Salvaţi Copiii 2014

Cercetare privind implementarea programului A

doua şansă

Context

Context naţional:

Programul A doua şansă (ADS) oferă persoanelor care nu au finalizat învăţământul obligatoriu

posibilitatea continuării şi finalizării studiilor. Conform metodologiilor în vigoare:

programul ADS învăţământ primar are ca scop sprijinirea copiilor/ tinerilor/ adulţilor

pentru recuperarea învăţământului primar, fiind deschis tuturor celor care nu au finalizat

acest nivel de studii și care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare

corespunzătoare clasei. În cadrul programului, învăţământul primar poate fi parcurs în

doi ani.

programul ADS învăţământ secundar inferior are drept scop sprijinirea persoanelor cu

vârsta de peste 14 ani care nu au finalizat învăţământul gimnazial, astfel încât acestea să

îşi poată completa şi finaliza educaţia de bază din cadrul învăţământului obligatoriu,

precum şi pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale într-un anumit

domeniu. Durata standard a acestuia este de 4 ani.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (prin raportarea populaţiei şcolare înscrise în

toate formele de învăţământ la populaţia generală de vârstă specifică) existau, la nivelul anului

2012, aproximativ 176.000 de copii cu vârsta între 11 şi 17 ani necuprinşi în sistemul de

educaţie. În acelaşi timp, în sistemul A doua şansă erau cuprinşi, la nivelul anului şcolar 2012 /

2013, 2.384 copii (din total 10.166 persoane).

Existau la nivel naţional (anul şcolar 2012 / 2013) 254 de şcoli care desfăşurau programul A

doua şansă, dintre care 168 ADS primar şi 176 ADS secundar inferior (o şcoală poate desfăşura

ambele programe). Datele pe judeţe sunt disponibile în Anexa 1.

2

Obiective şi Metodologie

Obiectivele cercetării:

Analiza funcţionării programului A doua şansă din perspectiva:

Istoricului programului;

Avantaje şi dificultăţi în implementare;

Relaţia şcolilor cu comunitatea şi instituţii locale;

Forme de sprijiin adresate cursanţilor.

Metodologie:

Tehnici de cercetare: anchetă pe bază de chestionar şi analiza documentelor sociale;

Volumul eşantionului: 100 de directori şi / sau coordonatori ai programului A doua şansă;

Grupuri ţintă: şcoli care desfăşoară programul A doua şansă;

Eşantionul a cuprins 100 de unităţi de învăţământ din totalul celor aproximativ 250 care

desfăşoară acest program. Alegerea unităţilor de învăţământ a fost făcută aleatoriu;

Procedeele de analiză sunt cele specifice statisticii descriptive sau inferenţiale;

Perioada de desfăşurare a cercetării de teren: ianuarie 2014.

3

Principalele concluzii

Condiţiile de înscriere asigură accesul nediscriminatoriu al copiilor şi adulţilor, fiind

admise şi persoanele care nu posedă acte de identitate.

Există un dezechilibru în ceea ce priveşte dezvoltarea programului în teritoriu.

Procentul copiilor în rândul cursanţilor ADS din şcolile respondente este scăzut (apr.

29%).

Procentul copiilor care nu frecventează un an şcolar până la final este relativ ridicat

(aprox. 15% la nivelul învăţământului primar, din totalul celor înscrişi).

Asigurarea frecvenţei cursanţilor este dificilă.

Procentul respondenţilor care consideră necesară acordarea de servicii sociale pentru

cursanţii ADS este ridicat (85%).

Procentul copiilor din programul ADS care beneficiază de următoarele forme de sprijin:

burse de ajutor social, rechizite şcolare, produse lactate şi de panificaţie este redus.

Intervenţia socială în cadrul programului este scăzută, de asemenea şi numărul

parteneriatelor cu instituţii din domeniul protecţiei sociale.

Există interpretări neunitare ale legislaţiei cu privire la posibilitatea înscrierii în

sistemul de învățământ a copiilor care au depăşit vârsta de frecventare a clasei.

Lipsesc ghidurile şi materialele didactice în şcoli (în 70% din şcoli, numărul ghidurilor

pentru cursanţi nu este suficient).

Procentul cadrelor didactice care nu au beneficiat de formare este relativ ridicat,

aproape jumătate din totalul respondenţilor.

4

Istoric program

Perioada cu frecvenţa cea mai mare în

ceea ce priveşte iniţierea de programe

ADS este cuprinsă între anii 2005 şi

2007.

În ceea ce priveşte învăţământul

secundar inferior, un alt an cu

frecvenţă mare de iniţiere a

programului este 2011.

Întreruperile în funcţionarea programului sunt puse pe seama:

dificultăţilor în identificarea de cursanţi noi;

dificultăţilor în menţinerea în şcoală a cursanţilor înscrişi în anii anteriori;

problemelor specifice legate de unitatea de învăţământ în cauză.

