Carte Rezumate 2012

8/9/2019 Carte Rezumate 2012

1/110

Organizator

Societatea Romn!de Chirurgie Toracic!1994

Pre"edintele Congresului - Prof. Dr. Ioan Cordo"

Comitet de organizare:

Dr. Ciprian Bolca

Dr. Andrei Bobocea

Dr. Mihai Dumitrescu

Dr. Cezar Mota"

Dr. Cristian Paleru

Comitet "tiin#ific:

Prof. Dr. Alexandru Bo#ianu

Prof. Dr. Ioan Cordo"

Prof. Dr. Teodor Horvat

Prof. Dr. Alexandru Nicodin

Dr. Cristina Grigorescu

Dr. Cristian Paleru


2/110

Cultura, la dub!!...sau n lumi paralele

Deun!zi, cnd n timpul unui

protest mai mult sau mai pu"in pa#nic,

jandarmii eliberau cu srg Pia"a

Universit!"ii ajuta"i de materiale de

specialitate: dube, bastoane etc. un

tinerel sfrijit ncerca s!le explice, n

timp ce era ndemnat cu delicate"ea tipic!for"elor de ordine spre incinta

unui mijloc de transport, c! nu face parte dintre protestatan"i ci este

reprezentantul unui site cultural. Ce, cultural... cultura la dub!! a fost

r!spunsul mai mult dect pertinent al jandarmului care f!cea triajul...

$i totu#i...n aceste vremuri n care cuvntul dat conteaz! mai

pu"in dect n oricare perioad! istoric!, cnd profesionistii sunt acuza"i

c!nu sunt ndeajuns de vocali (cnd? n acela#i timp n care ncearc!s!-

#i exercite profesia la cote maxime?), cnd argumentele logice cedeaz!

prea lesne n fa"a tonului ridicat sau al unui bombardament telefonic,

cnd o strngere de mn! echivaleaz! de prea multe ori cu un cu"it

nfipt n spate iar apartenen"a la un grup sau partid nu conteaz!care

att timp ct traseismul este confundat cu abilitatea politic! "in loc de

instruc"ie, moralitate sau talent...n aceste vremuri, dup!cum spuneam,

mai exist!#i profesioni#ti, oameni care n-au cedat tenta"iei de a folosi

locul de minim!rezisten"!, medici care n-au v!zut n pacient un fel de

obiect al muncii ci un semen n suferin"!, n c!utarea unui sprijin oferit

cu dezinteres, responsabilitate #i compasiune, chirurgi ai vremurilor


3/110

actuale ba uneori cu un pas nainte, pentru ace#tia ne str!duim s!

organiz!m #i-i invit!m s! participe la Cea de-a X-a Conferin"!

Na"ional!de Chirurgie Toracic!cu participare Interna"ional!, care se va

desf!#ura la Sala Parlamentului din Bucure#ti n perioada 4 6octombrie 2012.

La Conferin"!sunt invita"i nu numai chirurgii toracici, membri

ai Societ!"ii Romne de Chirurgie Toracic!, ci to"i profesioni#tii

implica"i n managementul afec"iunilor toraco-pulmonare, fie ele

benigne sau maligne: pneumologi, bronhologi, explora"ioni#ti,anatomopatologi, oncologi, speciali#tii de anestezie #i terapie intensiv!,

fizioterapeu"i.

Vom avea ocazia s!audiem conferin"e suns"inute de mae#tri ai

chirurgiei toracice, din "ar! #i str!in!tate (o parte dintre aceia care au

scris c!r"ile!), s!ne prezent!m activitatea, s!mp!rt!#im din experien"aacumulat!, s! ne cunoa#tem mai bine #i nu n ultimul rnd, s!

planific!m mersul viitor al specialit!"ii noastre pentru a fi ntru totul

europeni.

A#adar, nota"i n agenda dumneavoastr! data de 4 octombrie

cnd ne vom ntlni cu mare bucurie n lumea noastr! pentru a tr!imomente memorabile. Pn! atunci v! dorim mult! s!n!tate #i spor n

toate succese profesionale neb!nuite #i idei inedite ntr-ale #tiin"ei.

Pre#edintele Societ!"ii Romne de Chirurgie Toracic!1994

Prof. Dr. Ioan Cordo#


4/110

PROGRAM

$TIIN%IFIC


5/110

JOI, 4 OCTOMBRIE 2012

18.00 - Adunarea General! a Membrilor Societ!%ii Romne de

Chirurgie Toracic!199419.00 - Ceremonia &i Cocktail-ul de deschidere

VINERI, 5 OCTOMBRIE 2012

09.00 11.00 - Conferin#e - Sesiunea IModeratori: Alper Toker, Ioan Cordo"

9.00 9.30Alexandru Bo#ianuStaplerele n chirurgia toracic! dezvoltare istoric!"i noi concepte

9.30 10.00Marcin ZielinskiComparison of Endobronchial Ultrasound (EBUS) and/orEndoesophageal Ultrasound (EUS) with Transcervical Extended

Mediastinal Lymphadenectomy (TEMLA) for Staging and Restaging ofNon-Small Cell Lung Cancer (NSCLC)

10.00 10.30Jos Belda-SanchisSurgical controversies in N2 lung cancer patients. Who is wrong and

who is rigth

10.30 11.00Teodor HorvatHidrotoraxul hepatic

11.00 11.30 Pauz!de cafea


6/110

11.30 13.30 - Conferin#e - Sesiunea IIModeratori: Marcin Zielinski, Cristian Paleru

11.30 12.00Philippe DartevelleTO BE ANNOUNCED


12.30 13.00

Ioan Cordo"Indica#iile chirurgicale n cancerul bronhopulmonar

13.00 13.30Techno-meeting - MEDELA

13.30 15.30 Pauz!de prnz

15.30 17.30 - Lucr!ri - Sesiunea IModeratori: Jos Belda-Sanchis, Teodor Horvat

15.30 15.40Particularitati ale interventiiilor operatorii pe plamanul unic

chirurgical

Teodor Horvat, Cezar Mota#, Natalia Mota#, Corina Bluoss, MihneaDavidescu, Elena Moise, Ovidiu RusClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

15.40 15.50Fistul!eso-cavitar!dreapt!dup!tuberculoz!pulmonar!bilateral!Eusta"iu Memu1, D!nu"Popovici1, Simona Cismaru2, Maria Mih!rtescu31Sec"ia Chirurgie, 2Sec"ia Anestezie-Terapie Intensiv!, 3Sec"ia

Pneumologie I, Spitalul Jude"ean de Urgen"!Drobeta-Turnu Severin


7/110

15.50 16.00Chistul hidatic de dom hepatic abordarea chirurgului toracic

C!lin 'unea, Ovidiu Burlacu, Gabriel Cozma, Voicu Voiculescu, IrisMiron, Ioan Petrache, Alexandru Nicodin

Clinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal Timi

&oara

16.00 16.10Indica$ii "i rezultate ale toracotomiilor bilaterale n aceea"i "edin$!operatorie

Bo"ianu Alexandru-Mihail, Lucaciu Oana, Hogea Timur, Batog Olivia,Giurgiu Ioana, Bo"ianu Petre Vlah-Horea

Clinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&

16.10 16.20Hemangiopericitomul malign surpriza din "spatele" pneumonieiIulian Mihai R!dulescu, Mihaela Codre&i, Adrian Mihail Iordache, IoanCordo&Clinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de PneumologieMarius Nasta, Bucure&ti

16.20 16.30Importan$a autofluorescen$ei n evaluarea bronhoscopic!a canceruluibronho-pulmonar

Natalia Mota#, Cezar Mota#, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor Horvat

Clinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

16.30 16.40Pectus carinatum pur (neasociat cu pectus excavatum)

rezolvat prin mirpc (minimally invasive repair of pectus carinatum)Alin Demetrian1, Dan Ulmeanu1, Monalisa Enache2, Andreea-Lavinia Vnvu21Clinica de Chirurgie Toracic!, 2Clinica ATI, UMF Craiova


8/110

16.40 16.50Reconstructie diafragmatica cu muschi latissimus dorsi in tumorile

pulmonare drepte cu invazie hepaticaCristian Paleru1, Gabriel Mitulescu2, Adrian Istrate1, Ianos Pahomea21Clinica de Chirurgie Toracic

!, Institutul Na

%ional de Pneumologie

Marius Nasta, Bucure#ti, 2Institutul Clinic Fundeni, Centrul deChirurgie Generala si Transplant Hepatic Dan Setlacec, Bucure#ti

16.50 17.00Liposarcoamele mediastinului anterior

Cezar Mota#, Natalia Mota#, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

17.00 17.10Aspecte clinice "i imagistice la supravie#uitorii de lung! durat! dup!toracoplastie cu plombaj pentru tuberculoz!Bo%ianu Petre Vlah-Horea, Hogea Timur, Batog Olivia, Lucaciu OanaRaluca, Giurgiu Ioana, Naftali Zoltan, Bo%ianu Alexandu-MihailDisciplina Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&

17.10 17.20Sindromul Maffucci, entitate rara in chirurgia toracica

Felix Dobritoiu, Ioan Cordos, Codin Saon, Adrian Mihail Iordache,Valerian PavaloiuClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de PneumologieMarius Nasta, Bucure&ti

17.20 17.30Cervico - mediastinit! acut! descendent! necrozant! cu empiempleural bilateral %i eroziune septic! de ven! jugular! anterioar!

dreapt!%i confluent venos jugulo-subclavicular pirogoff dreptIris Miron, Ovidiu Burlacu, Ioan Petrache, Alexandru NicodinClinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal Timi&oara

Gala dinner 19.00


9/110

SMB&T&, 6 OCTOMBRIE 2012

09.00 11.00 - Conferin#e - Sesiunea III

Moderatori: Teodor Horvat, Alexandru Bo#ianu

9.00 9.30Cristina GrigorescuActualit!#i medico-chirurgicale n LVRS (lung volume reductionsurgery)

9.30 10.00Alper TokerTO BE ANNOUNCED

10.00 10.30Ion-Christian Chiricu#!Actualit!$i n radioterapia 3D conforma$ional! %i cu intensitate

modulat!n radioterapia cancerului broncho-pulmonar

10.30 11.00Genoveva CadarVentila#ia unipulmonar!n chirurgia toracic!


11.30 13.00 - Lucr!ri Sesiunea IIModeratori: Philippe Dartevelle, Ioan Cordo"

11.30 11.40Chirurgia timoamelorCezar Mota#, Natalia Mota#, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti


10/110

11.40 11.50Abordului transcervical minim invaziv al bronsiei primitive drepte.

Aspecte tehnice.Cristian Paleru, Ioan Cordo&, Olga D!n!il!, Mihai Dumitrescu, Adrian IstrateClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de PneumologieMarius Nasta, Bucure&ti

11.50 12.00Poate fi chirurgul toracic un bun bronhoscopist?

