Carte Abstracte Final CNSTM 2012

228
Congresul National pentru Studenti si Tineri Medici Editia a XVI-a 6-9 decembrie 2012, Bucuresti Organizator: Cu sprijinul:

description

Carte Abstracte Final CNSTM 2012Carte Abstracte Final CNSTM 2012Carte Abstracte Final CNSTM 2012Carte Abstracte Final CNSTM 2012Carte Abstracte Final CNSTM 2012Carte Abstracte Final CNSTM 2012

Transcript of Carte Abstracte Final CNSTM 2012

Page 1: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

Congresul National pentru Studenti si

Tineri Medici

Editia a XVI-a

6-9 decembrie 2012, Bucuresti

Organizator:

Cu sprijinul:

Page 2: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

2

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Echipa de organizare – Administrativcoordonator: Adelina Toma

cazare Flavia FlintasuMadalina Dragne

logistica Ioana MironAlexandru Botocan

social Octavia VelicuAna-Maria SavoiuIoana MusetescuDaniela Ilascu

grafica Vlad Deaconescu

IT Andrei IancuRazvan Matei VladIrina Nistor

PR Laurentiu StratanAmanda

WolowskiMaria Gabriela NeicuMinodora Ahritculese

secretariat

Anastasia HodorogeaAndreea FloreaCalin HurmuzAndreea StanRodica BalmusIoana CretuOana CaloBogdan SorohanElena SburlanAdelaida MarcuAnca Maria Sandu

cenzori Ioan DiaconuFabian KleinAlexandra IenakMariana Barbu

research&development

Alexandru ObadaCosmin Grigore

resurse umane

Roxana DraganCatrinel BlagaRadu Cristea

trezorier Mihaela Stancufundraising

Bogdan Craciun

Echipa de organizare – Stiintificcoordonator: Ioana-Teodora Tofolean

stiinte fundamentale Raluca Tipa Corina Popa

poster Eugenia RozaMihaela Bararu

stiinte chirurgicale Ana-Maria DuleaDalila TomaRuxandra Irimia

stiinte medicale

Tiberiu DomuncuDelia TulbaMiruna Serban

conferinte, workshopuri

Dan Dorobantu logistica Anca ArbuneFlorin Horatiu Vulturconcursuri Ana-Maria Marcu

resurse umane Andreea Dumitrache

Page 3: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

3

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuprins

Stiinte Fundamentale……………………………………………..…4

Stiinte Medicale………………………………………….….………25

Stiinte Chirurgicale…………………………………………………65

Poster………………………………………………………………100

Index autori………………………………………………………...120

Page 4: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

4

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Stiinte Fundamentale

Page 5: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

5

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Calitatea informatiilor despre vaccinuri si vaccinari pe internetul romanesc

Autori: Georgeana Tarloiu, Septimiu VoidazanProfesor coordonator: Dr. Septimiu VoidazanCentru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Informatiile incorecte diseminate prin intermediul noilor tehnologii pot modela perceptia populatiei asupra riscurilor avand un impact negativ asupra compliantei la masurile de sanatate publica, de mentinere sub control al epidemiilor (de ex. refuzarea vaccinarii). Scopul studiului consta in evaluarea calitatii informatiilor despre vaccinuri si vaccinari pe website-urile de limba romana, in ce priveste exhaustivitatea, acuratetea si riscul potential pentru utilizatorii obisnuiti ai internetului. Materiale si metode Esantionul nostru de studiu a inclus 20 de website-uri selectate de pe primele cinci pagini cu rezultate ale motorului de cautare Google, folosind cuvinte cheie vaccin/vaccinare la adresa URL: www.google.ro. Cautarea a fost efectuata in luna octombrie 2012. Am inclus site-urile care au prezentat subiectul in cel putin 250 de cuvinte, in limba romana, destinate publicului general. Am exclus link-urile sponsorizate, site-urile infectate, precum si site-urile accesibile doar dupa autentificare. Formularul de evaluare a fost elaborat pe baza unor resurse de medicina bazata pe dovezi si a inclus o lista cu notiunile asteptate impreuna cu instructiuni detaliate pentru evaluatori. Rezultate Media scorului relativ de exhaustivitate a fost 5,75 (din 10 puncte posibile), media scorului relativ de acuratete a fost 7,55 (din 10 puncte posibile) iar media scorului de risc a fost 7,60 (pe o scala de la 0 - pentru cele mai bune site-uri pana la 13 - pentru cel mai slab site). Discutii Scorurile de exhaustivitate si de acuratete nu trebuie interpretate independent unul de altul. In caz contrar, calitatea site-urilor ar fi supraestimata. Concluzii Am concluzionat ca in general, calitatea informatiilor despre vaccinuri si vaccinare pe website-urile romanesti este modesta si utilizatorii trebuie sa cerceteze metodic subiectul pentru a obtine informatii complete si corecte.

Cuvinte cheie: vaccin, vaccinare, internet, calitatea informatiilor

Page 6: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

6

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Corelatii intre varsta mamei, fumat si conditiile socio-economice

Autori: Georgeana Tarloiu, Brandusa CapalnaCoautori: Laura Runcan, Cosmin Tolescu Profesor coordonator: Dr. Brandusa CapalnaCentru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Patologia respiratorie la varsta mica este influentata de conditiile de trai, expunerea la fum de tigara si contactul cu persoane bolnave. Acest fapt a dus la sporirea atentiei acordate ambiantei in care omul traieste si se desavarseste ca individ si personalitate. Materiale si metode Am realizat un studiu retrospectiv pe o perioada de 6 luni, (01.04.2012 - 30.09.2012) pe un lot de 287 de pacienti ai Clinicii de Pediatrie 1 din Tg Mures la care am studiat urmatorii parametrii: varsta mamei, fumatul activ/ pasiv al copilului, numar persoane/ camera, precum si patologia respiratorie. Culegerea datelor s-a realizat prin anamneza si consultarea foilor de observatie. Datele obtinute au permis corelatia factorilor urmariti cu aparitia patologiei respiratorii. Rezultate Din lotul total de 287 de mame, 115 au varsta sub 25 ani. Clinic, 20 de copii au patologie respiratorie asociata cu fumat pasiv, conditii precare si antecedente personale patologice (APP), 30 de copii asociaza fumat pasiv, conditii precare, dar fara APP si 29 copii asociaza doar fumat pasiv. Restul copiilor au patologie respiratorie, dar fara implicarea niciunui factor de risc urmarit. Discutii Primul studiu global in ceea ce priveste efectele fumatului pasiv asupra sanatatii arata ca 600.000 de oameni mor anual, din care o treime sunt copii, cel mai adesea expusi fumului de tigara acasa, anunta Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). Concluzii Rezultatele noastre arata faptul ca o proportie alarmanta, 79 din participantii la studiu, prezinta patologie respiratorie asociata cu cel putin 2 factori de risc (varsta mamei sub 25 ani, fumat, numar persoane/ camera).

Cuvinte cheie: patologie respiratorie, varsta mica, conditii precare, fumat pasiv

Page 7: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

7

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Efectele antinociceptive ale eritromicinei intr-un model de durere somatica la soareci - date

experimentale

Autor: Ana Lacramioara HutanuCoautori: Alexandra Nedelcoff Ghiranlieff,Profesori coordonatori: Prof.Dr. Catalina Elena Lupusoru, As.Univ.Dr. Liliana TartauCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Scopul studiului a fost realizarea unei cercetari experimentale privind efectele eritromicinei in asociatie cu opioidele intr-un model de durere somatica la soareci. Materiale si metode Experimentul a fost efectuat pe soareci masculi, care au fost divizati in 3 grupe de cate 7 animale fiecare. Au fost injectati subcutanat cu acelasi volum de solutie, dupa cum urmeaza: Grup 1 (grup control): apa distilata 0,3ml; Grup 2(grup ERT): eritromicina 30mg/kgc; Grup 3(grupul ERT+NLX): eritromicina 30mg/kgc+ naloxon 1mg/kgc. Testul tail flick (scuturarea cozii) a fost utilizat pentru a evalua efectele antinociceptive induse de eritromicina. Acest model experimental consta in stimularea termica a cozii la soareci urmata de masurarea perioadei de latenta a raspunsului. Datele au fost prezentate ca +/- deviatii standard si analizate cu ajutorul SPSS pentru Windows versiunea 17.0 si metoda ANOVA. Protocolul experimental a fost implementat la recomandarile Comisiei de etica a cercetatii din cadrul UMF "Gr.T.Popa" Iasi. Rezultate Administrarea de 30mg/kgc de eritromicina determina cresterea timpului de latenta pana la obtinerea unui raspuns in cazul stimularii termice nocive la soareci. Co-administrarea de 1mg/kgc naloxon nu a modificat reactivitatea nociceptiva in modelul de durere somatica la soareci. Concluzii Administrarea subcutanata a eritromicinei (30mg/kgc)a dus la un efect antinociceptiv semnificativ in testul flick tail (p<0,05). Asocierea cu naloxon (1mg/kgc) in modelul de durere somatica a inversat efectul antinociceptiv al eritromicinei. Antinociceptivitatea indusa de eritromicina a fost semnificativ inhibata de naloxon (1mg/khc) in cadrul testului. Aceste date sugereaza faptul ca antinociceptivitatea indusa de eritromicina implica unele cai centrale opioide.

Cuvinte cheie: eritromicina, naloxon, antinociceptie.

Page 8: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

8

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Page 9: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

9

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Efectele unor noi formulari nanoparticulate ce incorporeaza Acetaminofen asupra sensibilitatii

nociceptive - date experimentale

Autori: Rares Ioan Bordei, Diana TiganucCoautori: Marian Stan, Ana Lacramioara HutanuProfesor coordonator: Prof. Dr. Catalina Elena Lupusoru Centru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Scopul studiului a fost cercetarea experimentala a efectelor acetaminofenului incorporat in vezicule lipidice pe un model de nociceptie somatica la soarece. Materiale si metode Pentru experiment s-au folosit soareci albi Swiss (20-25g) repartizati in 3 loturi a cate 7 animale. Substantele au fost administrate, pe cale orala, in acelasi volum (0,3ml): Lotul I (Martor): apa distilata 0,3ml; Lotul II (ACM): acetaminofen 300mg/kg corp; Lotul III (AMF ves): acetaminofen incorporat in vezicule lipidice 300mg/kg corp. Nanoparticulele obtinute au fost analizate morfo-functional utilizand aparatul Malvern Zetasizer Nano ZS ZEN-3500 si au fost vizualizate cu ajutorul microscopului optic Nikon Ti Eclipse. Pentru cercetarea efectelor veziculelor lipidice cu acetaminofen asupra nociceptiei somatice s-a utilizat testul tail-flick, cu determinarea perioadei de latenta a raspunsului la stimulul termic dureros aplicat la nivelul cozii animalului. Datele obtinute au fost prelucrate statistic utilizand programul SPSS varianta 17.0 pentru Windows. Cercetarile s-au efectuat cu respectarea recomandarilor Comisiei de Etica ale Universitatii „Gr.T. Popa”. Rezultate Veziculele lipidice cu acetaminofen au o dimensiune medie de 109,94 nm si un potential Zeta mediu 28,3mV, ceea ce sugereaza faptul ca solutia prezinta o stabilitate moderata, cu tendinta la dispersie. Acetaminofenul incorporat in vezicule caraus (300mg/kg corp) a prelungit perioada de latenta a raspunsului semnificativ din punct de vedere statistic (p<0,05) comparativ cu lotul martor, la patru ore dupa administrare, cu efect maxim intr-un interval de 8-10 ore, efect mentinut mai mult de 12 ore. Concluzii Au fost obtinute formulari noi de sisteme caraus care incapsuleaza acetaminofen in vezicule moi. Studiul experimental a demonstrat ca utilizarea de vezicule moi ca suport pentru acetaminofen prezinta avantajul unei eliberari sustinute a medicamentului comparativ cu substanta libera.

Page 10: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: vezicule lipidice, acetaminofen, tail-flick, nociceptie

Page 11: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Efectele unui antagonist al receptorului NMDA in reactivitatea somatica nociceptiva

Autori: Andreea-Alexandra Velnic, Cristian Stefan HlescuProfesor coordonator: As.Univ. Liliana TartauCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere In cadrul receptorilor ionotropici ai maduvii spinarii: receptorul NMDA, receptorul AMPA (acid α-amino-3-hydroxi-5-methylisoxazole-4-propionic), receptorul acid kainic si receptorul metabotropic sunt implicati in semnalizarea nociceptiva si sensibilizarea centrala in conditii de durere cronica. Receptorii NMDA pot fi antagonizati intr-o maniera competititva, de catre un numar in crestere al lantului analog de glutamat precum acidul D-2-amino- fosfonopentanoic (AP5 sau APV) si 3-((+)-2- carboxypiperazin-4-yl)-propyl-1-phosphonate (CPP), si intr-o maniera necompetitiva, de catre feniciclidine si ketamine anestezice disociate. Materiale si metode Experimentul a fost efectuat cu soricei albi (20-25g), impartiti in 3 grupe a cate 7 animale fiecare, tratati intraperitoneal cu acelasi volum de solutie astfel: Grupul I (Control): solutie salina 0,1ml; Grupul al II-lea (MET): metamizol 10mg/kbw; Grupul al III-lea (CPP): 0,7 mg/KBW; Testul de imersie a cozii a fost folosit pentru a evalua antinociceptia indusa somatic de catre CPP. Testul de imersie a cozii in apa fierbinte serveste la evaluarea reactiei de lovire a cozilor de soricel in momentul in care acestea sunt scufundate intr-o baie cu temperatura constanta de 50 grade C. Experimentul a fost efectuat in conformitate cu regulile Comitetului pentru Cercetare si Probleme Etice si in concordanta cu recomandarile Comitetului Universitatii pentru Cercetari si Probleme Etice “Grigore T. Popa”. Datele au fost analizate statistic utilizand SPSS versiunea 13.0 pentru Windows si metoda ANOVA. Rezultate Administrarea a CPP 0,7 mg/kbw a determinat cresterea timpului de latenta a reactiei cozii la stimularea termica nociva in acest model de durere somatica pe soarece. Concluzii Administrarea intraperitoneala a receptorului antagonist NMDA CPP (0,7mg/kbw) a condus la efecte antinociceptive in testul de imersie a cozii.

Cuvinte cheie: CPP, NMDA, antinociceptiv, testul de imersie a cozii

Page 12: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Evaluarea Imunohistochimica a proteinei capside L1 a HPV si a P16 in adenocarcinomul cervical

Autor: Catalin C. AntonCoautori: Cristina Ursachii, Doina VirlanProfesor coordonator: S.L.Dr. Raluca BalanCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Studiile epidemiologice au demonstrat o legatura stransa intre tulpinile high-risk ale virusul papilloma uman (HPV) si adenocarcinomul de col uterin. Cu toate acestea, la ora actuala sunt publicate putine cercetari legate de analiza imunofenotipului molecular al adenocarcinomului cervical si al leziunilor sale precursoare. Materiale si metode In studiul de fata am investigat 7 cazuri de adenocarcinom in situ (AIS), 8 cazuri de carcinom adenoscuamos si 15 cazuri de adenocarcinom invaziv de tip endocervical. Fragmentele tisulare au fost prelucrate conform tehnicilor standard histopatologice si imunohistochimice. Evaluarea semicantitativa a markerilor s-a realizat conform procedurilor specifice de lucru sau utilizand un sistem corespunzator de scorificare. Rezultate Proteina capsida L1 a HPV a fost absenta in toate cazurile de AIS, adenocarcinom endocervical si carcinom adenoscuamos. Imunoexpresia p16 a fost pozitiva in 5 cazuri de AIS si toate cazurile cu leziuni maligne invazive. Rezultatele noastre au relevat utilitatea combinarii proteinei capside L1 si a p16 in predictia riscului de progresie a leziunilor precursoare spre adenocarcinomul endocervical. Concluzii Sunt necesare studii suplimentare pentru cuantificarea valorii markerilor evaluati, precum si a altor molecule implicate in carcinogeneza cervicala ca si factori de prognostic ai adenocarcinomului cervical, in contextul infectiei cu HPV.

Cuvinte cheie: HPV, adenocarcinom cervical, imunohistochimie, p16

Page 13: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Evaluarea microcalorimetrica a activitatii bactericide a doua substante antibiotice pe o

tulpina de referinta de E. coli

Autor: Dr. Andrei-Alexandru Muntean Coautori: Roxana Micut, Mihnea Gabriel Popa, Corneliu Iftene Profesor coordonator: Prof.Univ.Dr. Mircea Ioan Popa Centru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere In cadrul comunicarilor precedente, am evaluat posibilitatea folosirii microcalorimetriei ca tehnica de detectie rapida a cresterii bacteriene si in diferentierea speciei bacteriene pe baza termogramelor. In lucrarea de fata, aducem noi date privind interactiunea in timp real dintre doua antibiotice bactericide si o tulpina de Escherichia coli. Materiale si metode Studiul susceptibilitatii bacteriei la antibioticele folosite a fost facut conform recomandarile Clinical and Laboratory Standards Institute. Antibioticele folosite (gentamicina si amoxicilina) au fost suspendate in mediu Mueller Hinton. Evaluarea microcalorimetrica s-a facut cu ajutorul unui inocul bacterian mai mare decat cel recomandat, pentru a permite obiectivarea cresterii bacteriene, iar efectul bactericid a fost inregistrat in timp real.Rezultate Gentamicina a avut un efect bactericid pronuntat, dependent de doza. La folosirea concentratiei minime bactericide (CMB), revenirea la linia de baza (LB) s-a facut in aproximativ 3 ore de la adaugarea antibioticului. Odata cu cresterea concentratiei antibioticului peste CMB, revenirea la LB a fost mai pronuntata, realizandu-se in 2,5 ore pentru 2xCMB si 2 ore pentru 4xCMB. Amoxicilina a avut un efect bactericid mai putin pronuntat, dependent de timp. Astfel, pentru dozele egale, cat si peste CMB, revenirea la LB s-a facut in aproximativ 4 ore. Discutii Interactiunea dintre substante bactericide si celule bacteriene este un proces dinamic, ce poate fi evaluat in timp real. Tehnica de inregistrare in timp real a interactiunii dintre celulele bacteriene si substante deschide noi posibilitati, meritorii de explorat, in evaluare susceptibilitatii la antibiotice.Concluzii In conditiile experimentale folosite, tehnica microcalorimetrica permite evaluarea in timp real a interactiunii dintre substante bactericide si celulele bacteriene. Rezultatele microcalorimetrice, sunt compatibile cu “curbele bactericide” ce se obtin in mod standard. In ambele cazuri, evaluarea la 1 ora a datelor permite predictia evolutiei subsecvente a culturii.

Page 14: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: microcalorimetrie, microbiologie, antibiotice, chimioterapice, antibiograma

Page 15: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Identificarea telocitelor in muschiul striat scheletic

Autor: Dr. Crenguta Sorina Serboiu ( Cercetator postdoctoral)Profesor coordonator: Acad.Prof. Dr. Laurentiu Mircea PopescuCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti Muschii striati scheletici sunt reprezentati de musculatura somatica, caracterizata prin contractii rapide si puternice, controlate voluntar. Interstitiul muschiului striat scheletic are rol crucial in reglarea fluxului sangvin, trecerea substantelor din capilare in miocite precum si in regenerarea musculara . In aceasta lucrare prezentam existenta telocitelor, un tip special de celule interstitiale stromale, in muschiul striat de soarece, sobolan si om. Prin localizarea in apropierea terminatiilor nervoase, capilarelor, celulelor satelite si miocitelor, sugeram rolul acestor celule in semnalizarea intercelulara si implicarea lor in procesele de regenerare si refacere post-lezionala a tesulului muscular scheletic.

Această lucrare este efectuată în cadrul Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), finanţat din Fondul Social European şi Guvernul României prin contractul nr. POSDRU/89/1.5/S/64109.

