Cdl Liceu Tehnoogic

UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA PROFESIONALA SPECIALA CAMPULUNG MOLDOVENESC

ANUL SCOLAR: 2013 - 2014

PROGRAMA SCOLARA PENTRU

CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALALICEU TEHNOLOGIC

CICLUL INFERIORclasa a IX-a

DENUMIREA CDL:„ACTIVITATI DE ORGANIZARE IN DOMENIUL TURISM

SI ALIMENTATIE”

DOMENIUL PREGATIRII DE BAZA: TURISM SI ALIMENTATIEPROFIL:SERVICIICALIFICAREA: OSPATAR(CHELNER),VANZATOR IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA SI TURISM

AUTOR: Prof.ing. ERHAN LUMINITA NICOLETA

I. Notă introductivă

Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura de specialitate aferentă domeniului de pregătire de bază Turism si alimentaţie, clasa a IX-a , ciclul inferior al liceului , filiera tehnologică şi are alocat un număr de 60 de ore din care

60 ore – instruire practică = 2 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregătire practică )Această ofertă curriculară, asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită,

în contextul tehnologic oferit de agenţii economici locali, formarea în totalitate a competenţelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire profesională. Curriculum-ul în dezvoltare locală a fost elaborat pe baza competenţelor cheie din unităţile de competenţe cheie: “Rezolvare de probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă”

Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor să cunoască importanţa socială actuală şi de perspectivă privind organizarea diferitelor sectoare de muncă din turism şi alimentaţie.

Să urmarească comportamentul lucrătorilor din diferite compartimente: Să identifice problemele de organizare din compartimentele urmărite; Să alcătuiască un plan de rezolvare a unei probleme simple; Să rezolve o problema reală într-un loc de muncă tipic domeniului; Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

Practica pentru clasa a IX-a este curriculumul in dezvoltare locala aferent Modulului IV recomandat de MECTS 3331/25.02.2010 cu un număr de 60 de ore/an ce se vor efectua pe parcursul a două săptămâni cu un număr de 30 de ore/săptămână.Elaborarea curriculum-ului porneste de la STANDARD-ul DE PREGĂTIREPROFESIONALĂ (SPP), care va garanta pregătirea unitară a tuturor elevilor şi adulţilor caredoresc să obţină calificarea de nivel 2, „Ospatar(chelner),Vanzator in alimentatie”.Dezvoltarea competentelor necesare calificarii profesionale se realizează prindobândirea unităţilor de competenţe cheie: ”Organizarea locului de muncă” respectiv „Rezolvarea de probleme”.De aceea, profesorul/maistru instructor va urmări dezvoltarea acestor competenţe prinintermediul conţinuturilor ştiinţifice, iar evaluarea performanţelor elevilor se va axa pedemonstrarea dobândirii competenţelor.Unităţile de competenţă tehnice generale şi cele specializate cuprinse în SPP reprezintămodule de pregătire de sine stătătoare.Competenţele cheie sunt repartizate în diferite module, în funcţie de posibilităţile de exersare şi evaluare a acestora.Abordarea curriculum-ului va avea în vedere următoarele aspecte:•conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor de performanţă din SPP;•evaluarea va avea în vedere competenţele dobândite de elevi, nu cunoştinţele teoreticeale acestora.II. Unitatea / unităţile de competenţă / rezultate ale învăţării la care se referă modulul

UC 7 -- “Organizarea locului de muncă” UC10 - “Rezolvarea de probleme”

UC 7 - “Organizarea locului de muncă” Competenţa 1. Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă Competenţa 2. Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă Competenţa 3. Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

UC10 - “Rezolvarea de probleme Competenţa 1. Identifică probleme simple

Competenţa 2. Alcătuieste si aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple Competenţa 3. Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a