Voicu Voiculescu, Ioan Petrache, Ovidiu Burlacu, C!lin (unea, GabrielCozma, Iris Miron, Alin Nicola, Alexandru NicodinClinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal Timi&oara

12.00 12.10Rezec#ii-reconstruc#ii parietale largi cu sistemul stratos

Mihnea Davidescu, Elena Moise, Ovidiu Rus, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

12.10 12.20Carcinoid tipic la un pacient tanar

Codin Saon, Valentin Soldea, Felix DobritoiuClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de PneumologieMarius Nasta, Bucure&ti

12.20 12.30Chirurgia leziunilor TBC suprainfectate cu AspergillusBo"ianu Alexandru-Mihail, Bo"ianu Petre Vlah-Horea, Lucaciu Oana

Raluca, Hogea Timur, Batog Olivia, Giurgiu IoanaClinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&

12.30 12.40Miastenia Gravis dup!timomectomieCezar Mota#, Natalia Mota#, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti


11/110

12.40 12.50Chirurgia toracoscopica uniportala

Gabriel Cozma, Ovidiu Burlacu, Ioan Petrache, C!lin 'unea, VoicuVoiculescu, Iris Miron, M. Butas, Alexandru NicodinClinica de Chirurgie Toracic

!, Spitalul Municipal, Timi

&oara

12.50 13.00Toracomioplastia ca re-reinterve#ie

Bo%ianu Petre Vlah-Horea, Bo%ianu Alexandu-MihailClinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&

SESIUNEA POSTERE

Chirurgia toracic! miniinvaziv! n tratamentul pleuro-pericarditelormaligne

Claudiu Nistor1, Adrian Ciuche1, Cezar Mota#2, Teodor Horvat21Spitalul Universitar de Urgen"! Militar Central Dr. Carol Davila,2

Clinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#tiPneumotorax spontan secundar la un pacient cu histiocitoz!pulmonar!X %i diabet insipid

Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Dragos Marin, Daniel PantileSpitalul Universitar de Urgen"!Militar Central Dr. Carol Davila

Chirurgia de reduc$ie volumic! ntr-un caz de emfizem pulmonar %i

insuficien$!respiratorie acut!Adrian Ciuche, Claudiu Nistor, Dragos Marin, Daniel PantileSpitalul Universitar de Urgen"!Militar Central Dr. Carol Davila

Autofluorescen$a n chirurgia toracic! debut romnesc la IOBNatalia Mota#, Cezar Mota#, Mihnea Davidescu, Ovidiu Rus, ElenaMoise, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti


12/110

Chist hidatic pulmonar suprainfectat cu aspergillusBo"ianu Alexandru-Mihail, Bo"ianu Petre Vlah-Horea, Lucaciu OanaRaluca, Hogea Timur, Batog OliviaClinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&

Politraumatism cu volet costal, hemopneumotorax "i emfizem

subcutanat rezolvat prin drenaj, punc#ii repetate "i stabilizarepneumatic!intern!

Bo"ianu Alexandru-Mihail, Bo"ianu Petre Vlah-Horea, Batog Olivia,Giurgiu IoanaClinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&

Lipom intratoracic stng gigant (17x10x8 cm)Bo%ianu Petre Vlah-Horea, Cerghizan Anda, Lucaciu Oana Raluca,Bo%ianu Alexandu-MihailClinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&

Un caz rar de tumora inflamatorie miofibroblastica cu localizare

mediastinalaGabriel Cozma, Ovidiu Burlacu, Ioan Petrache, M. Marc, VoicuVoiculescu, C!lin Tunea, Iris Miron, Alexandru NicodinClinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal Timi&oara

Corpuri straine intratoracice 11 ani de experienta

Iris Miron, Ovidiu Burlacu, C!lin Tunea, Voicu Voiculescu, GabrielCozma, Ioan Petrache, Alin NicolaClinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal, Timi&oara

Peste 2000 de cazuri de traumatisme toracice 10 ani de experienta aunui singur centru

Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu, Voicu Voiculescu, Gabriel Cozma,C!lin TuneaClinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal, Timi&oara

Caz rar de prezentare a unui hemangioendoteliom malign

Ovidiu Rus, Cezar Motas, Natalia Mota#, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti


13/110

Cinci toracotomii succesive ipsilaterale (la acelasi pacient). Prezentarede caz si consideratii.

Cristian Paleru, Ioan Cordos, Olga Danaila, Mihai Dumitrescu, ValerianCristian PavaloiuClinica de Chirurgie Toracic

!, Institutul Na

%ional de Pneumologie

Marius Nasta, Bucure&ti

Punctia biopsie transtoracica cu ac - experienta clinicii I Chirurgie

Toracica a Institutului National de Pneumologie "Marius Nasta"Olga Danaila, Cristian Paleru, Ciprian Bolca, Mihai Dumitrescu, AdrianIstrate, Valerian Cristian Pavaloiu, Ioan CordosClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de Pneumologie

Marius Nasta, Bucure&ti

Tehnici de osteosinteza costala si fixare chirurgicala a voletului costal.Studiu experimental comparativ.

Bogdan Popovici, Mircea Ciorba, Angela Goia, Dan NicolauSectia de Chirurgie Toracica, Spitalul Clinic Leon Daniello Cluj Napoca

13.00 13.30Decernarea premiului Traian Oancea pentru cea mai bun!prezentare n cadrul sesiunilor de lucr!rinchiderea conferin#ei


14/110

REZUMATE

CONFERIN%E

LUCR&RI

POSTERE


15/110

VINERI, 5 OCTOMBRIE 2012

09.00 11.00 - Conferin#e - Sesiunea I

Moderatori: Alper Toker, Ioan Cordo"

9.00 9.30Alexandru Bo#ianuStaplerele n chirurgia toracic! dezvoltare istoric!"i noi concepte

9.30 10.00

Marcin ZielinskiComparison of Endobronchial Ultrasound (EBUS) and/orEndoesophageal Ultrasound (EUS) with Transcervical Extended

Mediastinal Lymphadenectomy (TEMLA) for Staging and Restaging ofNon-Small Cell Lung Cancer (NSCLC)

Introduction

The aim of his study is to compare the diagnostic yield ofendobronchial ultrasound (EBUS) and/or endoesophageal ultrasound(EUS) with transcervical extended mediastinal lymphadenectomy(TEMLA) for staging and restaging of non-small cell lung cancer(NSCLC)

MethodsAll consecutive patients undergoing primary staging and

repeated staging (restaging) after neodjuvant chemo- or chemo-

radiotherapy for NSCLC from 1.1.2006 to 31.12.2010 were included.Staging was started with EBUS, EUS or EBUS combined with EUS(CUS) with fine needle aspiration (FNA) biopsy and cytological study.

ResultsPrimary staging was performed in 617 patients: EBUS in 375

patients, EUS in 48 patients and combined EBUS/EUS in 194 patients.TEMLA was performed in primary staging in 475 patients. There wasno mortality and morbidity after EBUS/EUS. Two patients died afterTEMLA and morbidity rate after TEMLA was 6.6% . There was asignificant difference between EBUS/EUS and TEMLA for sensitivity


16/110

(88.9% and 95.8%; p=0.00) and Negative Predictive Value (NPV)(84.1% and 99.6%; p = 0.00) in favor of TEMLA. In the restaginggroup endoscopic staging was performed in 52 patients and TEMLA in99. There was a significant difference between EBUS/EUS andTEMLA for sensitivity (79.2% and 96.6%, p = 0.00) and NPV (84.5%and 98.6%; p = 0.00) in favor of TEMLA.

ConclusionsThe results of this largest reported series comparing the

endoscopic and surgical primary staging and restaging of NSCLCshowed a significant higher diagnostic yield of TEMLA in comparisonof EBUS/EUS.

10.00 10.30Jos Belda-SanchisSurgical controversies in N2 lung cancer patients. Who is wrong andwho is rigth

The role of surgery for cN2-positive, stage IIIA nonsmall celllung cancer (NSCLC) has evolved over the last decades moving fromprimary treatment to a relevant role in multimodality managementstrategies.

The 5-year survival following primary surgery for N2 NSCLCranges between 7 to 34% with better survival for patients with only onemediastinal level involved (similar to multistation N1 disease),microscopic or unexpected N2 disease (1-5).

Data from randomized clinical trials (6-10) demonstrate thatpreoperative chemotherapy increases the median survival in patients

with clinical-N2 non-small-cell lung cancer when comparing withsurgery alone, with 5-year survival of 36% vs 15% (p=0.056 by the logrank test; p=0.048 by the BreslowGehanWilcoxon test; Roth LungCancer 1998). Nevertheless, many patients in these studies wereassumed to have a N2 disease without pathological confirmation or donot have a systematic nodal dissection to certify the result pathologicalresponse due to the preoperative chemotherapy.

Recently, Albain et al (11), in a phase III randomized clinical

trial showed that chemotherapy plus radiotherapy with or withoutresection are options for patients with stage IIIA(N2 pathologically


17/110

confirmed) non-small-cell lung cancer. But, in the analysis of overallsurvival according to interim pathologic response data, N0 statuscontinued to predict improved outcome whether or not there wasresidual primary tumor. Patients who were T0, N0 (pathologicalcomplete response) had a median survival of 36.7 months and a 3-yearsurvival of 52%. Patients who were T0-1, N0 had a median survival of36.7 months and a 3-year survival rate of 53%. The most relevant partof the trial is that downstaging of N2 disease to N0 will occur in 46% to48% of patients, and 3-year survival of this group is 53%. The results inthe surgery arm show the importance of nodal clearance on survival.These findings demonstrate that not everybody should get surgery afterinduction, even more, they point to the need to determine which patients

will have nodal downstaging by any method.The LACE Collaborative Group and the NSCLC Meta-analysesCollaborative Group recently published the results of three meta-analyses of individual patient data regarding the benefits of the adjuvantchemotherapy, with or without postoperative radiotherapy, in operablenon-small-cell lung cancer (12,13). These meta-analyses show that theaddition of adjuvant chemotherapy after surgery for patients withoperable non-small-cell lung cancer significantly improves survival,irrespective of whether chemotherapy was adjuvant to surgery alone oradjuvant to surgery plus radiotherapy.

Whether a systematic lymph node dissection will improve longterms survival is not clear. The question, is systematic lymph nodedissection superior to sampling in patients undergoing lung resection forNSCLC? was analyzed in a recent review of the best evidence topic inthoracic oncology. The results of the review show that in stage I

NSCLC there is a little difference but there is an increase in survivalwhen performing a systematic lymph node dissection in stage II to IIIA.In addition systematic nodal dissection seems to be able to detect morepN2 disease (14) and more pN2 multistation disease (15) without anincrease in mortality, morbidity or length of hospitalization but, yes,with a longer median operative time: 15 minutes! (16,17). Even more,taking into account the recent findings regarding the benefits of theadjuvant treatment in patients with a pN1 or pN2 disease, incomplete or

inaccurate nodal staging could prevent some patients from receivingpostoperative chemotherapy or radiotherapy.


18/110

After analyzing prior information, some key points should beput forward for discussion:

1. Should we consider patients with single zone, intracapsularmicroscopic N2 disease for primary surgery? Probably yes.

2. Should we include patients in a multimodality treatmentwithout pathological confirmation of N2 disease?. Probably no.

3. Should we consider for surgery patients with persistent N2disease after induction treatment? Probably no.

4. Should we consider routine systematic nodal dissection thestandard in order to obtain an accurate pathologic staging andpotentially higher cure rates when a complete resection can beachieved? Yes.

References.1.Andr F, Grunenwald D, Pignon J-P, et al. Survival of patients with Resected N2 NonSmall-

Cell Lung Cancer: Evidence for a subclassification and implications. J Clin Oncol 2000;18:281-89.2.Riquet M, Manac'h D, Saab M, Le Pimpec-Barthes F, Dujon A, Debesse B. Factors

determining survival in resected N2 lung cancer. Eur J Cardiothorac Surg. 1995;9:300-4.3.Fontaine E, McShane J, Carr M, Shackcloth M, et al. Should we operate on microscopic N2

non-small cell lung cancer? Interactive CardioVascular and Thoracic Surgery 2011;12:956614.Cerfolio RJ and Bryant AS. Survival of Patients With Unsuspected N2 (Stage IIIA) Nonsmall-

Cell Lung Cancer. Ann Thorac Surg 2008;86:362-3675.Marchevsky AM, Gupta R, Kusuanco D, Mirocha J, McKenna Jr RJ. The presence of isolated

tumor cells and micrometastases in the intrathoracic lymph nodes of patients with lung cancer is notassociated with decreased survival. Human Pathology 2010; 41: 1536436.Pass HI, Pogrebniak HW, Steinberg SM et al. Randomized trial of neoadjuvant therapy for

lung cancer: interim analysis. Ann Thorac Surg 1992; 53: 9928.7.Rosell R, Gomez-Condina J, Camps C, et al. A randomized trial comparing preoperative

chemotherapy plus surgery with surgery alone in patients with non- small-cell lung cancer. N Engl J Med1994;330:1538.

8.Roth JA, Fossella F, Komaki R, et al. A randomized trial comparing perioperativechemotherapy and surgery with surgery alone in resectable stage IIIA non-small-cell lung cancer. J NatlCancer Inst 1994;86:67380.