Cuvinte cheie: telocite, muschi striat

Page 16: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

16

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Influenta radiatiilor emise de telefoanele mobile asupra productiei de radicali liberi in trei tulpini de Schizosaccharomyces pombe

Autori: Boris Chilinciuc, Dan Buceschi Coautori: Ioan-Alexandru Morar, Liviu-Vlad Hartie Profesor coordonator: Dr. Bogdan Stoica Centru universitar: UMF „Gr. T. Popa”Iasi

Introducere Numeroase studii anterioare au prezentat rezultate divergente privind influenta radiatiilor telefoniei mobile asupra organismelor vii. Studiul de fata propune atat un model eucariot nou de testare cat si o tehnica rapida de analiza a nivelului speciilor reactive de oxigen. Materiale si metode Modelul eucariot este reprezentat de trei tulpini ale Schizosaccharomyces pombe: o tulpina nemodificata genetic (wt “ wild type), o tulpina ce prezinta deletia genei superoxid dismutazei mitocondriale (∆SOD2) si o tulpina cu deletia unei proteine implicate in repararea dublelor leziuni ADN (∆RAD51). Analiza nivelului speciilor reactive de oxigen s-a facut cu ajutorul unei tehnici modificate de chemiluminescenta unde un intermediar (menadiona) face legatura intre statusul redox intracelular si un amplificator generator de lumina (luminolul). Modificarile statusului redox au fost cuantificate in dinamica, timp de 60 de minute de iradiere, in conditii controlate, in prezenta unor tulpini martor ecranate. Rezultate Nivelul speciilor reactive de oxigen a crescut constant si statistic semnificativ pentru toate tulpinile testate, comparativ cu tulpinile martor ecranate. Semnalele chemiluminescente cele mai intense s-au observat la tulpinile mutante ∆RAD51 si ∆SOD2. Introducerea citocromului c in sistem (0.33 mg/ml) a determinat o amplificare substantiala a semnalelor masurate in faza initiala pentru tulpinile wt si ∆SOD2. Discutii si concluzii Modelul propus in acest studiu releva efectele nocive ale radiatiilor telefoniei mobile in conditiile unei expuneri prelungite. Efectele se manifesta cel putin prin inducerea aparitiei speciilor reactive de oxigen, mai ales in cazul tulpinilor mutante care prezinta imposibilitatea protectiei primare impotriva anionului superoxid sau imposibilitatea repararii leziunilor bicatenare la nivelul ADN-ului.

Cuvinte cheie: Schizosaccharomyces pombe, anionului superoxid, ∆SOD2, ∆RAD51, chemiluminescenta, radiatii telefon mobil

Page 17: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

17

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Interventia extractului polifenolic de Sambucus Nigra in hipertensiunea arteriala experimentala

Autori: Mihai-Ionut Beresoae, Alexandra RusuCoautori: Georgiana - Emmanuela Gilca, Mihai ConstantinProfesor coordonator: Conf.Dr. Manuela CiocoiuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Extractul polifenolic din fructele de Sambucus nigra (Caprifoliaceae, soc) poate constitui o sursa importanta de antioxidanti in conditii de stres oxidativ. Scopul studiului a fost evidentierea eficacitatii polifenolilor naturali asupra stresului oxidativ din hipertensiunea arteriala experimentala. Materiale si metode Cercetarea s-a efectuat pe sobolani albi Wistar, care au fost grupati in 4 loturi: - Lot I - martor, animale normale (M); - Lot II - animale carora li s-a administrat L-NAME 40 mg/kg corp/zi, i.p., la 2 zile interval, timp de 8 saptamani (HTA); - Lot III-animale carora li s-au administrat polifenoli sub forma de solutie, din extractul obtinut din fructele de Sambucus nigra, in doza de 0,045 g/Kg corp, p.o, la 2 zile interval, timp de 8 saptamani (P); Lot IV -animale carora li s-au administrat polifenolii in doza mentionata p.o. la 2 zile interval, concomitent cu L-NAME, timp de 8 saptamani (HTA+P). Rezultate si discutii Ca urmare a intensificarii stresului oxidativ, la sobolanii din lotul HTA, activitatea serica a glutation-peroxidazei (GSH-Px) are valori semnificativ scazute fata de sobolanii din lotul M si HTA +P. Datorita protectiei polifenolice a sobolanilor din lotul HTA+P, activitatea serica a superoxid-dismutazei (SOD) este mai intensa decat in cazul lotului HTA neprotejat. Analiza statistica a valorilor malonildialdehidei (MDA) evidentiaza diferente puternic semnificative (p<0,01) pentru lotul P comparativ cu lotul M, respectiv lotul HTA +P fata de lotul HTA si foarte puternic semnificative (p<0,001) pentru lotul HTA comparativ cu lotul M. Concluzii Extractul polifenolic din Sambucus nigra are efecte cardioprotective si ar putea fi utilizat ca supliment nutritiv in bolile cardiovasculare si metabolice cronice. Cercetarile viitoare trebuie sa elucideze efectele polifenolilor asupra functionalitatii celulelor endoteliale, inclusiv sensibilitatii membranare si semnalizarii intracelulare.

Cuvinte cheie: hipertensiune arteriala experimentala, Sambucus Nigra, polifenoli, stres oxidativ

Page 18: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

18

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Modificari ale potentialelor evocate vizual corelate cu profunzimea anesteziei indusa de

sevofluran si cloralhidrat

Autor: Elena-Laura Georgescu Coautori: Dr. Mihai Ghita, Daniela Parvu, Ruxandra Sava Profesor coordonator: Prof.Dr. Leon ZagreanCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Potentialele evocate vizual (PEV) sunt candidati evidenti pentru a fi folosite la monitorizarea anesteziei, deoarece reflecta modificarile aferente acesteia in timp real, aducand informatii despre integritatea structurala a aparatului vizual. In studiul nostru am analizat comparativ PEV obtinute la inducerea anesteziei cu sevofluran si respectiv cloralhidrat, scopul fiind acela de a identifica modificari aparute in functie de profunzime. Materiale si metode Pentru efectuarea experimentului am ales 10 sobolani Wistar de sex masculin cu varsta aproximativa de 3 luni si greutate de 300 g distribuiti in mod aleator in doua grupuri, unul pentru anestezia cu cloralhidrat si celalalt pentru sevofluran. Potentialele evocate vizual au fost inregistrate prin intermediul unui implant cronic cu 3 electrozi, 2 dintre acestia fiind pozitionati 6 mm posterior si 4 mm lateral de bregma corespunzator ariei vizuale 17(activi) si unul de referinta pozitionat 7 mm anterior de bregma (corespunzator bulbului olfactiv). Profunzimea anesteziei a fost cuantificata prin calcularea frecventei mediane(FM) si a frecventei de margine spectrala 90%(SEF) pe epoci de 4 secunde. Rezultate Amplitudinile, latentele si morfologia PEV au variat in ambele tipuri de anestezie. Latenta varfurilor N1 si P1 creste odata cu profunzimea anesteziei, variatia latentelor corelandu-se cu parametrii FM si SEF. In anestezia profunda complexul de unde este puternic negativ, apoi, pe masura superficializarii anesteziei, se pozitiveaza unda P1, urmata de unda P2, amplitudinile acestora crescand progresiv. Concluzii O buna cunoastere a modificarilor rezultate in urma anestezicelor inhalatorii si corelarea acestora cu alti parametri ai profunzimii anesteziei poate permite evitarea falselor interpretari ale rezultatelor si consecutiv utilizarea lor in conditii optime.

Cuvinte cheie: PEV, sevofluran, cloralhidrat, anestezie, FM, SEF

Page 19: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

19

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Molecule de adeziune ca markeri pentru bolile cardiovasculare

Autor: Vlad HateganProfesor coordonator: S.L.Dr. Ramona Gilor Centru universitar: UDV „Vasile Goldis” Arad

Introducere Principala cauza de mortalitate prin boala coronariana ischemica sunt sindroamele coronariene acute. Modificarile metabolismului lipidic sunt mai frecvente la pacientii obezi si se manifesta prin triada lipidica: hipertrigliceridemie, HDL-colesterol redus, prezenta unor particule LDL. Asocierea acestor trei factori de risc, respectiv: obezitate, hipertensiune arteriala si dislipidemie reprezinta un pericol major pentru patologia cardiovasculara. Material si metode Studiul a fost efectuat pe un numar de 90 de subiecti, impartiti in trei loturi: pacienti cu boli cardiovasculare (lot 1), pacienti obezi (lot 2) si un lot martor de subiecti clinic sanatosi (lot 3). La toate cele trei loturi luate in studiu am determinat 2 molecule de adeziune, respectiv VCAM si ICAM precum si parametrii metabolismului lipidic si markeri ai inflamatiei. Rezultate si discutii Diferentele dintre valorile obtinute de VCAM si ICAM raportate la cele trei loturi au prezentat o imagine de ansamblu asupra implicatiei bolilor cardiovasculare si obezitatii in bolile coronariene. Astfel intre pacientii obezi si pacientii cu boli cardiovasculare exista diferente semnificative in ceea ce priveste valoarea ICAM, precum si valorea VCAM. La pacientii lotului II, de subiecti obezi, dispersia valorilor ICAM si VCAM este slab corelata pozitiv raportata la valorile CRP si semnificativa statistic .Concluzii Markerii de adeziune vasculara (VCAM) si intercelulara (ICAM) prezinta valori crescute semnificativ la toate loturile comparativ cu lotul martor, demonstrand participarea obezitatii in procesul inflamator si in dezvoltarea aterosclerozei. Corelatii semnificative statistic am obtinut intre markerii de adeziune vasculara si CRP la pacientii cu boli cardiovasculare si la obezi. Studiul aprofundat a markerilor de adeziune vasculara (VCAM si ICAM) ar putea aduce lamuriri in ceea ce priveste participarea celulara, alaturi de cea metabolica la procesul de aterogeneza.

Cuvinte cheie: VCAM, ICAM, cardiovascular.

Page 20: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

20

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

O noua metoda obiectiva pentru evaluarea coborãrii craniului fetal in timpul travaliului

Autor: Romina-Marina SimaCoautori: Mihaela Burtea, Cristina Moisei Profesor coordonator: Liana PlesCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Lipsa de coborare a craniului fetal este frecventa in randul indicatiilor pentru operatia cezariana. Evaluarea situatiei locale in timpul travaliului este bazata pe relatia intre craniul fetal si reperele anatomice ale pelvisului matern. Studiu acesta isi propune evaluarea fezabilitatii si reproductibilitatii masuratorilor si observarii coborarii craniului fetal folosind ecografia transperineala. Materiale si metode Am inclus in studiu 88 de paciente cu sarcina unica, cu fat viu, in prezentatie craniana si o varsta gestationala de cel putin 37 de saptamani, aflate in travaliu. S-au facut mai multe examinari ETP in timpul travaliului, rezultand o medie care a estimat unghiul de coborare a craniului fetal. Rezultate 82 paciente au nascut spontan occipito-parietal si 6 paciente au nascut prin operatie cezariana. Pentru a determina marimea unghiului asociat cu nasterea, au fost create 4 grupuri: <135̊, 136 ̊-167 ̊,168̊-200 ̊ si >200 ̊.Unghiuri mai mari evaluate prin ETP, in timpul periodului secund al nasterii se asociaza cu scaderea intervalului de timp pana la nastere. Grupul cu unghiuri mai mici (<135̊) asociaza timp prelungit pana la nastere, media de 41.77 min comparativ cu celelalte grupuri, 136 ̊-167 ̊ media 31.96, 168 ̊-200 ̊ media 12 minute, >200 ̊, media 7 min. Astfel timpul scurs pana la momentul nasterii este mai mic cu cat unghiul este mai mare. Nasterile vaginale asociaza cresterea unghiului si nasterea spontana apare pentru un unghi mai mare de 120 ̊. Pentru nasterile prin operatie cezariana, media unghiului la ultima examinare a fost de 108 ̊ si nici una nu a depasit 120 ̊. Concluzii In pofida progreselor semnificative din obstetrica, evaluarea angajarii craniului fetal si strategiile de monitorizarea a progresiei craniului fetal prin canalul nasterii raman inca procese subiective si inexacte. ETP este o tehnica obiectiva, reproductibila, non-invaziva si usor de efectuat, care foloseste limite precise pentru evaluarea localizarii craniului fetal.

Cuvinte cheie: travaliu, craniu fetal, ecografie transperineala

Page 21: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

21

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Perceptia adolescentilor in legatura cu rolul alimentatiei in mentinerea starii de sanatate – studiu pe un lot de adolescenti de la Colegiul

National din Iasi

Autor: Marian Stan Coautor: Rares Ioan BordeiProfesor coordonator: Conf.Dr. Adriana Albu Centru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Actiunile de modificare a alimentariei trebuie sa porneasca de la modul in care populatia tinta percepe rolul acesteia. In acest context studiul realizat porneste de la modul in care percep adolescentii rolul obiceiurilor alimentare sanatose in asigurarea starii lor de sanatate. Material si metoda Studiul s-a realizat pe un lot de 102 adolescenti de la Colegiul National din Iasi. Pe sex remarcam prezenta in lot a 49 de baieti (48,03%) si 53 fete (51,97%). Acesti elevi au completat un chestionar de frecventa a consumului alimentar. Vom insista asupra raspunsurilor obtinute la intrebarile gen „crezi ca” sau „consideri ca”, intrebari ce permit aprecierea perceptiei acestora asupra unor anumite fenomene. Rezultate si discutii Micul dejun este considerat important in 98,0% cazuri cu diferente nesemnificative statistic in functie de sex (p>0,05, Gl – 1, χ²- 0,01). Dupa parerea elevilor gustarile pot avea efecte pozitive sau negative asupra starii de sanatate. Se remarca in acest sens 34,3% raspunsuri ce marcheaza efectele negative, pe sex diferentele calculate fiind nesemnificative statistic (p>0,05, Gl – 1, χ²- 0,006). Obiceiurile alimentare bune contribuie la pastrarea sanatatii, este o afirmatie sustinuta de 95,1% elevi, cu diferente nesemnificative statistic in functie de sex (p>0,05, Gl – 1, χ²- 0,29). Elevii afirma un consum de alimente potrivite in 59,8% din cazuri, pe sex diferentele calculate fiind nesemnificative statistic (p>0,05, Gl – 1, χ²- 2,22). Greutatea corporala proprie este considerata prea mare in 21,6% cazuri si prea mica in 7,8% situatii, diferentele calculate fiind nesemnificative statistic (p>0,05, Gl – 2, χ²- 1,70). Concluzii Apar numeroase cazuri in care se afirma existenta unor obiceiuri alimentare deficitare, context in care este posibila schimbarea lor. Totusi trebuie multa atentie deoarece diferentele nesemnificative observate pe sex indica informatii asemanatoare in acest sens, informatii ce pot fi uneori deficitare.

Page 22: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

22

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: alimentatie, adolescenti, alimente sanatoase, elevi, obiceiuri alimentare

Page 23: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

23

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Profilul imunohistochimic al mucinelor in carcinomul gastric

Autor: George Codreanu Profesor coordonator: Daniela Lazar Centru universitar: UMF „Victor Babes” Timisoara

Scop evaluarea profilului mucinelor in carcinomul gastric si corelarea expresiilor mucinelor cu factorii clinico-patologici si rata de supravietuire a pacientilor.Materiale si metode S-a evaluat profilul imunohistochimic al mucinelor MUC1, MUC2 si MUC5AC pe un lot de 61 de pacienti operati de carcinom gastric,folosind anticorpi monoclonaliRezultate S-a observat o rata semnificativ mai crescuta MUC1(+) la pacientii >61 ani vs.<60 de ani (78.1% vs 55.2%, p=0.046); MUC1(+) in carcinoame: 64.5% neoplasmul antral, 73.3% corporeal, 70% pangastric, 66.7% bont gastric si 50% cardie. Am observat o crestere a frecventei reactiilor MUC1 in carcinoame cu diferentiere glandulare (73.7%) vs tip difuz (53%). Adenocarcinoamele tubulare si papilare-pozitive in 78.7% si 80% din cazuri, valoare semnificativ mai mare vs. alte tipuri histologice (p=0.00063). MUC1(+): semnificativ mai frecvent la cazurile cu metastaze limfonodale vs absenta metastazelor (72.1% vs 55.6, p=0.047). Rata de supravieturie la 5 ani-semnificativ redusa la pacientii cu MUC1(+) vs MUC1(-) (p=0.0368). MUC2(+) in carcinoame: 41.9% antral, 40% corporeal, 30% pangastric si 25% bont gastric; frecventa MUC2(+) semnificativ mai mare in carcinoame intestinale, mixte si mucinoase vs alte tipuri histologice (p<0.001). Expresia MUC2 nu a influentat rata de supravieturie a pacientilor. Imunocolorarea MUC5AC(+) in 80.6% din carcinoamele antrale,semnificativ mai frecventa in cele difuze vs. Intestinale (88.2% vs 63.2%, p=0.038) si in carcinoamele cu celule in inel cu pecetevs.alte tipuri histologice(p=0.039).Expresia MUC5AC s-a corelat cu gradul de diferentiere, nu si cu supravietuirea pacientilor.Concluzii Expresia MUC1 se coreleaza cu diferentierea glandulara, MUC2 cu carcinoamele mucinoase si MUC5AC cu tipurile difuz si cu celule in inel cu pecete. Expresia MUC1 reprezinta un factor de prognostic important. Conform imunocolorarii MUC2, carcinoamele mucinoase se dezvolta dintr-o populatie celulara constituita predominant din celule caliciforme.

Cuvinte cheie: mucine, carcinoame, metastaze, tip histologic

Page 24: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

24

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Sindromul velo-cardio-facial - caz familial diagnosticat prin tehnica MLPA

Autori: Delia Letitia Dudu, Eduard Alexandru Dumitras Coautori: Irina Andreea Niagu, Ioana Vieriu Profesori coordonatori: As.Univ. Roxana Popescu, S.L. Lacramioara ButnariuCentru universitar: UMF „Gr.T.Popa” Iasi

Introducere Velocardiofacial (VCFS) este o boala genetica cu expresivitate fenotipica variabila, determinata de deletia regiunii 22q11.2. Semnele clinice caracteristice includ dismorfie cranio-faciala sugestiva, anomalii ale palatului, defecte cardiace conotruncale, hipocalcemie deficite imune si retard mental cu grade variabile. Incidenta VCFS este de 1: 4000 de nou-nascuti. Frecvent, acesta este determinat de o deletie de novo, existand si cazuri familiale, cu transmitere autosomal dominanta (risc de recurenta de 50%). Scop sublinierea variabilitatatii fenotipice existente in VCFS si importanta utilizarii tehnicii MLPA in diagnosticul de certitudine. Materiale si metode Prezentam un caz familial, in care mama si copilul au fost diagnosticati cu VCFS, cu ocazia consultului genetic al copilului (in varsta de 5 saptamani), efectuat in cadrul Cabinetului de Genetica Medicala, Iasi. Examenul clinic efectuat copilului a relevat: hipotrofie staturo-ponderala, dismorfie faciala cu fante palpebrale antimongoloide, radacina nazala lata, despicatura velo-palatina si urechi displazice. Ecografia cardiaca a identificat un foramen ovale premeabil, insuficienta tricuspidiana si mitrala de grad II. Examenul clinic al mamei a relevat: voce nazonata, cicatrice post despicatura labiala operata si usor retard psiho-motor. In ambele cazuri suspiciunea clinica a fost de VCFS. Pentru confirmarea diagnosticului, s-a efectuat test MLPA -Multiplex ligation-dependent probe amplification(kit P023) care a pledat pentru diagnosticul de VCFS. Acesta a fost ulterior confirmat prin tehnica FISH.Concluzii Variabilitatea fenotipica caracteristica VCFS poate crea dificutati de diagnostic. Subliniem importanta testului MLPA in diagnosticul VCFS fiind necesara aprofundarii cunoasterii acestui sindrom. Un diagnostic precoce permite un sfat genetic si un management corect, precum si diagnosticul prenatal in cazul persoanelor cu risc.