unei probleme simple

Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este recomandată a fi următoarea:1.Selectarea mijloacelor de muncă-materii prime şi auxiliare,-echipamente şi utilaje,-instalaţii, S.D.V.- uri2.Ordonarea mijloacelor specifice activităţii curente-respectă succesiunea operaţiilor de lucru3.Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă-materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi)-prin metode manuale,-mecanice-semiautomate4.Explicarea principiilor ergonomice de bază-microclimat,-economia mişcărilor,-poziţia de lucru5.Măsuri individuale de reducere a efortului fizic-poziţia de lucru,-succesiunea mişcărilor,-dozarea efortului6.Menţinerea microclimatului optim de la locul de muncă-ventilaţie,-temperatură,-iluminare,-zgomot7.Utilizarea instrucţiunilor de lucru în funcţie de sarcinile date-fişe de lucru,-regulamente,-schiţe simple,-explicaţii8.Verificarea individuală a realizării sarcinii date pe baza instrucţiunilor de lucru-comparare,-măsurare9.Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instrucţiunilor 10.Detectarea unor situaţii problematice- din documente,- din experienţa proprie,- din experienţa grupului de cunoscuţi (familie, prieteni, grup de lucru)11.Descrierea caracteristicilor problemei- grad de dificultate,- condiţii de timp şi de loc,- condiţii de metodă sau mod de abordare12.Formularea problemei în funcţie de caracteristicile determinat13.Identificarea unei alternative de rezolvarea problemei-consultare,-exersare,-observare,-testare14.Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei-proiectarea unui rezultat dezirabil într-o situaţie dată (în funcţie de alternativele de rezolvare)15.Întocmirea planului de rezolvare a problemei-obiective,-metode,-resurse, activităţi,-mijloace şi cai de realizare,-mod de evaluare

16.Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat-ordinea de realizare din plan,-timpul de rezolvare,-colaborarea cu alţi parteneri17.Compararea rezultatului obţinut cu rezultatul planificat-rezultate identice,-asemănătoare sau diferite18.Aprecierea rezultatului obţinut în urma comparării-acceptare sau respingere,-satisfacţie sau insatisfacţie19.Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii similare- preluarea rezultatului apreciat drept identic sau asemănător în situaţii simple, care presupunacelaşi tip de rezolvare

III. TABEL DE CORELARE A UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ CU COMPETENŢELENr. crt.

Unitate de competenţă

Competenţe Criterii de performanţă

1. 10. Rezolvare de probleme

7. Organizarea locului de

muncă

1. Identifică probleme simple

2. Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare a unei

probleme simple

3. Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării

planului de rezolvare a unei probleme simple

1. Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

2. Aplică principiile ergonomice în organizarea

locului de muncă

3. Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea

sarcinilor

(a) Detectarea unor situaţii problematice(b) Descrierea caracteristicilor problemei(c) Formularea problemei în funcţie de

caracteristicile determinate(a) Identificarea unei alternative de

rezolvare a problemei(b) Alegerea soluţiei optime de rezolvare a

problemei(c) Întocmirea planului de rezolvare a

problemei(d) Aplicarea planului de rezolvare a

problemei în contextul determinat(a) Compararea rezultatului obţinut cu

rezultatul planificat(b) Aprecierea rezultatului obţinut în urma

comparării(c) Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii

similare

(a) Selectarea mijloacelor de muncă(b) Ordonarea mijloacelor specifice

activităţii curente(c) Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă(a) Explicarea principiilor ergonomice de

bază(b) Măsuri individuale de reducere a

efortului fizic(c) Menţinerea microclimatului optim de la

locul de muncă(a) Utilizarea instrucţiunilor de lucru în

funcţie de sarcinile date(b) Verificarea individuală a realizării

sarcinii date pe baza instrucţiunilor de lucru(c) Corectarea erorilor de realizare a

sarcinilor de lucru, pe baza instrucţiunilor

IV. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILORNr. crt.

