Ce Inseamna Educatia Estetica

8/16/2019 Ce Inseamna Educatia Estetica

1/8

Ce inseamna

educatia estetica?

Dezvoltarea capacitatiicopilului de a recepta,

evalua, trai si crea valorile frumosului.

In aceasta lume in care kitsch-ul este atat de des intalnit, o astfel de educatie este chiar foarte

necesara. Din pacate in zilele noastre, sintagma “generatia supermarket” a devenit dintr-o gluma, o

ingrijoratoare realitate. ult si ieftin, cam asta pare sa fie “motto-ul” din ce in ce mai multor oameni.

Cantitatea poate sa dauneze calitatii si in cazul contactului cu arta daca nu e!ista o educatie estetica

facuta corect si temeinic.

"sa cum e!ista analfa#etism scolar, asa putem vor#i si de un “analfa#etism estetic”, acea

insensi#ilitate fata de frumos, fata de valoare.

In functie de idealul estetic al epocii, se formeaza gustul estetic, ceea ce numim “#unul gust”,

care, desi are caracter spontan si su#iectiv, iar “de gusti#us non disputandum”, este totusi rezultatul

educatiei si al climatului cultural in care traieste omul. $ot educatia estetica se mai ocupa si de

sentimentele estetice si de convingerile estetice, acele mo#iluri interne ce orienteaza preocuparea

omului pentru introducerea frumosului in modul sau de viata. %udecata estetica, de asemenea este un

alt o#iectiv al educatiei estetice, si consta in aprecierea mesajelor estetice pe #aza unor criterii de

evaluare, adica, este un rezultat al interactiunii dintre cultura estetica a persoanei si e!perienta sa

estetica. In cadrul judecatii, putem vor#i de su#iectivism &imposi#ilitatea emiterii unor criterii

generale de apreciere' si o#iectivism &e!istenta unor criterii general vala#ile, negand in acelasi timp

participarea su#iectiva a celui ce face apreciarea'. (u#iectivismul si o#iectivismul, desi pot denatura,

daca sunt e!agerate, totusi coe!ista ca principii in judecata estetica. (i nu in ultimul rand, educatia

estetica are ca o#iectiv si simtul de creatie estetica, mai precis capacitatea si a#ilitatea de a imagina si

crea frumosul. $inerii au un potential creativ deose#it, asa incat, aceste calitati pot fi educate,

dezvoltate si valorificate.

)ducatia estetica tre#uie facuta urmand anumite principii* se folosesc doar valori autentice

&pentru a invata corect un copil ce este valoarea, nu poate fi folosit un kitsch'+ receptarea valorilor

estetice este creatoare, activa &copilul tre#uie invatat sa interpreteze personal mesajul artistic, sa fie

activ, deschis in receptarea artei'+ unitatea dintre forma si continut &forma si fond' si intelegerea si

situarea conte!tuala a fenomenului artistic &interdependenta dintre opera, autor, creator si conditiile

social-istorice in care opera este creata'

1

DEZVOLTAREA GUSTULUI

ESTETIC -

DESPRE


2/8

educatie estetica poate apropia copilul de arta, de frumos, in cazul in care este facuta tinand cont

de etapele de dezvoltare a respectivului copil.

1. Esteticul - dimensiune existentiala a omului

)ducaia estetic /n 0coal, realizat prin intermediul disciplinelor artistice, /n special al

literaturii, constituie un mod de transmitere, de comunicare ctre elev a dimensiunilor frumosului,

/ncorporat /n imagini artistice.

1n procesul /nvrii literaturii, g2ndirea literar-artistic /m#in at2t o dimensiune cognitiv,

c2t 0i una afectiv-motivaional, prin intermediul crora elevul /0i formeaz o anumit imagine

despre modul /n care se poate o#ine, /n mod creator, plasticul 0i figurativul.

3rin intermediul operelor literare, elevul parcurge etapele unui proces creator /n sensul c el

devine su#iect care simte, se emoioneaz, dar totodat con0tientizeaz c particip indirect la acest

act de creaie, devenind co-autor.