Cuvinte cheie: sindrom VCF, MLPA, FISH

Page 25: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

25

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Studiu asupra variabilitatii atractivitatii faciale

Autori: Maria-Luiza Baean, Andra Radulescu Profesor coordonator: Conf.Dr. Cristina Furnica Centru universitar:UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Corelatiile dintre reperele antropologice si anatomia de suprafata, dar si progresele tehnologice, ofera posibilitatea diminuarii variabilitatii atractivitatii faciale. Tendinta actuala opineaza in favoarea incadrarii acesteia intr-un interval cu deviatii minime, precum si in identificarea substratului antropologic definitoriu pentru frumusete. Materiale si metode Cercetarea curenta este efectuata pe un esantion de 30 de barbati (studenti intre 20-25 de ani). Subiectii au procedat la analiza unui portofoliu care cuprinde fotografiile a 50 de subiecti de sex feminin, necunoscuti, din cadrul aceluiasi mediu si cu aceeasi varsta, fiind rugati sa aprecieze scalariform gradul de atractivitate. Concomitent, pe fotografiile digitalizate s-au stabilit 24 de repere craniometrice. S-a procedat la masurarea distantelor intre ele si s-a creat modelul standard digitalizat. In raport cu acest model s-au masurat diferentele dimensionale individuale. S-a utilizat analiza comparativa a datelor obtinute. Rezultate Rezultatele pledeaza in favoarea asocierii variatiilor de forma si volum cu conceptul de asimetrie. Prezenta de pometi proeminenti, buze bine conturate si ochii mari se dovedesc a fi trasaturi ce caracterizeaza atractivitatea feminina, in timp ce asociatiile cu trasaturi masculine determina o fizionomie neatragatoare. Conceptul de simetrie faciala este corelat cu un nivel mediu de atractivitate.Discutii Din punct de vedere antropometric, zonele cu maxima atractivitate au fost alese reperele periorbitare, maxilare si mandibulare. Rezultatele opineaza pentru o corelate intre atractivitate si alte doua domenii de analiza psihologica: prima impresie si influenta acesteia asupra identificarii caracterului subiectului analizat. Concluzii Notiunea de atractivitate este legata de interrelationarea umana, si este puternic influentata de statusul psihic al analizatorului, de nivelul de cultura, dar si de atitudinea subiectului. Termenul de atractiv include o conotatie subiectiva si trebuie eludat in studiile de morfometrie.

Cuvinte cheie: morfometrie craniofaciala, atractivitate, repere antropometrice

Page 26: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

26

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Studiu privind morbiditatea in judetul Maramures in perioada 2007-2010

Autor: Maria DeacCoautor: Florina Gabor-HarosaProfesor coordonator: S.L.Dr. Florina Gabor-HarosaCentru universitar: UMF ”Iuliu Hatieganu” Cluj

Introducere: Analiza starii de sanatate a populatiei necesita un studiu complex al morbiditatii generale si specifice, ceea ce permite o caracterizare a nivelului, dinamicii si particularitatii fenomenului. Materiale si metode Pentru a putea evalua sanatatea populatiei la nivelul judetului Maramures am efectuat un studiu observational, descriptiv, retrospectiv in perioada 2007-2010. Studiul cuprinde grupele de varsta 0-14 ani si peste 15 ani. Datele de morbiditate au fost obtinute de la Directia de Sanatate Publica Maramures, unde au fost raportate de catre medicii de familie prin centralizatorul de morbiditate. Toate datele au fost prelucrate prin metode statistico-matematice. Am calculat indicatorii de morbiditate generala, morbiditatea specifica pe grupe de varsta si mediul de provenienta, si am stabilit structura morbiditatii si rangul bolilor. Rezultate si discutii Morbiditatea generala arata o crestere a incidentei imbolnavirilor in 2008, morbiditatea specifica arata cea mai semnificativa ascensiune in anul 2010 pentru grupa de varsta 0-14 ani si in anul 2008 pentru grupa de varsta peste 15 ani. Cele mai multe cazuri noi de imbolnaviri au fost inregistrate la nivelul aparatului respirator (38.10%), digestiv (9.01%), osteo-articular (7.49%), genito-urinar ( 7.16%) si circular (6.83%), restul bolilor avand procente mai mici in structura incidentei. Concluzii Studiul morbiditatii in judetul Maramures in perioada 2007-2010 arata o crestere a incidentei bolilor spre finalul perioadei, rangul cel mai inalt fiind reprezentat de bolile aparatului respirator. Aceasta evolutie impune identificarea cauzelor care sunt la originea ei si stabilirea, pe baza acestora, a unor masuri de interventie pentru stoparea acestui trend ascendent.

Cuvinte cheie: morbiditate generala, morbiditate specifica, structura morbiditatii, rangul bolii

Page 27: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

27

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Supresia corticala indusa de sevofluran in diabetul zaharat experimental

Autor: Daniela Parvu Coautori: Elena-Laura Georgescu, Ruxandra Sava, Dr. Mihai Ghita Profesor coordonator: Prof. Leon ZagreanCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Supresia corticala precum si cauzele care au rol in aparitia si intensificarea acesteia sunt subiecte de un real interes in domeniul anesteziei. Una din principalele cauze de supresie corticala este anestezia profunda. Cu toate acestea, nu exista suficiente informatii in literatura de specialitate cu privire la modificarile induse de alterarile metabolice, cum este cazul DZ insulino-dependent, asupra supresiei corticale. Pentru a raspunde la aceasta intrebare am ales sa cuantificam supresia corticala prin intermediul burst-suppression ratio si altor parametri, la sobolanii cu DZ tip 1 indus farmacologic cu streptozotocina.Materiale si metode Studiul a fost realizat pe un numar de 14 sobolani Wistar, grupati in 2 loturi: cel corespunzator sobolanilor diabetici, carora diabetul le-a fost indus prin injectarea de streptozotocina, vs. cel non-diabetic. La o saptamana dupa efectuarea implantului cranian cronic, s-a realizat inregistrarea electroenecefalografica(EEG) sub anestezie cu sevofluran la diferite concentratii minime alveolare (MAC): 3%, 2.5% si 2%. Au fost calculate burst-supression ratio (BSR), frecventa perioadelor de supresie, precum si durata medie de supresie corticala pentru epoci de 60 de secunde si comparate intre cele doua loturi. Rezultate In ambele loturi, BSR si durata medie de supresie corticala au scazut odata cu superficializarea anesteziei (cuantificata prin scaderea MAC-ului). Frecventa perioadelor de supresie a inregistrat o scadere statistic semnificativa in timpul superficializarii anesteziei doar in lotul sobolanilor non-diabetici. Comparand rezultatele inregistrate la sobolanii diabetici respectiv non-diabetici, in lotul diabetic am obtinut o crestere statistic semnificativa a BSR la toate cele 3 profunzimi anestezice si o crestere a duratei medii de supresie si a frecventei perioadelor de supresie pentru o profunzime a anesteziei corespunzatoare MAC-urilor: 2.5% si 3 % si respectiv 2% si 2.5%. Discutii si concluzii In urma rezultatelor obtinute putem concluziona ca supresia corticala este mai intensa la subiectii diabetici comparativ cu cei non-diabetici. Aceasta descoperire poate semnifica necesitatea reducerii concentratiei de anestezic la

Page 28: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

28

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

bolnavii cu DZ insulino-dependent necontrolat si cu nivele glicemice foarte ridicate. Pentru a proba aceasta ipoteza sunt necesare investigatii ulterioare efectuate pe pacienti diabetici.

Cuvinte cheie: sevofluran, diabet zaharat

Page 29: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

29

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Page 30: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

30

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Stiinte Medicale

Page 31: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

31

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Activitatea fizica la pacientii cu sindrom de apnee in somn

Autor: Elena BurlacuCoautor: Marius RaduProfesor coordonator: S.L.Dr. Sinziana LovinCentru universitar: Universitatea „Dunarea de Jos” Galati

Introducere Sindromul de apnee in somn este o conditie caracterizata prin pauze respiratorii in cursul somnului, cu destructurarea somnului, somnolenta diurna si grave consecinte cardio-metabolice. Obiectiv Analiza activitatii fizice la pacientii cu apnee in somn in relatie cu gravitatea sindromului de apnee in somn si cu alti parametri (varsta, masa corporala, somnolenta). Materiale si metode Am inclus in studiu 23 de pacienti cu sindrom de apnee in somn cu varste cuprinse intre 35 si 65 de ani, cu sindrom de apnee in somn diagnosticat prin polisomnografie nocturna (inregistrarea simultana in somn a mai multor parametri cum ar fi electroencefalograma, fluxul respirator nazal, pulsoximetria). Gravitatea apneei s-a exprimat prin indexul de apnee-hipopnee pe ora de somn (IAH). Activitatea fizica a fost inregistrata cu ajutorul unui pedometru de centura, care masoara numarul de pasi pe zi. Ceilalti parametri urmariti au fost varsta, indexul de masa corporala (IMC) si somnolenta estimata cu ajutorul scalei Epworth de 24 de puncte. Corelatiile s-au exprimat cu ajutorul indexului de corelatie Pearson (r). Rezultate Varsta medie in grupul studiat a fost 51,52 ani, IAH mediu a fost 27,04/h, IMC mediu a fost 34,8 kg/m2, media numarului de pasi a fost 3571,3/zi, media scorului de somnolenta a fost de 15,78 puncte pe scala Epworth. Numarul de pasi s-a corelat puternic negativ atat cu IMC (r = -0,61), cat si cu varsta (r = -0,66). Activitatea fizica s-a corelat cel mai puternic (negativ) cu gravitatea apneei (r = -0,68) si cu somnolenta (r = -0,75). Cea mai puternica dintre corelatiile pozitive a fost intre IAH si scorul Epworth de somnolenta (r = 0,89). Concluzii Sedentarismul pacientilor cu sindrom de apnee in somn se coreleaza cel mai puternic cu gradul somnolentei diurne.

Cuvinte cheie: apneea in somn, activitatea fizica

Page 32: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

32

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Apoplexia utero-placentara

Autori: Diana Agache, Ioana-Dana SpanuProfesor coordonator: Conf.Dr. Iolanda-Elena BlidaruCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere In lucrarea prezenta am decis abordarea unei patologii de natura obstetricala nu foarte des intalnita, dar cu un impact major asupra tuturor categoriilor implicate si anume apoplexia utero-placentara. Aceasta este o stare patologica determinata de o decolare partiala sau totala a placentei inserate normal in orice moment al evolutiei sarcinii. In astfel de cazuri, 80% dintre copii mor, iar 20% dintre gravide decedeaza.Obiectiv In urma studierii acestui intrigant caz clinic am decis redactarea acestei lucrari care va reusi sa aduca in atentia publicului medical dar si a celui neinstruit in domeniul medicinei gravitatea unor probleme aparent minore dar cu un efect tragic. Materiale si metode Cazul ales prezinta o pacienta in varsta de 32 de ani cu o sarcina in curs de dezvoltare de 33 de saptamani. Pacienta se prezinta in cadrul sectiei de obstetrica de la Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie „Cuza-Voda” Iasi, in urma unor dureri abdominale violente, concomitent cu resimtirea miscarilor fetale diminuate si de asemeni stare lipotimica. In urma acuzelor relatate de pacienta, a semnelor observate si de catre medic precum si a investigatiilor paraclinice efectuate s-a stabilit diagnosticul de apoplexie utero-placentara forma severa. In urma examenului ecografic efectuat in urgenta s-a observant absenta miscarilor fetale si s-a descoperit un hematom. S-a decis sa se efectueze cezariana de urgenta cu anestezie generala, in urma acestei operatii rezultand un fat de sex feminin decedat cu scor Apgar 0. Datorita gravitatii sindromului de apoplexie utero-placentara s-a decis in cadrul operatiei de cezariana si efectuarea unei histerectomii totale cu anexectomie bilaterala. Concluzii In concluzie, subliniem importanta diagnosticului precoce in cazul pacientelor cu apoplexie utero-placentara, necesar pentru un management corect si pentru a preveni complicatiile bolii.

Cuvinte cheie: HTA materna, fat mort in utero, histerectectomie totala

Page 33: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

33

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Asocierea foarte rara a doua cauze de anemie hemolitica

Autori: Alexis Vuzitas, George Petre Coautori: Ruxandra Mounira Mohammed, Adrian Pelinaru Profesor coordonator: Dr. Enache RoxanaCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Sferocitoza ereditara (SE) este cea mai frecventa cauza de anemie hemolitica prin defect de membrana eritrocitara. Talasemiile, alaturi de siclemie, reprezinta cele mai frecvente afectiuni monogenice si cel mai des intalnite anemii hemolitice prin alterare structurala a hemoglobinei. Asocierea sferocitozei cu o forma de talasemie este, in schimb, foarte rara, cunoscandu-se cateva familii cu afectarea indivizilor din mai multe generatii. Hipertensiunea pulmonara arteriala (HTP) este descrisa in aproape toate formele de anemie hemolitica asociindu-se cu un risc crescut de mortalitate. Scop Prezentam cazul unei paciente in varsta de 52 de ani cunoscuta cu beta-talasemie intermedia (TI) si sferocitoza ereditara (SE), aflata in evidenta Clinicii de cardiologie pentru HTP arteriala confirmata prin cateterism cardiac, care se interneaza pentru dispnee de repaus cu ortopnee, edeme gambiere si distensie abdominala, simptomatologie survenita in contextul unui episod de hemoliza cu hematurie. Clinic, pacienta prezenta icter, cianoza, semne de insuficienta cardiaca dreapta. Electrocardiograma la internare a aratat tahicardie atriala (125/min), bloc de ramura dreapta. Determinarile biologice au evidentiat anemie, eritroblastoza, hiperbilirubinemie, cresterea LDH. Ecocardiografia a decelat hipertensiune pulmonara moderata (47 mmHg), dilatare de cavitati drepte, disfunctie sistolica de ventricul drept. Tratamentul pacientei a inclus administrarea unei mase eritrocitare, hidroxiuree, anticoagulant si diuretic de ansa si antialdosteronic. Evolutia pacientei a fost favorabila, cu remiterea edemelor. Ramane de discutat tratamentul specific al HTP cu vasodilatatoare desi pana in prezent rolul acestei terapii la pacientii cu anemie hemolitica ramane de elucidat.Concluzii Cazul pacientei cu hipertensiune pulmonara in contextul anemiei hemolitice produse de asocierea extrem de rara a doua defecte congenitale subliniaza dificultatile de management al insuficientei cardiace la acesti pacienti.

Page 34: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

34

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: sferocitoza ereditara, beta-talasemie, hipertensiune pulmonara

Page 35: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

35

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Bioimpedanta electrica toracica in evaluarea hipertensiunii arteriale la pacientii cu sindrom

metabolic

Autori: Irina Andreea Niagu, Ioana Vieriu Coautori: Delia Letitia Dudu, Eduard Alexandru Dumitras Profesor coordonator: S.L. Irina EsanuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Studiul nostru a urmarit sa aprecieze daca tratamentul ghidat hemodinamic ar putea contribui la un control mai bun al hipertensiunii arteriale la pacientii cu sindrom metabolic, prin selectarea terapiei optime si specifice fiecarui pacient in functie de profilul hemodinamic. Au fost observate atat evolutia tensiunii arteriale, cat si a profilului hemodinamic sub tratamentul antihipertensiv, sugerat de evaluarea prin bioimpedanta electrica toracica (BET). Examinarea cu ajutorul BET, o metoda simpla si neinvaziva, ofera in doar cateva minute informatii despre debitul cardiac, prezenta anomaliilor hemodinamice precum si despre vasoactivitate, volemie, inotropism si cronotropism. Materiale si metode Studiul a fost realizat pe un lot de 30 de subiecti, lucratori in transporturi, cu sindrom metabolic si hipertensiune arteriala necontrolata, care au declarat complianta la tratament. Au fost urmarite atat evolutia tensiunii arteriale, cat si a profilului hemodinamic sub tratamentul antihipertensiv, sugerat de evaluarea prin BET. Pentru fiecare pacient s-a inregistrat deviatia procentuala a parametrilor hemodinamici, iar modularea tratamentului s-a realizat in functie de profilul hemodinamic al fiecarui pacient. Rezultate Rezultatele studiului au aratat ca terapia antihipertensiva, ghidata hemodinamic, imbunatateste rata de control a hipertensiunii, iar paralel cu normotensiunea s-a obtinut si statusul normodinamic si, implicit un nivel mai bun al calitatii vietii.Concluzii Studiul de fata argumenteaza faptul ca hipertensiunea arteriala se asociaza cu dezordini ale modulatorilor hemodinamici si, de aceea, trebuie tratata ca o afectiune de origine hemodinamica si nu ca o simpla crestere a valorilor presionale.

Cuvinte cheie: bioimpedanta electrica toracica, sindrom metabolic, hipertensiune arteriala.

Page 36: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

36

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Bloc major de ramura stanga nou descoperit - prognostic negativ?

Autori: Mihnea Gabriel Popa, Alexandra IonCoautori: Vlad Catana, Adelina TomaProfesor coordonator: As.Univ.Dr. Enache RoxanaCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Boala coronariana ischemica la femei prezinta o serie de particularitati. Interpretarea testului ECG de efort in prezenta blocului major de ramura stanga (BRS) este discutabila, de aceea ecocardiografia de efort poate fi extrem de utila.Discutii Prezentam cazul unei paciente in varsta de 56 de ani, cu factori de risc cardiovascular care acuza de aproximativ 3 luni dureri toracice atipice, aparute atat in repaus cat si la efort cu prag variabil, cu durata crescuta. Cu 2 luni anterior internarii in Clinica de cardiologie, pacienta a prezentat o durere retrosternala prelungita, cu durata peste 30 minute, traseul ECG efectuat in timpul durerii evidentiind BRS. Deoarece nu s-a evidentiat o dinamica a enzimelor de necroza miocardica, tabloul clinic a fost interpretat drept sindrom coronarian acut fara supradenivelare ST, s-a initiat tratament antiischemic cu beta-blocant, dubla antiagregare, statina, inhibitor de enzima de conversie si s-a recomandat evaluare in clinica noastra. La aceasta evaluare ecocardiografia de repaus nu a decelat tulburari de cinetica regionala a ventriculului stang, functia sistolica globala fiind normala. Desi pacienta a fost asimptomatica, in prezenta multiplilor factori de risc cardiovascular, am considerat probabilitate crescuta de prezenta a bolii coronariene si am decis efectuarea unei ecocardiografii de efort. Testul a fost pozitiv, evidentiind la efort maximal hipokinezie in teritoriul descendenti anterioare, iar traseul ECG inregistrat simultan aratand subdenivelare descendenta ST de 2 mm in DII, DIII, aVF, V3-V6, pacienta fiind simptomatica (fenomene de insuficienta cardiaca stanga). In aceste conditii, am apreciat ca pacienta are indicatie de evaluare coronariana invaziva si s-a efectuat coronarografia care a evidentiat leziune unicoronariana: stenoza 40-50% la nivelul arterei circumflexe in segmentul II. In prezenta acestei stenoze nesemnificative hemodinamic s-a decis continuarea tratamentului medicamentos.Concluzii Cazul prezentat ilustreaza discrepanta intre probabilitatea crescuta de boala coronariana sugerata de prezenta multiplilor factori de risc, tabloul de sindrom coronariana acut cu

Page 37: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

37

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

BRS nou descoperit si testul ecocardiografic, ECG de efort intens pozitive si rezultatul angiografic, subliniind particularitatile de prezentare a bolii cardiace ischemice la femei.

Cuvinte cheie: bloc de ramura, boala coronariana ischemica, angina atipica.

Page 38: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

38

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cardiomiopatia dilatativa post-miocardita

Autori: Ilinca Manescu, Monica PopescuCoautor: Alexandru TofanProfesor coordonator: Conf.Dr. Bogdan A. Popescu Centru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Neglijarea infectiilor tractului respirator superior la copii poate duce la complicatii tardive ireversibile si amenintatoare de viata. Acesta este cazul unei paciente in varsta de 22 de ani, cu antecedente de bronhopneumonie si miocardita in primul an de viata, care a fost diagnosticata cu cardiomiopatie dilatativa si insuficienta cardiaca clasa III-IV NYHA. Antecedentele personale patologice ale pacientei in discutie au inceput la varsta de 1 an cand a fost diagnosticata cu bronhopneumonie acuta, miocardita cu semne de insuficienta cardiaca si anemie. La varsta de 3 ani s-a internat pentru dispnee cu polipnee, fiind diagnosticata cu cardiomiopatie dilativa si bicuspidie aortica. S-a initiat tratament cu Digoxin, Spironolactona, Furantril si Dipiridamol. Evolutia a fost favorabila pana in anul 2004 cand, in urma unei evaluari de rutina la care s-au ignorat antecedentele pacientei, a fost declarata clinic sanatoasa si tratamentul a fost sistat. Urmatorul contact medical a avut loc abia in 2010 cand s-a prezentat cu edem pulmonar acut in urgenta, unde, fiind gravida in al treilea trimestru, i s-a efectuat o operatie cezariana cu fat viabil si a primit diagnosticul de cardiomiopatie dilatativa, insuficienta mitrala severa, hipertensiune pulmonara medie si insuficienta cardiaca clasa II-III NYHA. S-a initiat tratament cu Dilatrend, Digoxin, Sintrom, Furosemid, Spironolactona, Lisigamma. In cursul anului 2010 s-a internat repetat pentru dispnee la eforturi minime, fatigabilitate si palpitatii, identificate electrocardiografic sub forma de tahicardii ventriculare nesustinute. S-a luat decizia implantarii unui defibrilator intracardiac pentru a bloca instalarea unei aritmii maligne sustinute. De asemenea, pacienta a fost luata in evidenta de Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant de la Targu Mures. In 2012 se interneaza pentru reevaluarea dispozitivului de defibrilare intracardiaca, datorita unui episod recent in care a primit mai multe socuri consecutive. Starea generala a pacientei nu prezinta imbunatatiri fata de evaluarile precedente, fractia de ejectie se mentine la o valoare de 20%, singura solutie terapeutica restanta fiind transplantul cardiac.