Unitate de competenţă

Competenţe Conţinuturi(Detalieri) Activităţi de învăţare

1. Organizarea locului de

muncă

1. Asigură ordinea şi curăţenia la

locul de muncă

2. Aplică principiile

ergonomice în organizarea

locului de muncă

3. Foloseşte instrucţiunile de

lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

I. Reguli de igienă la nivelul sălii de servire: aerisirea sălii,

ştergerea prafului, fixarea meselor şi a moltonului

II. Dotarea cu mobilier adecvat, iluminarea, ventilaţia,

participarea la decorarea şi intimizarea sălii de servire

III. Operaţiuni de aranjare a mesei, aducerea şi aşezarea

obiectelor de inventar necesare servirii şi consumării

preparatelor şi băuturilorRespectarea succesiunii etapelor de efectuare a

curăţeniei

Discuţii de grup privind aplicarea

regulilor de igienă

Operaţii de fixare a meselor şi a moltonului

Demonstraţii privind aplicarea principiilor

ergonomice

Operaţii de identificare şi

aranjare a obiectelor de inventar necesare efectuării mise-en-

place-ului

2. Rezolvare de probleme

1. Identifică probleme simple

2. Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple

3. Verifică rezultatele

obţinute în urma aplicării planului

de rezolvare a unei probleme

simple

IV. Unităţi de măsură folosite în realizarea reţetelorAplicaţii în spaţiul de

producţie: gramaje, volume, proporţii în reţete

V. Noţiuni simple despre nutriţie

VI. Avantaje şi dezavantaje nutriţionale ale principalelor

grupe de materii primeAplicaţii – necesar nutritiv P,

L, G zilnicCalculul valorii calorice a

alimentelorVII. Asigurarea raţiei calorice

zilnice prin exemple de meniuri

Aplicaţii /Analize comparative

Calcule simple folosind unităţi de

măsură

Discuţii dirijate pe teme de nutriţie

Studii comparative pe teme de nutriţie

Calcule de valoare calorică a alimentelor

Exemplificări de meniuri zilnice

Discuţii de grup privind asigurarea

raţiei calorice zilnice pentru categorii

diferite de consumatori

Analizarea rezultatelor în funcţie

de valorile recomandate

V. SUGESTII METODOLOGICE

Practica comasată se poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din şcoală,dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor şi/sau la agenţi economici parteneri ai şcolii. Pentruunele domenii de pregătire ( comerţ, servicii, construcţii, agricultură etc) practica comasată se poate efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare, urmând ca săptămânile din vacanţă în care elevii au fost în practică să fie recuperate pe parcursul anului. Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la terminarea şcolii.Relaţia unitate de învăţământ – agent economicPentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie săîncheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere• Responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor • Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practicăSe va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderiDocumente necesare organizarii şi desfasurarii practicii comasateUnitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:

Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a practicii Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată vor

întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a acesteia.

În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi aevaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit dinfişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă.

Portofoliul de practică poate conţine,deasemenea,fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe deevaluare concepute de profesor sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare.

De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.

Pentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare. În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile, experimentează şi practică tehnicile.Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri,

participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele participanţilor. Se vor promova metode de predare - învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc la rezolvarea problemei puse în discuţie. Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa de grup. Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează spiritul critic, creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup. Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol(elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă). Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în vedere gradul de însuşire a competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module. Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;

o Autoevaluarea;o Tema în clasă;o Investigaţia.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:o Fişe de observare;o Fişe de lucru.

VI. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARETipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire practică revine

maistrului instructor şi agentului economic, care au sarcina de a individualiza şi de a adapta activitatea practică la particularităţile elevilor.Maistrul instructor şi agentul economic au libertatea de a alege metodele şi tehnicile de învăţare activă şi de a propune noi activităţi de învăţare, în măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în programă. Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un caracter formativ procesului de învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor elevilor care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptareaacestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament.Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de instruire practică comasată, permiţând, atât maistrului instructor şi agentului economic, cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor, priceperilor şi deprinderilor practice,să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare / învăţare.Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu indicatorii de performanţă şi probele de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel, evaluarea continuă este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.

Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de maistru instructor şi agentul economic şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând, astfel,capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei unităţi.2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,să înmâneze evaluatorului respectivul document.3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeaunaunicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.Dacă evaluatorul este nesigur în legătura cu vreun element, el se poate adresa Verificatorului intern.4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparândmodul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probesuplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând lalucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnatăMijloace/dotări necesare pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte observaţii /sugestii metodologice pentru o cât mai completă dobândire a competenţelor specifice identificate.

Cataloage, reviste, albume; Dotări specifice unităţilor de alimentaţie; Alte dotări, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare desfăşurării

activităţilor planificate.

VII. BIBLIOGRAFIE

1. Nicolescu R. – Tehnologia activităţii în restaurante şi hoteluri – Editura Sport şi Turism 1981

2. Stavrositu Stere – Arta serviciilor în restaurante, baruri şi hoteluri – Editura Dobrogea 2003

3. Gal A.M., Teodorescu G.F. – Dicţionar gastronomic – Editura Petcom, Sibiu 20004. Nicolescu R. – Tehnologia restaurantelor – Editura Inter-Rebs, Bucureşti 19985. Olaru M. ş.a. – Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Editura Economică

Preuniversitaria, Bucureşti 20006. Stavrositu S. – Ghid profesional în alimentaţia publică – Editura Tehnică, Bucureşti

19987. Tabele compoziţii chimice8. Colecţii reviste9. Album literar gastronomic

UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA PROFESIONALA SPECIALA CAMPULUNG MOLDOVENESC

ANUL SCOLAR: 2013 - 2014

PROGRAMA SCOLARA PENTRU

CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALALICEU TEHNOLOGIC

CICLUL INFERIORclasa a XI-a

DENUMIREA CDL:„SERVIREA BĂUTURILOR”

