CAUZA JEGO QUERE ET CIE SA C. COMISIEIActiunea in anulare

CHIRITA ALEXANDRA MADALINA

GRUPA 305, seria I

Titular Curs:

Lct. Drd. Augustina Dumitrascu

Profesor coordonator :

Colab. Drd. Oana Salomia

= UNIVERSITATEA BUCURESTI =

FACULTATEA DE DREPT

T 177/01 – CAUZA JEGO QUERE ET CIE SA C. COMISIEI

ACTIUNEA IN ANULARE

1. INTRODUCERE

Actiunea in anulare are scopul de a determina lipsirea de efecte, respectiv

anularea unui act emis de institutiile comunitare, si reprezinta in concret

posibilitatea Comisiei, Consiliului, a oricarui stat membru sau a oricarei

persoane fizice sau juridice interesate de a contesta in fata Curtii orice act cu

efect obligatoriu care a fost adoptat prin arogarea de competente functionale

sau prin incalcarea unor norme procedurale ori a unor norme cu valoare

superioara.

Potrivit art. 263 1din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,

Curtea de Justitie a Uniunii Europene este cea care controleaza legalitatea

actelor emise de institutiile Uniunii, notiunea de institutii fiind folosita in sens

larg2.

Daca in privinta calitatii pasive, am aratat ca orice institutie, organ, oficiu

sau agentie a Uniunii poate detine aceasta calitate, in privinta calitatii active

avem trei categorii de subiectie:

- Pe de o parte, Consiliul, Comisia sau statele membre, asa numitii

„privilegiati”, au dreptul sa sesizeze Curtea pentru motive de

necompetenta, de incalcare a unor norme fundamentale de procedura, de

incalcare a tratatelor sau a oricarei norma de drept privind aplicarea

actului ori de abuz de putere3;

- Pe de alta parte, avem o categorie de „semi-privilegiati”, tratatul

incluzand aici institutii precum: Curtea de Conturi, Banca Centrala

1 Fostul art. 230 din TCE2 Augustin Fuerea – Dreptul Comunitar al Afacerilor, ed. 20063 Art. 263, paragr. 2 TFUE

Page | 2

Europeana si Comitetul Regional, care urmares in general salvgaldarea

prerogativelor acestora1;

- In cel din ultim caz, avem persoanele fizice si juridice interesate, carora

respectivul act li se adreseaza, le privesc direct si individual , sau care o

privesc diresc si nu presupun masuri de executare2;

Aceasta ultima categorie de persoane ce pot sesiza Curtea cu o actiune in

anulare, au relevat adevarate dificultati in privinta aplicarii dreptului comunitar,

jurisprudenta Curtii fiind foarte vasta in aceast domeniu, intrucat acestia nu au

o calitate procesuala neconditionata ca in cazul celor privilegiati sau semi-

privilegiati. Cel mai mare numar de cauze in acest domeniu s-a datorat

plangerilor din cazurile de concurenta.

„Testul Plaumann”

In cauza C 25/62, „Plaumann & CO c. Comisia” , Curtea a trebuit sa decida

daca decizia Comisiei care era adresata Guvernului Germaniei, prezenta un

interes direct si individual si pentru reclamant. In adoptarea deciziei, Curtea a

adoptat un „test”, foarte restrictiv, pentru a decide daca reclamantul era in mod

individual vizat de actul care nu ii era adresat in mod direct.

„Astfel, alte persoane decat destinatarii unei decizii nu pot pretinde ca

decizia le priveste individual, decat daca aceasta le afecteaza prin anumite

calitati care le sunt specifice sau printr-o situatie de fapt care le caracterizeaza

in raport cu alta persoana, iar prin aceasta le individualizeaza la fel ca si pe

destinatar”3

Testul a fost mentinut si in jurisprudenta ulterioara, desi a fost criticat,

deoarece poate face virtual imposibile sansele de reusita ale unuii particular.

2. JEGO – QUERE ET CIE SA c. COMISIA

1 Art. 263, paragr. 3 TFUE2 Art. 263, paragr. 4 TFUE3 Tudorel Stefan – Introducere in dreptul comunitar, INM, 2006

Page | 3

a. Titlu si numar:

T 177/01, Jego – Quere et Cie SA c. Comisia;

b. Cuvinte cheie:

actiune in anulare, relaxarea testului Plaumann, individualizarea unei societati

comerciale in raport cu alte subiecte, persoana direct interesata;

c. Situatia de fapt:

Prin Regulamentul Consiliului nr. 3760/92, din data de 20 de decembrie

1992, s-a stabillit un sistem comunitar prin care se acordau Comisiei

competente de a lua masuri urgente in vederea conservarii bancurilor de

pescuit care sunt amenintate de schimbari serioase si neasteptate.

Consecinta a acesteia, a fost adoptat Regulamentul nr. 1162/2011 privind

stabilirea masurilor de refacere a bancurilor de peste, prin care se avea

in vedere reducerea capturilor de peste tanar si cresterea numarului de pesti

ajunsi la maturitate din apele afectate de pescuitul excesiv.

Regulamentul impunea pentru vasele mai mari de 12 metri lungime si care

paraseau portul pentru mai mult de 24 de ore, un nivel minim al marimilor

ochiurilor de plasa de pe acele vase in functie de suprafata vizata si in functie

de diferitele plase si tehnici de pescuit utilizate, indiferent de soiul de peste

vizat pentru a fi capturat.

Jego – Quere et Cia SA este o societate de pescuit franceza care opera in

principiu in apele din sudul Irlandei, care intrau sub incidenta Regulamentului.