9.Rosell R, Gmez-Codina J, Camps C, et al. Preresectional chemotherapy in stage IIIA non-small-cell lung cancer: a 7-year assessment of a randomized controlled trial. Lung Cancer 1999;47:714

10.Roth JA, Atkinson EN, Fossella F, et al. Long-term follow-up of patients enrolled in arandomized trial comparing perioperative chemotherapy and surgery with surgery alone in resectable stageIIIA non-small-cell lung cancer Lung Cancer 21:1998;21:16

11.Kathy S Albain, R Suzanne Swann, Valerie W Rusch, et al. Radiotherapy plus chemotherapywith or without surgical resection for stage III non-small-cell lung cancer: a phase III randomized controlledtrial. Lancet 2009; 374: 37986.

12.NSCLC Meta-analyses Collaborative Group. Adjuvant chemotherapy, with or withoutpostoperative radiotherapy, in operable non-small-cell lung cancer: two meta-analyses of individual patientdata. Lancet 2010; 375: 126777.

13.JP Pignon, Tribodet H, Scagliotti GV, et al. Lung Adjuvant Cisplatin Evaluation: A PooledAnalysis by the LACE Collaborative Group. J Clin Oncol 2008; 26:3552-9.

14.Cerfolio RJ, Bryant AS, Minnich DJ. Complete Thoracic Mediastinal LymphadenectomyLeads to a Higher Rate of Pathologically Proven N2 Disease in Patients with Non-Small Cell Lung Cancer.Ann Thorac Surg 2012;94:9026.


19/110

15.Hughes MJ, Chowdhry MF, Woolley SM, Walker WS. In patients undergoing lung resectionfor non-small cell lung cancer, is lymph node dissection or sampling superior? Interactive CardioVascularand Thoracic Surgery 2011;13: 311-5

16.Allen MS, Darling GE, Pechet TTV, et al. Morbidity and Mortality of Major PulmonaryResections in Patients With Early-Stage Lung Cancer: Initial Results of the Randomized, ProspectiveACOSOG Z0030 Trial. Ann Thorac Surg 2006;81:101320

17.Darling GE, Allen MS, Decker PA, et al. Randomized trial of mediastinal lymph node

sampling versus complete lymphadenectomy during pulmonary resection in the patient with N0 or N1 (lessthan hilar) nonsmall cell carcinoma: Results of the American College of Surgery Oncology Group Z0030Trial. J Thorac Cardiovasc Surg 2011;141:662-70)

10.30 11.00Teodor HorvatHidrotoraxul hepatic

11.30 13.30 - Conferin#e - Sesiunea IIModeratori: Marcin Zielinski, Cristian Paleru


12.00 12.30

Philippe DartevelleTO BE ANNOUNCED

12.30 13.00Ioan Cordo"Indica#iile chirurgicale n cancerul bronhopulmonar

Interven"ia chirurgical! este prima op"iune terapeutic! nneoplasmul bronho-pulmonar non-small, singura metod! terapeutic!menit!s!ofere o cur!radical!a acestei afec"iuni n stadiile precoce I,II #i III A.

Scopul prezent!rii are n vedere adoptarea unei atitudini unitarebazate pe eviden"e medicale, n stabilirea diagnosticului #i terapieichirurgicale a pacien"ilor cu cancer bronho-pulmonar, indiferent demedicul c!ruia i se adreseaz! pacientul la apari"ia primelor semne #i

simptome ale bolii.Succesul terapeutic depinde crucial de explorarea preoperatoriea pacientului candidat la interven"ia chirurgical!. El trebuie evaluat din


20/110

punct de vedere lezional examen clinic, imagistic (radiografiestandard, CT toracic, cap #i abdomen superior, RMN), bronhoscopic func"ional #i biologic general. Trebuie folosite toate metodele ce ne staula ndemn! pentru a preciza diagnosticul de boal! (diagnosticulhistopatologic !)

#i de stadiu a afec

"iunii.

Tratamentul este orientat dup! ghidul terapeutic bazat peclasificarea TNM edi"ia a 7-a (Guidelines on the radical management ofpatients with lung cancer - Eric Lim, David Baldwin, Michael Beckles,et al, Thorax2010 65:iii1 iii27).

Interven"ia chirugical!trebuie s!fie adaptat!fiec!rui pacient, s!cuprind!att ndep!rtarea leziuni n condi"iile unei securit!"i oncologice segment, lob, bilob, pulmon ct #i a teritoriului limfatic aferent.

Extirparea chirurgical! poate fi precedat! sau urmat! de chimio #iradioterapie, n func"ie de stadiul bolii.Diagnosticul precoce, evaluarea responsabil! n cadrul fiec!rei

supraspecialit!"i, stadializarea corect!, interven"ia chirurgical!complet!combinat!cu o terapie oncologic!adaptat!fiec!rui caz, vor concura nmod real #i evident la prelungirea supravie"uirii pacien"ilor cu cancerbronho-pulmonar non-small precum #i la cre#terea calit!"ii vie"iiacestora.

15.30 17.30 - Lucr!ri - Sesiunea IModeratori: Jos Belda-Sanchis, Teodor Horvat

15.30 15.40PARTICULARITATI ALE INTERVENTIIILOR OPERATORIIPE PLAMANUL UNIC CHIRURGICAL

Teodor Horvat, Cezar Mota#, Natalia Mota#, Corina Bluoss, MihneaDavidescu, Elena Moise, Ovidiu RusClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

IntroducereChiar #i dup! o pneumonectomie att pl!mnul restant ct #i

spa"iul pleural corespunz!tor pot fi sediul unor afec"iuni chirurgicaleMaterial #i metod!

Sunt studia"i retrospectiv 12 pacien"i la care s-a intervenitchirurgical pentru afec"iuni toracice n spa"iul pleuropulmonar


21/110

contralateral dup! o pneumonectomie. n toate cazurilepneumonectomia a fost efectuat!pentru leziuni maligne.

S-au practicat 5 rezec"ii pulmonare atipice (2 lob superior stng,2 lob superior drept #i un din lobul inferior stng), 2 interven"iitoracoscopice (una pe stnga

#i alta pe dreapta), o decorticare

pleuropulmonar!Williams #i 4 pleurotomii minime.Rezultaten toate cele 5 rezec"ii pulmonare s-a dovedit postoperator

natura malign!metastatic!a leziunii pulmonare. Cele 2 toracoscopii aufost adresate unor rev!rsate pleurale lichidiene ntr-un caz fiinddemonstrat! etiologia malign! metastatic!, cel!lalt caz fiind al uneileziuni TBC. Decorticarea pleuropulmonar!a fost indicat!de o pseudo

imagine nodular!pulmonar!n timp ce pleurotomiile au fost efectuatepentru un empiem pleural, dou!pleurezii secundare #i un pneumotoraxstng debutat n prima zi postoperatorie dup! o pneumonectomiedreapt!. S-a nregistrat doar o singur! complica"ie postoperatorie: obronhopneumonie ap!rut! n cazul decortic!rii pleuropulmonare care afost rezolvat! sub tratament medical sus"inut. Mortalitateaperioperatorie pe ntregul lot a fost nul! recuperarea postoperatorieimediat!fiind complet!.

ConcluziiO serie de afec"iuni chirurgicale toracice trebuie luate n

considerare spre rezolvare chiar dac! survin pe un pl!mn unicchirurgical chiar dac! pneumonectomia a fost dictat! de leziunimaligne.

15.40 15.50

FISTUL& ESO-CAVITAR& DREAPT& DUP& TUBERCULOZ&PULMONAR&BILATERAL&Eusta"iu Memu1, D!nu"Popovici1, Simona Cismaru2, Maria Mih!rtescu31Sec"ia Chirurgie, 2Sec"ia Anestezie-Terapie Intensiv!, 3Sec"iaPneumologie I, Spitalul Jude"ean de Urgen"!Drobeta-Turnu Severin

IntroducereChirurgia tuberculozei pulmonare constituie nc! o propor"ie

important! a cazurilor operate n serviciile de chirurgie toracic! dinmultiple cauze.


22/110

Material #i metod!Prezent!m cazul unui b!rbat de 56 ani, cu multipli factori de risc

pentru evolu"ie nefavorabil!a tuberculozei diagnosticate n 2010, care afost tratat #i operat n Spitalul Jude"ean de Urgen"! Drobeta-TurnuSeverin pentru sechele fibrocavitare lob superior drept, fistul

! eso-

cavitar!#i o forma"iune tumoral!de segment apical lob inferior drept.RezultateS-a practicat lobectomie superioar! dreapt!, fistulectomie,

esorafie, rezec"ie atipic! LID, gastrostom! temporar! de alimenta"ie.Tumora din LID: hamartocondrom. Evolu"ie postoperatorie lentfavorabil!, cu pierderi aeriene prelungite, colec"ie aeric! rezidual!bazal!dreapt!. Externare n a 23-a zi postoperatorie, vindecat.

ConcluziiLa pacien"ii cu tratamente prelungite, recidive, factorieconomico-sociali precari, trebuie avute n vedere #i complica"iile mairar citate ale tuberculozei, considerate uneori de interes istoric.

15.50 16.00CHISTUL HIDATIC DE DOM HEPATIC ABORDAREACHIRURGULUI TORACICC!lin 'unea, Ovidiu Burlacu, Gabriel Cozma, Voicu Voiculescu, IrisMiron, Ioan Petrache, Alexandru Nicodin

Clinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal Timi&oara

ObiectiveScopul studiului nostru a fost sa cuantificam eficacitatea

abordului transtoracic transdiafragmatic al chisturilor hidatice de dom

hepatic si sa determinam siguranta acesui abord.MetodaPrezentam experienta noastra bazata pe 11 pacienti (8 barbati/3

femei) tratati in clnica nostra intre 2005 si 2012. Chisturile hidaticehepatice au fost abordate printr-o toracotomie dreapta cu frenotomieurmata de inactivarea si evacuarea chistului principal si a chisturilorfiice, tratamentul fistulelor biliare, drenajul cavitatii chistice, suturamarginilor chistice, frenorafia si drenajul pleural.


23/110

RezultateVarsta pacientilor a fost cuprinsa in intervalul 14-71 de ani (45

+/-17 ani). Diagnosticul de chiste hidatice hepatice a fost stabilit intoate cazurile prin computer tomografia etajului abdominal superior, 6pacienti avand echinococoza multipla( 5 in plamanul drept si 4 in celstang) care au fost rezolvate simultan ( cele din plamanul drept si ficat)sau in timpul doi (cel din plamanul stang). Durata medie de spitalizare afost 13.5 +/- 5.2 zile. Coeficientul Pearson intre varsta si zilele despitalizare a fost 0.06. Nu s-a inregistrat mortalitate intraspitaliceasca,nici complicatii majore postoperatorii si nici recurenta bolii.

ConcluziiToracotomia dreapta cu frenotomie asigura un abord excelent

pentru hidatidoza domului hepatic comparata cu laparotomia, fiind utilamai ales in cazul prezentei simultane de chiste hidatice pulmonaredrepte, permitand rezolvarea acestora intr-un singur timp operator, cucomplicatii minime.

16.00 16.10INDICA%II $I REZULTATE ALE TORACOTOMIILORBILATERALE N ACEEA$I $EDIN%&OPERATORIEBo%ianu Alexandru-Mihail, Lucaciu Oana, Hogea Timur, Batog Olivia,Giurgiu Ioana, Bo%ianu Petre Vlah-HoreaClinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&

IntroducereScopul lucr!rii este evaluarea toracotomiei bilaterale n aceea&i

&edin%!operatorie pentru patologie toracic!bilateral!.

Material &i metod!Acesta este un studiu retrospectiv efectuat pe un num!r de 20 depacien%i, interna%i n Clinica Chirurgie 4 UMF Trgu-Mure&n perioada01.01.1985-01.01.2012, la care s-a practicat toracotomie bilateral! naceea&i &edin%! operatorie. Indica%iile acestui abord au fost: boalahidatic!(inclusiv o toracofrenotomie dreapt!pentru asociere cu un chisthidatic hepatic) 9 pacien%i, traumatisme toracice 2 cazuri, metastazebilaterale 2 cazuri, empiem bilateral 2 cazuri, emfizem bilateral 2

cazuri, cancer pulmonar primar + metastaz! controlateral! 1 caz,


24/110

hidro-pneumotorax bilateral carcinomatoz! pleural! cu pl!mnncarcerat 1 caz, corpi str!ini metalici (tentativ!de suicid) 1 caz.