DOMENIUL PREGATIRII DE BAZA: TURISM SI ALIMENTATIEPROFIL:SERVICIICALIFICAREA: OSPATAR(CHELNER),VANZATOR IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA SI TURISM

AUTOR: Prof.ing. ERHAN LUMINITA NICOLETA

I. Notă introductivă

Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura de specialitate aferentă domeniului de pregătire de bază Turism si alimentaţie, clasa a XI-a , ciclul inferior al liceului , filiera tehnologică şi are alocat un număr de 60 de ore din care

60 ore – instruire practică = 2 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregătire practică )Această ofertă curriculară, asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită,

în contextul tehnologic oferit de agenţii economici locali, formarea în totalitate a competenţelor tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire profesională. Curriculum-ul în dezvoltare locală a fost elaborat pe baza competenţelor cheie din unităţile de competenţe cheie: „Tranzitia de la scoala la locul de munca”

Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor să cunoască importanţa socială actuală şi de perspectivă privind organizarea diferitelor sectoare de muncă din turism şi alimentaţie.

Să urmarească comportamentul lucrătorilor din diferite compartimente: Să identifice problemele de organizare din compartimentele urmărite; Să alcătuiască un plan de rezolvare a unei probleme simple; Să rezolve o problema reală într-un loc de muncă tipic domeniului; Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.

Practica pentru clasa a IX-a este curriculumul in dezvoltare locala aferent Modulului II recomandat de MECTS 3331/25.02.2010 cu un număr de 60 de ore/an ce se vor efectua pe parcursul a două săptămâni cu un număr de 30 de ore/săptămână.Elaborarea curriculum-ului porneste de la STANDARD-ul DE PREGĂTIREPROFESIONALĂ (SPP), care va garanta pregătirea unitară a tuturor elevilor şi adulţilor caredoresc să obţină calificarea de nivel 2, „Ospatar(chelner),Vanzator in alimentatie”.Dezvoltarea competentelor necesare calificarii

profesionale se realizează prin dobândirea unităţilor de competenţe cheie: „Tranzitia de la scoala la locul de munca”De aceea, profesorul/maistru instructor va urmări dezvoltarea acestor competenţe prinintermediul conţinuturilor ştiinţifice, iar evaluarea performanţelor elevilor se va axa pedemonstrarea dobândirii competenţelor.Unităţile de competenţă tehnice generale şi cele specializate cuprinse în SPP reprezintămodule de pregătire de sine stătătoare.Competenţele cheie sunt repartizate în diferite module, în funcţie de posibilităţile de exersare şi evaluare a acestora.Abordarea curriculum-ului va avea în vedere următoarele aspecte:•conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor de performanţă din SPP;•evaluarea va avea în vedere competenţele dobândite de elevi, nu cunoştinţele teoreticeale acestora.

II. Unitatea / unităţile de competenţă / rezultate ale învăţării la care se referă modulul

UC 9 -- „Tranzitia de la scoala la locul de munca”

Competenţa 1. Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

Competenţa 2. . Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită Competenţa 3. Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei

performanţe Competenţa 4: Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa

muncii

Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este recomandată a fi următoarea:1.Selectarea mijloacelor de muncă-materii prime şi auxiliare,

-echipamente şi utilaje,-instalaţii, S.D.V.- uri2.Ordonarea mijloacelor specifice activităţii curente-respectă succesiunea operaţiilor de lucru3.Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă-materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi)-prin metode manuale,-mecanice-semiautomate4.Explicarea principiilor ergonomice de bază-microclimat,-economia mişcărilor,-poziţia de lucru5.Măsuri individuale de reducere a efortului fizic-poziţia de lucru,-succesiunea mişcărilor,-dozarea efortului6.Menţinerea microclimatului optim de la locul de muncă-ventilaţie,-temperatură,-iluminare,-zgomot7.Utilizarea instrucţiunilor de lucru în funcţie de sarcinile date-fişe de lucru,-regulamente,-schiţe simple,-explicaţii8.Verificarea individuală a realizării sarcinii date pe baza instrucţiunilor de lucru-comparare,-măsurare9.Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instrucţiunilor 10.Detectarea unor situaţii problematice- din documente,- din experienţa proprie,- din experienţa grupului de cunoscuţi (familie, prieteni, grup de lucru)11.Descrierea caracteristicilor problemei- grad de dificultate,- condiţii de timp şi de loc,- condiţii de metodă sau mod de abordare12.Formularea problemei în funcţie de caracteristicile determinat13.Identificarea unei alternative de rezolvarea problemei-consultare,-exersare,-observare,-testare14.Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei-proiectarea unui rezultat dezirabil într-o situaţie dată (în funcţie de alternativele de rezolvare)15.Întocmirea planului de rezolvare a problemei-obiective,-metode,-resurse, activităţi,-mijloace şi cai de realizare,-mod de evaluare16.Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat-ordinea de realizare din plan,-timpul de rezolvare,