Imaginea sau cuno0tina are caracter operaional, /n sensul c asigur su#iectului posi#ilitatea

s ptrund /n interiorul procesului de creaie literar-artistic, mai precis /l ajut s treac de la

cuv2nt la imagine, vizualiz2nd mintal o#iectul materializat /n e!presia artistic.4r art, /n special

fr lim#ajul ei specific, e!istena uman, ca unitate /n diversitate, este de neconceput.

. -creeaz premise favora#ile formrii personalitii elevilor, datorit valorilor estetice care se

formeaz at2t /n activitile din clas, c2t 0i /n afara ei 0i care se o#iectiveaz /n comportamentul

manifestat de receptorul educaional+

5. Dimensiunea estetic a e!istenei umane.

3ersonalitatea uman nu se poate /mplini fr dimensiunea estetic a educaiei, av2nd /n

vedere c frumosul e!ist pretutindeni, iar omul creaz #unurile, reunind utilul cu plcutul.

odalitatea prin care se realizeaz relaia dintre om 0i realitate o constituie arta, altfel spus,

prin intermediul imaginii artistice se /nfptuie0te sinteza dintre individual 0i general, dintre su#iectiv

0i o#iectiv.

esajul artistic, prezent /n opera de art pune /n eviden valenele formative ale acesteia,dar 0i cele mai profunde laturi ale personalitii umane, oferind /n schim# posi#ilitatea formrii

convingerilor 0i acceptarea unor adevruri.

Daca s-a vor#it si se mai vor#este /nca de un analfa#etism scolar, tre#uie luat /n seama, si un alt

tip de analfa#etism, mai su#til si ascuns, dar mult mai periculos - si anume, 6analfa#etismul estetic6,

adica incapacitatea de a sesiza si vi#ra /n fata frumosului, insensi#ilitatea fata de inefa#ilul artei.

Imunitatea afectivitatii fata de zone /ntinse ale e!istentei are consecinte pagu#itoare at2t pentru

indivizi &indiferent de gradul lor de instructie', c2t si pentru societati &indiferent ca sunt dezvoltatesau su#dezvoltate economic'.

2


3/8

Daca e!ista o criza /n arta, ea nu tine de creatia artistica, ci, mai degra#a, de receptivitatea

noastra fata de acest fenomen. Invocata 6criza a artei6 este, de fapt, o criza de comunicare, o criza a

sensibilitatii care nu se adapteaza noilor modalitati e!presive. De aceea, e nevoie de o reconstructie

permanenta a sensi#ilitatii noastre receptive. (a nu ne asteptam din partea artistilor la concesii facute

preferintelor si gustului 6marelui6 pu#lic. "devarata arta evolueaza prin elita creatoare care sparge

canoane si forteaza gustul /ncetatenit. Capodopera nu se adreseaza unui pu#lic e!istent, ci si-7

creeaza8 1nc2t, unul dintre scopurile &utopice?' ale educatiei estetice ar putea fi formarea pu#licului

pentru acceptarea operelor posibile, pentru a-7 face sa fie, daca se poate, cu un 6pas6 /nainte fata de

e!perientele estetice viitoare.

(timularea spiritului copiilor prin intermediul artelor constituie o o#ligatie. "rtele reprezinta o

componenta indispensa#ila a unei pedagogii interactive, care valorizeaza dispozitiile si creativitatea

elevilor. 9u numai emisfera st2nga se cere a fi antrenata, ci si cea dreapta, care vizeaza afectivitatea,

spontaneitatea creativa. 6)!ista deci /ntre ceea ce este artistic si ceea ce este cere#ral o complicitate

ale carei efecte pot fi considera#ile6 &:acle, 7;;'.

alentele emotional-estetice pot fi potentate nu numai prin intermediul disciplinelor de profil, ci

prin toate activitatile instructiv-educative, fapt ce reclama pregatirea tuturor educatorilor /n directia

formarii propriei sensi#ilitati, dar si pentru formarea sensi#ilitatii elevilor, /n vederea receptarii

semnificatiilor estetice.