5

Aspecte pozitive şi dificultăţi

Referindu-se la aspectele pozitive

ale programului, majoritatea

respondenţilor menţionează

aspecte legate de finalizarea

învăţământului obligatoriu şi

aspecte conexe pentru persoane

care, în lipsa programului, nu ar

avea altă posibilitate de integrare

şcolară.

Aprecierile generale asupra

programului surprind utilitatea

acestuia pentru grupul-ţintă.

Dificultatea identificată de

majoritatea respondenţilor se

referă la absenteismul cursanţilor /

abandonul studiilor.

Se evidenţiază necesitatea

parteneriatului cu instituţii din

domeniul protecţiei sociale / ONG-

uri care pot oferi sprijin pentru

monitorizarea prezenţei copiilor şi

furniza servicii sociale care să

contribuie la menţinerea copiilor în

şcoală.

6

Aspecte pozitive şi dificultăţi

Procentul şcolilor în care cursanţii participă la ore suplimentare de suport educaţional

este mic (30%), comparativ cu cel al şcolilor în care respondenţii consideră că este nevoie

de acordare de suport educaţional suplimentar (54%).

În cea mai mare parte a

şcolilor (57%), frecvenţa

cursanţilor se plasează

între punctele 6 şi 7 ale

scalei (cu o medie de 6,4),

ceea ce corelează cu

principala dificultate

identificată de

implementare a

programului, aceea legată

de absenteism şi

abandon.

7

Aspecte de îmbunătăţit:

Răspunsurile cel mai des menţionate de respondenţi se referă la necesitatea acordării unor forme de sprijin pentru cursanţi (măsuri de protecţie socială, susţinere financiară, masă, rechizite) şi îmbunătăţirea bazei didactice (materiale didactice şi auxiliare mai multe, reeditare ghiduri ADS).

Alte răspunsuri menţionate de mai mulţi respondenți: promovarea programului în comunităţi, asigurarea unui program flexibil, implicarea altor instituţii la nivel local / ONG-uri, a comunităţilor locale, asigurarea de locuri de muncă la finalul studiilor.

Alte aspecte de îmbunătăţit:

revizuire metodologie program;

finanţare suplimentară program;

cursuri formare cadre didactice;

grupe cu număr mai mic de cursanţi;

înscriere cursanţi cu vârsta mai mare cu 3 ani faţă de clasă;

clase separate pe grupe de vârstă: copii-adulţi;

aprobarea planurilor de şcolarizare transmise de şcoli de către inspectoratele şcolare judeţene

organizare centre de documentare la nivel judeţean, schimb experienţă între şcoli etc.

Aspecte pozitive şi dificultăţi

8

Identificarea cursanţilor

Doar 31% dintre respondenţi

menţionează ca modalitate de

identificare a persoanelor înscrise

în program deplasările

mediatorilor şcolari în

comunitate.

Dezvoltarea parteneriatelor cu

instituţii din domeniul protecţiei

sociale/ONG-uri care pot

identifica în comunitate

potenţialii beneficiari ai

programului poate contribui la

mărirea numărului înscrierilor în

program.

Procentul copiilor în rândul cursanţilor ADS

din şcolile respondente este scăzut (apr.

29%), în pofida numărului mare de copii

între 10 – 17 ani neincluşi în sistemul de

educaţie, 221.764.

Este necesară iniţierea unor modalităţi de

atragere şi includere în program a copiilor.

9

Beneficii cursanţi

Având în vedere că doar 33% dintre şcoli acordă copiilor beneficii de genul celor menţionate mai

sus, se impune promovarea la nivelul şcolilor a posibilităţii de oferire a acestor beneficii şi pentru

copiii înscrişi în programul ADS (prevederile legislative nu restricţionează accesarea acestora

pentru programul ADS). Astfel, bursele de ajutor social “se acordă următoarelor categorii de elevi

înscrişi la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat...” (O MECTS 3470/2012),

rechizitele şcolare se acordă “elevilor din învăţământul de stat, primar şi gimnazial, cursuri de zi...

(O MECTS 4385/2012)”, produsele lactate şi de panificaţie „se acordă gratuit pentru elevii din

învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat” (OUG 96/2002). Menționăm că 64% dintre

școlile respondente organizează programul în forma de învățământ de zi.

85% dintre respondenți consideră că, pentru integrarea şi menţinerea în şcoală a cursanţilor ADS,

aceştia au nevoie de servicii sociale, acest fapt demonstrând necesitatea derulării de intervenţii

sociale concomitent cu programul de educaţie.

10

Materiale educaţionale şi formare cadre didactice

Doar o treime dintre respondenţi afirmă ca au suficiente cursuri tipărite.

Procentul şcolilor în care cadrele

didactice nu au beneficiat de

cursuri de formare este ridicat.

Acest fapt se traduce în

necesitatea realizării de cursuri

periodice de formare prin

intermediul ISJ-urilor şi CCD-urilor.

11

Mecanism de înscriere cursanţi

Forma de învăţământ cu frecvenţă redusă se poate organiza pentru persoanele care au depăşit

cu mai mult de 3 ani vârsta clasei.