-colaborarea cu alţi parteneri17.Compararea rezultatului obţinut cu rezultatul planificat-rezultate identice,-asemănătoare sau diferite18.Aprecierea rezultatului obţinut în urma comparării-acceptare sau respingere,-satisfacţie sau insatisfacţie19.Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii similare- preluarea rezultatului apreciat drept identic sau asemănător în situaţii simple, care presupunacelaşi tip de rezolvare

II. PRECIZARI PRIVIND ABORDAREA MODULULUI „SERVIREA BAUTURILOR”

Modulul “Servirea bauturilor” – face parte din stagiile de pregatire practica ,desfasurate in laboratorul de practica sau la agentul economic cu maistrul instructor sau reprezentantul acestuia pe parcursul a 2 saptamani de practica comasata cu 30 de ore pe saptamana.Modulul “Servirea bauturilor” – se sprijina pe achizitiile dobandite de elevi la modulele de nivel 1: „Bazele servirii”(clasa a – IX - a), „Arta servirii” (clasa a -X- a).

LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL

Unitati de competenta pentru abilitati-cheie

Unitati de competenta tehnice generale

Unitati de competenta tehnice specializate

U12 – Servirea bauturilor

TABEL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILORUnitati de competenta

Competente individuale

Continut tematic

U12 – Servirea bauturilor

C1 – Identifica sortimentele de bauturi

Prezentarea bauturilor dupa diferite criterii de clasificare criterii de clasificare: concentratia alcoolica, continut de zahar, tehnologia de obtinere, locul si rolul in de preparate si bauturi tipuri de bauturi: alcoolice, nealcoolice, amestecuri de bauturiVerificarea caracteristicilor bauturilor conform regulilor de degustare caracteristici senzoriale: aspect, limpiditate, culoare, gust, aroma, miros, degajare CO2 reguli de degustare: ordinea bauturilor, temperatura, tipuri de pahare folosite, modalitati de degustareAsocierea bauturilor cu preparatele conform regulilor de asociere reguli de asociere:compozitia preparatului, locul in de preparate si bauturi, preferintele consumatorului, obiceiuri si traditii de consum, tipul si durata mesei

C2 – Serveste bauturile alcoolice si nealcoolice

Recomandarea sortimentelor de bauturi conform regulilor de asociere recomandare orala; lista de barAducerea de la sectii a bauturilor comandate folosind obiectele de inventar specifice obiecte de inventar: tavi, cosulete, frapiere, carucioareEfectuarea servirii bauturilor folosind obiecte de inventar adecvate obiecte de inventar pentru servire – pahare de diferite tipuri, servicii pentru bauturi calde nealcoolice, zaharnite, lingurite, cesti, farfurioare, tirbuson, carafe, cremiere

Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servirea bauturilor obiecte de inventar pentru debarasare: tavi, carucioareDescrierea sortimentului de bauturi in amestec dupa diferite criterii (continut, concentratie alcoolica) seci; demiseci; dulci; tipuri, caracteristici, tipuri de gheata.Selectarea materiilor prime si a elementelor de decor bauturi de baza; bauturi nealcoolice; materii prime perisabile (produse lactate, pro-duse zaharoase, condimente, stimulente, legume, fructe, diverse); elemente de decorSelectarea obiectelor de inventar si a utilajelor specifice barului obiecte de inventar; utilaje

C3 – Realizeaza bauturi in amestecC4 – Serveste bauturile in amestecC5 – Pregateste si serveste cafea expresso