Desigur ca /nvatam2ntul permite si o specializare a anumitor cadre didactice pentru realizarea

educatiei estetice &profesorii de muzica, desen, literatura etc.'. Cum /nsa toti educatorii vin /n contact

cu elevii /n numeroase circumstante, cum toate activitatile decanteaza sau presupun si 6momente6

estetice, cum cadrele didactice fac o educatie estetica cel putin implicit, indirect &prin felul cum

vor#esc, cum se /m#raca si cum amenajeaza am#ientul clasei', este necesar ca acestia sa fie educati

estetic si sa stap2neasca metodica realizarii acestei laturi a formarii.

(a facem aici precizarea ca educatia estetica nu tre#uie confundata cu educatia artistica. Din

punctul de vedere al continutului, educatia estetica are o sfera mai larga, incluz2nd frumosul dinnatura, societate si arta+ educatia artistica vizeaza doar frumosul din opera de arta. Din punctul de

vedere al finalitatilor, educatia estetica /si propune formarea receptivitatii si creativitatii estetice, pe

c2nd educatia artistica are /n vedere dezvoltarea si cultivarea capacitatilor creative /n registrele

metodice, specifice fiecarei arte. Din punctul de vedere al formelor de realizare, educatia estetica se

desfasoara, cu preponderenta, su# forma unor activitati teoretico-informative, pe c2nd educatia

artistica se deruleaza mai mult pe un traiect practic-aplicativ. 32na la un anumit punct, educatia

artistica este recomandata tuturor elevilor. Dar ea va fi acordata, de catre cadre didactice specializate,

3


4/8

doar acelor elevi care au pro#at o competenta creativa /n ramura unei arte, cu alte cuvinte, ea se

dovedeste a fi necesara mai mult viitorilor artisti.

3. Obiectivele educatiei estetice

@iteratura de specialitate propune doua grupe de o#iective urmarite de educatia estetica *a . obiective privind formarea capacitatii de a percepe, a însusi si a folosi adecvat valorile estetice;

b. obiective privind dezvoltarea capacitatii de a crea valori estetice.

1n prima grupa sunt incluse o#iectivele referitoare la valorificarea din perspectiva teoretica si

practica a valorilor estetice si ele se /nscriu /ntr-o ierarhie de componente /n conformitate cu

planurile comportamentale adiacente. "stfel, un prim moment /n dezvoltarea receptivitatii estetice /l

reprezinta formarea senzorialitatii estetice adecvate lim#ajului artistic ce urmeaza a fi asimilat, adica

ascutirea acelor simturi prin intermediul carora vor fi sesizate conformatiile cromatice, acustice,

gestuale etc. etalate de opera de arta. Armeaza apoi &nu numaidec2t /ntr-o ordine genetica' un set de

e!igente orientate spre stimularea emotiilor estetice, a acelor raspunsuri afective, ce-si au sorgintea /n

structurile de profunzime ale personalitatii umane si care favorizeaza receptarea.

"limentarea sentimentelor estetice cu tensiunile si opozitiile comple!e &placere-neplacere, personal-

impersonal, interesat- dezinteresat, realizat- nerealizat, prezenta-a#senta, original-originar

4ormarea gustului estetic reprezinta o sarcina prioritara. "cesta se refera la capacitatea de a reactiona

spontan, printr-un sentiment de satisfactie sau insatisfactie fata de o#iectul estetic. 9u tre#uie uitata

nici judecata estetica, acel act de deli#erare si de ierarhizare a o#iectelor estetice /ntr-un c2mp

a!iologic, pe #aza unor criterii. 4ormarea unui crez ideatic, sta#il, ce caracterizeaza o personalitate

iu#itoare de frumos autentic, va marca realizarea unor convingeri estetice. $oate aceste componente

premerg, dar sunt si consecinte ale idealuluiestetic, ale acelui co!nple! ideatic general spre care se

tinde si care fiinteaza la un moment dat &la nivel individual sau grupal', orient2nd si influent2nd

/ntreaga e!perienta estetica.