RezultateNu am nregistrat nici un deces postoperator. Un pacient cu

empiem bilateral a dezvoltat o cavitate rezidual! ce a necesitat o

toracomioplastie. Nici unul dintre pacien%i nu a necesitat ventila%iemecanic! postoperatorie. La alte 4 cazuri, a doua toracotomie a fostamnat! la solicitarea colegilor anestezi&ti (pacien%i neinclu&i n aceststudiu).

ConcluziiAbordul bilateral n aceea&i &edin%! operatorie este fezabil cu

condi%ia existen%ei unei echipe antrenate n urm!rirea &i ngrijirea

bolnavilor opera%i pe torace. Principalul avantaj este cel func%ional, prinabsen%a fix!rii diafragmatice bilaterale ntruct paientul este for%at s!respire n mod egal cu ambele diafragme. Alte avantaje sunt de ordinestetic, psihologic &i economic reducerea costurilor aproape lajum!tate.

16.10 16.20HEMANGIOPERICITOMUL MALIGN SURPRIZA DIN"SPATELE" PNEUMONIEIIulian Mihai Radulescu, Mihaela Codresi, Adrian Mihail Iordache, IoanCordosClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de PneumologieMarius Nasta, Bucure&ti

Introducere

Hemangiopericitomul este o tumora vasculara constituita dincapilare aranjate haotic, tapetate cu endoteliu si inconjurate demansoane din pericite proliferative. Este localizata mai frecvent inpiele, in tesuturile moi ale trunchiului si extremitatilor.Hemangiopericitomul malign se caracterizeaza prin agresivitateapronuntata, metastazare vasculara precoce si recidiva locala.Localizarea mediastinala este o situatie extrem de rar intalnita, fiindcitate mai putin de 20 de cazuri in literatura de specialitate.


25/110

Caz clinicPacient in varsta de 63 de ani, fiind investigat recent pentru un

AVC ischemic tranzitor, este descoperit la o radiografie cord-pulmon cuopacitate cardiaca marita. Consultul cardiologic nu identifica o patologiespecifica si este indrumat catre serviciu pneumologie acuzand dispnee, tusecu expectoratie mucopurulenta, wheezing, durere toracica anterioara, staresubfebrila diagnostic clinic: pneumonie. Investigat fibrobronhoscopic seidentifica tasare extrinseca asupra arborelui bronsic stang si importantasupuratie retrostenotica. Sub tratament antibiotic simptomatologia seremite partial. Examenul CT efectuat ulterior identifica o formatiunetumorala in mediastinul anterior de cca 193/145mm, pacientul fiind trimiscatre serviciu chirurgie toracica unde se decide interventia chirurgicala.Intraoperator se deceleaza o formatiune tumorala giganta, relativ binedelimitata si se practica excizia formatiunii dupa detasarea acesteia de peplamanul stang, pericard, artera aorta, artera pulmonara, trunchiulbrahiocefalic venos stang, pleura mediastinala dreapta. Evolutiapostoperatorie este favorabila. Descriere histopatologica a piesei rezecate hemangiopericitom malign.

DiscutiiAcest caz ilustreaza dezvoltarea indelungata subclinica a unei

tumori maligne rare, localizata mediastinal, cu dificultati de diagnosticdiferential clinico-paraclinic, ce supune pacientul unor riscuri majoreintraoperator.

ConcluziiHemangiopericitomul la acest pacient s-a dezvoltat intr-o perioada

lunga de timp fara a avea rasunet clinic. Descoperirea s-a facut dupanumeroase investigatii si tratamente pentru patologii secundare prezenteiformatiunii mediastinale. Interventia chirurgicala a implicat riscuri majore

pentru pacient si mult efort din partea echipei operatorii.16.20 16.30IMPORTAN'A AUTOFLUORESCEN'EI N EVALUAREABRONHOSCOPIC&A CANCERULUI BRONHO-PULMONARNatalia Mota#, Cezar Mota#, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

IntroducereBronhoscopia cu autofluorescen"!constituie o etap!extrem de util!n depistarea, evaluarea #i stadializarea cancerului bronho-pulmonar.


26/110

Material #i metod!n clinica noastr! au fost efectuate 42 de examin!ri traheo-

bronhoscopice cu autofluorescen"!(din total 1126 bronhoscopii pn!naugust 2012). Specificul Institutului Oncologic Bucure#ti face caprincipala indica

"ie s

! fie determinarea extensiei reale endoluminale a

cancerului bronho-pulmonar.RezultateSunt prezentate indica"iile, contraindica"iile metodei #i

aplicabilitatea bronhoscopiei cu autofluorescen"! n cadrul pacien"ilorno#tri - cazurile relevante din clinic! n care bronhoscopia cuautofluorescen"!a determinat atitudinea terapeutic!ulterioar!corect!.

Concluzii

Bronhoscopia cu autofluorescen"! se dore#te a fi n viitorulapropiat un instrument obligatoriu n depistarea precoce a canceruluibronho-pulmonar la pacien"ii cu risc #i, de asemenea, un standard nevaluarea preoperatorie a cancerului pulmonar rezecabil.

16.30 16.40PECTUS CARINATUM PUR (NEASOCIAT CU PECTUSEXCAVATUM) REZOLVAT PRIN MIRPC (MINIMALLYINVASIVE REPAIR OF PECTUS CARINATUM)Alin Demetrian1, Dan Ulmeanu1, Monalisa Enache2, Andreea-Lavinia Vnvu21Clinica de Chirurgie Toracic!, 2Clinica ATI, UMF Craiova

IntroducerePectus carinatum reprezint!o malforma%ie a peretelui toracic ce

const! n protruzia anterioar! a sternului, ntlnit! mult mai rar dect

malforma%ia opus!, pectus excavatum. Spre deosebire de pacien%ii cupectus excavatum, cei care prezint! pectus carinatum sunt adresa%ichirurgului toracic cel mai frecvent din considerente estetice &i nufunc%ionale, indica%ia chirurgical! viznd de obicei asocierea dintrepectus excavatum si pectus carinatum. Datorit!implica%iilor psihologicepentru pacient, cazurile de pectus carinatum pur (neasociat cu pectusexcavatum) pot beneficia de o rezolvare chirurgical!minim invaziv!.

Material &i metod!

Prezent!m cazul unei tinere de 24 de ani, cu un pectus carinatumimportant dar simetric, neasociat cu pectus excavatum, f!r!simptomatologie cardiorespiratorie dar cu probleme psihosociale


27/110

importante pentru pacient!, rezolvat prin tehnica minim invaziv!descris!de Abramson (procedeul Nuss inversat) - MIRPC (MinimallyInvasive Repair of Pectus Carinatum).

RezultatePentru repara

%ia malforma

%iei a fost utilizat

! o bar

! de titan

introdus!sub control toracoscopic, plasat!presternal, traversnd cele 2cavit!%i pleurale &i fixat! bilateral cu dou! stabilizatoare. A fostconsiderat necesar un drenaj pleural numai pe partea stng!, suprimat nprima zi postoperator. Evolu%ia a fost favorabil! iar rezultatul esteticconsiderat satisf!c!tor de c!tre pacient!.

ConcluziiDe&i indica%iile chirurgicale pentru pectus carinatum sunt mai

limitate dect cele pentru pectus excavatum, &i bazate mai mult peconsiderente estetice dect func%ionale, n malforma%iile severe &i cuprobleme psihosociale importante interven%iile minim invazive precumMIRPC (Minimally Invasive Repair of Pectus Carinatum) potreprezenta o solu%ie.

16.40 16.50RECONSTRUCTIE DIAFRAGMATICA CU MUSCHILATISSIMUS DORSI IN TUMORILE PULMONARE DREPTECU INVAZIE HEPATICACristian Paleru1, Gabriel Mitulescu2, Adrian Istrate1, Ianos Pahomea21Clinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de PneumologieMarius Nasta, Bucure&ti, 2Institutul Clinic Fundeni, Centrul deChirurgie Generala si Transplant Hepatic Dan Setlacec, Bucure&ti

IntroducerePatologia chirurgicala tumorala pulmonara cu invazietransdiafragmatica ramane un capitol cu multe necunoscute sidificultati, cu morbiditate impresionanta, cu evolutie anevoioasa, ceeace duce la individualizarea abordarii sale. Reconstructia diafragmului cumaterial sintetic, in cazul unui defect partial, poate fi uneori suplinita cumuschi proprii mari ai toracelui.

Material si metoda

Prezentam cazul unei paciente de 51 de ani, la care s-a stabilitdiagnosticul de tumora pulmonara lob inferior drept cu invazie de arcuri


28/110

costale VIII, IX, X, diafragm si de segment hepatic VII, la care s-apracticat laparoscopie exploratorie si toracoscopie exploratorie dreapta, custabilirea gradului de rezecabilitate, urmate de ablatia tumorii in bloc(rezectie atipica lob inferior drept pulmonar, rezectie arcuri costaleposterioare VIII, IX, X, rezectie partiala de diafragm si hepatectomieatipica segment VII) si reconstructie diafragm cu lambou de muschilatissimus dorsi, prezervat la inceputul interventiei.

RezultateEvolutie postoperatorie favorabila lent, cu aspect normal

radiologic, fara pleurezie, fara tulburari de ventilatie, ceea ce permitesuprimare drenajului toracic la 4 zile p.o., dar cu aparitia unei fistule biliarede la nivelul transei de hepatectomie care a necesitat ERCP cu coledoco-sfincterotomie larga retrograda si montare de stent coledocian de plastic inziua 15 p.o, ulterior si a unei reactii pancreatice, tratata conservator.Pacienta se externeaza cu stare generala buna, cu drenaj peritoneal minimsi fara manifestari pleuropulmonare. Controalele ulterioare au permissuprimarea drenajului abdominal si extragerea stentului coledocian, faracomplicatii. Diafragmul reconstruit s-a comportat normal.

ConcluziiTinand seama de particularitatile anatomo-functionale ale

diafragmului, abordul multiplu toracic si abdominal al tumorilor dinaceasta arie, insotit uneori si de rezectii extinse parietale, necesita artificiitehnice realizate ad-hoc si orientate catre imbunatatirea rezultatelor si aevolutiei postoperatorii (utilizarea unui structuri specifice organismului,asa cum sunt muschii mari parietali toracici, bine vascularizati, mairezistenti la infectii si drenaj bilios decat materialele sintetice).

16.50 17.00

LIPOSARCOAMELE MEDIASTINULUI ANTERIORCezar Mota#, Natalia Mota#, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

IntroducereLiposarcoamele sunt leziuni maligne localizate rar n mediastin,

cel mai frecvent fiind situate n compartimentul posterior. Topografiamediastinal!anterioar!este rar raportat!n literatura de specialitate

Material #i metod!Sunt analizate 2 cazuri de liposarcoame ale mediastinului

anterior, ntr-un caz fiind constat! extensia cervical! #i n


29/110


30/110

efectuate n alte unit!%i sau de c!tre al%i chirurgi din clinic!, acest tip deinterven%ie fiind abandonat de c!tre echipa noastr!.

Rezultate2 pacien%i au fost interna%i pentru complica%ii legate de plombaj

recidiv!&i suprainfec

%ie, necesitnd reinterven

%ie (ndep

!rtarea

materialului de plombaj &i toracomioplastie). Un pacient a fost internatpentru un empiem contralateral iar 2 pacien%i nu prezentau acuzetoracice. Materialul de plombaj a fost evident att pe radiografiiletoracice, ct &i pe imaginile CT. La un an postoperator, nici unul dintrepacien%ii opera%i nu prezenta semne de recidiv! sau acuze toracicesemnificative. Un pacient a decedat pe perioada intern!rii, cauzadecesului neavnd leg!tur!cu plombajul efectuat (infarct miocardic).

