupă, dr. Irina Senicovscaia) efectuează cercetări în domeniul biologiei, microbi-ologiei şi biochimiei solurilor, microbiologiei deşeurilor industriale şi a gospodăriilor comunale, ecologiei şi

protecţiei mediului. Starea biotei solurilor a Republicii Moldova a fost studiată detaliat în funcţie de tipul şisubtipul de sol, cât şi factorii: eroziunea, irigaţia, fertilizarea, ameliorarea etc. Abordarea ştiinţifică a direcţiei decercetare biologia solului este bazată pe conceptul despre sol ca habitat pentru organismele vii (biotei), ca partecomponentă a ecosistemului în întregime şi pe cercetarea însuşirilor zoofaunistice, microbiologice şi enzimaticeîn complex cu indicii fertilităţii solului.

Cercetările fundamentale şi aplicative se efectuează în comun cu laboratoarele respective ale Institutului şisunt îndreptate la monitorizarea stării microorganismelor şi nevertebratelor din sol, investigarea biotei solurilor

– etaloane; dezvoltarea criteriilor pedo-biologice pentru standardele naţionale a calităţii solurilor; investigarea

interacţiunii dintre biotă şi proprietăţile fizice şi chimice ale solurilor; dezvoltarea metodelor microbiologice şifaunistice pentru îmbunătăţirea productivităţii şi calităţii solurilor degradate; cercetarea aspectelor microbiolo-gice şi biochimice la reciclarea şi epurarea deşeurilor şi apelor uzate; argumentarea tehnologiilor şi metodelor

privind combaterea eroziunii, ameliorarea şi fertilitatea solurilor degradate; managementul biotei solului a Re- publicii Moldova.

În ultimii 5 ani a fost creată baza informaţională de date a indicilor biologici ai solurilor cu profil întreg,erodate şi irigate a Republicii Moldova. Este determinată mărimea zonei de homeostază (stabilirea naturală)a biotei solurilor arabile şi înţelenite. Sunt lărgite tematicile privind degradarea biotei în rezultatul proceselorde dehumificare şi destructurare cu caracter antropogen, interacţiunea ei cu substanţă organică şi proprietăţilefizice şi chimice ale solurilor. A fost studiată starea complexelor microbiene a solurilor poluate cu pestici-de din preajma fostului depozit de chimicale. Pentru prima dată la nivel naţional au fost stabilite criteriile

de evaluare a rezistenţei microorganismelor şi nevertebratelor solurilor în dependenţă de modul de folosireagricolă, irigaţie, eroziune, aplicare a îngr ăşămintelor minerale şi organice. Au fost argumentate, din punct


15/356

– 15 –

de vedere microbiologic şi biochimic, procedee şi tehnologii de ameliorare a solurilor. Cercetările în dome-niul microbiologiei şi biologiei solului sunt reflectate în două monografii: «Образование гумусовых веществ целлюлозоразрущающими микроорганизмами» (1978), autor dr.hab. I.Zaharov; «Микробные ценозы мелиорируемых почв Молдавии» (1991), autor dr.Calina Marinescu; articole ştiinţifice, 2 informaţii de sinte-ză, 3 buletine ecopedologice, 1 recomandare şi 1 instrucţiune metodică.

Rezultatele activităţii Institutului în perioada anilor 1953-1990 sunt reflectate detaliat în monografia profe-sorului I.Krupenikov şi dr. D.Balteanschi «История почвоведения в Молдавии», 2012 consacrată jubileului

de 60 ani de la fondarea Institutului ”Nicolae Dimo”. În ultimii 20 ani au avut loc mari transformări în structura şi modul de utilizare a fondului funciar. S-au

intensificat toţi factorii şi formele de degradare a solului. Institutul a trecut la finanţare în bază de proiecte ob-ţinute prin concurs. În noile condiţii de activitate şi de utilizare a Fondului Funciar colaboratorii Institutului audeterminat direcţiile prioritare de cercetare pentru o perspectivă de 15-20 ani.

- Elaborarea concepţiilor, strategiilor şi programelor ştiinţifice în domeniul pedologiei şi agrochimiei, pro-movarea celor mai avansate procedee şi tehnologii pentru valorificarea raţională a solului.