:eceptivitatea estetica tre#uie sa fie /ndreptata si spre noile valori artistice, care /si fac aparitia,

impun2ndu-se prin conditiile lor sinestezice de afectare a senzorialitatii. Caracterul tot mai sincretic

al unor arte &de e!emplu, unele genuri si stiluri ale muzicii tinere, ce /nglo#eaza nonver#alul,

gestualitatea, vestimentatia, muzicalul, comportamentul', largirea evidenta a sferei artisticului

reclama o re-/nvatare a senzorialitatii &/n masura posi#ilului, caci si aici sunt niste praguri8', /n acord

cu o parte a noilor stimuli culturali. Dezvoltarea unui stil estetic de viata, precum si crearea unui

spatiu intim, a unui microclimat, purificator si compensator pot constitui o#iective actuale sugerate

de tehnologismul invadator si secatuitor, caruia tre#uie sa-i contrapunem ceva si sa-i raspundem

adecvat.

4


5/8

Cea de-a doua grupa de o#iective vizeaza dezvoltarea creativitatii estetice, care poate /m#raca

at2t un caracter general, c2t si unul particular. Desigur ca de dorit ar fi ca toti oamenii sa fie si

creativi /n plan estetic, iar, p2na la un punct, asa stau lucrurile. Anii autori /ncearca sa ridice sintagma

de 6creativitate estetica6 la demnitatea de categorie teoretica distincta, atotcuprinzatoare. 4iecare

individ /si creeaza un am#ient a!iologic format, daca nu din o#iecte confectionate de noi /nsine, cel

pulin din asam#lari, cone!ari de o#iecte gata-facute, /ntr-o conceptie inedita. 4iecare om ajunge la un

comportament estetic individual si propriu. anumita uzanta a unui o#iect, un anumit stil de viata,

particular si inconfunda#il, tradeaza creativitate a noastra funciara, aceasta descoperire &inventare?'

pe cont propriu a frumusetii lumii /ntregi de catre noi toti.

DESPRE KITSCH

”Kitschul este artă fără sistem imunitar.”

Kitsch, cuv2nt german intraducti#il, intrat ca atare /n fondul de termeni internationali ai

esteticii si utilizat pentru a desemna arta de prost gust, pseudoarta, ca si prostul gust /n general.

Bitsch-ul semnifica arta-surogat, precum si toate acele produse artistice concepute /n spiritul

e!ploatarii doar a unuia sau unora dintre grupurile de stimuli ce intra in compunerea artei* stimuli de

ordin #iologic &indeose#i cei erotici, de ordin etic &sentimentalismul, de ordin magic ori ludic.

Bitsch-ul se refera, prin urmare, la un univers lipsit de profunzime si de semnificatii social umane

superioare. Datorita alterarii gustului estetic /n conditiile industrializarii, serializarii si comercializarii

productiei de arta sau a celei artizanale, apare si un pu#lic kitsch cu gusturi estetice kitsch, predispus

a fi receptiv la vulgaritate, la gregar sau melodramatic.

&Dictionarul de estetica generala, 7;5'

3:I9CI3II@) BI$(CA@AI

1) Principiul inadecvarii : Ideea de inadecvare a fost adusa /n discutie de catre )ngelhardt, care a

remarcat ca /n orice aspect sau /n orice o#iect e!ista o deviere, o distantare permanenta fata de scopul

sau nominal, fata de functia pe care tre#uie s-o /ndeplineasca - fie ca e vor#a de un produs, fie de un

tir#uson - si o distantare fata de realism - daca e vor#a de orice fel de e!presie artistica. Bitsch-ul

tinteste /ntotdeauna putin alaturi, /nlocuieste ceea ce este pur cu ceva impur, chiar atunci c/nd descrie

puritatea. (upradimensionare sau su#dimensionare a o#iectului* un cap de politician pe dopurile

pentru sticle, aurirea ultimilor metri ai unei cai ferate la terminarea construirii ei, capul lui Isus,

format "fnor " , ca semn pentru cartea de rugaciuni ete. 1ntotdeauna o#iectul este /n acelasi timp

5


6/8

si bine si prost conceput* 6#ine6, la nivelul unei realizari /ngrijite si constiincios finisate, 6rau6, /n

sensul ca partea de conceptie este foarte distorsionata.