Concluziin practica medical! actual! putem ntlni supravie%uitori petermen lung ai unor opera%ii considerate istorice cum este toracoplastiacu plombaj, cu sau f!r! acuze legate de interven%ia ini%ial!.Recrudescen%a tuberculozei poate readuce n actualitate acest tip deinterven%ii ca o solu%ie pentru cazuri selectate.

17.10 17.20SINDROMUL MAFFUCCI, ENTITATE RARA IN CHIRURGIATORACICAFelix Dobritoiu, Ioan Cordos, Codin Saon, Adrian Mihail Iordache,Valerian PavaloiuClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de PneumologieMarius Nasta, Bucure&ti

Numit dupa profesorul italian de patologie Angelo Maffucci,sindromul Maffucci, sau encondromatoza cu multiple hemangioame, afost descris pentru prima data in 1881 si este o afectiune congenitalarara, caracterizata prin prezenta de encondroame, de regula localizate lanivelul membrelor superioare, si multiple hemangioame silimfangioame. De la prezentarea pentru prima data a acestei afectiuni sipana in prezent au fost documentate doar aproximativ 200 de cazuri.

Se prezinta cazul unei paciente de 42 de ani, diagnosticata cu

sindrom Maffucci in adolescenta, multiplu operata in serviciul deortopedie pentru fracturi pe os patologic la nivelul membrelor de partea


31/110


32/110

cervical, care se interneaz!pentru disfagie, odinofagie, dispnee, durericervico-toracice, febr!. Examenul CT cervico - toracic relev!un procesvoluminos heterodens ce include bule de aer la nivel submandibular cecoboar! n mediastinul anterior #i mijlociu pn! sub caren!, pleureziebilateral

!. Se intervine succesiv de urgen

"!#i se practic

! pleurotomie

bilateral!, cervicotomie transversal! suprasternal! cu mediastinotomieanterioar! #i mijlocie, traheostomie tactic!, lavaj cu ap! oxigenat! #ibetadin!, drenaj cu laniere de cauciuc.

RezultateEvolu"ia post-operatorie este grevat! de apari"ia snger!rii

masive cervico-mediastinale drepte ce a impus hemostaz! digital!provizorie la patul bolnavului #i ulterior ligatura de ven! jugular!

anterioar! dreapt!, sterno-toracotomie anterioar! dreapt! ,,trap-doorcu sutura confluentului venos jugulo-subclavicular drept. Au urmat altecomplica"ii ( hidro-pneumotorax apical drept restant, tromboza partial!venoas! superficial! de antebra" drept, #oc septic cu trombocitopeniesecundar!, insuficien"! renal! acut!, granulom de fir parietal toracicdrept ) care au necesitat abord!ri specifice. Pacientul se externeaz!cu osupura"ie parietal! parasternal! dreapt! rezolvat! n ambulator prindebridare, antibioterapie #i pansamente ndelungate.

ConcluziiCervico-mediastinita este o boal!grav!, cu o mortalitate ridicat!

#i posibilitatea apari"iei snger!rii acute masive mediastinale pe fondseptic, situa"ie ce impune interven"ia rapid! pentru salvarea vie"iibolnavului.


33/110

SMB&T&, 6 OCTOMBRIE 2012

09.00 11.00 - Conferin#e - Sesiunea III

Moderatori: Teodor Horvat, Alexandru Bo#ianu

9.00 9.30Cristina GrigorescuActualit!#i medico-chirurgicale n LVRS (lung volume reductionsurgery)

9.30 10.00Alper TokerTO BE ANNOUNCED

10.00 10.30

Ion-Christian Chiricu#!Actualit!$i n radioterapia 3D conforma$ional! %i cu intensitatemodulat!n radioterapia cancerului broncho-pulmonar

IntroducereProgresele realizate n radioterapie fac posibil! aplicarea unui

plan de radioterapie individualizat. Indica"ia terapeutic!este stabilit!ncadrul comisiei oncologice la care particip! to"i factorii implica"i n

diagnosticul #i primul act terapeutic efectuat. Consecintele modificarilorclasificarii TNM ale cancerului broncho-pulmonar asupra indicatiilorefectuarea unei radioterapiei externe vor fi discutate.

Materiale #i metodeDup! stabilirea stadializarii TNM si a indica"iei terapeutice n

cadrul comisiei oncologice, cu recomandarea efectu!rii unei radioterapiiadjuvante sau neoadjuvante, pacientul este supus unei examin!ri CT npozi"ia n care va fi efectuat!radioterapia extern!.


34/110

RezultateVolumele "int!delimitate sunt elaborate de c!tre radioterapeut #i

sunt bazate pe informa"iile ob"inute prin examinare clinic!, investiga"iiimagistice (CT, IRM, PET/CT) #i rezultatele examin!riianatomopatologice a materialului tisular ob

"inut prin biopsie sau

rezec"ie. Organele la risc, precum parenchimul pulmonar, miocardul,maduva spinarii #i esofagul sunt delimitate. Tumora primara si ariileganglionare mediastinale sunt delimitate in sectiunile axiale CTefectuate si vor fi icluse in volumul de iradiat conform recomandariloractuale. Planul de iradiere realizat include dozele limit! acceptatepentru limitarea efectelor secundare la organele la risc, norme stabiliten ghidurile terapeutice elaborate. Dozele aplicate n volumele "int! ce

includ zonele cu boal! microscopic! (CTV) sau macroscopic! (GTV)sunt cele stabilite n ghidurile terapeutice elaborate #i variaz!de la 50,4Gy pn!la 70 Gy sau mai mult, aplicate n frac"iuni de 1,8 sau 2,0 Gy.Iradierea se realizeaz! printr-o tehnic! 3D nalt conforma"ional! sauprin iradiere cu modularea intensit!"ii (IMRT); n cadrul institutuluinostru folosim o variant! a IMRT numit!VMAT (volume modulatedarc therapy).

ConcluziePrin aplicarea unei tehnici nalt 3D-conforma"ionale sau IMRT

de tip VMAT, este posibil!aplicarea unui tratament radiologic de nalt!calitate, cu efecte secundare minore #i control tumoral local maxim.Protejarea parenchimului pulmonar si a organelor normale ca esofagulsi miocardul fac posibila reducerea maximala a efectelor secundare atitde temute ca pneumonia radica si esofagita. Doze curative inalte de pinala 70 Gy in fractiuni de 1,8 sau 2,0 Gy sunt aplicabile si imbunatatesc

controlul tumoral.

10.30 11.00Genoveva CadarVentila#ia unipulmonar!n chirurgia toracic!



35/110

11.30 13.00 - Lucr!ri Sesiunea IIModeratori: Philippe Dartevelle, Ioan Cordo"

11.30 11.40CHIRURGIA TIMOAMELORCezar Mota#, Natalia Mota#, Ovidiu Rus, Elena Moise, Teodor HorvatClinica Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

IntroducereNumeroase studii au demonstrat importan"a rezec"iei tumorale n

cazul timoamelor. Un rol important l joac! #i tratamentulcomplementar: radio #i chimioterapia

Material #i metod!Sunt studia"i retrospectiv 50 de pacien"i cu timom opera"i ntr-unsingur centru n intervalul octombrie 1994 octombrie 2009. Lotulcuprinde 26 de b!rba"i #i 24 femei, distribu"ia pe stadiul Masaoka dedezvoltare a tumorii fiind: 17 stadiul I, 9 stadiul IIa, 10 stadiul IIb, 9stadiul III, 2 stadiul IVa #i 3 stadiul IVb. Formele histologice conformclasific!rii OMS au fost: tipul A 11 cazuri, tipul AB 15 cazuri, tipul B111 cazuri, tipul B2 9 cazuri, tipul B3 2 cazuri #i n 2 situa"ii au existatforme mixte B2-B3. Miastenia gravis a fost asociat!n 13 din timoame.

RezultateSunt analizate datele de evolu"ie postoperatorie fiind comparat!

supravie"uirea acestor pacien"i n func"ie de tipul histologic, de stadiulde dezvoltare, de tipul interven"iei chirurgicale practicate #i n func"iede tratamentul complementar postoperator efectuat. Cu excep"ia unuidecees n ziua 4 postoperatorie (ARDS pe pl!mn unic), nu s-au

nregistrat complica"ii notabile postoperator imediat. Din cele 13 cazuride miastenie, 5 s-au vindecat postoperator, 6 s-au ameliorat n timp cen 2 situa"ii s-a constatat agravarea simptomatologiei. Un pacient carenu avea miastenie n momentul rezec"iei a dezvoltat miastenia la 6 anide la rezec"ia tumoral!. n 7 cazuri s-a constatat asocierea altor leziunimaligne ntr-un caz fiind constatat!asocierea chiar a 2 alte cancere.

ConcluziiTipul interven"iei chirurgicale, stadiul de dezvoltare Masaoka,

tipurile histologice #i tratamentul complementar efectuat sunt principaliifactori care dicteaz! supravie"uirea pacien"ilor cu timom. n cazul


36/110

asocierii miasteniei se constat! efectul benefic limitat al rezec"ieitimomului. Pacien"ii cu timom au o predispozi"ie mai mare de adezvolta o a doua leziune malign!.

11.40 11.50ABORDULUI TRANSCERVICAL MINIM INVAZIV ALBRONSIEI PRIMITIVE DREPTE. ASPECTE TEHNICE.Cristian Paleru, Ioan Cordo&, Olga D!n!il!, Mihai Dumitrescu, Adrian IstrateClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de PneumologieMarius Nasta, Bucure&ti

Introducere

Va prezentam abordul transcervical minim invaziv al bronsieiprimitive drepte ca si tehnica operatorie. Aceasta tehnica este utila instaplarea si sectionarea bronsiei primitive drepte in cazul pacientilor cutuberculoza pulmonara MDR pentru a evita diseminarea contralateralasi fenomenul de spillage la nivelul cavitatii toracice drepte.

Materiale si metodaPrin utilizarea ridicatorului suprasternal Cooper si adaptarea

indicatiilor Dr. Zielinski pentru TEMLA, se obtine acces la nivelul

mediastinului. Bronsia primitive dreapta este initial incercuita si apoistaplata si sectionata. Timpul operator mediu a fost 70 min. Hemostazasi aerostaza sunt timpi operatori importanti. Nu au fost observatecomplicatii postoperatorii. O pneumonectomie dreapta simplificata afost efectuata 2 luni mai tarziu. In aceasta prezentare dorim sa vaprezentam aspectele acestei tehnici simple de abord a bronsiei primitivedrepte.

RezultateProcedura s-a desfasurat fara incidente si a fost bine tolerata,obtinandu-se atelectazia plamanului drept. Pneumonectomia dreapta afost realizata doua luni mai tarziu. Nu au fost observate complicatiipostoperatorii si incidente dupa indepartarea plamanului.

ConcluziiPrin utilizarea unei proceduri minim invazive pentru a sectiona

bronsia primitiva dreapta oferim astfel pacientilor cu tuberculoza

pulmonara MDR si status clinic precar o sansa la vindecare. Riscul uneifistule de bont bronsic postpneumonectomie este redus considerabil prinstaplarea bronsiei primitive drepte la nivelul mediastinului, anterior


37/110

pneumonectomiei. Raportam astfel success staplarii si sectionariibronsiei primitive drepte.

11.50 12.00POATE FI CHIRURGUL TORACIC UN BUNBRONHOSCOPIST?Voicu Voiculescu, Ioan Petrache, Ovidiu Burlacu, C!lin (unea, GabrielCozma, Iris Miron, Alin Nicola, Alexandru NicodinClinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal Timi&oara

ObiectiveLucrarea are ca scop prezentarea experien"ei noastre n aplicarea

diagnostic! #i terapeutic! a bronhoscopiei n sala de opera"ie sau nATI, n cadrul patologiei chirurgicale cu care ne-am confruntat.Material &i metod!Sunt analizate 1647 de proceduri, aplicate ntr-o perioad!de 12

ani, la un num!r de 1435 pacien"i. Dintre acestea majoritatea au avutviz! terapeutica 58% proceduri iar 42% din proceduri au avut viz!diagnostic!.