Aceasta a introdus in fata Curtii o actiune in anulare impotriva unor articole al

Regulamentului nr. 1162/2001, intrucat, in opinia lor acestea incalcau principiile

proportionalitatii si nediscriminarii.

d. Sustinerea partilor :

Argumentul companiei consta in faptul ca aceasta nu avea dreptul de a

introduce o actiune in fata instantelor nationale, pentru a se apara, dat fiind

faptul ca un regulament nu impune o masura de implementare de catre statele

Page | 4

membre si ca, in consecinta, ii este refuzat dreptul la orice remediu juridic prin

care sa constate legalitatea prevederilor regulamentului.

In opinia companiei, nu-i ramanea decat sa incalce regulamentul pentru a reusi

sa determine analiza legalitatii acestuia,

In ultima instantam compania a sustinut ca, prin faptul ca nu i se permite sa

atace un regulament, i se incalca dreptul la un proces corect, garantat de

CEDO.

e. Hotararea Tribunalului si motivarea ei :

Tribunalul se indeparteaza de jurisprudenta anterioara prin hotararea din 3 m ai

2002 si decide ca „si atunci cand o prevedere a dreptului comunitar este de

generala aplicare, aceasta nu o impiedica sa vizeze in mod individual si pe unii

din agentii econommici pe care ii afecteaza.”

Influentat de opinia Avocatului General Jacobs si apeland la Carta Drepturilor

Fundamentale, Tribunalul hotaraste relaxarea testului Plaumann, statuand ca

nu doreste sa incurajeze incalcarea dreptului comunitar si nici sa modifice

sistemul de remedii si proceduri prevazute de tratate:

„interpretarea stricta aplicata pana acum notiunii de persoana strict interesata”

in conformitate cu art. 230, paragraful 4 TCE1 trebuie sa fie reconsiderata.

Pentru a asigura o protectie efectiva particularilor, o persoana fizica sau juridica

trebuie sa fie considerata ca fiind "direct interesata" de o masura comunitara

general aplicabila, daca masura în cauza îi afecteaza statutul juridic, într-un

mod clar si imediat, prin îngradirea drepturilor sau prin impunerea de obligatii.

Numarul si pozitia altor persoane care sunt sau care pot fi afectate în acelasi

mod de respectiva masura nu prezinta relevanta.

În prezenta cauza, prevederile contestate impun realmente o serie de obligatii

companiei Jego-Quere. Reclamantul ale carui nave cad sub incidenta

prevederilor Regulamentului, desfasoara activitati de pescuit într-una dintre

zonele în care, potrivit normelor contestate, asemenea activitati fac obiectul

1Art. 230, paragr. 4 TCE: Orice persoana fizica sau juridica poate formula, în aceleasi conditii, o actiune împotriva deciziilor al caror destinatar este si împotriva deciziilor care, desi luate sub aparenta unui regulament sau a unei decizii adresate unei alte persoane, o privesc în mod direct si individual

Page | 5

unor reglementari detaliate referitoare la marimea ochiurilor navoadelor

folosite. În consecinta dispozitiile contestate îl privesc în mod direct pe

reclamant.”

3. CONCLUZII

In ciuda incercarilor Tribunalului de relaxare a testului Plaumann, Curtea de

Justite in cauza C 50/00P, Union de Pequenos Agricultores c. Consiliu, prin

hotararea din 25 iulie 2002 a aratat ca : „Statele membre sunt cele care trebuie

sa stabileasca un sistem de remedii juridice si proceduri care sa asigure

respectarea unui drept la protectie judiciara eficienta. Conform principiului

cooperarii sincere prevazut de art. 10 al Tratatului, instantele nationale trebuie,

în cea mai mare masura posibila, sa interpreteze si sa aplice regulile nationale

de procedura ce guverneaza exercitiul dreptului la actiune de o asemenea

maniera încât sa permita persoanelor fizice sau juridice sa atace în fata

instantelor legalitatea oricaror decizii sau masuri nationale în legatura cu

aplicarea unui act comunitar general aplicabil.”

De asemenea, Curtea a statuat ca jurisprudenta pre – Jego-Quere este cea

corecta si ca orice abatere este considera o abatere de la prevederile Tratatului,

nefiind de competenta sa sa adauge la prevederile acestuia ceea ce statele

membre nu au dorit sa prevada.

Ulterior, comisia a apelat hotararea Tribunalului de Prima Instanta1 la Curte (c

263/02P), prin care curtea a reafirmat respectarea status quo-ului in ceea ce

priveste interpretarea juridica a prevederilor art. 230, paragraf 4 TCE2

1 Prin reformarea sistemului de justitie din Tratatul de la Lisabona, s-a format „sistemul” CJUE – Curtea de Justitie a Uniunii Europene, care este formata din Tribunal ( fostul Tribunal de Prima Instanta), Curtea de Justitie de la Luxemburg ( fosta CEJ – Curtea Europeana de Justitie) si Tribunalul Functiei Publice.2 Actualul art. 263, paragraful 4 TFUE.

Page | 6

CUPRINS

Page

1. INTRODUCERE

2

- Actiunea in anulare. Note introductive

- Testul „Plaumann”

2. CAUZA JEGO – QUERE et CIA c. COMISIA

4

- Titlul si numarul cauzei;

- Cuvintele cheie;

- Situatia de fapt;

- Sustinerea partilor;

- Hotararea Curtii si motivarea acesteia.

3. CONCLUZII

6

Page | 7

BIBLIOGRAFIE

1. Augustin Fuerea – Manualul Uniunii Europene;

2. Augustin Fuerea – Dreptul Comunitar al Afacerilor;

3. Stefan Tudorel – Introducere in dreptul comunitar;

4. Prelegerile doamnei lector universitar doctorand Augustina Dumitrascu;

5. Indicatiile coordonatoarei doctorand Oana Solomia;

6. eur-lex.europa.eu

Page | 8