Pregatirea amestecurilor de bauturi dupa metode specifice agitare; amestec; dresare; retete specificeAlegerea obiectelor de inventar pentru servirea bauturilor in amestec obiecte de inventar specifice servirii amestecurilor de bauturi: pahare de diferite forme si capacitati, tavi, lingurite, farfurioareAplicarea regulilor de servire pentru bauturile in amestec preferintele clientilor; temperatura de servire; servirea propriu-zisa a bauturilor in amestecDebarasarea obiectelor de inventar utilizate la servi-rea bauturilor in amestecOrganizarea locului de munca pentru eficientizarea activitatii de pregatire si servire a cafelei expresso: organizarea locului de munca: verificarea aparatului (functionare, intretinere, securitate), igienizare obiecte de inventar necesare pregatirii si servirii cafelei: dozatoare, cesti, lingurite, farfurii, vase ermetice pentru pastrarea cafelei in vederea mentinerii calitatiiRecomandarea tipurilor de cafea dupa diferite criterii tipuri de cafea: cafea cu lapte, espresso, cappucino, moca, cafea neagraPregatirea cafelei conform cerintelor consumatorilor pregatirea conform cerintelor: macinarea cafelei la granulatia ceruta, dozarea corespunzatoare a cafelei, asigurarea conditiilor de temperatura si presiune a apei, asigurarea nivelului cafelei in filtruevaluarea vizuala a calitatii extractului de cafea, pregatirea ingredientelor.Prezentarea si servirea cafelei expresso conform cerintelor obiecte de inventar folosite: cesti de sticla sau ceramica, farfurii, lingurite, servetele; respectarea temperaturii de servire; asocierea cafelei cu lapte, frisca, zaharCuratarea si intretinerea aparatului pentru cafea espresso efectuarea curateniei si intretinerea: evacuarea resturilor de materiale din aparat, curatarea componentelor conform instructiunilor, verificarea starii de functionare

III. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

In cadrul modulului „SERVIREA BAUTURILOR” organizarea activitatii se realizeaza atat in laboratorul tehnologic de catre profesorul de specialitate, cat si la agentul economic - unitate de activitate practica de catre maistrul instructor/reprezentantul agentului economic.Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de pregatire profesionala de catre profesor si prezentate elevului. Elevul poate fi integrat in evaluarea activitatii sale, consolidand astfel, capacitatea de a se autoevalua si marind gradul de transparenta a acordarii notelor.Evaluarea finala a competentelor trebuie realizata in concordanta cu precizarile incluse in Standardul de Pregatire Profesionala.Evaluarea pe parcursul anului se realizeaza prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale, scrise, practice), in functie de specificul competentei. De exemplu: pentru competenta„Identifica sortimentele de bauturi” se poate folosi o proba de evaluare scrisa cu completarea unei fise de lucru cu urmatoarea cerinta:Cerinta: Grupati urmatoarele bauturi: nectar, apa minerala, coniac, vodca, vin, lichior, bere, vermut, cafea, vin spumos, dupa urmatoarele criterii:a) concentratia alcoolica (bauturi nealcoolice, bauturi slab alcoolice, bauturi tarib) tehnologia de obtinere (bauturi naturale, bauturi industriale)c) locul in de preparate si bauturi (bauturi aperitive, bauturi digestive, bauturi stimulente)Pentru evaluarea privind „Verificarea caracteristicilor bauturilor conform regulilor de degustare” se realizeaza o evaluare orala pentru enumerarea caracteristicilor senzoriale care se verifica si o proba practica de degustare a unei bauturi tinand cont de regulile de degustare.Descrierea caracteristicilor verificate se va realiza sub forma orala sau se poate intocmi o fisa de observare in care se va bifa corectitudinea executarii degustarii, conform regulilor de degustare.Pentru evaluarea privind „Asocierea bauturilor cu preparatele” se poate realiza o evaluare practica si orala printr-un joc de rol in care „un client serveste un anumit preparat culinar, iar ospatarul asociaza tipul de bautura preparatului servit motivand asocierea facuta”.Promovarea modulului este demonstrata prin atingerea tuturor competentelor specificate in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Competentele specifice unui modul nu vor fi supuse evaluarii finale in cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea si dezvoltarea acestora si prin parcurgerea continuturilor altor module. Procesul de evaluare pe parcursul anului si evaluarea finala trebuie sa urmareasca gradul de dobandire a competentelor si nu nivelul de cunostinte acumulate. Cunostintele stiintifice nu reprezinta decat cadrul in care se dezvolta competentele. Pe parcursul anului elevul trebuie sa fie supus evaluarii prin probe de evaluare diferite, in momente diferite, iar rezultatul final al evaluarii (atingerea competentelor) va avea in vedere progresul realizat de acesta. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. In situatia in care elevul nu reuseste, sa demonstreze insusirea unei competente, acesta are posibilitatea de a participa la o noua evaluare, dupa o perioada de pregatire. Profesorul isi elaboreaza pachete de evaluare pentru toate competentele incluse in modul. Pentru a veni in sprijinul profesorilor si maistrilor instructori este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluarii pe competente.Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenta:U12: SERVIREA BAUTURILORCompetenta 3: Realizeaza bauturile in amestec

Criterii de performantaPrecizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta

Probe de evaluare

a Descrierea sortimentului de bauturi in amestec dupa diferite criterii..