RezultateProcedurile terapeutice sunt defalcate n func"ie de patologia

abordat!#i complica"iile pe care tenteaz!s!le rezolve. Pe primul loc seafla traumatismele toracice iar dintre complicatiile in care s-a aplicatbronhoscopia cu viza terapeutica cheagul endobronsic, ARDS sibronhopneumonia au fost cele mai frecvente.

Dintre procedurile terapeutice bronhoaspiratia a fost cea maifrecventa, pe ultimele locuri plasandu-se dezobstructia bronsica si

extragerea de corpi straini, datorita lipsei de instrumentar adecvat si alipsei de training. Unul din obiectivele de viitor ale clinicii este tocmaicresterea marcata a acestor tipuri de inteventii.

n contextul patologiei #i complica"iilor deosebit de gravemortalitatea este de 6 %, interpretata ca un rezultat terapeuticremarcabil, n care #i bronhoscopia #i aduce aportul.

Procedurile diagnostice s-au adresat in primul rand canceruluibronhopulmonar iar procentul de eroare de extindere sau localizare

verificat intraoperator a fost de sub 3%. Biopsia a fost aplicat!la 76%din cazurile diagnosticate, cu rezultat anatomopatologic concordant cu


38/110

aspectul endoscopic n 78% din totalul biopsiilor, ceea ce a dus lascaderea toracotomiilor cu biopsie.

Procedurile bronhoscopice per se nu au prezentat mortalitate iarcomplica"iile au fost minore #i ntr-un procent redus.

ConcluziiChirurgul toracic cu antrenament in bronhologie, pe langa

atributiile sale specifice, poate aduce un aport major n sus"inereatratamentului chirurgical toracic. Rezultatele sale bune in bronhoscopiese datoreaza antrenamentului sau principal in chirurgie si confruntariipermanente intre imagistica, bronhoscopie si aspectul intraoperator.Bronhoscopia poate fi aplicat! f!r! nici o dificultate in clinica dechirurgie toracica cu condi"ia unei dot!ri corespunz!toare #i a voin"ei de

a reu#i.

12.00 12.10REZEC%II-RECONSTRUC%II PARIETALE LARGI CUSISTEMUL STRATOSMihnea Davidescu, Elena Moise, Ovidiu Rus, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

IntroducereRezec%iile parietale sunt o component! esen%ial! n armamentul

terapeutic al mai multor afec%iuni ale peretelui toracic. Reconstruc%iaperetelui toracic dup!rezec%ii parietale largi ridic!o serie de problemeaparte.

Prezent!m folosirea unui sistem relativ nou de reconstruc%ieparietal! bazat pe un sistem de lame &i clipuri ajustabil din titaniu:

Strasbourg Thoracic Osteosyntheses System STRATOS, MedXpertGmbH, Germany.Material #i metod!Prezent!m dou!cazuri clinice de rezec%ii reconstruc%ii parietale

largi deosebite att prin etiologie, m!rimea defectelor parietale ct &iprin metoda de reconstruc%ie: o pacient! diagnosticat! cu neoplasmmamar drept &i forma%iune tumoral! gigant! de perete toracic anteriordrept (determinare secundar!) &i o pacient!avnd n antecedente boala

Graves-Basedow, gu&a nodular! (2005), diagnosticat! cu carcinom


39/110

folicular tiroidian diferen%iat internat!n clinica noastr!cu o forma%iunetumoral!presternal!dur!de mari dimensiuni.

Rezultaten primul caz s-a practicat parietectomie toracic!antero-lateral!

dreapt! cu rezec

%ia

) superioare a sternului, a arcurilor costale 1-2-3;

rezec%ie atipic! lob superior drept; mastectomie dreapt! culimfadenectomie axilar!; reconstruc%ie parietal! cu sistem STRATOS,plas!Dual-Mesh &i lambou de latissimus dorsi drept &i pectoral marestng; gref!de piele liber!recoltat!de pe abdomen.

n al doilea caz s-a practicat tiroidectomie total!; rezec%ieparietal! toracic! anterioar! larg!, cu excizia corpului sternal &i acartilajelor costale 2,3,4, cu prezervarea jumat!%ii superioare a

manubriului sternal &i a apendicelui xifoid; parietoplastie cu dou!baresistem STRATOS, plas!Dual Mesh &i lambouri de mu&chi pectorali.ConcluziiDup! rezec%ii parietale largi reconstruc%ia cu sistemul

STRATOS este facil!, sigur!, oferind rezultate superioare fa%! dematerialele folosite n trecut. Permite reconstruc%ii dup! defecte maintinse ducnd la l!rgirea indica%iilor operatorii.

12.10 12.20CARCINOID TIPIC LA UN PACIENT TANARCodin Saon, Valentin Soldea, Felix DobritoiuClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de PneumologieMarius Nasta, Bucure&ti

Se prezinta cazul unui pacient de 26 ani, tratat timp de trei ani

pentru astm bronsic, care se interneaza in serviciul nostru cu dispnee sidurere la nivelul hemitoracelui stang. Computerul tomograf sibronhoscopia evidentiaza prezenta unei formatiuni tumoraleendobronsice, situata la nivelul bronsiei primitive stangi, distal, careobstrua in totalitate lumenul bronsic. Plamanul stang era atelectaziat intotalitate si colabat in baza iar cel drept herniat in hemitoracele stang.Chiar daca istoricul pacientului si investigatiile paraclinice ar impingecatre pneumonectomie, se decide ca primul pas al interventiei sa fie

sectionarea bronsiei primitive cu inspectarea arborelui bronhopulmonardistal de formatiunea tumorala. Dupa indepartarea formatiunii tumorale


40/110

si evacuarea secretiilor bronsice, din plamanul atelectaziat, se practicabronhoanastomoza capatului proximal al bronsiei primitive stangi cu celdistal, in imediata vecinatate a bifurcatiei primitivei stangi. Laverificarea aerostazei se observa ca ambii lobi ai plamanului stang seventileaza si au aspect normal macroscopic. Controlul bronhoscopicpost-operator evidentiaza buna permeabilitate a ambelor bronsii lobarestangi, iar probele functionale ventilatorii arata o imbunatatire a functieirespiratorii.

La un pacient tanar, chiar daca evolutia afectiunii a fostindelungata, secretiile aspirate intraoperator abundente, purulente sichiar daca exista riscul de a practica pneumonectomia ulterior datoritacomplicatiilor, merita tentata rezectia cu bronhoanastomoza.

12.20 12.30CHIRURGIA LEZIUNILOR TBC SUPRAINFECTATE CUASPERGILLUSBo"ianu Alexandru-Mihail, Bo"ianu Petre Vlah-Horea, Lucaciu OanaRaluca, Hogea Timur, Batog Olivia, Giurgiu IoanaClinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&

IntroducereObiectivul acestei lucr!ri este de a evalua rezultatele chirurgiei

pentru leziuni tuberculoase cronice suprainfectate cu aspergillus.Material &i metod!Am efectuat un studiu retrospectiv pe 33 de pacien%i opera%i n

Clinica noastr! ntre 01.01.1985-01.01.2011 pentru aspergilomdezvoltat pe leziuni tuberculoase (active sau sechelare). Interven%ia

chirurgical!a constat n rezec%ie pulmonar!n 26 de cazuri (lobectomie 5 cazuri, rezec%ie atipic! 21, la 5 cazuri asociind &i o aplatizare-plicaturare a cavit!%ii) &i toracomioplastie la 7 cazuri. To%i pacien%ii aufost trimi&i dup! e&ecul tratamentului medical &i au primit peroperatorterapie antifungic! specific!. Urm!torii parametri au fost evalua%i:mortalitate, morbiditate, reinterven%ii, spitalizare. Datele au fostanalizate cu programul GraphPad Prism.

Rezultate

Mortalitatea general! a fost de 6% (2 pacien%i). Am ntlnit 3cavit!%i reziduale supurate care au necesitat o reinterven%ie major!


41/110

(fereastr!pleural! sau toracoplastie). La controalele efectuate la un anpostoperator (clinic, bacteriologie din sput!, radiografie +/- CT toracic)nu am ntlnit recidive, doi dintre pacien%i decednd n urma unor cauzef!r! leg!tur! cu afec%iunile toracice. Evaluarea comparativ! rezec%ieversus toracomioplastie nu a ar

!tat diferen

%e semnificative n ceea ce

prive&te mortalitatea, inciden%a empiemului postoperator care s!necesite reinterven%ie sau a altor complica%ii postoperatorii majore(p>0,05 pentru to%i parametrii studia%i). Pacien%ii cu toracomioplastie aunecesitat spitaliz!ri mai lungi (rezec%ie: spitaliz!ri ntre 12-76, cu omedian! de 18 zile vs toracomioplastie: spitaliz!ri ntre 10-87, cu omedian!de 42 de zile, p


42/110

RezultateLa 6 ani postoperator dezvolt! miastenia gravis form!

generalizat!, simptomatologia fiind relativ brusc instalat!. Urmeaz!tratament cortizonic #i cu anticolinesterazice cu ameliorareasimptomatologiei neuromusculare. Ultimul control CT toracic efectuatla 10 ani de la rezec"ie, nu relev!semne de recidiv! tumoral!sau altelocaliz!ri ale leziunii maligne. n plus demonstreaz! permeabilitateagrefei vasculare.

ConcluziiDe#i rar observat! n practic!, miastenia gravis poate apare #i

trebuie luat!n considerare #i dup!rezec"ia timusului tumoral.

12.40 12.50CHIRURGIATORACOSCOPICA UNIPORTALAGabriel Cozma, Ovidiu Burlacu, Ioan Petrache, C!lin 'unea, VoicuVoiculescu, Iris Miron, M. Butas, Alexandru NicodinClinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal Timi&oara

IntroducereChirurgia toracoscopica uniportala reprezinta o alternativa

diagnostica si terapeutica pentru situatiile in care mijloacele deinvestigare paraclinica sunt insuficiente pentru diagnostic sau candinterventia chirurgicala clasica este excesiva pentru scopul diagnosticpropus, fie este contraindicata. Progresele tehnologice actuale permitaplicarea acestei chirurgii miniinvazive pentru cazuri selectionate.

Material #i metod!Studiul nostru este retrospectiv si cuprinde intervalul de timp

2001 2012. Au fost luate in calcul toate cazurile la care s-a intervenitstrict toracoscopic, dar si cele la care toracoscopia a reprezentat o etapaintermediara pentru minitoracotomia video-asistata ulterioara, respectiv,in cazuri izolate, toracotomia clasica.

RezultateIn perioada mentionata s-au efectuat 312 video-toracoscopii, din

care 119 realizate pe un singur port, 85 pe doua porturi si 1 pe treiporturi. In 107 situatii, toracoscopia uniportala a avut doar scop

explorator, fiind urmata de conversie la minitoracotomie, sau in cazuriizolate de abord chirurgical clasic. Rezultatele histopatologice obtinute


43/110

dupa abordul toracoscopic uniportal a fost reprezentat de: 58 cazuriTBC, 72 pleurezii inflamatorii nespecifice, 134 cazuri patologiemaligna. In celelelte situatii (47 de cazuri) abordul chirurgicaltoracoscopic uniportal a permis rezolvarea unor colectii pleuraleposttraumatice, corectarea malformatiilor condrocostale (tehnica Nuss),stabilirea diagnosticului de sarcoidoza, etc.

ConcluziiChirurgia toracoscopica uniportala reprezinta o tehnica minim

invaziva cu numeroase avantaje in conditiile unor dezavantaje si riscuriminime. Este o tehnica relativ facila pentru serviciile de chirurgietoracica cu dotare adecvata. Poate fi realizata si in anestezie locala, insaconsideram ca trebuie realizata doar in sala de operatii.

12.50 13.00TORACOMIOPLASTIA CA RE-REINTERVE%IEBo%ianu Petre Vlah-Horea, Bo%ianu Alexandu-MihailClinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&

IntroducereRolul interven%iilor de toracomioplastie n tratamentul

empiemelor postoperatorii este controversat. Dificultatea major! estedat! de sec%ionarea maselor musculare n cursultoracotomiei/toracotomiilor ini%iale, avnd ca rezultat limitareavolumului &i a posibilit!%ilor de mobilizare a lambourilor din vecin!tate.

