Referat la cercetare în nursing

Tema: ETAPELE CERCETĂRII ÎN NURSING

1

ETAPELE CERCETĂRII ÎN NURSING

CERCETARE ÎN NURSIG ete o formă de investigare bazată pe raţionament sistematic, necesară în toate compartimentele activităţii umane, o manieră ştiinţifică de cunoaştere caracterizată prin autocunoaştere, specific îngrijirilor pacentului. Trecerea de la o rutină la practică bazată pe evidenţa clinic şi dovezile ştiinţifice presupune mai multe informare continuă, cunoaşterea raţionamentului ştiinţific ce stă la baza activităţilor zilnice având drept rezultat îmbunătăţirea calităţilor şi îngrijirilor acordate.

Cercetarea în nursing are anumite caracteristici care o diferenţiază de alte domenii

Este o cercetare a aspectelor activităţilor profesionale în strânsă legătură cu sarcinile, atribuţiile şi responsabilităţile asistentelor medicale cu studii superioare, având drept obiectiv îmbunătăţirea cunoştinţelor şi adoptarea unei atitudini academic. Toate acestea se vor reflecta în atingerea unui standard înalt de professionalism în seviciile de nursing.

Dezvoltarea profesională, clinic şi dezvoltarea în plan personal sunt motive c ear trebui să stea la baza înşelegerii şi aplicării rezulatatelor ştiinţifice.Ce reprezintă cercetarea pentru nursing? - constitue baza de selectare a cunoştinţelor deduse deeducatorului/formatorul în nursing – este un model cadru pentru procesul de nursing.Metodele de cercetare în nursing sunt specific scopului pe care cercetătorul/autorul îl vizează;metodologia include aspect referitoare la dimensiunea, tipul lotului de studio, mijloacele de cercetare, colectarea, prelucrarea şi analizarea datelor. Cea mai practică clasificare a metodelor de cercetare:

Studiu descriptiv Studiu participative de acţiune Studiu experimental a. grup experimental şi de control

b. variabile independente şi dependente

ETAPELE CERCETĂRII ÎN NURSING

2

1. Pregătirea cercetării a. Alegerea temei şi a obiectivelor investigaţieib. Stabilirea ipotezelor de lucruc. Alegerea mijloacelor de investigaţie (metodă şi tehnici de cercetare).

a. ALEGEREA TEMEI ŞI A OBIECTIVELOR INVESTIGAŢIEI

Formularea temei şi identificarea problemei cercetării reprezintă prima etapă, fără parcurgerea corectă a căreia e puţin probabil că cercetarea să demareze în direcţia corectă. Pentru a „stabili diagnosticul”corect este necesar să se conlucreze strâns cu conducerea firmei-beneficiar şi să se studieze rapid (1-2 zile) pe baza documentelor de la firmă, datelor statistice, etc. În identificarea şi definirea problemei se pleacă de la unele constatări.

În identificarea şi definirea problemei se pleacă de la unele date făcute de personalul sau conducerea firmei (privind reducerea vânzărilor, înmulţirea reclamaţiilor, creşterea stocurilor, sporireacererii etc.), accentul urmând a fi pus pe descoperirea cauzelor care le-au generat (de ce sunt nemulţumiţi clienţii?, de ce a crescut cererea? etc.). În acest context, esteimportant să se facă distincţie între simptomele acesteia şi problema reală de rezolvat (care ţine decauzele care au condus la simptomele constatate).

Problema cercetării nu întotdeauna reflectă o stare negativă a lucrurilor la întreprinderea examinată. În unele cazuri este vorba de riscul apariţiei stărilor în viitor, ca urmare a neatenţiei fata de ameninţările sau oportunităţile mediului respective.

Problema cercetării va consta în identificarea acestor oportunităţi. Tematica cercetării trebuie să fie definită într-o manieră nici prea restrânsă, nici prea largă.

Obiectivele cercetării se definesc în strânsă legătură cu problema de cercetat (care a fost deja formulată în etapa precedent). Acestea reprezintă un set de subprobleme. De exemplu: dacă problema care urmează, vizează introoducerea în fabricaţie a unui cercetarea de marketing va putea avea ca obiective: estimarea cererii,găsirea şi testarea numelui; testarea produsului; testarea diferitelor niveluri de preţ, testarea diferitelor căi de administrare, etc.

b. STABILIREA IPOTEZELOR DE LUCRU

3

În general, prin ipoteză se înţelege o presupunere făcută în legătură cu cea mai probabilă o soluţie a problemei supusă cercetării. Imediat ce au fost definite obiectivele cercetării, este necesar să se formuleze pentru fiecare din ele, una sau mai multe ipoteze, care să stea la baza posibilelor soluţii la problema cercetării. Ipotezele vor fi confirmate sau infirmate ulterior după colectarea şi analiza datelor detaliate.