Cuvinte cheie: miocardita, CMD, TVNS, ICD, transplant cardiac

Page 39: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

39

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cardiomiopatia Takotsubo: capcana de diagnostic in Sindromul Coronarian Acut

Autori: Cristina Spinu, Cristina UliniciCoautori: Stefan Popov, Mihai-Sorin Blanaru Profesor coordonator: Dr. Rodica RaduCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Cardiomiopatia Takotsubo (CMT) sau cardiomiopatia de stres, reprezinta un sindrom cardiac tranzitor ce se caracterizeaza printr-o anomalie de contractie a segmentelor medio-apicale ale ventriculului stang (VS), care determina balonizarea acestora. Clinic si electrocardiografic CMT mimeaza un sindrom coronarian acut (SCA), cu disfunctie sistolica tranzitorie a VS in absenta unei obstructii coronare. Un stres emotional sau fizic precede de cele mai multe ori tabloul clinic. Materiale si metode Prezentam cazul unei paciente in varsta de 61 de ani, fara antecedente personale cardio-vasculare cunoscute, care se interneaza in urgenta cu durere precordiala sustinuta, insotita de dispnee si transpiratii profuze, aparute in contextul unui stres emotional puternic. Electrocardiografia cu supradenivelare de segment ST a dus la diagnosticul initial de infarct miocardic acut STEMI. Ecocardiografia arata akinezie intinsa a zonelor medio-apicale ale VS si hiperkinezia segmentelor bazale cu o disfunctie sistolica globala severa. Coronarografia in urgenta a evidentiat artere coronare normale, iar ventriculografia a confirmat aspectul descris ecocardiografic al VS. Evolutia ulterioara (ecocardiografica, electrocardiografica si bioumorala) cu normalizarea tuturor parametrilor paraclinici in decurs de 7 zile a permis afirmarea diagnosticului de CMT. Discutii Pentru CMT nu exista un protocol terapeutic stabilit, tratamentul este in mare masura unul de sustinere in functie de prezentarea clinica a fiecarui pacient. Desi cei mai multi pacienti se recupereaza complet (95%) dupa aproximativ 4-8 saptamani, exista un risc de complicatii la prezentarea initiala a pacientului care necesita sprijin intens, uneori chiar balon de contrapulsatie aortica. Concluzii In diagnosticul diferential al SCA ar trebui sa fie inclusa CMT ori de cate ori acesta are o prezentare atipica, mai ales atunci cand este vorba de paciente postmenopauza (90%) cu un istoric recent de stres emotional sau fizic (>2/3 pacienti).

Page 40: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

40

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: cardiomiopatie, sindrom coronarian acut, Takotsubo, disfunctie sistolica.

Page 41: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

41

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Caz clinic - Boala de nod sinusal demascata de tratamentul antiaritmic

Autor: Georgianna CamburuProfesor coordonator: Dr. Roxana EnacheCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Boala de nod sinusal (BNS), sindromul tahicardic-bradicardic reprezinta disfunctia nodului sinusal care se caracterizeaza printr-o serie de manifestari aritmice supraventriculare: bradicardie sinusala, pauze sinusale, oprire sinusala, bloc sino-atrial, ritm jonctional, tahiaritmii atriale, fibrilatie atriala. Tabloul clinic se caracterizeaza prin episoade de palpitatii cu ritm rapid, alternand cu ameteli, lipotimii sau sincope. O etiologie frecventa a BNS o reprezinta tratamentul cu medicatie antiaritmica de tip beta-blocante, sotalol, amiodarona, verapamil sau digoxin.Materiale si metode Prezentam cazul unui pacient in varsta de 54 de ani, fost fumator, care descrie de aproximativ 3 ani episoade recurente de palpitatii cu ritm rapid, paroxistice insotite de sincopa, survenite la efort cat si in repaus.Discutii O serie de trasee ECG de repaus si doua monitorizari de tip Holter ECG efectuate de-a lungul acestui interval de timp au evidentiat tahicardie atriala blocata cu bloc 2:1, flutter atrial cu bloc variabil, bloc incomplet de ramura dreapta si pacientul a primit tratament antiaritmic cu sotalol, ulterior cu amiodarona. Evaluarea ecocardiografica ventricul stang de dimensiuni normale cu functie sistolica globala normala, dilatare usoara de ventricul drept cu functie sistolica normala a acestuia, dilatare severa de atriu drept, regurgitare tricuspidiana usoara, fara hipertensiune pulmonara. In prezenta dilatarii cavitatilor drepte la un pacient cu bloc de ramura dreapta si tulburari de ritm paroxistice supraventriculare am ridicat suspiciunea unui defect septal atrial.S-a efectuat ecocardiografie transesofagiana care nu a decelat nimic semnificativ, insa, la administrarea unei substante de contrast (ser fiziologic barbotat) a pus in evidenta prezenta unui foramen ovale patent cu mic sunt dreapta-stanga. Excluzand astfel o posibila afectare cardiaca organica, am decis repetarea monitorizarii Holter ECG (sub tratament antiaritmic) care a decelat episoade de fibrilatie atriala cu frecventa ventriculara inalta (pana la 225/min), episoade de tahicardie atriala ectopica si pauze sinusale( max 7 secunde).

Page 42: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

42

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Concluzii In aceste conditii, apreciem ca pacientul are indicatie de cardiostimulare si, avand in vedere lipsa de raspuns a tahiaritmiilor supraventriculare la terapia antiaritmica, de tratament prin ablatie sau modificare a nodului atrio-ventricular.

Cuvinte cheie: boala de nod sinusal.

Page 43: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

43

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cine se asociaza cel mai bine cu hipertensiunea arteriala: ABSI sau Indicii antropometrici

consacrati?

Autori: G. Pop, A. Pop, M. RobuCoautori: C.E. Nita, C.N. Cozma, B.A. Cimpoca, C. Robu, I.A. UrsuProfesor coordonator: Dr. A. VlaseCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Bolile asociate obezitatii, precum diabetul, hipertensiunea arteriala (HTA) si boala cardiaca ischemica (BCI) sunt principalele cauze de mortalitate si morbiditate in tarile dezvoltate. Dintre componentele adipozitatii, grasimea abdominala este cea activa metabolic, ea fiind factor de risc cardiovascular. A Body Shape Index (ABSI), este un nou indice pentru obezitatea abdominala, care prezice mortalitatea independent de indicele de masa corporala (IMC). Acest studiu analizeaza legatura dintre ABSI si HTA, precum si care parametru antropometric se asociaza cel mai bine cu aceasta bolala.Materiale si metode Am realizat un studiu cross-sectional ce a inclus 383 pacienti, dintre care 185 cu HTA si 198 fara aceasta boala, consultati in ultimele 3 editii ale proiectului Impreuna pentru Sanatatea Rurala. Au fost calculati parametrii antropometrici ABSI, IMC si circumferinta abdominala (CA), s-a determinat profilul lipidic plasmatic iar datele despre HTA si alte boli cardiovasculare au fost obtinute din istoricul pacientilor. Analiza statistica a fost realizata folosind programul SPSS 20. Rezultate Toti cei trei indici au fost semnificativ mai mari in grupul cu HTA comparativ cu grupul control (p<0.0001). La analiza univariata, HTA a fost asociata cu varsta, sexul, colesterolul total, trigliceridele, aportul de sare, fibrilatia atriala, BCI si cu ABSI, IMC si CA. Intr-un model de regresie logistica (backward selection), folosind parametrii mai sus mentionati drept covariate, ABSI a fost independent asociat cu HTA (p=0.8; SE=0.02; p<0.01), dupa ajustarea pentru varsta, sex, CA si BCI, dar nu si la includerea IMC in model (p=0.002; SE=0.2; p=0.133) . Folosind curba ROC cu HTA drept variabila dependenta, aria de sub curba (AUC) a fost 0.695 pentru ABSI, mai mare decat cea pentru CA (0.68), dar mai mica decat cea pentru IMC (0.703). Concluzii Studiul arata ca ABSI, un nou indice de obezitate abdominala, este asociat cu HTA independent de CA(cel mai folosit indicator de obezitate centrala), dar nu independent de IMC(cel mai folosit indicator de obezitate globala).

Page 44: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

44

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Discutii Indicii antropometrici sunt mijloace ieftine si valoroase de evaluare a distributiei adipozitatii, insa care dintre ei se asociaza mai bine cu HTA si alte boli cardiovasculare ramane un subiect controversat.

Cuvinte cheie: ABSI, BMI, CA, obezitate, HTA

Page 45: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

45

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Complicatii postoperatorii ale unui meningiom fronto-parietal drept gigant operat

Autor: Ana-Maria VrancianuCoautor: Anca AsafteiProfesor coordonator: Conf.Dr. Aurora ConstantinescuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Meningiomul cerebral este o entitate frecvent intalnita (14-19% din tumorile primare intracraniene) care beneficiaza de tratament chirurgical. Tabloul clinic postoperator este dependent de marimea si localizarea formatiunii tumorale, astfel incat in cazul unor formatiuni voluminoase pot apare complicatii multiple la exereza macroscopica a unor cantitati reprezentative de masa cerebrala. Prezentam cazul unui pacient de 42 de ani care a manifestat brusc crize de tip jacksonian motorii stangi postexcizia unui meningion gigant situat in lobul fronto-parietal drept. CT-ul cerebral a relevat prezenta unui meningiom parietal drept gigant de aproximativ 13 cm care a necesitat evacuare chirurgicala. In evolutie pacientul a dezvoltat o hidrocefalie interna necesitand derivatie ventriculo-peritoneala, insotita de un hidrohematom interemisferic reoperat la 1 an dupa interventia initiala. Materiale si metode CT cerebral pentru diagnostic si postoperator pentru confirmarea exciziei complete. IRM de control la distanta de momentul operator.Rezultate Se discuta complicatiile posibile legate de formatiunea tumorala giganta intracerebrala. In pofida complicatiilor severe postoperatorii ce pot surveni dupa astfel de interventii, pacientul a ramas cu o hemipareza stanga spasmodica cu o autonomie in mers, fara crize epileptice. Concluzii Dispensarizarea corecta postoperator a determinat o buna evolutie clinica existand insa o lipsa de concordanta intre buna calitate a vietii si imaginea de control IRM cerebral care arata o compromitere aproape totala a emisferului drept.

Cuvinte cheie: meningiom, crize jacksoniene, complicatii, hidrocefalie

Page 46: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

46

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Corelatie intre parametrii serologici si modificarile histologice in hepatita cronica virala tip C. Eficacitatea terapiei antivirale si efectele

acesteia asupra hemoleucogramei la pacientii cu HCV cronica

Autor: Valentina-Andreea MorusCoautori: dr. Septimiu Voidazan, Andreea PiperProfesor coordonator: Prof.Dr. Simona BatagaCentru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Hepatita virala cronica tip C este o boala care afecteaza in prezent 4,5-5% din populatia Romaniei. Pacientii infectati, odata descoperiti, intra pe o filiera de diagnostic si tratament care este foarte bine pusa la punct. Scopul terapiei antivirale este vindecarea HCV printr-o eliminare sustinuta a virusului (ARN-HCV ramane negativ la 6 luni de la intreruperea tratamentului). In prezent standardul de tratament este interferon-pegylat alfa si ribavirina. Din 2011 au fost aprobati agenti antivirali directi, inhibitori ai proteazei HCV, boceprevir si telaprevir. Materiale si metode S-a realizat un studiu retrospectiv, pe un lot de 36 pacienti cu HCV tratati in Clinica de Gastroenterologie I Tg.Mures in perioada 2010-2012. La initierea tratamentului pacientilor li s-au determinat ARN-HCV, ALT, hemoleucograma, scorul METAVIR (prin teste neinvazive de evaluare a fibrozei si activitatii necro-inflamatorii hepatice sau prin PBH si examen histopatologic). Rezultate si discutii Repartitia pe sexe a fost: 60% femei si 40% barbati. S-a observant ca la initierea tratamentului exista o corelatie intre valoarea ALT si activitatea necro-inflamatorie, intre ARN-HCV si gradul fibrozei hepatice. De asemenea exista o corelatie intre RVS (raspunsul viral sustinut la 6 luni de la tratament) si activitatea necro-inflamatorie la initierea terapiei, precum si intre RVS si valoarea viremiei la 3 luni de la initierea terapiei. Curabilitatea in urma tratamentului a fost de 30%. Toti pacientii au avut modificari ale HLG in timpul tratamentului, insa 25% din pacienti au avut nevoie de tratament adjuvant al terapiei antivirale cu filgrastim si/sau epoetina beta. Concluzii Parametrii serologici si histologici determinati la pacientii cu HCV la initierea si in timpul tratamentului antiviral par a avea o importanta deosebita in RVS. Toti acesti factori predictivi ai raspunsului viral sustinut ne ajuta in luarea deciziei de

Page 47: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

47

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

tratament, insa multi dintre acestia ar putea avea o relevanta scazuta pentru tripla terapie.

Cuvinte cheie: HCV, scor Metavir, ARN-HCV, PEG-Interferon, ribavirina

Page 48: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

48

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Corelatii intre severitatea astmului bronsic pediatric si sensibilizarea la aeroalergeni

Autori: Anca Maria Adavidoaiei, Anca BaiceanuCoautori: Dragos Baiceanu, Raluca Elena MindruProfesor coordonator: Conf.Dr. Rugina AuricaCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Prezenta sensibilizarii la aeroalergeni la pacientii cu astm bronsic (AB) este binecunoscuta. Obiectivul studiului este de a identifica corelatiile dintre numarul, respectiv tipul de alergeni aerieni implicati si severitatea AB, intr-o populatie pediatrica. Materiale si metode Am selectat un lot de 86 de copii aflati in evidenta Clinicii de Pneumologie si Alergologie a Spitalului de Copii Sf. Maria, Iasi cu AB, monitorizati in decursul unui an, cu varsta peste 6 ani. Intercritic, s-au efectuat testarea cutanata la bateria standard de 31 de aeroalergeni, prin metoda prick test (PT), respectiv spirometrie. Rezultate Din cei 86 de pacienti, preponderant de sex masculin (81,6%), 86,4% au prezentat rezultate pozitive la PT, astfel: 37,2% sensibilizati la 2-3 alergeni, 32,5 % la 4-5, respectiv 16,3% polisensibilizati la mai mult de 5 alergeni. Pacientii cu AB intermitent (13,9%) prezinta sensibilizare in proportie de 66,7% la 2-3 alergeni si rezultate negative la 33,3%. Dintre cei incadrati in treapta a II-a (51,17%), un procent egal de 40,9% sunt alergici la 2-3, respectiv 4-5 alergeni, in timp ce in AB persistent moderat (30,23%), polisensibilizarea la peste 5 alergeni este cea mai frecventa: 46,15%. Am evidentiat reactii pozitive la 18 din cei 31 de alergeni, cele mai frecvente fiind la acarieni (69,76%) si mucegaiuri (32,55%), care apar in toate stadiile de AB. Procentul polenurilor (27%) si respectiv structurilor apartinand insectelor (4,6%) sau animalelor (23,25%), care determina sensibilizare IgE mediate este mai redus, dar corelat cu treapta a III-a de severitate a bolii (p<0,05). In 23,25% din cazuri, AB nu este controlat medicamentos (FEV 1<80%), acesta fiind asociat cu polisensibilizarea la peste 3 alergeni (p<0,05). Discutii Sensibilizarea la aeroalergeni in AB la 90% din cazuri, respectiv asocierea numarului acestora cu stadiul bolii si cu eficacitatea tratamentului, justifica existenta unei corelatii intre severitatea afectarii pacientului si alergenii inhalati. Concluzii Influenta aeroalergenilor asupra manifestarilor AB este majora. Un management eficient al bolii necesita identificarea acestora la toti pacientii si reducerea expunerii, precum si

Page 49: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

49

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

adaptarea tratamentului, in vederea imbunatatirii calitatii vietii si a dezvoltarii adecvate a copilului.

Cuvinte cheie: astm bronsic, aeroalergeni, prick test, atopie

Page 50: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

50

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Corelatii intre valorile cefalometrice, indicele de masa corporala si gradul de apnee la pacientii cu

sindrom de apnee obstructiva de somn

Autor: Dana-Diana Lazarica Coautori: Andreea Dana Fisus, Tereza Irina Costin Profesor coordonator: Dr. Neagos AdrianaCentru universitar: UMF Targu. Mures

Introducere Patologia respiratorie de somn reprezinta o preocupare esentiala a medicilor , datorita incidentei crescute in ultimii ani a efectelor secundare ale acesteia. Clasificarea internationala a patologiei respiratorii de somn cuprinde sindromul de apnee obstructiva de somn si snoringul cronic ca si entitati clinice separate, asociate cu modificari ale masivului cranio-facial. Scopul lucrarii este de a arata si sustine pe baza experientei noastre, prezenta unei posibile corelatii intre gradul de apnee de somn, valoarea indicelui de masa corporala si modificarile cranio-faciale. Material si metoda Am luat in studiu un numar de 128 de pacienti, in perioada 2007-2011 care au prezentat simptomatologia unei patologii respiratorii de somn, la care s-au efectuat masuratori cefalometrice, investigatii polisomnografice, precum si examinare fibroscopica ORL. S-a realizat o analiza descriptive a datelor obtinute, urmarindu-se parametrii ca: MPH- distanta dintre hioid si marginea inferioara a mandibulei, PAS- spatial respirator posterior, lungimesa luetei, precum si valorile indicelui de greutate BMI. Toate datele au fost corelate cu cele obtinute prin polisomnografie. Rezultate si discutii Sindromul de apnee obstructiva de somn, este produs de cresterea indicelui de masa corporala, precum si modificarile masivului cranio-facial, ambele avand implicatii directe asupra gradului de colabare a caii aeriene superioare si respectiv asupra valorii indicelui de apnee-hipopnee. Concluzii Reducerea greutatii corporale precum si rezolvarea modificarilor cranio-faciale prin colaborarea cu ortodontul reprezinta pasii premegatori in terapia sindromului de apnee obstructiva de somn si a snoringului.