2) Principiul cumularii * "m vor#it deja despre principiul cumularii /n legatura cu tendinta

de îngramadire sau de frenezie, de 6tot mai mult6, care izvoraste /n mod foarte evident din civilizatia

#urgheza. 4oarte putini maestri s/nt total scutiti de tendinta aceasta, care consta /n umplerea vidului

prin suprasolicitarea mijloacelor* sa ne g/ndim la :ichard Eagner care /nghesuie poezia peste

muzica, teatrul peste poezie si #aletul peste drama sau sa ne g/ndim la prodigioasele volute aurite care

decoreaza paturile lui @udovic de Favaria. "cumularea religiei si a eroismului sau a erotismului si

e!otismului produce revarsarea f/nt/nilor sensi#ilitatii noastre, chiar daca uneori sensi#ilitatea este

contrariata+ apare o reactie de depasire, de înecare, care ne constr/nge la perceperea glo#ala a unui

sistem. Bitsch-ul nu ne lasa niciodata indiferenti, iar #unul gust nu este dec/t una dintre formele

prostului gust &(avignac', o forma careia nu poti sa-i reprosezi nimic.

$otusi, principiul acumularii, al freneziei nu caracterizeaza numai kitsch-ul+ manierismul sau

rococoul contin si ele acest factor latent, facilit/nd grefarea kitsch-ului mai degra#a pe aceste tipuri de

arta, dec/t pe puritate clasica sau geometrica.

3) Principiul perceperii sinestezice* 3rincipiul perceperii sinestezice se leaga de cel al acumularii,

este vor#a deasaltarea a c/t mai multe canale senzoriale, simultan sau prin ju!tapunere. Arta

totala, visul permanent al epocii noastre, este amenintata in orice moment sa cada /n kitsch ca

$etralogia interpretata de un teatru de provincie. 4aptul ca mo#ilizeaza si ochiul si urechea, simturile

de fundal &(chiller', reprezinta triumful operei si, deci, al operei comice. ultitudinea canalelor,

interfer/ndu-se fara reguli si fara masura /n sistemele centrale de integrare nervoasa, apare ca un scop

/n sine. Ceasurile cu clopotei, sticlele de lichior ornate cu paiete de aur si cu muzica, cartile

parfumate vadesc aceeasi mentalitate, ca si tortul miresii supra etajat, unde peste #iscuiti se adauga

#anane, zahar, ciocolata, plus toate culorile curcu#eului, /ntr-o opera caracterizata prin gigantism si

pretentii sculpturale, /n genul turnului Fa#el sau al #isericilor de tara.

4) Principiul mediocritatii : $ragic, /n kitsch, este principiul mediocritatii. Cu toata acumularea

aceasta de mijloace, cu tot acest enorm displaG de o#iecte, kitsch-ul ram/ne la mijlocul drumului /n

privinta 6noului6+ spre deose#ire de avangarda, el ram/ne esentialmente o arta de mase, adica o arta

accepta#ila pentru mase, care li se ofera sistematic. $ocmai prin mediocritate produsele kitch

do#2ndesc un autentic caracter de fals si, eventual, o#tin un sur/s condescendent din partea

consumatorului, care se crede superior lor, din moment ce le judeca.

6


7/8

ediocritatea este ceea ce le leaga, ceea ce le topeste /ntr-un ansam#lu de perversitati estetice,

funetionale, politice sau religioase. ediocritate este si /n disproportie, ca si /n pastrarea liniei de

mijloc, ea sta la #aza eterogenitatii kitsch-ului, usur/nd consumatorilor actul de a#sor#tie si

rasp/ndirea lui /n toate domeniile* am vazut ca e!ista si un kitsch al avangardei,

moda. ediocritatea este nodul gordian al kitsch-ului, ale carui /mpletituri este practic imposi#il sa

le descurci si orice fisura a mediocritatii, /n sensul tendintei spre a#solut, de orice tip, distruge

fenomenul, /nlocuindu-l cu un fenomen din sfera frumosului sau al ur/tului, concurente /n egala

masura /n ceea ce priveste efectul asupra sinceritatii, dupa cum #ine a remarcat @Gdia BrestovskGs.