Fixându-se ipotezele, devin mult mai clare căile pe care trebuie să le urmeze investigaţiile pentru a se ajunge larealizarea obiectivelor. Formularea ipotezelor se face apelându-se la teoriile existente, la cercetările anterioare, la opiniile experţilor, la experienţa cercetătorilor sau chiar la cercetări special în acest scop. O ipoteză în cercetarea este o afirmaţie sau o supoziţie nedemonstrată referitoare la un anumit rezultat al cercetării. Ipotezele sunt enunţuri care pot fi testate empiric pentru a se cunoaştecare sunt adevărate şi care sunt false. Stabilirea ipotezelor se face pe baza unei analize logice a rezultatelor previzibile ale cercetării, luând în considerare rezultatele unor cercetări anterioare, anumite teorii existente, informaţii pe care cercetătorul le are din diferite surse etc.

Ipotezele pot fi împărţite în 2 categorii:

Ipoteze generale- au rolul de a imprima direcţiile de bazăale cercetării.Ipotezele generale reprezintă nişte afirmaţii cu un grad ridicat degeneralitate referitoarela rezultatele cercetării, care nu sunt exprimate întermeni măsurabili.Validarea acestor ipoteze se face pe baza aprecierii logice a cercetătorului.

Ipoteze statistice -se referă la parametrii calculaţi pentru variabile măsurabile, putând fi validate cu ajutorul unor teste statistice.

c. ALEGEREA MIJLOACELOR DE INVESTIGAŢIE (metodă şi tehnici de cercetare)

Cercetătorul trebuind să identifice doar sursele din care pot fi extrase mijloacele de investigaţie,

colectarea datelor nu se poate face decât printr-o singură metodă: documentarea.În lipsa unor astfel de surse (secundare), informaţiile vor trebui culese din sursele primare, înacest scop putându-se folosi următoarele metode: observarea, ancheta, experimental şi simularea. În selectarea metodelor de culegere a informaţiilor trebuie să se ţină seama şi de răspunsurilela următoarele trei întrebări:

Cine este supus cercetării? Cine efectuează cercetarea? Cât se poate cheltui pentru realizarea cercetării?

Cine(sau ce) este supus cercetării?

4

În condiţiile în care colectivităţile statistice (de consumatori, comercianţi, concurenţi, lideri de opinie etc.) de la care pot fi culese informaţiile sunt relative mici (de ordinul unităţilor sau zecilor), recoltarea datelor urmează a fi făcută de la fiecare purtător de informaţii în parte (în mod exhaustiv).Pe de altă parte, dacă executanţii cercetării au de-aface cu nişte colectivităţi (populaţii) foarte vaste, recoltarea datelor se va face doar de la o parte din purtători, apelându-se la eşanţionări.

Cine va efectua cercetarea?

Atunci când cercetarea se realizează cu forţele proprii ale unei instituţii se vor folosi metode relative simple de obţinere a informaşiilor, bazate mai ales p e documente interne şi pe observaţii sumare. Dacă cercetarea se realizează de către firme specializate acestea vor folosi cu predilecţie informaşiile rezultate din alte cercetări, precum şi pe cele obţinute prin experimente, simulări şi anchete de mai mare anvergură (şi complexitate).

Cât poate costa cercetarea?

În funcţie de sumele disponibile pentru cercetare se poate opta pentru metode de culegere a datelor, a informaşiilor mai costisitoare sau mai ieftine. Dacă sumele sunt mici se poate opta pentru anchetă prin poştă, iar daca sumele sunt mari se vor opta pentru anchetele făcute faţă în faţă.

SELECTAREA TIPULUI DE CERCETARE

Această operaţiune se face ţinându-se seama din nou de obiectivele cercetării. Astfel,cercetările exploratorii vizează identificarea coordonatelor principale ale fenomenului de definire a variabilelor, obiectivelor şi a ipotezelor.Exemple de teme de cercetare: Descrierea unor metode de investigaţie folosite pe secţia de cardiologie; Aspirina ar putea incetini degradarea creierului?; Care este cel mai folosit medicament antialgic?, etc.Tipuri de cercetari:

Cercetarea descriptivă presupune utilizarea metodelor descriptive (observatia,ancheta).În cercetările descriptive, pentru caracteristicile măsurate folosim denumirea variabilelor.

Alegerea tipului de design este o optiune necesara, la care seajunge dupa ce am stabilit obiectivele, ipotezele, mijloacele de esantionare. Optiunea pentru un tip de designînseamna optarea pentru un plan sau modalitate de gestionare a datelor. Se cunosc urmatoarele tipuri dedesign: transversal, al esantioanelor succesive independente si longitudinal (sau panel).

Cercetarea experimentală utilizează metoda experimentului, măsoară caracteristicile unui proces izolându-l din structura generala a personalităţii, provocând evoluţia lui într-o

5

situaţie artificială şi apelează la designuri specifice: multigrup sau monogrup. Este evident că rezultatele unei cercetări sunt cu atât mai valide şi mai fidele, cu cât metodele de cercetare ale caracteristicilor psihice pe care se focalizează cercetarea combină abordarea descriptivă cu cea experimentală. Ca atare, o abordare multiplă din punct de vedere metodologic permite creşterea validităţii informaţiilor, care, în acest caz, se numeşte validitate convergentă.

6