- Studierea genezei, legităţilor r ăspândirii geografice, perfecţionarea clasificării, metodelor de cartografiere pedologică şi bonitare a solurilor, crearea Bazei informaţionale pentru Cadastrul şi Monitoringul Funciar.

- Cercetarea însuşirilor şi regimurilor fizice, chimice şi biologice ale solurilor pentru optimizarea lor în procesul de producţie agricolă.

- Studierea proceselor erozionale, elaborarea tehnologiilor pentru combaterea eroziunii de suprafa ţă şi deadâncime a solurilor, precum şi a alunecărilor de teren.- Studierea proprietăţilor solurilor fondului ameliorativ şi elaborarea tehnologiilor de ameliorare, valorifi-

care şi protecţie.- Studierea regimurilor nutritive a solurilor, bilanţului de macro- şi microelemente pentru optimizarea nu-

triţiei minerale a plantelor.- Estimarea potenţialului fertilizator al deşeurilor, elaborarea procedeelor de îmbunătăţire a calităţii lor şi

de valorificare ca îngr ăşământ.- Elaborarea tehnologiilor de producere, certificare şi aplicare a composturilor pe baza deşeurilor organoge-

ne locale, inclusiv pentru agricultura ecologică.- Utilizarea tehnologiilor de precizie (SIG) la lucr ări de cartografiere a solurilor şi apelor de suprafaţă.Determinarea clar ă a obiectivelor şi acţiunilor privind efectuarea cercetărilor fundamentale şi aplicative a

permis Institutului de a obţine rezultate performante.1. Au fost întocmite şi editate monogra fii şi broşuri de o mare valoare ştiin ţ i fică şi practică:• Cerbari V., Tamara Leah , Alexeev V., şi al. Cernoziomurile stagnice, 2012.• Крупеников И.А., Добровольский Г.П. Овраги, другие формы линейной эрозии и меры борьбы с

ними, 2012.• Andrieş S. Agrochimia elementelor nutritive. Fertilitatea şi ecologia solurilor, 2011.• Monitoringul calităţii solurilor Republicii Moldova. (Baza de date, concluzii, prognoze, recomandări),

2010.• Rusu A. Valorificarea surplusurilor de paie, 2009.• Крупеников И.А. Черноземы. Возникновение, совершенство, трагедия деградации, пути охраны

и возрождения, 2008.• Donos A. Acumularea şi transformarea azotului în sol, 2008.• Andrieş S. Optimizarea regimurilor nutritive ale solurilor şi productivitatea plantelor de cultur ă, 2007.• Cod de bune practici agricole, 2007.• Eroziunea solului. Esen ţ a, consecin ţ ele, minimalizarea şi stabilizarea procesului, 2004, menţionată cu

Premiul AŞM.În lucr ările menţionate sunt prezentate: factorii şi formele de degradare a solurilor, starea de calitate, preju-

diciile economice şi ecologice, prognoze, cât şi măsuri complexe, procedeele tehnologice pentru conservarea şisporirea fertilităţii solurilor, cât şi protecţia mediului ambiant de poluare.

2. În perioada anilor 1990-2000 toate subdiviziunile Institutului au elaborat buletine ecopedologice,inclusiv: Buletin de monitoring ecopedologic. Ediţia I, 1993; Buletin de monitoring ecopedologic ( pedoameli-orativ). Ediţia II, 1995; Buletin de monitoring ecopedologic (pedoerozional). Ediţia a III, 1996; Buletin de mo-

nitoring ecopedologic (terenuri degradate prin alunecări). Ediţia a IV, 1996; Buletin de monitoring ecopedologic(Modificarea stării de calitate a solului ca rezultat al utilizării apelor uzate de la complexele zootehnice). Ediţia


16/356

– 16 –

a V, 1997; Buletin de monitoring ecopedologic (agrochimic). Ediţia a VII, 2000.; Cerbari V., Tamara Leah şi al.Sistemul informaţional privind calitatea învelişului de sol al Republicii Moldova (Banca de date), 2000.