Cuvinte cheie: apnee obstructiva de somn, indice apnee-hipopnee, snoring

Page 51: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

51

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Diferentierea intre carcinomul hepatocelular primar si metastazele hepatice la un pacient cu

ciroza hepatica etanolica

Autori: Alexandru Tofan, Monica PopescuCoautor: Ilinca Manescu Profesor coordonator: Dr. Ilinca Savulescu-FiedlerCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

O complicație a cirozei hepatice este reprezentată de carcinomul hepatocelular primar. Dacă există suspiciune în acest sens, trebuie să diferențiem localizarea primară de metastazele provenite din tubul digestivAcesta este cazul unui pacient de 59 de ani, diagnosticat cu ciroză hepatică etanolică, clasa B CHILD, cu dovezi comune ambelor localizări primare.Pe 26 octombrie 2012, pacientul s-a prezentat la spital pentru palpitații cu ritm rapid la efort, însoțite de durere retrosternală cu caracter constrictiv. Pacientul este hipertensiv, cu valorile maxime ale tensiunii arteriale 220/100 mmHg, și diabetic. La examenul obiectiv, se observă eritroză palmară, mucoase hiperemice, icter scleral. Diametrul prehepatic este de 18 cm, cel cardiohepatic este de 12 cm. Analizele sanguine au relevat sindrom de hepatocitoliză și colestază cu bilirubina directă crescută. Alfa-fetoproteina a avut valoarea ușor crescută(11.46 ng/mL). CA 19-9 a fost de asemenea crescut(101 u/mL). La examenul endoscopic, se observă semne ale hipertensiunii portale și trei polipi sesili, centrați de mici exulcerații. Ecografic, ficatul este neomogen, granular. Pe 30 octombrie, pacientul este externat, cu diagnostic de ciroză hepatică și indicație de CT abdominal, RMN și endoscopie digestivă inferioară. La RMN, s-au descoperit trei noduli displazici, în segmentele V și VIII ale ficatului, asociați cu numeroși noduli de regenerare. Examinarea CT a relevat noduli displazici în lobul drept hepatic, cu hepatomegalie și hipertensiune portală. La endoscopia digestivă inferioară, s-au descoperit trei polipi pediculați, unul localizat la 25 de cm de orificiul anal, cu mucoasa discret eritematoasă, la nivelul căruia s-a efectuat polipectomie și s-a recoltat eșantion pentru anatomie patologică, iar ceilalți doi localizați la 29 cm de orificul anal, unul de 2,5 cm, celălalt de 1 cm. Se recomandă repetarea endoscopiei digestive inferioare și a examenului RMN la 3 luni, pentru observarea evoluției.

Page 52: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

52

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: ciroza hepatica, carcinom hepatocelular, metastaze, noduli displazici, polipi colonici, hipertensiune portala, diabet zaharat tip 2, hipertensiune arteriala

Page 53: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

53

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Dispnee si dureri precordiale intr-un caz de BPCO - caz clinic

Autor: Alina Elena StancaCoautori: Andreea Teodora Topor, Adina Mihaela Cretu Profesor coordonator: S.L.Dr. Gabriela Silvia GheorgheCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Prezentam cazul unui bolnav de 72 ani, fumator, diagnosticat cu BPCO si cord pulmonar cronic, poliglobulic, hipertensiv moderat, cu varice ale membrelor inferioare, care a prezentat cu 2 luni inaintea internarii dureri precordiale in repaus si accentuarea dispneei la eforturi minime. In acel moment, ECG a aratat modificari nespecifice de faza terminala, iar evaluarea coronarografica nu a decelat stenoze semnificative coronariene. Simptomatologia a persistat sub tratament antianginos si antiagregant plachetar, cu aspirina. La internare bolnavul era cianotic, polipneic, tahicardic, cu TA 130/90mmHg, fara semne de decompensare dreapta. ECG a avut acelasi aspect ca in urma cu 2 luni, iar radiografia pulmonara a aratat hilul stang marit, posibil tumoral. Ecografia cardiaca a aratat hipertrofie si dilatare usoara de perete ventricular drept, insuficienta tricuspidiana moderata, fractia de ejectie a ventriculului stang 45%. Paraclinic: Hb 15 g%, Ht 47 %. S-a efectuat CT toracic care a evidentiat tromboze in trunchiurile mari si medii ale ambelor artere pulmonare. Examenul Doppler venos al membrelor inferioare nu a relevat trombi. Sub tratament anticoagulant cu heparina in perfuzie continua, dispneea si durerile precordiale s-au accentuat in 24 ore, impunand tromboliza cu Streptokinaza, 100.000u/ora, 24 ore, urmata de reluarea anticoagulantului iv, apoi per os. Evolutia clinica a fost favorabila. Particularitatea cazului consta in discrepanta intre tabloul clinic, datele ECG si ecocardiografice si severitatea trombozei pulmonare la CT, confirmand dificultatea diagnosticului tromboembolismului pulmonar, mai ales in situatia coexistentei altor cauze de dispnee. Durerile precordiale, in contextul coronarografiei normale, au reflectat la acest bolnav hipertensiunea pulmonara.

Cuvinte cheie: bronhopneumopatie cronica obstructiva, tromboembolism pulmonar, tratament trombolitic

Page 54: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

54

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Etiologia infectiilor urinare complicate

Autori: Andreea Teodora Topor, Adina Mihaela CretuCoautori: Alina Elena Stanca, Andrei Cristian Dan Gheorghe Profesori coordonatori: Prof.Dr. Ioan Tiberiu Nanea, Dr. Ana CristeaCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Infectiile urinare (ITU) sunt o patologie frecventa mai ales in asociere cu diversele afectiuni urologice preexistente si pun adesea probleme de tratament specific. Scop: Evaluarea incidentei agentilor etiologici in ITU complicate in relatie cu sediul infectiei si cu rezistenta la antibiotice (Ab). Materiale si metode Au fost inclusi pacienti (pts) consecutivi cu tablou clinic de ITU la care s-au evaluat datele demografice, conditiile patologice urologice preexistente, urocultura cu antibiograma. ITU inalte si joase au fost definite clinic si prin prezenta sau absenta raspunsului inflamator sistemic. S-au diferentiat ITU complicate (grup A), definite prin prezenta unei conditii urologice favorizante (CUF), de cele necomplicate (grup B). Analiza statistica s-a realizat cu EpiInfo, cu prag de semnificatie p<0,05. Rezultate Au fost inclusi 261 pts, cu varsta medie 64,2 (±14,9) ani, dintre care 57,9% barbati. S-au inregistrat 196 (75,1%) ITU joase si 65 (24,9%) ITU inalte, fara diferente in agentii etiologici. Incidenta ITU complicate a fost mai mare la barbati fata de femei (p<0,0001). CUF au fost litiaza urinara (29,5%), neoplasme de prostata sau vezica urinara (24,9%), anomalii de cai urinare (14,9%) si prezenta de catetere urinare (16%). Incidenta ITU cu uroculturi negative a fost de 14,2%, fara diferente intre A si B. Cei mai frecventi agenti etiologici au fost E. coli (46,7%) si Klebsiella spp (20,3%) fara diferente intre A si B. In grupul A rezistenta la Ab a fost mai mare fata de B. 57,6% dintre E. coli si 69,8% dintre Klebsiella au fost rezistente la fluoroquinolone, iar 50% dintre E. coli si 77,8% dintre Klebsiella la amoxicilina + clavulanat. Klebsiella a fost rezistenta in peste 60% din cazuri la cefalosporine si in 53% din cazuri la gentamicina. Discutii si concluzii E. coli si Klebsiella sunt cei mai frecventi agenti implicati in ITU complicate si necomplicate, inalte si joase. Acesti germeni sunt in peste 50% din cazuri rezistenti la Ab folosite curent in tratamentul ITU.

Cuvinte cheie: infectii urinare, rezistenta la antibiotice

Page 55: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

55

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Evaluarea microvascularizatiei si a leziunilor cutanate de psoriazis prin microscopie confocala

in vivo

Autor: Georgianna CamburuProfesor coordonator: Dr. Costin CaruntuCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Nevoia de a imbunatati acuratețea si sensibilitatea diagnosticului Psoriazisului a condus la dezvoltarea de noi tehnici neinvazive care includ Ultrasunete, Dermatoscopie, Microscopie Confocala in Vivo, Imagistica prin Rezonanta Magnetica si tomografie optica. Dintre toate aceste tehnici, doar Microscopia Confocala in Vivo permite examinarea epidermului si a papilelor dermice la un nivel de rezoluţie care se apropie de detaliul histologic. Psoriazisul fiind o dermatoză inflamatorie cronică, cu determinism genetic si mediata imunologic, se caracterizată prin plăci eritemato-scuamoase bine delimitate. Scopul studiului a fost de a obiectiva modificarile survenite la nivelul microcirculatiei si a leziunilor cutanate psoriaziceMateriale si metode Au fost inclusi in studiu doua loturi: lotul pacientilor ce prezentau leziuni psoriazice si lotul control. Cu ajutorul Vivascope 1000, au fost scanate zone ale brațelor, membrelor inferioare, torace, spate, fata si scalp a pacienților ce prezint leziuni cutanate psoriazice si subiectilor din lotul de control. S-a evaluat cantitativ diametrul capilarelor dermice si fluxul la nivelul acestora, si a modificarilor micromorfologice suvenite in aceasta afectiunie. Vivascope 1000, utilizeaza un fascicul laser cu lungime de unda de 830nm si care patrunde la o adancime anterior stabilita si se reflecta, raza reflectata urmand a fi analizata. Rezultate La pacientii cu psoriazis s-a evidentiat o crestere fata de subiectii din lotul control a parametrilor micromorfologici ai capilarelor si papilelor dermice, precum si evidentierea parakeratozei, acantozei si papilomatozei. Concluzii Evaluarea modificarilor micromorfologice cutanate la pacientii cu psoriazis poate fi realizata prin microscopia confocala laser, aceasta tehnica deschizând perspectiva diagnosticarii neinvazive. Studiul reprezinta un spijin pentru monitorizarea răspunsului terapeutic si in preventia recurentei.Discutii Limitarea majora a CSLM este data de penetranta de doar 200-300 μm ce nu permite ca anumite caracteristici nucleare, insa in ciuda metodelor neinvazive, acesta poate observa dinamica

Page 56: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

56

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

microvascularizatiei, procesul coagulativ, si modificarile cantitatii de melanina si morfometria epidermului si a dermului.

Cuvinte cheie: microscopie confocala in vivo, psoriasis, CSL

Page 57: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

57

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Evaluarea relatiei intre bronhopneumopatia cronica obstructiva si infarctul miocardic acut

Autor: Andrei Cristian Dan GheorgheCoautor: Andreea HodorogeaProfesor coordonator: Prof.Univ.Dr. Ioan Tiberiu NaneaCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere BPCO se asociaza frecvent cu bolile cardio-vasculare si decompensarile acute ale BPCO (aBPCO) pot prezenta un trigger pentru aparitia infarctului miocardic acut (IMA). SCOP: Investigarea corelatiei intre severitatea BPCO, aBPCO si aparitia IMA. Materiale si metode Am urmarit aparitia IMA timp de 2 ani la 70 de pacienti (pts) (barbati) cu BPCO cu varsta medie 64 de ani (52-76) ani. In functie de FEV1 initial exprimat % din valoarea teoretica, au fost clasificati in: G1: 60-80%; G ll: 40-59%; G lll: <40%. Am notat antecedentele (HTA, angina, IM vechi, diabet zaharat (DZ), dislipidemie, insuficienta renala), numarul de zile de spitalizare pentru aBPCO, presiunea sistolica in artera pulmonara (PAPS) (ecocardiografic, regurgitatia tricuspidiana), fractia de ejectie a ventriculului stang (FEVS), hemoblobina (Hb), proteina C reactiva (CRP), fibrinogenul (Fg), initial si la fiecare 3 luni. Criteriile de excludere au fost insuficienta cardiaca NYHA lll-lV, FEVS <40%, valvulopatiile, cardiopatiile congenitale, cardiomiopatiile. Prelucrarea statistica s-a facut cu EpiInfo. Rezultate 24,26% pts au fost in G l, 25,71% in G ll si 50% in G lll. PAPS a fost 25+/- 6 mmHg in G l, 34+/- 5 mmHg in G ll si 43+/-7 mmHg in G lll si au ramas stabile. IMA a aparut la: 29,41% pts in G l, 22,22% in G ll, 70,58% in G lll (p<0,01). Pts cu IMA au avut cel mai mare numar de zile de spitalizare pentru BPCO, indiferent de G in care erau: 100+/-30, pentru fiecare pts dintre cei la care a aparut IMA, versus 40+/-20, pentru fiecare pts dintre cei fara IMA in perioada celor 2 ani. CRP si Hb au fost persistent si semnificativ mai mari la pts care au facut IMA decat la ceilalti. Ceilalti factori de risc pentru IMA au fost egal distribuiti intre pts. Discutii si concluzii Exista o corelatie semnificativa intre nivelul redus al FEV1, frecventa ridicata a aBPCO si aparitia IMA. Acest fapt, impreuna cu persistenta markerilor inflamatori, sustine rolul inflamatiei sistemice in aparitia IMA.

Cuvinte cheie: BPCO, infarct, miocardic

Page 58: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

58

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Evolutia pacientilor cu poliartrita reumatoida severa sub tratament cu Infliximab

Autor: Alexandra ZirraProfesor coordonator: Conf. Catalin CodreanuCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Studiul de fata este un studiu descriptiv, ce are ca scop analizarea eficientei terapiei cu Infliximab (agent biologic anti-TNFα) in poliartrita reumatoida. Materiale si metode A fost ales un lot de 28 de pacienti cu poliartrita reumatoida activa severa, in functie de anul initierii terapiei biologice cu Infliximab sau comutarii tratamentului de pe un alt agent anti-TNFα pe Infliximab, in perioada 2006-2010. Ei au fost evaluati la initierea tratamentului biologic cu Infliximab sau la momentul comutarii terapiei de pe un prim agent anti-TNFα pe Infliximab, apoi la 6 luni si un an. Rezultate Lotul a fost compus din 15 femei (68%) si 7 barbati (32%). S-a calculat DAS28 la fiecare evaluare, notate DAS1, DAS2, respectiv DAS3.S-au folosit variatiile DAS28, ΔDAS1-2 si ΔDAS1-3, definite ca ΔDAS1-3=DAS1-DAS2, respectiv ΔDAS2=DAS1-DAS3. Conform definitiei EULAR a raspunsului la tratament, exista responderi, responderi partiali si non-responderi. Responderii sunt definiti ca pacientii la care variatia DAS28 este ≥ 1,2, responderii partiali intre 0,6 si 1,2, iar non-responderii ≤ 0,6.Astfel s-a observat in cazul evaluarii la 6 luni, ΔDAS1-2 dintre care un procent de 4,5% de non-responderi, 9% de responderi partiali si de 76,5% de responderi la tratament.La evaluarea de la 12 luni, ΔDAS1-3 a relevat un procent de procent de 4,5% de non-responderi, 4,5% de responderi partiali si de 81% de responderi la tratament.Concluzii si discutii Pe baza rezultatelor putem spune ca raspunsul observat la tratamentul cu Infliximab este eficient, in lotul nostru gasindu-se procente mari de responderi.

Cuvinte cheie: Infliximab, poliartrita reumatoida

Page 59: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

59

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Factori de risc corelati cu un scor APGAR scazut la nasterea cu indicatie de sectiune cezariana

Autori: Laura Stirbu, Madalina StirbuCoautor: Raluca Cristina Moldovan Profesor coordonator: Conf.Dr. Mironiuc ClaraCentru universitar: UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj

Introducere Sectiunea cezariana (SC) se indica in cazul nasterilor dificile si previne unele complicatii pentru mama si fat, ce altfel ar aparea in cazul nasterii vaginale. Un scor APGAR sub 7 se asociaza cu probleme pe termen scurt sau lung pentru nou-nascut, astfel scopul acestui studiu este sa descoperim factorii de risc care se asociaza cu un scor APGAR scazut, desi se intervine prin SC. Materiale si metode Am realizat un studiu retrospectiv analitic tip caz-martor bazat pe 473 paciente ce au nascut prin SC in perioada 2010-2011 in Clinica Ginecologie I din Cluj-Napoca. Au fost facute loturi de paciente in functie de factorul urmarit, fiecare lot patologic avand un lot de control: varsta mamei, varsta sarcinii, indicatia chirurgicala. Am considerat un scor APGAR >=cu 7 ca fiind normal, <7 ca fiind patologic. S-a aplicat testul HI patrat corectat (Yates) si s-au calculat valoarea lui p si odds ratio (OR) pentru a vedea daca exista diferente semnificative statistic intre loturile patologice si cele control. Rezultate Varsta mamei(>=35ani): HI patrat=0.25; p=0.6. Varsta sarcinii (<37saptamani): HI patrat=49.3; p=0.0001; RR=5.6(95%CI 3.9-8.1). Suferinta fetala acuta: Hipatrat=10; p=0.0001; OR=6(95%CI 3.3-10.6) HTA in sarcina: HIpatrat=15.22; p=0.0001; RR=3.8(95%CI 2.6- 5.3). Concluzie si discutii In urma studiului se poate spune ca o mama, indiferent de varsta, daca naste prematur si/sau este cunoscuta cu hipertensiune pe timpul sarcinii are un risc crescut de cel putin 3 ori de a avea un nou-nascut cu scor APGAR sub 7 chiar daca naste prin SC ca sa evite stresul fetal din nasterea vaginala. Daca fatul intra in suferinta fetala acuta riscul se ridica la 6 ori. Ca o discutie pe aceasta ultima remarca propunem tema: urmarirea optima materno-fetala in timpul travaliului pentru a interveni prompt prin SC.

Cuvinte cheie: APGAR, sectiune cezariana, suferinta fetala acuta.

Page 60: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

60

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Fibroza chistica: o boala cu mai multe fete

Autori: Andreea-Catalina Chirila, Iulia Elena CarabulaCoautor: Laura Iuliana DumeaProfesor coordonator: S.L.Dr. Dana Teodora AntonCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Fibroza chistica (FC), cea mai frecventa boala autosomal-recesiva a populatiei caucaziene, este o afectiune cu multiple fete. Diversitatea mutatiilor genetice explica variabilitatea tabloului clinic. Obiectivul lucrarii a fost reprezentat de prezentarea a patru modalitati diferite de manifestare a bolii. Prezentarea cazurilor Cazul 1 -S.V., 11 ani, se interneaza pentru falimentul cresterii (IMC=14,08). Iontoforeza (98 mmoli/l NaCl) a confirmat diagnosticul de FC. Evolutia a fost influentata de infectia cronica cu S.auriu meticilino-rezistent, statusul nutritional ramanand deficitar. Cazul 2 -B.M. 11 ani, se interneaza pentru varsaturi si dureri abdominale. Examene de laborator: amilazemie=337 U/l, alcaloza hipocloremica, hiponatremie, hipopotasemie. Iontoforeza=138 mmoli/lNaCl. Sub tratament cu Kreon impreuna cu cel de reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica evolutia a fost lenta, dar favorabila. Cazul 3 - T.A., 18 luni, se interneaza pentru varsaturi. Ionograma sanguina a evidentiat hiponatremie, hipopotasemie, hipocloremie, alcaloza metabolica. Mentionam ca in antecedente a mai prezentat 3 episoade identice. Iontoforeza = 142, repectiv 155 mmoli/lNaCl. Tratamentul de substitutie enzimatica si al carentelor nutritionale a condus la o evolutie favorabila. Cazul 4 - C.B., 8 luni, s-a internat pentru stare generala alterata, febra, dispnee cu polipnee, wheezing, tuse productiva, cianoza perioronazala. In antecedente a prezentat 3 infectii ale cailor respiratorii inferioare. Iontoforeza a fost pozitiva (113 mmoli/lNaCl). In evolutie, infectiile cu diferiti germeni (S.auriu, Pneumococ, Haemophilus) pe un status nutritional deficitar (IP=0,58) au condus la decesul pacientei la varsta de 3 ani.Concluzii Este absolut necesara cunoasterea principalelor elemente de alarma care impun efectuarea iontoforezei. Diferitele forme de prezentare influenteaza prognosticul pe termen lung.