Programele educaționale de tip „A doua șansă” sunt programe educaționale care au ca scop

sprijinirea copiilor / tinerilor / adulților care au părăsit prematur sistemul de educație, fără a

finaliza învățământul primar și / sau gimnazial, depășind cu cel puțin 4 ani vârsta de școlarizare

corespunzătoare acestor niveluri, astfel încât aceștia să își poată completa și finaliza

învățământul obligatoriu, precum și să poată obține o calificare profesională.

Există însă interpretări neunitare ale legislaţiei cu privire la posibilitatea înscrierii în sistemul

de învățământ a unui copil care a depăşit cu un anumit număr de ani vârsta clasei.

12

Recomandări

Promovarea, multiplicarea și dezvoltarea programelor „A Doua Şansă”.

Promovarea de intervenţii complementare (educaţionale şi sociale) în procesul de

integrare/reintegrare școlară a copiilor neincluși în sistemul de educație.

Continuarea promovării la nivel naţional a programului ADS în rândul categoriilor

defavorizate, atât prin intermediul structurilor locale cât și prin implicarea mass-media.

Iniţierea unor modalităţi de atragere şi includere în program a copiilor.

Transmiterea de clarificări către inspectoratele şcolare şi şcoli referitoare la normele

legislative cu privire la posibilitatea de înscriere în învățământ a copiilor care au depăşit

vârsta de frecventare a clasei.

Utilizarea într-o manieră incluzivă a dispoziţiilor legale referitoare la acordarea de

prestații materiale, cum ar fi bursele de ajutor social, rechizitele şcolare gratuite, produse

lactate şi de panificaţie acordate prin programul „Cornul şi laptele”.

Distribuirea ghidurilor pentru cursanţi concepute în cadrul programului către toate

unităţile şcolare care dezvoltă programul „A doua şansă”.

Formarea specifică (periodică și gratuită) a cadrelor didactice pentru implementarea

programului şi în vederea însuşirii modalităţilor de răspuns la nevoile de învăţare ale

adulţilor şi ale persoanelor defavorizate socio-economic.

Aprobarea de către inspectoratele şcolare judeţene a planurilor de şcolarizare transmise

de şcoli în forma solicitată de acestea şi reducerea termenului de aprobare.

Organizarea de grupe separate pe categorii de vârstă.

13

Anexa 1 Şcoli care au desfășurat programul „A doua șansă” în anul școlar 2012-2013, date colectate de la Inspectoratele Şcolare Judeţene.

Nr. crt.

Județ Nr. de școli ADS

Școli ADS primar

Școli ADS secundar inferior

Total cursanți

Minori

1. Alba 8 6 5 256 9

2. Arad 4 3 3 124 41

3. Argeș 6 2 5 257 35

4. Bacău 7 5 5 284 61

5. Bihor 13 9 8 397 152

6. Bistrița-Năsăud 2 1 2 127 6

7. Botoșani 2 1 1 40 11

8. Brașov 6 6 4 316 156

9. Brăila 2 2 1 138 37

10. București 22 18 12 1288 288

11. Buzău 4 1 4 182 39

12. Caraș Severin 13 7 12 302 57

13. Călărași 5 2 5 128 29

14. Cluj 3 2 2 119 32

15. Constanța 16 11 12 838 243

16. Covasna 4 3 2 61 52

17. Dâmbovița 2 2 0 29 12

18. Dolj 4 4 2 188 65

19. Galați 14 13 7 776 135

20. Giurgiu 6 2 4 152 50

21. Gorj 5 3 3 447 43

22. Harghita 7 3 6 134 0

23. Hunedoara 8 6 8 480 74

24. Ialomița 4 4 0 76 18

14

Anexa 1 Şcoli care au desfășurat programul „A doua șansă” în anul școlar 2012-2013, date colectate de la Inspectoratele Şcolare Judeţene.

Nr. crt.

Județ Nr. de școli ADS

Școli ADS primar

Școli ADS secundar inferior

Total cursanți

Minori

25. Iași 5 2 4 177 74

26. Ilfov 3 2 3 277 21

27. Maramureș 5 2 4 200 74

28. Mehedinți 1 1 1 106 12

29. Mureș 6 4 4 110 18

30. Neamț 7 5 4 220 68

31. Olt 1 1 1 91 17

32. Prahova 9 5 5 360 62

33. Satu Mare 5 3 3 92 44

34. Sălaj 4 2 4 76 0

35. Sibiu 3 1 3 53 3

36. Suceava 4 2 3 137 24

37. Teleorman 7 6 7 265 49

38. Timiș 12 8 4 323 153

39. Tulcea 5 4 3 137 7

40. Vaslui 2 0 2 46 37

41. Vâlcea 4 3 4 162 24

42. Vrancea 4 1 4 195 52

TOTAL

254 școli

168 școli ADS

primar

176 școli ADS sec.inf.

10.166 cursanți

2.384 minori

15