3. Introducerea Monitoringului calit ăţ ii solurilor în Republica Moldova în anii 2005-2008 a fost prevăzu-tă prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 415-XV din 24 noiembrie 2003; executor – Agenţia Re-laţii Funciare şi Cadastru, partener – Institutul ”Nicolae Dimo”. Pentru obţinerea datelor iniţiale au fost fondate40 poligoane-cheie pe diferite tipuri şi subtipuri de sol. În rezultatul generalizării datelor iniţiale obţinute maidevreme, cât şi în perioada anilor 2004-2008 a fost întocmită monografia ”Monitoringul calităţii solurilor Repu-

blicii Moldova (Baza de date, concluzii, prognoze, recomandări)”, 2010. Coordonator V.Cerbari. Lucrarea estedestinată pentru instituţiile de învăţământ la specialităţile pedologie, agrochimie, agronomie, ecologie, biologie,

precum şi pentru fermieri şi specialiştii în agricultur ă. Monografia a fost menţionată cu Premiul AŞM, 2010.4. Colaboratorii Institutului ”Nicolae Dimo” participă la elaborarea Rapoartelor naţionale ” Starea mediu-

lui în Republica Moldova”, la compartimentul ”Solul”; Rapoartelor Naţionale de Inventariere. Surse de emisiişi sechestrare a gazelor cu efect de ser ă în Republica Moldova.

5. În ultimii 15-20 ani se intensifica dezastrele naturale legate de schimbările climatice globale: secetele,inundaţiile, degradarea accelerată a solurilor, deşertificarea etc. În legătur ă cu cele menţionate Institutului nostruîn comun cu alte instituţii de cercetări, proiectări şi învăţământ au elaborat şi editat monografii şi recomandări,

procedee tehnologice pentru minimalizarea consecinţelor negative, inclusiv: Degradarea solurilor şi deşertifica-rea, 2000; Diminuarea impactului factorilor pedoclimatici extremi asupra plantelor de cultur ă 2007; Secetele şi

măsurile de combatere, 2007.6. În scopul conservării fertilităţii solurilor şi protecţiei mediului ambiant de poluare cu nutrienţi şi substan-ţe de uz fitosanitar Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală (ACSA) în comun cu Institutul ”Nicolae Dimo” auelaborat şi editat recomand ări şi îndrumări pentru fermieri : Banaru A. Călăuză pentru utilizarea îngr ăşăminte-lor organice, 2003; Constantinov I. şi al. Eroziunea solului şi metode de combatere, 2003; Andrieş S., Rusu Al.,Donos A., Constantinov I. Managementul deşeurilor organice, nutrienţilor şi protecţia solului, 2005; UngureanuV., Cerbari V., Magdîl A, Elena Gherman. Practici agricole prietenoase mediului, 2006.; Cerbari V. şi al. Mana-gementul riscurilor dezastrelor în Republica Moldova (solul), 2007; Postere în color privind protecţia solului şiapelor de poluare, 2007.

7. La comanda de stat îndeplinită în 2006-2010 au fost elaborate şi propuse producătorilor agricoli pen-tru implementare un şir de recomand ări şi instruc ţ iuni metodice aprobate de Consiliul Tehnco- Ş tiin ţ i fica Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare: Măsuri şi tehnologii de combatere a eroziunii solului,2012; Instrucţiuni metodice privind ameliorarea soloneţurilor automorfe, 2012; Instrucţiuni metodice privindevaluarea şi sporirea rezistenţei biotei solurilor în condiţiile intensificării proceselor de degradare, 2012; Reco-mandări privind aplicarea îngr ăşămintelor pe diferite tipuri de sol la culturile de câmp, 2012; Ghid de utilizarea îngr ăşămintelor organice, 2012.

8. Guvernul Republicii Moldova a aprobat în ultimii ani Programe Statale elaborate de Ministerul Agri-culturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru cu participarea Institutului ”NicolaeDimo”:

• Programul naţional de conservare şi sporirea fertilităţii solurilor, 2001;• Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea I. Ame-

liorarea terenurilor degradate; 2004;• Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea II. Spo-

rirea fertilităţii solurilor, 2004;• Programul de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020;• În programele aprobate de Guvernul Republicii Moldova sunt anexate ”Planurile de acţiuni” cu de-

terminarea obiectivelor, acţiunilor (măsurilor), indicatorilor de performanţă, termenelor de realizare,volumului de finanţare şi responsabilii de implementare.