Cuvinte cheie: fibroza chistica, iontoforeza, polimorfism, boala autosomal recesiva

Page 61: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

61

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Hepatita virala acuta fulminanta

Autori: Andrei Stefan Luca, Victor FlorescuCoautori: Adriana Filip, Luiza Maria LuchianProfesor coordonator: Conf.Dr. Catalina Mihaela LucaCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Insuficienta hepatica acuta (IHA) sau fulminanta este un sindrom caracterizat prin asocierea encefalopatiei hepatice cu semne de insuficienta hepatocelulara (icter si coagulopatie) si adesea cu semne de suferinta multisistemica, instalate la un pacient cu o boala hepatica acuta, la care nu se cunostea existenta unei boli hepatice anterioare. Materiale si metode Am studiat retrospectiv cazurile de hepatita internate in Spitalul Clinic de Boli Infectioase Iasi, in perioada ianuarie 2006 - ianuarie 2011. Au fost considerate hepatita fulminanta (HF) acele forme clinice in care a aparut coma in primele 28 zile de la instalarea icterului. Pentru analiza cazurilor s-au folosit urmatorii parametri: demografici, date epidemiologice, date clinice, date paraclinice, aspecte terapeutice in functie de evolutia clinica si severitatea bolii, factori de prognostic. Rezultate si discutii In intervalul studiat s-au inregistrat 18 cazuri de hepatite fulminante, dintre care 11 hepatite fulminanate (HF) cu virus B, cu o repartitie relativ echilibrata in cei 6 ani de studiu, 2 co-infectii B+D fulminante, ambele mortale, 2 HF cu virus A si 3 cazuri la care etiologia nu a putut fi stabilita. Sursa si modul de transmitere a VHB a putut fi banuit in doar 7 din 11 cazuri (63,63%), 2 au suferit interventii stomatologice, 1 pacient prin multiple tatuaje, altul a suferit o interventie chirurgicala cu 2 luni anterior bolii, iar altul provine din parinti AgHBs+. Dintre semnele si simptomele de alarma, care au precedat coma cu 24-48 de ore, cele mai frecvente au fost insomnia nocturna asociata cu agitatia psihomotorie diurna, tahicardia, reaparitia sindromului digestiv sau a febrei, fenomene hemoragipare. Concluzii 1. Virusul hepatitic B a fost cea mai frecventa etiologie a hepatitei fulminante, a avut in lotul nostru o incidenta de 2,08%, mai mare decat cea citata in literatura. 2. Mortalitatea hepatitelor comatoase a fost de 61,11%. In cazul etiologiei virale B, mortalitatea a fost de 81,81%. 3. Perioada preicterica a fost in general mai scurta de 7 zile, sindromul pseudo-gripal, fiind mai frecvent decat in cazurile non-fulminante. 4. Lipsa AgHBs in 5 cazuri, lipsa AgHBe (6/11cazuri) si nivelurile scazute ale ADN-VHB nu au constituit factori de prognostic favorabil in HF cu virus B.

Page 62: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

62

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: insuficienta hepatica acuta, suferinta multisistemica, hepatita fulminanta

Page 63: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

63

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Insuficienta tricuspidiana severa organica pe valva cu malformatie congenitala rara - abordare

diagnostica si tratament chirurgical

Autor: Simona MerisorProfesori coordonatori: As.Univ.Dr. Carmen Beladan, Prof.Dr. Carmen Ginghina, As.Univ.Dr. Andrei Iosifescu Centru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Valvulopatiile tricuspidiene reprezinta 19-40% din totalul valvulopatiilor. Cel mai frecvent regurgitarea tricuspidiana apare in contextul dilatarii cavitatilor drepte cu largirea inelului tricuspidian (regurgitare secundara, functionala), afectarea primara, structurala a valvei tricuspide fiind mult mai rar intalnita. Prezentam cazul unei paciente de 37 de ani, dislipidemica, fara antecedente personale patologice si heredocolaterale cunoscute, diagnosticata cu insuficienta tricuspidiana severa organica pe valva cu malformatie congenitala care asociaza anomalie de origine a arterei coronare drepte deasupra sinusului Valsalva stang. Pacienta prezinta fenomene de insuficienta cardiaca clasa functionala II-III NYHA de aproximativ un an. Sub tratament medical evolutia sa a fost lent defavorabila in sensul reducerii progresive a tolerantei la efort, dilatarea cavitatilor drepte, dar cu mentinerea parametrilor de functie sistolica ventriculara dreapta in limite normale. Pacienta a beneficiat de corectia chirurgicala a insuficientei tricuspidiene prin valvuloplastie cu inel de suport cu evolutie clinica buna postoperator. Raritatea malformatiei valvulare a reprezentat o provocare din punct de vedere chirurgical. Particularitatea cazului consta in coafectarea congenitala valvulara tricuspidiana (malformatie Ebstein-like) si coronara. Raritatea malformatiei congenitale tricuspidiene si problemele legate de abordarea sa diagnostica si terapeutica sunt argumente pentru actualitatea subiectului abordat.

Cuvinte cheie: insuficienta tricuspidiana

Page 64: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

64

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Interleukina 8 in diferite afectiuni gastrice

Autori: Sabina Dana Sodoleanu, Beatris SegirceanuCoautori: Raul Filip Muresan, Anne Marie Al KhatibProfesor coordonator: Maria BalasoiuCentru universitar: UMF Craiova

Introducere In afectiunile cronice ale stomacului, atat cele benigne, reprezentate de gastrite si ulcere, cat si in cele maligne, sistemul imun joaca un rol esential, in special prin alterarile mediatorilor imuni (citokine, kemokine), care se produc la nivelul mucoasei gastrice. Un factor frecvent implicat in aceste actiuni este infectia cu Helicobacter pylori, aceasta este ascociata in proportie de peste 80% in etiologia afectiunilor gastrice. Infectia cronica cu Helicobacter pylori induce hipoclorhidria si atrofia gastrica, ambele leziuni precursoare de cancer gastric. Una din citokinele care joaca un rol central in injuriile produse de Helicobacter pylori la nivelul mucoasei gastrice este IL8. IL8 este o chemochina, produsa de macrofage si reprezinta unul din mediatorii majori ai raspunsului inflamator. Materiale si metode Lot de 112 pacienti: - 42 de pacienti cu gastrite cronice atrofice - 20 de pacienti cu ulcer gastric - 50 de pacienti cu adenocarcinom gastric. Determinarea IL8 s-a efectuat prin tehnica imunoenzimatica ELISA SANDWICH, folosind trusa PELIKINE COMPACT HUMAN IL8 ELISA KIT, Sanguin Reagents, Netherlands. Valori normale IL8 : sub 10pg/ml Determinarea infectiei cu Helicobacter pylori s-a efectuat indirect, prin decelarea anticorpilor serici anti-Helicobacter pylori, folosind metoda rapida imunocromatografica CLINOTECH DIAGNOSTICS. Rezultate Valorile IL8 la pacientii cu gastrita cronica atrofica. Numarul total de pacienti cu gastrita atrofica acuta a fost de 42, dintre acestia 24 cu si 18 fara infectie Helicobacter pylori asociata. Dintre pacientii cu gastrita cronica si Helicobacter pylori+, 9 au prezentat valori normale ale IL8, cu o medie de 6pg/ml, iar 15 au prezentat valori crescute ale IL8, cu o medie de 23.15 pg/ml. Concluzii In cazul celor trei afectiuni studiate infectia cu Helicobacter pylori a fost asociata intr-un procent de peste 50%. Cele mai mari valori ale IL8 serice si numarul cel mai mare de cazuri s-au gasit la pacientii cu gastrita cronica atrofica asociata cu infectia Helicobacter pylori. In ulcerele gastrice luate in studiu, valorile serice ale IL8 au fost in general in limite normale, chiar si acolo unde s-a asociat infectia cu Helicobacter pylori.

Cuvinte cheie: interleukina 8

Page 65: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

65

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Managementul pacientului cu cardiodefibrilator implantabil defect din prespital pana la

externare, in concordanta cu un caz clinic

Autor: Marius Mihai Sabau Coautor: Adela Elena Voicescu Profesor coordonator: Dr. Daniela Taran Centru universitar: UMF „Lucian Blaga” Sibiu

Introducere Cardiodefibrilatorul implantabil a evoluat de la un sistem implantat prin toracotomie, neprogramabil, capabil sa recunoasca doar FV, la un sistem implantat subpectoral, programabil extern in totalitate, cu utilizare in etape, in functie de tulburarile de ritm aparute. Cardiodefibrilatorul implantabil se indica ca si metoda profilactica in cazul pacientului ce a prezentat unul sau mai multe episoade de tahicardie ventriculara sustinuta sau de fibrilatie ventriculara, sincope de cauze necunoscute, sindrom QT prelungit. Momentul central al procedurii de implantare il reprezinta testarea pragului de defibrilare.Materiale si metode Am avut in observatie si tratament un pacient in varsta de 60 de ani, cunoscut cardiac, ce in urma cu 2 ani a suferit un episod izolat de stop cardiorespirator (fibrilatie ventriculara) resuscitat, in urma caruia i s-a implantat un cardiodefibrilator. Pacientul apeleaza numarul unic de urgenta 112, relatand ca defibrilatorul sau intern ii administreaza socuri electrice puternice la intervale de 1-2 minute. Echipajul de Terapie Intensiva ajuns la fata locului stabileste diagnosticul de defibrillator intern defect cu administrare de socuri repetate nejustificabile, este stabilizat si rata socurilor descarcate se reduce semnificativ. Rezultate si discutii Defibrilatorul implantabil utilizat in practica in ultima decada a fost primit de cardiologi cu scepticism in ceea ce priveste eficienta antiaritmica si implicit beneficiul pe supravietuire. Progresul tehnologic a dus la imbunatatirea utilitatii lui clinice si chiar la largirea spectrului indicatiilor. Concluzii Diagnosticul precoce si interventia cat mai rapida in cazul unui defibrilator intern care administreaza socuri electrice repetate nejustificabile este tratamentul medicamentos antialgic si aritmogen administrat pacientului, reechilibrarea hidroelectrolitica si transportul cat mai repede intr-o clinica specializata.

Cuvinte cheie: defibrilator intern defect

Page 66: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

66

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Nanism hipofizar prin craniofaringiom. Tratament postoperator cu rhGh - prezentare de caz

Autori: Andra Loghin, Diana CojocaruCoautori: Mihaela Birsan, Sebastian Tanase Profesor coordonator: Prof.Dr. Corina GalesanuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Craniofaringiomul este cea mai frecventa tumora a zonei hipotalamo-hipofizare la copil, reprezentand a doua cauza a hipopituitarismului pediatric.Materiale si metode Baiat cu nanism se prezinta in nov.2010 cu: sindrom poliuro-polidipsic, cefalee, vertigo, hemianopsie bitemporala. Parametri clinico-biologici: inaltime 145cm (-4DS), greutate 45 kg (-1,8 DS), absenta pubertatii. GH=0.1 μIU/ml, IGF1=55.7 ng/ml. Volumul urinar/24 ore = 4000 ml. Test la ADH- normalizarea volumului si densitatii urinare.Radiografie de craniu: sella turcica se continua cu sinusul sfenoidal. In partea anterioara se observa calcificari. Radiografia de pumn arata o varsta osoasa: 12 ani si 9 luni. CT- Formatiune expansiva, 29.4/29/57mm ce apartine de hipofiza, intracerebrala supraselara, predominant chistica si o componenta de tesut moale cu efect comprensiv asupra substantei cerebrale. Medicatie preoperatorie: Desmopresina acetat, Prednison, L-tiroxina. Neurochirurgie(dec.2010): ablatie cvasi-totala a tumorii, nervi optici si chiasma optica decomprimate.Rezultate Examenul histopatologic a stabilit diagnosticul de craniofaringiom. Post-operator s-a instituit radioterapie stereotaxica fractionata pentru un volum tumoral rezidual. Medicatie: rhGH 1mg/zi la 3luni postoperator Discutii Intarzierea cresterii precede de obicei diagnosticul, dar simptomele neurologice fac pacientul sa se prezinte la medic. In craniofaringiom prima linie de tratament este reprezentata de chirurgie. Radioterapia stereotaxica fractionata este recomandata pentru a preveni recurenta tumorala. Studii retrospective n-au aratat cresterea riscului recurentei tumorale dupa tratament cu rhGH.Concluzii Pacient cu important deficit de crestere(-4DS) a raspuns favorabil la tratamentul cu rhGH. Velocitatea cresterii -13 cm/primul an. Beneficiile terapiei asupra cresterii, achizitiei de masa osoasa si calitatii vietii justifica initierea tratamentului. Controlul la 6 luni permite diagnosticul unei eventuale recaderi.

Page 67: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

67

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: nanism hipofizar, craniofaringiom, GH.

Page 68: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

68

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

O noua abordare terapeutica a neoplasmului bronhopulmonar

Autor: Cornelia Diana Miron Coautori: Cristina Dima, Ionut Irimiea Profesor coordonator: Asist. Dr. Bogdan GaftonCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Cancerul pulmonar reprezinta una din principalele cauze de mortalitate datorate neoplaziilor, atat in cazul barbatilor cat si al femeilor. Datorita descoperirii tardive, deseori in stadii cu resurse terapeutice limitate, doar 14% din pacientii diagnosticati ajung sa supravietuiasca o perioada de timp mai indelungata (5 ani). Lucrarea are ca scop promovarea succesului terapiei de mentenanta aplicate unui pacient diagnosticat cu neoplasm bronhopulmonar, stadiul IV, timp de 8 luni. Materiale si metode Am studiat cazul unui pacient de 39 de ani, sex masculin, care se prezinta la spital pentru dureri toracice, dispnee, tuse, scadere ponderala (9 kg in ultimele 3 luni), fatigabilitate. La examenul fizic s-a obiectivat: murmur vezicular inasprit la nivelul hemitoracelui stang, transmiterea vibratiilor vocale crescute bilateral, dedublarea zgomotului Z1 in focarul mitral, splenomegalie. Probele biologice au decelat: leucocitoza 13.480/mm3, VSH 36 mm/h, PT 87,1 g/l. Datele clinice au ridicat suspiciunea de neoplasm bronhoplmonar, acesta fiind sustinut de explorari imagistice (CT cap/gat+torace+abdomen) si confirmate prin BDP. Diagnosticul complet a fost: neoplasm bronhopulmonar Lis, Stadiul IV, metastaze pulmonare bilaterale, cerebrale, osoase si pleurale. Rezultate si concluzii S-a initiat tratamentul chimioterapic paleativ cu Cisplatin 150 mg si Gemcitabina 2g timp de 4 luni, apoi s-a continuat cu terapie de mentenanta Pemetrexed 500 mg, acesta fiind indicat la pacienti a caror boala nu a progresat imediat dupa chimiotereapia pe baza de platina. In prezent pacientul continua terapia de mentenenta si mentine aspectul de boala stabila. Particularitatea cazului Neoplasm bronhopulmonar diagnosticat la un pacient tanar (39 ani), fara factori de risc, cu supravietuire ce a depasit valorile statisctice si mentine un status de performanta bun (ECOG=0) in cadrul unui tratament inovator.

Cuvinte cheie: neoplasm bronhopulmonar, terapie de intretinere, pemetrexed, cisplatina

Page 69: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

69

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Particularitatile enteropatiei glutenice si importanta managementului clinic - prezentare

de caz

Autori: Alexandru Timofte, George Zmau Coautori: Mariuca Balan, Stefana Arcana Profesori coordonatori: Conf.Dr. Alina Plesa, Dr. Alexandra MezeiCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Boala celiaca este caracterizata prin intoleranta permanenta la gliadine si proteinele inrudite din cereale ce pot determina raspuns imun anormal la nivelul mucoasei intestinale la persoane susceptibile genetic. Enteropatia glutenica defineste prezenta triadei caracteristice: malabsorbtia, modificari morfologice de tip atrofic ale mucoasei intestinale si raspunsul la excluderea glutenului din alimentatie. Materiale si metode Va prezentam cazul unei femei in varsta de 41 ani ce s-a prezentat in urgenta la Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie al Spitalului Sf. Spiridon Iasi acuzand simptome caracteristice unui sindrom subocluziv digestiv inalt: varsaturi, pirozis, epigastralgii, fatigabilitate. Ipotezele de diagnostic au fost: boala celiaca, boala Crohn, sindromul Zollinger-Ellison, limfom intestinal. S-a practicat ecografie abdominala, tranzit baritat, titrul anticorpilor anti-transglutaminaza Ig A si endoscopie digestiva superioara cu prelevare de fragmente din mucoasa duodenala. Rezultate Pacienta a fost externata cu o evolutie favorabila datorita tratamentului si regimului dietetic. Dupa 6 saptamani a avut spor ponderal 2,5 kg. Discutii Diagnosticul pozitiv de boala celiaca a fost pus in baza examenului paraclinic. Tranzitul baritat a indicat la nivelul DII zona stenozata de 15mm. Endoscopia a indicat mucoasa duodenala friabila cu stenoze etajate. Titrul anticorpilor anti-transglutaminaza IgA a exprimat o valoare crescuta fata de normal. Rezultatul anatomo-patologic a prezentat infiltrat inflamator limfoplasmocitar in corion, hiperplazie criptala si atrofie completa a vilozitatilor duodenale, corespunzand unei boli celiace stadiul Marsh IIIC. Concluzii Boala nerecunoscuta si netratata evolueaza catre sindrom malabsorbativ cu expresie clinica si biologica severa, aparitia unor numeroase complicatii maligne sau chiar sfarsit letal. Obtinerea compliantei pacientului este dificila dar indispensabila evolutiei favorabile.

Page 70: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

70

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: boala celiaca, autoimun, intoleranta glutenica, mucoasa intestinala, stenoze etajate

Page 71: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

71

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Particularitatile sindromului disfunctional respirator la pacientii cu sindromul intestinului

iritabil

Autori: Ecaterina Chiriac, Daniela Efremova Coautori: Doina Gangur, Mariana GroianProfesor coordonator: Prof. Univ. Ion MoldovanuCentru universitar: USMF „Nicolae Testemitanu” Chisinau

Introducere Sindromul Intestinului Iritabil (SII)este o afectiune intestinala functionala,ce se manifesta prin durere abdominala si dereglarea scaunului,iar respiratia disfunctionala este una dintre manifestarile clinice ale tulburarii paternului respirator.Scopul studiului a fost de a studia disfunctia respiratorie la pacientii cu sindromul intestinului iritabil si a determina conexiunea dintre sindromul disfunctional respirator(SDR) si manifestarile clinice ale SII.Materiale si metode În studiu au fost inclusi 40 pacienti cu SII si 34 subiecti sanatosi.Au fost utilizate urmatoarele teste:Profilul Vegetativ-Motor(pentru a aprecia dereglarile psiho-vegetative),scala Nijmegen(a determina sindromul de hiperventilatie-component al SDR),s-a apreciat paternul respirator,s-au efectuat testul de hiperventilatie si apnee voluntara si s-au determinat punctele dureroase ale cutiei toracice în zonele articulatiilor sterno-costale si muschilor intercostali.Rezultate 16(40 %)pacienti au prezentat sindrom de hiperventilatie.Durata timpului de apnee atît la inspir,cît si la expir a fost mai mica decit norma (media:inspir 36,8±1,3 sec. si expir 21,9±0,7 sec.).40 % dintre pacienti au acuzat durere la palparea articulatiei sterno-costale si muschilor intercostali din stînga,iar 52.5 % pacienti-din dreapta.Discutii Au fost determinate doua componente ale sindromului disfunctional respirator: hiperexcitabilitatea centrului respirator si sindromul de hiperventilatie.Intre ele ar putea exista o interconexiune,ambele coexistînd,potentîndu-se reciproc si exacerbind simptomele la pacientii cu SII prin inducerea si mentinerea hiperexcitabilitatii viscero-intestinale.Concluzii Componentele principale ale SDR la pacientii cu SII sînt hiperexcitabilitatea centrului respirator si sindromul de hiperventilatie,care exacerbeaza simptomele gastro-intestinale la acesti pacienti prin destabilizarea echilibrului psiho-vegetativ.

Page 72: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

72

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: sindromul intestinului iritabil, hiperventilatie, hipersensibilitate viscero-intestinala

Page 73: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

73

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Prezentare de caz: Doua forme de artrita imbinate intr-o boala rara si misterioasa

Autori: Alina Oprea, Iulia Nicoleta Raducu Profesor coordonator: As.Univ.Dr. Ioana SaulescuCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Boala Still a adultului reprezinta o forma rara de poliartrita seronegativa cu o incidenta de 0,16 cazuri/100000/an. Tabloul clinic modest cu un debut brusc dominat de febra si manifestari viscerale, alaturi de etiopatogenia necunoscuta ii confera statutul de maladie misterioasa.Materiale si metode Pacientul I.M., 57 ani se interneaza in cadrul sectiei de reumatologie acuzand artralgii precedate de febra si de odinofagie. Simptomatologia a debutat cu opt zile anterior prezentarii, artralgiile avand un caracter inflamator la nivelul genunchilor si articulatiilor mici ale mainii, in prezenta unei eruptii maculare eritematoase. Un prim episod a survenit in urma cu patru luni, caracterizat prin artralgii simetrice, sindrom inflamator intens, cu probe imunologice negative alaturi de sinovite si eroziuni incipiente ale articulatiilor mainii. Astfel, s-a stabilit un diagnostic initial prezumtiv de poliartrita subacuta in observatie pentru confirmare. Din antecedentele personale patologice se retin: tromboza venoasa profunda de vena brahiala stanga, boala polichistica hepato-renala, sindrom Sicca ocular. Rezultate Diagnosticul pozitiv de boala Still a adultului este sugerat de tabloul clinic, sprijinit de investigatiile paraclinice si impus de criteriile Yamagucci. Abordul terapeutic face apel la corticoterapie si imunosupresie. Evolutia policiclica a afectiunii cu recaderi frecvente (sase episoade in mai putin de un an) contureaza un prognostic nefavorabil grevat de eventualitatea dezvoltarii unui proces neoplazic. Concluzii Acest caz ilustreaza o forma aparte de afectiune reumatica ce imprumuta elemente clinico-biologice ale artritei idiopatice juvenile si ale poliartritei reumatoide, diagnosticul fiind unul de excludere. Gradul de dificultate al acestuia este sporit si de atipia patologiilor asociate, impreuna cu complexitatea realizarii diagnosticului diferential.