) Principiul confortului : Ideea de a fi #ine instalat, la distanta mica de o#iectul vizat si de a nu

avea dec/t pretentii modeste, duce, /n general, la o acceptare facila si la confort, la toata aceasta

gama de senzatii, de sentimente si de forme degradate, la culori lipsite de violenta si despontaneitate perceptiva, la acceptare totala.

alorile !itsc"

#$itsc"ul este inamicul imagina%iei.#

1n orice epoca a!ista, asadar, un impuls kitsch. "m aratat, pe scurt, care sunt componentele sale

fundamentale*

! securitate fata de evenimentele aleatorii ale lumii e!terioare, care se prezinta ca o valoare ideala+

H afirmarea propriei indiuidualitati , evitarea tendintei de a pune su# semnul /ntre#arii modul de

viata si sistemul economic, am#ele #azate pe acumulare creatoare si pe conservare, indiferent daca e

vor#a de capital, de marfuri, de marile magazine sau de o#iecte+ sistem posesiv, ca valoare esentiala,

/n care individul este ceea ce pare si pare /ntr-un anume fel prin ceea ce poseda* marimea

apartamentului, /naltimea plafonului sau argintaria+

! ritualul unui anume mod de viata, ceaiul, organizarea servirii lui, regulile de primire, ziua 6de

primire6 a doamnei, toate aceste rituri transmise p/na /n zilele noastre si /nsusite initial numai de #urghezie prin imitarea no#ilimii, /ntr-o prima perioada de rasp/ndire a lor /n mase, stopate la zidul

despartitor dintre #urghezie si muncitorime, care a ramas /n afara.

De ce atrage kitsch-ul? 3entru c-i frumos”. (trluce0te. ) comercial, dar e accesi#il. Ieftin. ) duios

0i e sentimental. Cele mai rsp2ndite producii literare kitsch sunt te!tele c2ntate* lineare,

lacrimogene, triviale. 3e aceea0i filier sentimental, ptrund /n sufletele victimelor literare nuvelele

0i romanele duios-melodramatice, un su#stitut literar. )cluzele fiind deschise, acestea-s urmate de

orice te!t care acoper o tem la mod. Ji K s nu uit8 K kitsch-ul e dulce 0i drgla0, /ntotdeauna.Chiar 0i atunci c2nd reflect” o dram.

7


8/8

Bitsch-ul e mecanicist 0i schematic, artificial, cli0eizat, lipsit de su#stan. )l e strident,

pompos, pretenios. Ji, /n acela0i timp, e un fenomen simplistLsimplificat la ma!imum. Cum se

produce, de unde apare? Cel mai pro#a#il, din /ncrederea unor arti0ti c 0i eu a0 putea”. Dar sunt 0i

autori care fac con0tient aceste surogate. Bitsch-ul e mimetic, el copiaz sau imit lucrrile originale,

fr a ptrunde /n structura interioar, /n logica liniilor 0i a proporiilor. )l imit opere de succes. Dar

acestea sunt, de regul, producii comple!e, ela#orate, lucrate cu talent 0i migal. ) simplu de

presupus ce fac imitatorii* ei o#serv ceea ce st la suprafa. Ji tocmai de aceea opera mimetic e

superficial, e vulgar 0i primitiv, e!travagant 0i iptoare. Bitsch-ul nu are simul msurii. "utorul

operei-kitsch /ngroa0 culorile. 4ace producia s strluceasc, poleind-o chiar 0i atunci c2nd factura

solicit culori mate ori temperate. 9u numai culorile sunt aprinse 0i iptoare, ci 0i melanjul este

inimagina#il. (e amestec elemente imposi#ile, /n conte!t. posi#il definiie a kitsch-ului* surogat

creat din elemente incompati#ile. " nu se confunda cu operele artisticeM mai puin inspirate8

Întc!it" P#$%" CHIRIL& 'ARIA

8

Ce Inseamna Educatia Estetica

Documents

Transcript of Ce Inseamna Educatia Estetica