9. Institutul a fost acreditat în 2005 şi reacreditat în 2012. Profilul de cercetare: Resursele de sol: evalua-rea, protecţia, ameliorarea, sporirea fertilităţii, utilizarea durabilă. În 2011 a fost acreditat laboratorul Ameliora-rea Solului cu obţinerea Certi ficatului de acreditare pentru testarea solului şi apelor pentru iriga ţ ie.

10. Pe parcursul anilor de activitate prin doctorantur ă şi competitori au fost susţinute 81 teze de doctor înştiinţă la disciplinele: pedologie, agrochimie, microbiologie, agropedologie, dintre care 10 doctori habilitaţi,care au devenit profesori, membri corespondenţi, academicieni ai AŞM. La moment institutul dispune de doc-

torantur ă, de două seminare de profil la specialităţile pedologie, agrochimie şi agropedologie. De la fondareaInstitutului şi până în prezent au fost editate: 91 monografii, 80 culegeri de articole ştiinţifice tematice, 105 bro-


17/356

– 17 –

şuri, 108 recomandări şi instrucţiuni metodice, 62 buletine de sinteză, 8 buletine de monitoring ecopedologic, 40 postere; petrecute 30 conferinţe ştiinţifice şi ştiinţifico-practice cu editarea materialelor respective.

Anual Institutul participă la expoziţii: Moldexpo, Infoinvent, Fabricat în Moldova, obţinând Diplome deonoare, de participare şi solicitări de conlucrare cu producătorii agricoli. Institutul dispune de 20 acorduri decolaborare ştiinţifică cu instituţiile de profil de peste hotare şi 10 din republică. Institutul participă activ la in-struirea specialiştilor, informarea şi conştientizarea populaţiei prin organizarea şi petrecerea anuală a semina-relor zonale, raionale, la nivel de comună; lansarea emisiunilor la Radio şi Televiziune; publicarea articolelor

ştiinţifico-practice în reviste, ziare republicane şi raionale; îndeplinirea contractelor cu diferiţi agenţi economici.Actualmente Institutul dispune de cadre de înaltă calificare, potenţial logistic şi infrastructur ă respectivă decercetare, laboratoare acreditate pentru efectuarea cercetărilor fundamentale şi aplicative şi implementarearezultatelor în practică.

Referinţe1. Доклады научной конференции «Прошлое, настоящее и будущее почв Молдовы», посвященной

150-летию со дня рождения В.В.Докучаева. Chişinău, 1996.2. Rezultatele rapoartelor prezentate la conferinţa ştiinţifică ”Problemele agrochimiei în agricultura contempo-

rană” consacrată a 100 de ani de la naşterea academicianului I.Dicusar, Chişinău, 1997, 221 p.3. Resursele funciare şi acvatice. Valorificarea superioar ă şi protecţia lor. Conferinţa ştiinţifico-practică consa-

crată împlinirii a 125 de ani de la naşterea academicianului Nicolae Dimo. Volumul I. Chişinău, 1998, 258 p.Volumul II, Chişinău, 1998.

4. Solul – una din problemele principale ale secolului XXI. Lucr ările conferinţei internaţionale ştiinţifico-prac-tice consacrată jubileului de 50 ani ai Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie ”NicolaeDimo”, Chişinău, 2003, 420 p.

5. Lucr ările conferinţei republicane ştiinţifico-practice ”Protecţia solului”, Chişinău, 2005, 165 p.6. Culegere de articole ştiinţifice. Academicianul I.A.Krupenikov – 100 ani (Red.T.Leah). Chişinău: Eco-TI-

RAS, 2012, 183 p.7. Крупеников И.А., Балтянский Д.М. История почвоведения в Молдове», Chişinău, 2012, 291 c..


18/356

– 18 –

UN BILANŢ SUCCINT AL ÎNDELUNGATEI ACTIVITĂŢI

1 Balteanschi Dumitru, 2 Bratco Dumitru1 Institutul de pedologie, Agrochimie şi Protec ţ ie a Solului ”Nicolae Dimo”

2 Ministerul Agricultur

Cernoziomurile Moldovei - evolutia, protectia si restabilirea fertilitatii lor

Documents

Transcript of Cernoziomurile Moldovei - evolutia, protectia si restabilirea fertilitatii lor