Cuvinte cheie: boala Still a adultului, artralgii, febra

Page 74: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

74

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Pseudotumora inflamatorie - prezentare de caz

Autori: Cristina Costache, Radu-Ionut ToaderProfesori coordonatori: Conf.Dr. Mircea Manuc, Dr. Rez. Ispas MariaCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Pseudotumorile inflamatorii reprezinta proliferari pseudoneoplazice rare, benigne, de etiologie necunoscuta, cu un comportament agresiv local. Apar preponderent la nivelul pulmonilor, vezicii urinare si tractului digestiv. Tratamentul optim pentru acest grup de tumori nu este inca elucidat.Materiale si metode Prezentam cazul unei femei de 28 de ani, ce descrie epigastralgii si fatigabilitate, ce nu cedeaza la IPP si pozitii antalgice. Antecedentele personale patologice releva talasemie minora si 2 interventii chirurgicale, una pentru ulcer duodenal perforat si alta pentru apendicita. La examenul clinic se deceleaza o masa sensibila la palpare, dura, aderenta la planurile profunde. Din analizele de laborator reiese sindrom inflamator, cu markeri tumorali negativi. Gastroscopic se observa pliuri hipertrofice ce se extind de la unghiul gastric pana la pilor, deformandu-l. Ultrasonografic se deceleaza o masa hiperecogena in contact cu peretele abdominal anterior, ce se extinde intre dreptii abdominali. RMNul abdominal descrie o masa tumorala situata anterior antrului gastric, mergand pana spre fata posterioara a peretelui abdominal anterior, infiltrand dreptii abdominali si grasimea adiacenta. Intraoperator se observa o tumora epigastrica, invaziva in colonul transvers, antrul gastric, segmentul III hepatic si peretele abodminal anterior. Se practica o rezectie a tumorii, colectomie segmentala, gastrectomie partiala, hepatectomie atipica sg III, excizie perete parietal invadat, omfalectomie, colecistectomie.Rezultate Dupa examenul histopatologic diagnosticul a fost: pseudotumora inflamatorie. Evolutia pacientei a fost favorabila,, cu ameliorarea simptomelor algice si aspect normal la RMN abdominal de control. Concluzii Particularitatile acestui caz sunt: raritatea afectiunii, cu origine si tratament optim neelucidate, si simptomatologia cu care pacienta se prezinta, ambigua si disproportionala cu evolutia tumorii si remitere completa postoperatorie.

Cuvinte cheie: pseudotumora inflamtorie.

Page 75: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

75

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Psoriazis: un studiu asupra afectarii calitatii vietii pacientilor

Autori: Anca Maria Man, Casandra Victoria LupuCoautor: Mihai HarangusProfesori coordonatori: Prof.Univ.Dr. Remus Orasan, As.Univ.Dr. Andreea BocaCentru universitar: UMF “Iuliu Hatieganu” Cluj

Introducere Psoriazisul este o afectiune inflamatorie cronica, cu diferite forme de manifestare, de la usoara pana la severa. Exista numerosi factori implicati atat in declansare cat si in evolutia si puseele de activitate ale bolii. Manifestarile clinice ale psoriazisului pot fi stigmatizante, cu un impact semnificativ asupra calitatii vietii pacientilor. Material si metode Am realizat un studiu observational, pe un esantion de 40 de pacienti diagnosticati cu psoriazis vulgar, cu varsta peste 18 ani. Studiul nostru urmareste in ce masura aceasta patologie afecteaza aspecte esentiale din viata pacientilor - activitatile zilnice, timpul liber, locul de munca, scoala, relatiile interumane - si eventualele efecte adverse datorate tratamentului. Am utilizat chestionarul DLQI care contine 10 intrebari referitoare la aspectele mentionate anterior, avand o singura varianta de raspuns. Rezultate Rezultatele, statistic semnificative, au subliniat influenta negativa a psoriazisului asupra calitatii vietii pacientilor. Majoritatea celor inrolati in studiu considera ca aceasta patologie le afecteaza semnificativ toate aspectele vietii evaluate in chestionar. Discutii In urma evaluarilor efectuate am obiectivat nivelul de afectare al psoriazisului asupra calitatii vietii pacientilor si asupra integrarii lor in societate. Vom da o continuitate studiului nostru prin evaluarea in timp, pe o perioada bine delimitata, a efectelor tratamentului personalizat al fiecarui pacient, in vederea optimizarii calitatii vietii. Concluzii Conform rezultatelor obtinute in studiul de fata, psoriazisul afecteaza semnificativ calitatea vietii pacientilor avand un impact psihologic major care influenteaza desfasurarea normala a activitatilor zilnice.

Cuvinte cheie: psoriazis, caliatatea vietii

Page 76: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

76

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Rolul interleukinei-1 si interleukinei-6 ca si marker al patogenezei artritei psoriazice

Autori: Vlad Ioan Dancea, Mihai Adrian PanainteProfesor coordonator: S.L.Dr. Camelia CiacliCentru universitar: UDV „Vasile Goldis” Arad

Introducere Artrita psoriazica se manifesta clinic la 8% din pacientii cu psoriazis. Este o inflamatie cronica autoimuna a articulatiilor, cu degenerarea acestora si limitarea functionalitatii. In patogeneza acestei artrite se presupune o activitate proliferativa si intensificata a fibroblastelor cu hipersecretia de citokine proinflamatorii, si specific de interleukine Il-1 si Il-6. Materiale si metode In studiu s-au analizat 27 pacienti diagnosticati cu artrita psoriazica si 25 subiecti sanatosi, fara afectiuni reumatismale, infectioase, neoplazice sau autoimune. Desi nu exista criterii de diagnostic al artritei psoriazice unanim acceptate, prin criteriile CASPAR (The Classification Criteria for Psoriatic Arthritis) cu care am coroborat multiple criterii de excludere, am selectat un lot relativ mic de pacienti dar riguros diagnosticati. Rezultate S-au determinat nivelele serice de citokine proinflamatorii la toti pacientii, prin metoda imunoenzimatica (ELISA), si s-a constatat o crestere semnificativa ale Il-1 si Il-6 pentru pacientii afectati de artrita psoriazica fata de subiectii din lotul martor. Discutii In dozarea citokinelor proinflamatorii s-a urmarit corelarea cu faza acuta a bolii, cand nivelul plasmatic al acestora este elevat si manifestarile clinice sunt mai pronuntate. Recent s-au efectuat numeroase studii in lumina interesului crescut pentru aceasta forma de artrita, cu scopul stabilirii unor criterii precise de diagnostic in diferentialul cu alte forme, ca si artrita reumatoida. Concluzii Nivelul crescut de citokine proinflamatorii Il-1 si Il-6 este un indice de ajutor in diagnosticul formelor acute de artrita psoriazica si ar putea cuantifica severitatea acestora, astfel prezentand aplicabilitate clinica.

Cuvinte cheie: artrita psoriazica, interleukina 1, interleukina 6, citokine proinflamatorii

Page 77: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

77

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Schizofrenie paranoida cu tricotilomanie, tendinte automutilante si autolitice-prezentare

de caz clinic

Autori: Ioana Diaconu, Adriana Gavrila Coautori: Andrei Dorin Antoce, Narcis Cozmescu Ilioaia Profesor coordonator: Dr. Michail Mavros Centru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Schizofrenia este o entitate nosologica complexa care se caracterizeaza in principal prin transformarea realitatii interioare si exterioare si se exprima printr-o serie de tulburari ce afecteaza gandirea, procesele cognitive, afectivitatea, vointa si comportamentul. DSM IV defineste schizofrenia ca o tulburare care dureaza cel putin 6 luni si include cel putin o luna de simptome ale fazei active, respectiv doua sau mai multe dintre urmatoarele: idei delirante, halucinatii, limbaj dezorganizat, comportament catatonic sau flagrant dezorganizat, simptome negative. Materiale si metode Pacienta B. A. in varsta de 37 de ani se afla in evidenta Clinicii I Femei a Spitalului de Psihiatrie Socola Iasi de 18 ani cu diagnosticul de schizofrenie paranoida. Bolnava se interneaza de 3-4 ori pe an cu decompensari ale afectiunii manifestate prin halucinatii auditive si vizuale, hipoprosexie spontana si voluntara, hipomnezie de fixare si de evocare, ritm ideativ accelerat, fuga de idei, idei delirante de persecutie, de grandoare, de relatie, aplatizare sentimentala, agresivitate si autoagresivitate, tentative autolitice, tricotilomanie si tricofagie, prezenta instinctelor sexuale exagerate. Rezultate A urmat tratament cu o multitudine de antipsihotice, cu raspuns terapeutic partial si lipsa compliantei la tratament. Scaderea pragului de senisibilitate dureroasa ca efect advers al tratamentului cronic cu antipsihotice alaturi de aplatizarea sentimentala specifica schizofreniei paranoide au precipitat si mai mult tendintele automutilante si autoagresive. Discutii Particularitatea cazului este reprezentata de aparitia unei simptomatologii complexe cu manifestari de natura autolitica, automutilanta si sexuala care completeaza tabloul clasic al bolii. Concluzii Acest caz ilustreaza managementul dificil al schizofreniei precum si necesitatea adoptarii unor noi strategii terapeutice.

Cuvinte cheie: schizofrenie, automutilare, tricotilomanie, antipsihotice

Page 78: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

78

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Page 79: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

79

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Sindrom Lowe complet – prezentare de caz

Autori: Carmen Calota, Andreea MocanuCoautori: Iulian Rezmerita, Gabriela FilimonProfesor coordonator: Conf. Dr. Eugen CirdeiuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Sindromul Lowe este o boala recesiva rara legata de cromozomul X, caracterizata prin mutatia genei OCRL1, care codifica enzima fosfatidil inozitol polifosfat 5 fosfataza, enzima localizata in aparatul Golgi cu rol in transportul celular. Sindromul Lowe se manifesta clinic prin triada simptomatica: hipotonie neonatala infantila, cataracta congenitala, disfunctie renala tubulara instalata in timp, la care se adauga: afectare osoasa, articulara, gonadala, musculara si cuatanata.Materiale si metode Prezentam cazul pacientului V.M., in varsta de 2 ani si 10 luni, internat in clinica a III a Pediatrica a Spitalului „Sf. Maria” din Iasi. Au fost facute investigatii complete pentru confirmarea sindromului Lowe, recunoscut prin simptomele clinice specifice: cataracta congenitala, facies particular, retard psihomotor, semne de rahitism (bose frontale, matanii costale, bratari rahitice).Rezultate Investigatiile hematologice au evidentiat: acidoza metabolica constanta (RA variaza 14-16 mEq/l), hipofosfatemie, fosfataza alcalina crescuta, hipokalemie, clearance de creatinina plasmatica scazut. Investigatiile urinare evidentiaza disfunctia tubulara proximala recent instalata: albuminurie constanta, hematurie microscopica, aminoacidurie masiva, hiperfosfaturie. CT cerebral: hipodensitate in substanta alba periventricular bilateral, minima atrofie frontala bilateral, chist arahnoidian la polul temporal bilateral. Radiografie osoasa: grave modificari de rahitism in evolutie.Discutii Managementul bolii se confrunta cu inexistenta unui tratament specific. Tratamenul este simptomatic si individualizat cu scopul imbunatatirii calitatii vietii si impiedicarii evolutiei rapide a insuficientei renale. In majoritatea cazurilor moartea survine in a 2 a sau a 3 a decada de viata ca si consecinta a disfunctiei renale, predispozitiei la boli infectioase, crizelor epileptice sau mortii subite. In literatura de specialitate este raportata supravietuirea pana la varsta de 54 de ani a unui pacient, acesta fiind cel mai longeviv caz pana in prezent. Concluzii Particularitatea cazului este data de prezenta simptomatologiei complete specifice Sindromului Lowe , pacientul necesitand o dispensarizare atenta si individualizata pentru

Page 80: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

80

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

impiedicarea progresiei rapide a insuficientei renale (deja instalata) si cresterii sperantei de viata. Este absolut necesara testarea ADN la mama pentru a aprecia statusul de purtator al mutatiei si pentru acordarea unui sfat genetic corect.

Cuvinte cheie: cataracta congenitala, retard psihomotor, gena OCRL 1

Page 81: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

81

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Tetania asociata cu aportul nutritional incorect de calciu

Autori: Aurelia Baciu, Ana Maria PucaciProfesor coordonator: Conf.Dr. Eugen CirdeiuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Tetania se defineste ca o stare de hiperexcitabilitate patologica a sistemului nervos central si periferic datorata modificarilor extracelulare ionice implicate in functia neuronilor si a nervilor periferici. Calciul este de cele mai multe ori insuficient in derularea normala a activitatilor datorita unui aport inadecvat sau prin multitudinea chelatorilor sai in special in randul scolarului mare si adolescentului. Material si metode Studiul efectuat pe o perioada de 6 luni, ianuarie - iulie 2012, include un lot de 61 de copii cu varsta cuprinsa intre 14 - 18 ani internati in Clinica a III a Pediatrie din cadrul spitalului Sfanta Maria, Iasi, cu simptome relevante de tetanie hipocalcemica. Au fost exclusi din studiu copii cu hipomagnezemie sau care prezentau tetanie de alta origine: hiperfosfatemie, hipoparatiroidism, pseudohipoparatiroidism. Diagnosticul s-a stabilit pe criterii clinico-biologice, EKG, semne de iritabilitate neuromusculara: semnul indirect Chvostek, semnul Weiss, manevra Trousseau si o ancheta nutritionala amanuntita bazata pe greseli alimentare cantitative si calitative privind aportul de calciu zilnic si consumul de chelatori de calciu. Rezultate Din pacientii investigati 70,4% sunt fete, 29,6% baieti; 55,7% provin din mediul rural si 44,3% din mediul urban; 24,6% sunt din familii dezorganizate. Surprinzator mediul rural pare mai afectat decat cel urban. Ancheta nutritionala a aratat un consum de calciu insuficient, luat inconstant in 60% din cazuri, chelatorii de calciu i-am intalnit in 80% din cazuri, pacientii prezentandu-se in mod frecvent cu manifestari neuro-psihice: nervozitate, irascibilitate, agitatie, tulburari cardiovasculare si tulburari digestive. Osul definitiv se formeaza la pubertate, la adultul tanar si in lipsa constanta a calciului osteoporoza poate debuta la varste nefiziologice , iar acesta boala se poate considera o afectiune pediatrica. Concluzii Aportul nutritional de calciu zilnic este insuficient corelat cu un consum exagerat de ciocolata, cacao, sare, carne iar tetania latenta si osteoporoza la varste tinere sunt intr-o continua crestere.

Page 82: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

82

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: copil, chelatori de calciu, tetanie, osteoporoza.

Page 83: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

83

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Tumori gastro-intestinale

Autor: Razan Al Namat Coautori: Catalina Jacota, Carmen Brinza Profesor coordonator: Prof.Dr. Cristina Cijevschi PrelipceanCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Ascita reprezinta acumularea de lichid la nivelul peritoneal. Este destul de greu de pus diagnosticul etiologic atunci cand cauza nu este evidenta. Materiale si metode Prezentam cazul unui pacient care relateaza aparitia unui sindrom ascitic de etiologie necunoscuta. Pacientul se afla sub observatie cu suspiciunea de neoplasm de colon- diagnostic neconfirmat histopatologic. Rezultate La examinarile imagistice se constata prezenta unei formatiuni expansive supramezocolice, a multiple infarcte hepatice, a lichidului de ascita in cantitate mare. Dupa efectuarea curei chirurgicale si biopsierea formatiunii, se constata ca aceasta este o formatiune tumorala de natura stromala cu un grad crescut de atipie celulara. La cateva zile pacientul face o complicatie a actului postoperator-fistula enterocolica, peritonita si decedeaza. Discutii Desi pacientul a prezentat o tumora care s-a dovedit a fi in final benigna, diagnosticul s-a dovedit a fi tardiv si a facut imposibila evolutia favorabila a pacientului. Concluzii Formatiunile benigne pun o mare problema prin diagnosticul tardiv la care sunt supuse si astfel vindecarea pacientului este compromisa.

Cuvinte cheie: Ascita in tumori gastro-intestinale

Page 84: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

84

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Un caz particular de miastenie congenitala

Autori: Ana-Emanuela Botez, Maria IacobCoautor: Cristina Alina BirzuProfesor coordonator: Dr. Aurora ConstantinescuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Miastenia congenitala reprezinta o afectiune cu transmitere autozomal recesiva, a carui tablou clinic caracteristic se datoreaza modificarilor produse la nivelul jonctiunii neuromusculare. Materiale si metode Prezentam cazul a 2 verisoare primare pe linie materna, aflate in evidenta clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi, diagnosticate cu sindrom miasteniform de la nastere. Tabloul clinic releva: ptoza palpebrala bilaterala, blocajul oculomotricitatii si fatigabilitate caracteristic miasteniei. Pentru ambele cazuri s-au efectuat CT mediastinal (pentru rest timic), titrarea Ac anti Ach-R si traseu EMG. Investigatiile permit incadrarea cazurilor in diagnosticul de miastenie tip III. Rezultate In urma coroborarii datelor anamnestice, clinice si paraclinice, diagnosticul pozitiv este de miastenie congenitala. Discutii Intrucat pacientele nu au semnalat tulburari de deglutitie, de fonatie sau diplopie s-a pus problema unui diagnostic diferential cu o miopatie mitocondriala, miopatie forma oculara, aceasta fiind solutionata prin efectuarea EMG si test farmacologic cu Piridostigmin. Agregarea familiala pare a indica o transmitere genetica, motiv pentru care se recomanda cariotipul si test ADN.Concluzii Miastenia congenitala este o afectiune genetica rara, a carui diagnostic reprezinta un proces dificil, de multe ori diagnosticul pus fiind unul de excludere.

Cuvinte cheie: miastenia congenitala, afectiune genetica, ptoza palpebrala, fatigabilitate

Page 85: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

85

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Page 86: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

86

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Stiinte Chirurgicale

Page 87: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

87

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Actualitati in tratamentul anevrismelor intracraniene

Autor: Horatiu Alexandru MoisaProfesor coordonator: Prof.Univ.Dr. A.V. Ciurea Centru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Anevrismele intracraniene sunt diagnosticate la un procent de 2 pana la 6% din populatia adulta, prin metode diagnostice non invazive cum ar fi angio-RMN-ul sau angio-CT-ul. In ciuda incidentei lor crescute, managementul corect al anevrismelor intracraniene reprezinta un tel greu de atins, mai ales prin pozitionarea profunda a acestor entitati patologice si vecinatatea lor cu structuri de o maxima importanta vitala dar si prin dificultatea abordului chirurgical, dat fiind numarul mare localizari posibile, numarul mare de variante anatomice existente etc. Lucrarea de fata efectueaza o trecere in revista a unui numar de 648 de pacienti cu anevrisme intracraniene, tratati prin abord microneurochirurgical si endovascular. Autorii pun in balanta avantajele si dezavantajele fiecarei tehnici si prezinta ultimele metode aparute in materie de tratament al anevrismelor intracraniene punand accent pe introducerea stentului endovascular (metoda de ultima ora in neurochirurgie) in tratamentul acestor leziuni. Desi neurochirurgii sunt pusi in fata a ceea ce este considerat inceputul unei ere noi de tratament endovascular, studiile din ultima vreme, care demonstreaza recanalizarea unor anevrisme tratate endovascular, aparitia de pseudo-anevrisme la nivelul coletului anevrismal initial (de asemeni tratat endovascular), hernierea bobinelor folosite la embolizare precum si imposibilitatea tratamentului endovascular la anevrisme precum cele ale PCoA, MCA, ACoA, OphA, PcaA, bifurcatiei bazilare, sau PICA, au dus la re-evaluarea atitudinii fata de tratamentul microneurochirurgical al anevrismelor, punandu-se in balanta calitatea vietii pacientului, complicatiile posibile si eficienta tratamentului.