Material &i metod!n ultimii 8 ani am efectuat toracomioplastii la un num!r de 7

pacien%i avnd n antecedente cel pu%in 2 interven%ii majore efectuate

prin toracotomie (f!r! a lua n considerare pleurotomia &i fereastraEloesser). Indica%ia a fost n toate cazurile prezen%a unui empiempostoperator ce nu a putut fi controlat prin interven%iile anterioare.Interven%ia a vizat obliterarea complet! a cavit!%ii &i nchidereafistulelor bron&ice, cu nchiderea primar! a noii pl!gi. S-au folositlambourile sau por%iunile de lambouri musculare r!mase intacte dup!toracotomiile anterioare (din%at anterior, mare dorsal, pectoral,subscapular &i intercostal).


44/110

RezultateLa to%i pacien%ii s-a ob%inut desfiin%area cavit!%ii de empiem &i

vindecarea per primam a pl!gii, cu spitaliz!ri postoperatorii ntre 30 &i51 de zile, f!r!morbiditate major!semnificativ!. Un aspect interesanteste acela c

! 3 cazuri au fost diagnosticate cu tuberculoz

! pe baza

probelor recoltate n unitatea noastr!, absen%a asocierii unui tratamenttuberculostatic corect putnd fi o explica%ie pentru evolu%ia nefavorabil!a acestor pacien%i.

ConcluziiToracomioplastia poate fi o solu%ie definitiv! &i n cazul unor

complica%ii postoperatorii cu caracter recidivant. Prin analiza atent! aanatomiei locale lambourile musculare pot fi folosite &i dup!mai multe

interven%ii pe torace.

SESIUNE POSTERE

CHIRURGIA TORACIC&MINIINVAZIV&N TRATAMENTUL

PLEURO-PERICARDITELOR MALIGNEClaudiu Nistor1, Adrian Ciuche1, Cezar Mota&2, Teodor Horvat21Spitalul Universitar de Urgen"! Militar Central Dr. Carol Davila,2Institutul Oncologic Bucure#ti

IntroducerePleuro-pericarditele maligne reprezint! o complica"ie comun!

care poate surveni n cursul oric!rei boli neoplazice.

Material #i metod!Pentru perioada 01.01.1998 31.12.2008 s-a efectuat un studiu

retrospectiv. n aceast!perioad!46 de bolnavi au fost diagnostica"i #itrata"i pentru pleuro-pericardite maligne n Clinica de ChirurgieToracic! sub coordonarea Prof. Teodor Horvat (din SUUMC).

RezultateUn num!r de 42 de pacien"i au fost opera"i prin tehnici

chirurgicale miniinvazive: 36 de bolnavi prin chirurgie toracoscopic!#i6 pacien"i prin CTVA.


45/110

Cele mai frecvente cancere primitive, care au stat la origineapleuro-pericarditelor maligne abordate miniinvaziv, pe statisticanoastr!, au fost cancerele pulmonare (20 de cazuri).

Procedeul chirurgical de drenaj pericardic cel mai folosit a fostfenestrarea pleuro-pericardic

!toracoscopic

!(34 de cazuri).

Metoda chirurgical! cea mai folosit! pentru mpiedicarearecidivei rev!rsatului malign pleuro-pericardic a fost pleurodezapostoperatorie cu bleomicin! (22 de cazuri) urmat! de talcajul pleuraltoracoscopic (14 cazuri).

ConcluziiChirurgia miniinvaziv! joac! un rol important n abordarea

cazurilor de pleuro-pericardite neoplazice datorit!eficien"ei diagnostice

#i terapeutice ridicate.

PNEUMOTORAX SPONTAN SECUNDAR LA UN PACIENT CUHISTIOCITOZ&PULMONAR&X (I DIABET INSIPIDClaudiu Nistor, Adrian Ciuche, Dragos Marin, Daniel PantileSpitalul Universitar de Urgen"!Militar Central Dr. Carol Davila

IntroducereLucrarea prezint! cazul unui pacient de 37 de ani internat n

sec"ia de chirurgie toracic! pentru un pneumotorax stang recidivat. nurm!cu 9 ani pacientul a fost diagnosticat n sectia de pneumologie cuhistiocitoz! X #i diabet insipid cu ocazia unui episod depneumomediastin spontan.

Material #i metod!

Primul episod de pneumotorax spontan stng a fost rezolvat nurm!cu o lun!prin drenaj pleural (pleurotomie minima stng!). Pentrurezolvarea celui de-al doilea episod de pneumothorax spontan stng amutilizat chirurgia miniinvaziv! prin intermediul c!reia s-a efectuat attpleurodeza mecanic! #i chimic! precum #i confirmarea diagnosticuluide histiocitoz!X prin biopsie pulmonar!.

RezultateRezultatele imediate postoperatorii au fost favorabile, cu

expansiune pulmonar!complet!#i ameliorarea func"iei respiratorii.


46/110

ConcluziiChirurgia miniinvaziv! toracic! este tehnica de elec"ie n

abordarea acestui tip de maladii pleurale datorit! avantajelordiagnostice, terapeutice, cu mortalitate #i morbiditate sc!zut!, fa"! detehnicile chirurgicale clasice.

CHIRURGIA DE REDUC'IE VOLUMIC& NTR-UN CAZ DEEMFIZEM PULMONAR (I INSUFICIEN'& RESPIRATORIEACUT&Adrian Ciuche, Claudiu Nistor, Dragos Marin, Daniel PantileSpitalul Universitar de Urgenta Militar Central Dr. Carol Davila

IntroducereAutorii prezint! cazul unui b!rbat de 64 de ani, fost mare

fum!tor, cunoscut cu BPOC #i insuficien"!respiratorie cronic!, care seinterneaz! de urgen"! cu dispnee sever! de repaus ( SO2 60% f!r!oxigen #i 80% cu oxigen pe masc!).

Material #i metod!Examenul radiologic standard arat! existen"a unor zone de

hipertransparen"! toracic!, localizate bazal bilateral, pe fondul unuiaspect radiologic ce sugereaz! prezen"a unui emfizem pulmonar.Examenul CT toracic nu poate stabili cu certitudine dac!zonele bazalede hipertransparen"!sunt date de prezen"a aerului n cavitatea pleural!sau de existen"a unor bule gigante de emfizem.

Se procedeaz! la o abordare chirurgical! secven"ial!:pleurotomie minim! dreapt! cu ob"inerea expansiunii parenchimului

pulmonar #i ameliorarea dispneei, pleurotomie minim! stang!, f!r!expansiune pulmonar! #i f!r! pierderi aeriene, urmat! de toracotomiestang!cu descoperirea #i rezecarea a 3 bule gigante de emfizem, aflaten tensiune, care produceau fenomene de compresie a parenchimuluipulmonar adiacent.

RezultateAmeliorarea simptomatologiei respiratorii #i a tolerantei la efort

a fost constatat!att dup!efectuarea pleurotomiei minime drepte ct #i

dup!efectuarea interven"iei chirurgicale de reduc"ie volumic!.


47/110

ConcluziiCazul prezentat a ridicat nc! de la nceput probleme de

diagnostic la un pacient cu insuficien"! respiratorie sever!ce impunealuarea unei decizii terapeutice de urgen"!. Pleurotomia minim! aconstituit practic att o masur

! terapeutic

! salvatoare (pleurotomia

dreapt!) ct #i un mijloc de diagnostic pentru bulele gigante de emfizem(cea stng!). Chirurgia de reduc"ie volumic! a constituit un mijlocterapeutic de completare #i de mbun!t!"ire a situa"iei respiratorii apacientului.

AUTOFLUORESCEN'A N CHIRURGIA TORACIC& DEBUT

ROMNESC LA IOBNatalia Mota#, Cezar Mota#, Mihnea Davidescu, Ovidiu Rus, ElenaMoise, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

IntroducereAutofluorescen"a se bazeaz! pe proprietatea "esuturilor de a

emite lumin! cu lungime de und! diferit!, dup! stimulare cu lumin!avnd lungime de und!specific!.

Material #i metod!Sunt prezentate primele imagini de autofluorescen"!

toracoscopic! nregistrate att n IOB ct #i n chirurgia toracic!romneasc!.

RezultateAutofluorescen"a n chirurgia toracic! are aplicabilitate n

evaluarea pleurei parietale #i viscerale, a pericardului, n afec"iuniprecum pleureziile maligne primare sau secundare, alte pleureziiexudative, pericardite n suspiciunea de malignitate, pneumotoraxspontan etc.; metoda nl!tur! reac"iile adverse ale fluorescen"ei indusemedicamentos. Leziunile de tip inflamator dau rezultate fals pozitive.

ConcluziiAutofluorescen"a n chirurgia toracic! (miniinvaziv!) permite

identificarea leziunilor suspect maligne, biopsierea "intit! a acestora,

extensia leziunilor neoplazice #i excizia n limite reale de sigura"!.


48/110

CHIST HIDATIC PULMONAR SUPRAINFECTAT CUASPERGILLUSBo"ianu Alexandru-Mihail, Bo"ianu Petre Vlah-Horea, Lucaciu OanaRaluca, Hogea Timur, Batog OliviaClinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure

&

IntroducereAtt chistul hidatic pulmonar, ct &i aspergilomul pulmonar sunt

relativ rare. Prezent!m o asociere acestor dou!afec%iuni.Material #i metod!Prezent!m o pacient! de 28 de ani internat! pentru febr!,

dispnee #i hemoptizie. Radiografia #i examenul CT toracic arat! o

leziune de 8 cm diametru situat! n lobul superior stng, cu un aspectplednd pentru chist hidatic pulmonar supurat. Interven"ia chirurgical!aconstat n chistectomie, perichistectomie #i capitonajul cavit!"ii restante.Datorit! aspectului macroscopic, s-a solicitat un examen micologic alcon"inutului chistului, care a ar!tat prezen"a Aspergillus spp. Pacienta ar!mas febril!postoperator, f!r!o cauz!evident!.

RezultateEvolu"ia postoperatorie a fost favorabil!, cu dispari"ia febrei

dup! introducerea tratamentului antifungic specific (voriconazol) nziua a 5-a postoperator #i externare n ziua 20 postoperator. La 3 ani dela interven"ia chirurgical! pacienta nu prezint! acuze toracice sausechele.

Concluziin chistele hidatice pulmonare supurate, examinarea micologic!

permite detectarea unor infec"ii fungice #i instituirea unei terapii

specifice, care previne complica"ii ulterioare.


49/110

POLITRAUMATISM CU VOLET COSTAL,HEMOPNEUMOTORAX $I EMFIZEM SUBCUTANATREZOLVAT PRIN DRENAJ, PUNC%II REPETATE $ISTABILIZARE PNEUMATIC&INTERN&Bo

"ianu Alexandru-Mihail1, Florean Lacrima2, Bo

"ianu Petre Vlah-

Horea1, Batog Olivia1, Giurgiu Ioana11Clinica Chirurgie IV, UMF Trgu-Mure&,2Sec%ia ATI, Spitalul ClinicJude%ean Mure&

IntroducerePrezent!m un caz de politraumatism cu probleme de diagnostic

&i treatment.

Material &i metod!Prezent!m un pacient care a suferit un politraumatism princ!dere de pe biciclet! pe fondul unei st!ri avansate de ebrietate.Examenul CT de urgen%! a eviden%iat fisur! de os temporal drept,colec%ie lichidiana la nivelul cavit!%ii nazale &i sinusului maxilar drept,hematom epicranian stng, fractur! medioclaviculara stng!, multiplefracturi costale la nivelul hemitoracelui stng, emfizem subcutanatlaterotoracic si laterocervical stng, pneumotorax stng &ipneumopericard. S-a efectuat de urgen%!pleurotomie &i drenaj cu valv!Heimlich &i intuba%ie oro-traheal! (Odorheiul Secuiesc). Datorit!evolu%iei nefavorabile instabilitate hemodinamic! &i accentuareaemfizemului, pacientul este trimis cu SMURD n serviciul nostru. S-apracticat cuplarea drenajului la aspira%ie activ!, drenajul emfizemuluisubcutanat cu ace, punc%ii repetate &i ventila%ie mecanic! prelungit!pentru 18 zile stabilizare pneumatic! intern!. Examin!rile CT,

ecografice, bronhoscopice &i RMN, exclud alte leziuni, cu excep%ia uneitromboze de sinus carvernos f!r! indica%ie de tratament chirurgical.Traheostomia solicitat! pentru ventila%ie mecanic! prelungit! a fostamnat!pn!cnd nu a mai fost necesar!.