Criterii de descriere : continut, concentratie alcoolica.

Probe orale si scrise, teste, intrebari

b Selectarea materiilor prime si a elementelor de decor necesare obtinerii bauturilor in amestec.

Materii prime: bauturi alcoolice, nealcoolice, produse zaharoase, fructe, legume, condimente, stimulente, produse lactate, oua, ti-puri de gheata.Elemente de decor: comestibile, necomestibile.

Probe ora-le/scrise si practice

c Selectarea obiectelor de inventar necesare obtinerii bauturilor in amestec.

Obiecte de inventar: pahare, zaharnite, ghetiere, shaker, clesti, lingurite mazagrin, tavi, picurator, tocator, cutit, pila, pahare speciale, pahar gradat, cheie, tirbuson, razuitoare, moissoireUtilaje: turmix, blender, mixer, expressor, presa pentru stors citrice, filtru, masura de gheata, vitrine frigorifice

Probe ora-le/scrise si practice

d Pregatirea amestecurilor de bauturi dupa metode specifice

Metode: dresare, amestec, agitareRetete de bauturi in amestec

Proba practica

Profesorul sau maistrul instructor pe parcursul unei saptamani de activitate practica va evalua elevul pe baza unei fise de observare in care va nota rezultatul evaluarii.Instrument de evaluare: fisa de observareNume candidat:Nume evaluator:UC 12: Servirea bauturilor - Competenta nr. 4: Serveste bauturile in amestec

Nr.crt.

CerinteRezultatul evaluarii

Data

1. Alegerea obiectelor de inventar pentru servirea bauturilor in amestec:- tumblere, pahare, sonda, pahare tip lalea, farfurioara suport, tavi, lingurite

Da sau (√)Nu sau (X)

2. Aplicarea regulilor de servire specifice bauturilor in amestec:- preferintele clientilor- temperatura de servire- dozarea componentelor- manipularea si transportul obiectelor de servire


3. Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servirea bauturilor in amestec.Folosirea tavilor, farfuriilor diferite, caruciorului pentru debarasare


Evaluatorul va bifa fiecare sarcina indeplinita corect de catre elev.Certificarea competentei se obtine daca toate sarcinile de lucru sunt indeplinite. Sarcinile neindeplinite se vor reevalua dupa o perioada de pregatire folosindu-se acelasi instrument de evaluare.Competenta se considera atinsa daca elevul indeplineste sarcina o singura data.Precizari pentru aplicarea probei de evaluare:- elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de invatare;- elevul va realiza operatiile practice cerute inainte de evaluare la fiecare etapa de invatare;- certificarea acestei competente se va realiza in urma evaluarii formative;- pentru buna desfasurare a evaluarii se recomanda: folosirea unui spatiu amenajat corespunzator (la agentul economic); evaluarea elevilor pe durata desfasurarii probei se realizeaza fara interventia evaluatorului.

- inregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de observare completata de profesor pe parcursul probei.Sugestii privind dovezile evaluarii- fisa de observare, care trebuie sa fie elaborata conform criteriilor de performanta si conditiilor de aplicabilitate, utilizata pentru evaluarea prin probe practice constituie dovada a evaluarii.- pentru probele scrise dovezi ale evaluarii sunt considerate: fisele de lucru, testele de evaluare, chestionarele, proiectele, portofoliile.- orice alt material elaborat de catre elev sau utilizat de catre profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluarii competentelor elevului.De exemplu, in cadrul modulului „Servirea bauturilor” se poate realiza o evaluare pe baza unui studiu de caz cu tema „Obiceiuri si traditii de consum specifice zonei .” in care elevul va prezenta: tipurile de bauturi specifice zonei studiate; obiceiuri de consum – evenimentele la care se servesc bauturile; preparatele cu care se asociaza bauturile specifice zonei; traditii privind: modalitati de obtinere a bauturilor, modul traditional de prezentare si servire a bauturilor.

V. SUGESTII METODOLOGICEPractica comasată se poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din

şcoală,dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor şi/sau la agenţi economici parteneri ai şcolii. Pentruunele domenii de pregătire ( comerţ, servicii, construcţii, agricultură etc) practica comasată se poate efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare, urmând ca săptămânile din vacanţă în care elevii au fost în practică să fie recuperate pe parcursul anului. Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la terminarea şcolii.Relaţia unitate de învăţământ – agent economicPentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie săîncheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere• Responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor • Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practicăSe va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderiDocumente necesare organizarii şi desfasurarii practicii comasateUnitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:

Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a practicii Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată vor

întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a acesteia.

În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi aevaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit dinfişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă.

Portofoliul de practică poate conţine,deasemenea,fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe deevaluare concepute de profesor sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare.

De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea prezentata in tabelul de corelare a competentelor si continuturilor.Pentru orele desfasurate cu profesorul economist se vor avea in vedere in principal urmatoarele continuturi:- Prezentarea bauturilor dupa diferite criterii de clasificare- Verificarea caracteristicilor senzoriale ale bauturilor conform criteriilor de degustare- Asocierea bauturilor cu preparate dupa diferite criterii de asociere- Descrierea sortimentelor de bauturi in amestec- Pregatirea amestecurilor de bauturi in amestecCelelalte continuturi tematice fiind abordate mai ales in stagiul de pregatire practica.Repartizarea numarului de ore pe continuturi tematice se realizeaza in functie de ritmul de invatare al elevilor si de complexitatea continutului. Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvolta gandirea incurajeaza participarea elevilor, dezvolta creativitatea si realizeaza o comunicare multidirectionala.Metode recomandate sunt: jocul de rol, brainstorming, problematizarea, studiul de caz, experimentul, demonstratia, simularea, lectii vizita, vizionari de casete video, discutii, dezbateri, realizarea de proiecte integrate.Aceste metode se caracterizeaza prin faptul ca: sunt centrate pe elev si pe activitate; pun accent pe dezvoltarea gandirii, formarea aptitudinilor si a deprinderilor; incurajeaza participarea elevilor, creativitatea, initiativele; determina un parteneriat profesor - elev; au un puternic accent formativ, nu informativ; presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil; adapteaza metodele de lucru la nivelul clasei.Metodele de participare activa au meritul de a genera contexte in care se manifesta diferentele, ca si in viata de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocari ale indivizilor de a-si reorganiza experientele ca urmare a participarii active la viata si lucrul in grup.Vor fi promovate situatii din viata reala si se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se tine cont, in masura mai mare, de nevoile elevilor, ale angajatorilor si ale societatii.Profesorul trebuie sa aiba rol de mediator, facilitator al invatarii, punandu-l pe elev in situatia de a aplica propriul mod de intelegere a cunostintelor, prin activitati de descoperire, conversatie sau realizarea diverselor materiale - proiecte, portofolii, planuri, jurnale.In elaborarea strategiei didactice profesorul trebuie sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:- elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor;- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;- elevii au stiluri diferite de invatare;- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior la procesul de invatare;

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.- activitatile la lectii vor fi variate, astfel incat, indiferent de stilul de invatare caracteristic, toti elevii sa dobandeasca competentele necesare.Se recomanda de asemenea organizarea predarii-invatarii utilizand activitati diferentiate pe grupuri de elevi care faciliteaza procesul de invatare. Aceasta metoda se poate aplica pentru verificarea intre colegi (verificari si evaluari ale lucrarilor intre colegi), joc de rol (elevii se ajuta reciproc, iar profesorul ii indruma pentru o invatare eficienta).Pentru evaluarea competentelor achizitionate de elevi in conformitate cu programa scolara si SPP – se pot folosi ca metode si instrumente de evaluare: baterii de teste, autoevaluarea, probe practice, intocmirea de portofolii ale elevilor, proiecte pe o tema data, fisa de observare.Probele de evaluare se refera in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din Standardul de Pregatire Profesionala.

VI. BIBLIOGRAFIE

1. M. Bugan şi C. Florea, (2002), Ghidul profesionistului în restaurație, București, Editura Gemma Print.2. M. Bugan şi C. Florea, (2003), Maître D’hotel, București, Editura Gemma Print.3. G. Berechet şi Diana Dănila, (2003), Pregătirea preparatelor şi băuturilor destinate turiștilor, București, Editura Gemma Print.4. C. Dincă, (2003), Tehnician în turism clasa a XI a, București, Editura Didactică şi pedagogică.5. C. Florea şi colaboratorii, (2004), Manualul directorului de restaurant, București, Editura THR-CG.6. R. Nicolescu, (1998), Tehnologia restaurantelor, București, Editura Inter – Rebs.7. R. Nicolescu şi colaboratorii, (2000), Cocteiluri pentru profesioniști şi amatori, București, Editura Inter – Rebs.

Cdl Liceu Tehnoogic

Documents

Transcript of Cdl Liceu Tehnoogic