RezultateEvolu%ia a fost lent favorabil!, att din punct de vedere

neurologic, ct &i din punct de vedere respirator, permi%nd extubareapacientului &i externarea lui dup! o spitalizare de 33 de zile. La

controlul efectuat la 3 luni, pacientul nu prezint!sechele semnificativecu excep%ia unui sindrom algic toracic.


50/110

ConcluziiCazul este ilustrativ pentru dificult!%ile de diagnostic al comei la

politraumatiza%i n contextul prelu!rii pacientului din alt! unitate(etilism, traumatism, com! indus!medicamentos) &i pentru necesitateade a trata traumatismele toracice severe n centre cu dotarecorespunz!toare &i acces permanent la bronhoscopie, CT, RMN,ecografie etc. Rezolvarea leziunii toracice s-a datorat n principalstabiliz!rii pneumatice interne prin ventila%ie mecanic!prelungit!.

LIPOM INTRATORACIC STNG GIGANT (17x10x8 cm)Bo%ianu Petre Vlah-Horea1, Cerghizan Anda2, Lucaciu Oana Raluca1,

Bo%ianu Alexandu-Mihail1

1Clinica Chirurgie IV, 2Clinica Medical!III, UMF Trgu-Mure&

IntroducerePrezent!m un caz ce ilustreaz!dificult!%ile de rezolvare a unor

tumori intratoracice benigne de dimensiuni mari.Material &i metod!Prezent!m un pacient de 70 de ani, cu patologie cardiac!sever!

ICC NYHA III, antecedente de AVC &i carcinom nazo-palpebraloperat n urm! cu 5 ani, internat la Cl. Medical! pentru agravareadispneei. Radiografia arat!o opacitate gigant!la nivelul hemitoraceluidrept. Examenul CT eviden%iaz!o tumor!intratoracic!de 17x10x8 cm,bine delimitat!, cu compresie &i deviere traheal!. Bronhoscopia siendoscopia digestiva arat! compresie extrinsec!, dar far! invaziaarborelui traheo-bron&ic, respectiv a esofagului. S-a intervenit

chirurgical printr-o toracotomie postero-lateral! larg!. Dup! eliberareapl!mnului, s-a g!sit o tumor!extrapulmonar!, cu 3 pedicoli vascularicu originea n vasele intercostale posterioare. S-a practicat exciziacomplet! a tumorii, planul de clivaj permi%nd eliberarea de trahee,esofag si aort!.

RezultateEvolu%ia postoperatorie a fost extrem de dificil! datorit! unei

bronhopneumonii &i a patologiei cardiace asociate, dar in cele din urm!

favorabil!, cu ameliorarea statusului respirator. Examenul


51/110

histopatologic a ar!tat prezen%a unui lipom mixoid fuzocelular f!r!atipii.

ConcluziiCazul este interesant prin raritatea localiz!rii acestei tumori la

nivelul toracelui&i dimensiunile mari.

UN CAZ RAR DE TUMORA INFLAMATORIEMIOFIBROBLASTICA CU LOCALIZARE MEDIASTINALAGabriel Cozma, Ovidiu Burlacu, Ioan Petrache, M. Marc, VoicuVoiculescu, C!lin Tunea, Iris Miron, Alexandru NicodinClinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal Timi&oara

IntroducereTumora miofibroblastica inflamatorie (IMT) sau pseudotumora

inflamatorie este o tumora benigna rara compusa din celule tip spindlecare apare in locatii variate cum ar fi plamanul, pielea, sanul, tractulgastrointestinal, pancreas, os, epididim, peritoneu. Localizareamediastinala este foarte rara. Prezentam cazul unei paciente de 16 anicu aceasta patologie.

MetodaPacientul a fost internat in clinica noastra cu istoric de toracalgii

la nivelul hemitoracelui drept, dispnee usoara si tuse iritativa.Radiografia toracica a aratat o ascensionare marcata a hemidiafragmuluidrept. Ecografia abdominala evidentiat prezenta de formatiuniheterogene, polilobate cu dislocarea parenchimului hepatic si colectiilichidiene intratumorale. Examinarea CT toracica a evidentiat o

formatiune giganta in hemitoracele drept cu efect de masasupradiafragmatic asupra ficatului, mediastinului inferior si aplamanului. S-a practicat toracotomie posterolaterala, descoperindu-se otumora giganta(14/13/12 cm) cu punct de plecare mediastinal. S-apracticat ablatie tumorala totala.

RezultateEvolutia postoperatorie a fost favorabila, fara complicatii si

rexpansionare pulmonara completa. Durata de spitalizare a fost 7 zile.

Imunohistochimia a fost pozitiva pentru desmina, VIM, CD 34, CD 68,


52/110

Ki67, si a fost diagnosticata o tumora inflamatorie miofibroblastica. Nus-au evidentiat recurente tumorale la un an si la doi ani.

ConcluziiTumora mediastinala mioinflamatorie reprezinta o patologie

extrem de rara. Poate pune o serie de probleme cum ar fi diagnosticulpreoperator, probleme de ordin tehnic legate de localizare. Daca ablatiatumorala totala este posibila pacientii au un prognostic favorabil.

CORPURI STRAINE INTRATORACICE 11 ANI DEEXPERIENTAIris Miron, Ovidiu Burlacu, C!lin Tunea, Voicu Voiculescu, Gabriel

Cozma, Ioan Petrache, Alin NicolaClinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal, Timi&oara

IntroducereDesi foarte rara, patologia corpurilor straine intratoracice , fie in

arborele bronsic, fie in cavitatea pleurala reprezinta o provocare si poatepune o serie de probleme, in special daca pacientii in cauza suntdebilitati.

MetodaIn 11 ani am internat 20 de cazuri cu diferite tipuri de corpi

straini, cu varste cuprinse in intre 16 si 75 de ani, cu rata barbati femeide 17:3. Patologia a fost reprezentata de 13 plagi toracice cu retentie decorp straini(sticla, lama de cutit, ace, gloante), 3 corpi straini in arborelebronsic (1 ac de seringa, 2 pietre), 4 intraesofagieni(1 proteza dentara, 2sarme de cupru, un os). S-a practicat toracotomie in 9 cazuri, drenaj

pleural in un caz, o bronhoscopie, explorarea plagilor, un singur caz cutaratament chirurgical. Durata medie de spitalizare a fost de 11 zile.RezultateIn toate cazurile prognosticul pe termen lung a fost bun. Am

avut trei complicatii: pleurezie manageriata prin drenaj pleural intr-uncaz cu perforatie esofagiana, pneumonie de aspiratie si febra prelungita.

ConcluziiCorpurile straine intratoracice sunt cateodata o adevarata

provocare pentru chirurgul toracic si generalist, pentru bronholog si


53/110

pentru gastroenterolog. Toracotomia este solutia finala, chirurgia miniminvaziva este necesara in majoritatea cazurilor.

PESTE 2000 DE CAZURI DE TRAUMATISME TORACICE 10ANI DE EXPERIENTA A UNUI SINGUR CENTRUAlexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu, Voicu Voiculescu, Gabriel Cozma,C!lin TuneaClinica de Chirurgie Toracic!, Spitalul Municipal, Timi&oara

ObiectivePrezentam experianra clinicii noatre in diagnosticul si

tratamentul traumatismelor toracice, in literatura de specialitate aceastapatologie fiind foarte controversataMaterial si metodaStudiul cuprinde 2156 de cazuri internate intr-o perioada de 10

ani (2002 2011). Pacientii au fost analizati in functie de sex, varsta,agentul vulnerant, dar si in functie de asocierile lezionale traumatice, demetodele de diagnostic si tratament chirurgical, durata de spitalizare sievolutia sub tratament.

RezultateSpitalizarea datorita traumatismelor toracice reprezinta o medie

de 21 % din totalul internarilor. Cazurile de politrauma 35% au fostabordate in echipe multidisciplinare. In ceea ce priveste metodele dediagnostic, tomografia a fost folosita in 35% din cazuri, iarbronhoscopia in 6%. Punchia ghidata cu ac fin a fost folosita pentrudiagnosticul diferential in contuziile pulmonare in 1.4% din cazuri. Cele

mai frecvente leziuni au fost fracturile costale, pleureziileposttraumatice si contuziile pulmonare. Pleurotomia a fost cel maifrecvent utilizata (47%) in timp ce toracotomia a fost folosita in 8% dincazurile operate. Complicatiile au afectat 18% din cazuri. 76% dinpacientii care au necesitat peste 3 saptamani de spitalizare s-auprezentat cu contuzie pulmonara intinsa. Rezultate nefavorabile au vostobservate la 4% din pacienti, in timp ce 2,6 % din pacienti au murit.

Concluzii

Traumatismul toracic reprezinta o incercare dificila, de multe oricu evolutie surprinzatoare. Diagnosticul si aplicarea celui mai bun


54/110

tratament chirurgical, de multe ori cu ajutorul echipelormultidisciplinare este obligatoriu.

CAZ RAR DE PREZENTARE A UNUI HEMANGIO-ENDOTELIOM MALIGNOvidiu Rus, Cezar Motas, Natalia Mota#, Teodor HorvatClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Oncologic Bucure#ti

IntroducereHemangioendoteliomul malign este o tumora vasculara rara, cu

un tablou clinic nespecific, la care diagnosticul este de multe ori

intarziat ori confundat, limitand astfel posibilitatile terapeutice.Metod!Prezent!m cazul unui pacient n vrst! de 42 de ani, cu

pericardita hemoragica operata in 2011, ce se interneaz! n clinicanoastr! cu diagnosticul de pleurezie dreapta de etiologie neprecizata.Examenul CT efectuat anterior internarii prezinta multiple formatiunihepatice, noduli pulmonari drepti cu pleurezie dreapta in cantitatemedie.

Interventia chirurgicala este amanata datorita degradariihemoleucogramei cu trombocitopenie importanta si anemie, corectatepartial prin transfuzii si tratament medicamentos.

RezultateSe efectueaza toracoscopie dreapta: intraoperator se evacueaza

aprox 1200 ml lichid pleural cu aspect de sange vechi, fara leziunimacroscopice ale pleurei parietale; la nivelul pleurei viscerale se

vizualizeaza leziuni nodulare cu aspect de determinari secundare. Sedecide extinderea interventiei cu practicarea unei minitoracotomii siefectuarea unei rezectii atipice pulmonare de lob inferior drept.Diagnostic IHC: hemangioendoteliom malign.

Evolutia postoperatorie este lent favorabila, cu reaparitiatrombocitopeniei, remisa partial sub tratament medicamentos.

ConcluziiHemangioendoteliomul malign este o neoplazie rara, putin

cunoscuta; lipsa diagnosticului in timp util genereaza extinderea bolii,


55/110

cu asocierea complicatiilor (pleurezie neoplazica hemoragica), carelimiteaza speranta de viata.

CINCI TORACOTOMII SUCCESIVE IPSILATERALE (LAACELASI PACIENT). PREZENTARE DE CAZ SICONSIDERATII.Cristian Paleru, Ioan Cordos, Olga Danaila, Mihai Dumitrescu, ValerianCristian PavaloiuClinica de Chirurgie Toracic!, Institutul Na%ional de PneumologieMarius Nasta, Bucure&ti

IntroducereToracotomiile recurente ipsilaterale greveaza actul operator sievolutia prin modificarile parietale si intratoracice induse de disocierileoperatorii si f

Carte Rezumate 2012

Documents

Transcript of Carte Rezumate 2012