Cuvinte cheie: microneurochirurgie, clipping, coiling, stenting, studiu comparativ, actualitati

Page 88: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

88

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Anastomoze mecanice utilizand sistemul video-endoscopic. Studiu comparativ

Autori: Andra Slivilescu, Bogdan HoinoiuCoautori: Corina Dumbuleu, Robert PatachiaProfesor coordonator: As.Univ.Dr. Teodora Hoinoiu Centru universitar: UMF „Victor Babes” Timisoara

Introducere Sutura microchirurgicala este considerata in prezent o tehnica greu de stapanit si de aceea de-a lungul timpului au fost dezvoltate o serie de tehnici alternative pentru asigurarea patentei vasculare. Scopul acestui studiu a fost acela de a evalua abilitatile tehnice de a invata sutura mecanica microchirurgicala, respectiv a sistemului de inele Coupler, comparativ cu sutura clasica utilizand sistemul video-asistat endoscopic (VAE), in perspectiva utilizarii VAE ca alternativa la microscopul operator. Material si Metode Opt tineri chirurgi au fost impartiti in doua grupuri (A-Coupler, B-nylon 10-0) cu scopul de a efectua 64 de anastomoze aortice termino-terminale (32 - sutura clasica, 32 - Coupler) utilizand 64 de sobolani din rasa Wistar. Performanta tehnica individuala a fost evaluata la o ora folosind testul de permeabilitate vasculara Acland test, pentru a evalua patenta anastomozelor. Rezultate Timpul mediu petrecut pentru efectuarea anastomozelor microchirurgicale cu nylon 10-0 s-a diminuat semnificativ de la prima la ultima anastomoza (de la 57,2±4,7 la 44,4±2,4 min, valoarea medie ± SEM, p<0,05) comparativ, timpul mediu de efectuare a unei suturi mecanice nu s-a imbunatatit semnificativ (de la 25,5±3,1 la 22,5±1,9 min). La o ora, microanastomozele clasice au avut o rata de patenta de 90%, fata de 100% la sutura mecanica de tip Coupler. Discutii si Concluzii Anastomozele mecanice arata a fi usor de efectuat, dar inca necesita antrenamentul in laborator. Patenta pe termen scurt a anastomozelor mecanice Coupler este asigurata de lumenul liber, spre deosebire de suturile clasice. Cu toate ca VAE are o curba de invatare usor mai lunga, acesta poate deveni o metoda alternativa pentru efectuarea tehnicii microchirurgicale datorita unei mai bune manipulari, usurintei asamblarii, costurilor mai scazute si ergonomiei.

Cuvinte cheie: sutura microchiruricala, patenta vasculara, sutura clasica, inele Coupler, sutura mecanica, sistemul video-asistat endoscopic (VAE), Acland test

Page 89: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

89

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Anevrismele aortei toracice ascendente. Abordul si tehnica chirurgicala

Autor: Iuliana CotiProfesori coordonatori: Prof.Dr. Marian Gaspar, Dr. Gabriel DumitrasciucCentru universitar: UMF „Victor Babes” Timisoara

Scopul acestui studiu a fost de a evalua rezultatele abordului chirurgical al anevrismelor de aorta toracica ascendenta, prin prezentarea diferitelor strategii terapeutice in functie de portiunea afectata a aortei ascendente, extinderea anevrismului si implicarea valvei aortice in procesul patologic. Materiale si metode In perioada ian 2007- aug 2012 in Institutul de Boli Cardiovasculare Timisoara, dintr-un total de 3.124 de interventii chirurgicale 74 de pacienti au suferit inlocuire de aorta ascendenta, dintre care 54(72,9%) au necesitat inlocuire de valva aortica.Varsta medie a fost 60±15 ani(13-77 ani). Diagnosticul pozitiv a fost stabilit prin ecocardiografie transtoracica(ETT) si transesofagiana(ETE) precum si prin CT/CT Multislices(CT-64); acest diagnostic a fost intarit in unele cazuri prin RMN sau angiografie cu substanta de contrast. Au fost 22(29,7%) de pacienti operati de urgenta si 52(70,3%) programati. Diametrul aortei a fost 6±1,2 cm, iar in 63,6% din cazuri s-a constatat si regurgitare aortica severa. Sexul preponderent a fost cel masculin(74,3%). Rezultate Diferite tehnici chirurgicale au fost aplicate: inlocuirea izolata a aortei ascendente cu o proteza tubulara in cazul anevrismelor fara afectare valvulara pentru 18(24,3%) din pacienti; inlocuire separata a aortei ascendente si a valvei aortice la 16(21,6%) pacienti; inlocuirea valvei aortice si a aortei ascendente cu un composit graft in 34(45,9%) din cazuri; operatia Bentall, atunci cand anevrismul implica radacina aortei si afectarea valvei precum si tehnica Tyrone David la 2(2,7%) pacienti care presupune reimplantarea valvei aortice si a ostiilor coronare in proteza; la 4(5,4%) pacienti a fost suficienta o aortoplastie reductionala. Printre complicatiile postoperatorii mentionez: hemoragia(8 cazuri - 10,8%), care a necesitat reinterventie pentru hemostaza; fibrilatie atriala (20 cazuri - 27%); infarct miocardic acut(2 cazuri - 2,7%); AVC(4 cazuri - 5,4%); insuficienta renala acuta (1 caz -1,35%) si bloc AV(3 cazuri - 4,1%). Mortalitatea intraoperatorie a fost de 4,1% datorita hemoragiei masive in cazuri operate de urgenta cu anevrisme disecante.

Page 90: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

90

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Concluzii Pacientii operati de urgenta cu anevrisme disecante au prezentat mai frecvent evolutii nefavorabile si o rata a mortalitatii mai mare. Anevrismul supravalvular este rezecat si inlocuit cu un graft tubular simplu. Anevrismele radacinii aortei implica ostiile coronare si valva aortica, care poate fi inlocuita sau pastrata. Desi pastrarea valvei aortice prin tehnica Tyrone David poate parea atractiva, majoritatea pacientilor sunt inca tratati prin tehnica Bentall.

Cuvinte cheie: anevrismul de aorta toracica ascendenta, tehnici chirurgicale

Page 91: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

91

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Anomalie congenitala rara: Heterotopia pancreatica

Autori: Razvan Constantin Anghel, Alina Ioana PuscasuProfesori coordonatori: Prof.Dr. Eugen Tarcoveanu, As.Univ.Dr. Alin VasilescuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Heterotopia pancreatica este o anomalie congenitala rara in care masa de tesut pancreatic este localizata ectopic si prezinta sistem ductal si vascularizatie proprie fara legatura cu pancreasul normal situat. Prezentare de caz: Pacientul S.M, 29 de ani a fost internat cu semne clinice de stenoza antrala dupa o reactie pancreatica confirmata biologic. Endoscopia digestiva superioara, tranzitul baritat esogastric, ecografia abdominala descopera o formatiune antrala situata prepiloric de 3 cm bine delimintata, cu o ulceratie in centru care stenozeaza lumenul. Se intervine chirurgical prin abord laparoscopic, iar la explorare se gaseste o stenoza antropilorica determinata de o tumora antrala circumferentiala. Dupa decolare colo-epiploica si eliberarea marii curburi gastrice in portiunea distala, se practica minilaparotomie supraombilicala si se recurge la bulbantrectomie cu limita de siguranta oncologica si restabilirea tranzitului prin anastomoza gastroduodenala Pean Billroth I. Macroscopic piesa de rezectie contine o formatiune cu continut chistic in tensiune dezvoltata subseros. Surpriza a fost la examenul histopatologic pe cupe seriate care a evidentiat o heterotopie pancreatica antropilorica chistica stenozanta.Rezultate Evolutia postoperatorie a fost favorabila, pacientul fiind externat dupa 5 zile. Controlat dupa 3, 6, 12 luni, pacientul a castigat in greutate si este asimptomatic. Discutii Trecem in revista aspectele de diagnostic si terapeutice ale acestei afectiuni rare, diferentierea de o tumora stromala fiind imposibila fara un examen histopatologic care de asemenea, va exclude si o malignitate. Concluzii Incidenta heterotopiei pancreatice este rara, iar diagnosticul preoperator este dificil. Excizia chirurgicala limitata prin abord minim invaziv este indicata in formele simptomatice benigne. In acest caz, din punct de vedere terapeutic, evolutia postoperatorie este favorabila in majoritatea cazurilor.

Cuvinte cheie: pancreas heterotopic, outlet gastric, obstructie, antrectomie, tumora submucoasa

Page 92: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

92

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Complicatiile postoperatorii imediate in tratamentul chirurgical al cancerului de colon

drept - cronic versus urgenta

Autor: Levente-Barba Sáfár Profesor coordonator: As.Univ.Dr. Daniel Popa Centru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Cresterea incidentei cancerului de colon, caracterul tumorilor cu localizare la dreapta si prezentarea tardiva a pacientilor in serviciile de urgenta implica un management adecvat al acestei patologii. Controversa pregatirii mecanice preoperatorii, septicitatea crescuta a colonului obliga echipa chirurgicala la o atentie sporita la bolnavii ce se prezinta in urgenta versus cronic. Materiale si metode S-a studiat un lot de 746 cazuri de neo colo-rectal in perioada 2005-2010 din care 93 (12,46%) cazuri cancer de colon drept. 11 (11,82%) din cazuri s-au prezentat in urgenta versus 82 (88,17%) in cronic. S-au studiat retrospectiv observational foile de observatie urmarind: varsta, sex, numar zile de spitalizare, deces postoperator imediat, diagnostic, tratament, complicatii postoperatorii (fistula de anastomoza). Rezultate si discutii Comparativ pe cele doua loturi studiate (cronic versus urgenta) sexul masculin a fost predominant 58 (62,36%), operatia cea mai frecventa a fost hemicolectomia dreapta 64 (68,81%) varsta medie pe cele doua loturi a fost de (urgenta 66,54 ani versus cronic 61,53 ani), incidenta fistulei de anastomoza pe cele doua loturi a fost de 4 (4.3%), media zilelor de spitalizare a fost 12 in urgenta versus 17 in cronic. Un numar de 3 pacienti au decedat (3,22%).Concluzii Pregatirea preoperatorie a bolnavului, starea generala la internare si nu in ultimul rand varsta sunt factori care influenteaza morbiditatea postoperatorie. Pregatirea mecanica a colonului nu pare sa influenteze incidenta fistulei de anastomoza, dar coroborat cu conditiile prezentei bolnavului in urgenta necesita un management adecvat.

Cuvinte cheie: cancer de colon drept, pregatire mecanica a colonului, fistula de anastomoza, morbiditate postoperatorie.

Page 93: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

93

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Complicatiile materne tardive dupa nasterea prin operatie cezariana in cazuistica clinicii obstetrica-

ginecologie nr. I Tg. Mures

Autor: Laura RuncanProfesor coordonator: S.L.Dr. Claudiu V. Molnar Centru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Nasterea prin operatie cezariana (OC) reprezinta o forma de nastere instrumentala (chirurgicala), a carei incidenta a cunoscut in ultima perioada o crestere semnificativa, in special datorita interesului fetal (prematuritatii), accesibilitatii gravidelor la consultatiile prenatale si nu in ultimul rand modei sau informatiilor cosmetizate din media. Scopul lucrarii l-a reprezentat analiza morbiditatii privind complicatiile materne tardive dupa acest mod de nastere. Materiale si metode Pe un lot de 1056 nasteri prin OC practicate in Clinica Obstetrica Ginecologie Nr. I Tg Mures, pe o perioada cuprinsa intre 01.01.2011- 25.09.2012, am realizat un studiu retrospectiv statistic privind complicatiile materne tardive la lauzele post-operatie cezariana. Am subimpartit cazurile in 2 loturi: lotul I=2011 si lotul II=2012 Rezultate Am considerat complicatie tardiva morbiditatea survenita dupa ziua a VII-a postoperator. Am raportat aceste date la cele din literatura de specialitate si am analizat comparativ statistic cele 2 loturi in ceea ce priveste complicatiile locale, generale, infectioase, hemoragice sau de alta natura, conform datelor consemnate in foile de observatie ale pacientelor. Discutii Nasterea prin OC prezinta complicatii mai frecvente decat cele prin nastere vaginala. Pe loturile studiate numarul complicatiilor a fost redus (2.083%), cele mai frecvente fiind cele infectioase (genitale sau mamare), respectiv cele locale ale plagii operatorii parietale. Numarul zilelor de spitalizare ridicat, costurile crescute la acest tip de nastere nu justifica din punct de vedere medical optiunea multor paciente, mai mult sau mai putin informate, privind cezariana la cerere.Concluzii Nasterea prin operatie cezariana reprezinta o interventie cu risc matern mai mare decat nasterea pe cale vaginala. Evolutia cazurilor complicate postoperator a fost favorabila. Cezariana de cerere nu a reprezentat scriptic o indicatie in lotul studiat.

Page 94: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

94

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: complicatii materne tardive, operatie cezariana

Page 95: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

95

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Consideratii asupra leziunilor precanceroase gastrice

Autori: G. Cosoveanu, D.C. Morariu Profesori coordonatori: A. Duminici, H.S. PapiuCentru universitar: UDV „Vasile Goldis” Arad

Introducere Leziunile precanceroase gastrice (LPG) sunt reprezentate, in principal, de displazia si metaplazia intestinala a mucoasei stomacale. Aceste entitati patologice sunt evidentiate numai prin examenul histopatologic al pieselor prelevate endoscopic sau chirurgical si se ascund sub o mare varietate de leziuni macroscopice. Dintre LPG, displazia severa are potentialul neoplazic cel mai ridicat, fiind grupata impreuna cu carcinomul in situ de catre clasificarea Vienna a neoplaziilor gastrointestinale.Materiale si metode Am studiat un lot alcatuit din 377 de pacienti la care au fost efectuate biopsii gastrice endoscopice. Dintre acestia la 21% au fost decelate modificari displazice (usoare, medii sau severe) iar la 19% leziuni metaplazice, adesea constatandu-se asocieri ale acestora intre ele sau cu leziuni canceroase. Discutii LPG sunt o prezenta importanta in patologia gastrica prin prisma frecventei semnificative a modificarilor displazice si metaplazice ale mucoasei stomacale. Cele mai numeroase LPG sunt metaplaziile intestinale si displaziile de grad redus, ambele cu potential de reversibilitate ridicat. Deosebit de importante sunt asocierile LPG si mai ales a displaziei severe cu neoplasmul gastric, fapt relevant pentru relatia de filiatie dintre acestea. Concluzii Studiul LPG este deosebit de important prin prisma frecventei semnificative a acestora dar, mai ales, in cadrul eforturilor de prevenire si depistare precoce a cancerului gastric. Este esentiala modificarea obiceiurilor alimentare pentru reconversia spre normal a LPG, alaturi de urmarirea periodica endoscopica a acestor pacienti pentru depistarea precoce a cancerului gastric.

Cuvinte cheie: leziuni precanceroase gastrice, displazie , metaplazie intestinala

Page 96: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

96

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cura herniei hiatale - studiu comparativ privind tratamentul clasic vs tratamentul laparoscopic

Autor: Laura LataCoautor: Cristina SomkerekiProfesor coordonator: Daniel PopaCentru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Cura chirurgicala a herniilor hiatale (hh) a urmat transferul procedurilor chirurgicale clasice catre cele minim invazive, abordul laparoscopic devenind astfel regula. Studiile comparative intre cele doua modalitati de tratament si-au pastrat insa importanta. Materiale si metode Lucrarea analizeaza incidenta hh pe grupe de varsta, sex, modalitati de stabilire a diagnosticului, tipurile si dimensiunile hh, modalitatile de rezolvare chirurgicala, complicatiile postoperatorii, operatiile asociate interventiei principale si nu in ultimul rand durata perioadei de spitalizare. Am efectuat un studiu retrospectiv de tip descriptiv pe o perioada de 12 ani (2001-2012), pe un lot de 132 de pacienti diagnosticati cu hh, internati in Clinica de Chirurgie 1 a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures. Rezultate si discutii In lotul studiat incidenta hh a fost mai mare la sexul feminin (sex ratio=1,3 :1), majoritatea interventiilor chirurgicale fiind efectuate in conditii de programare ( 118 cazuri-89%). Dintre factorii de risc privind aparitia hh, s-a evidentiat obezitatea, astfel in 41 de cazuri s-a constatat un BMI intre 25- 30. Majoritatea herniilor au fost hernii axiale (76%), in detrimentul celor paraesofagiene (19 %) sau mixte (5%). Abordul clasic a fost efectuat la 117 de pacienti (89%), procedeul utilizat fiind fundoplicatura Nissen (89 cazuri), fiind procedeul de electie si in cazul abordului laparoscopic(14 cazuri- 0,6 %). Recuperarea postoperatorie si numarul zilelor de spitalizare sunt net in favoarea chirurgiei laparoscopice (spitalizare medie 4 vs 7 zile), evidentiindu-se de asemenea un numar mai redus de complicatii postoperatorii.Concluzii Conform studiului efectuat, chirurgia laparoscopica exceleaza in fata interventiilor clasice prin numarul redus de zile de spitalizare, avand un avantaj economic in ceea ce priveste costul tratamentului si reinsertia sociala a pacientului.

Cuvinte cheie: hernie hiatala, abord clasic, abord laparoscopic, spitalizare, complicatii.

Page 97: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

97

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Page 98: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

98

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Diagnostic fals pozitiv de osteosarcom - caz de abces Brodie

Autori: Adelina Darie-Ionescu, Maximilian Telescu Coautori: Dan Flavius, Adi BarnaProfesor coordonator: Fuicu PaunCentru universitar: UMF „Victor Babes” Timisoara

Introducere Brodie a fost primul care a descris un abces localizat la nivelul tibiei, intr-un membru amputat, care nu a produs semne sistemice si s-a dezvoltat fara a fi precedat de alte boli febrile. Ulterior, termenul de "abces Brodie" a fost aplicat abcesului localizat la nivelul osului, care s-a dezvoltat in absenta unor boli sistemice anterior. Datorita locatiei sale in os, abcesul Brodie poate imita formatiuni tumorale benigne sau maligne. Prezentare de caz Pacientul U.D, de sex masculin, in varsta de 14 ani, din mediul urban, se interneaza in sectia de chirurgie si ortopedie pediatrica a spitalului „Luis Turcanu” Timisoara in 21 martie prezentand o formatiune tumorala osoasa in 1/3 distala a cubitusului stang acompaniata de durere care se exacerbeaza in timpul noptii, impotenta functionala si senzatie de tensiune in os. Dupa examenul clinic, radiografie de membru superior stang si RMN cu substanta de contrast se suspicioneaza un diagnostic de etapa de osteosarcom. Continuam investigatile cu o punctie medulara din spina iliaca dreapta si stanga si prelevarea de continut osos pentru examenul histo-patologic. In asteptarea rezultatului histopatologic pacientul este externat. El se reinterneaza in data de 18 aprilie prezentand o formatiune tumorala fistulizanta in 1/3 distala a cubitusului stang. Se primesc si rezultatele examenul histopatologic: examenul partii moi indica un flegmon; maduva osoasa are aspect flegmonos, printre fragmentele fibro-colagene neregulate apar travee de infiltrat inflamator. Copilul este diagnosticat cu abces Brodie. Se intervine chirurgical si se practica: debridare excizionala, evacuarea chistului osos, prelevarea examen histo-patologic si cultura cu antibiograma. Se externeaza cu urmatoarea medicatie: Clindamycinum capsule 150 mg, oral 4x150 mg/zi, 6 saptamani si Ibuprofen comprimat 200mg, oral 2x200 mg/zi, la nevoie. Concluzii Aceasta prezentare de caz vrea sa fie atat o revizuire a conduitei cazului cat si un semnal de alarma indicand un risc crescut a unui diagnostic fals pozitiv de osteosarcom, a abcesului Brodie. In cazul nostru abcesul este considerat intial a fi un

Page 99: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

99

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

osteosarcom dar examenul histo-patologic precum si evolutia ulterioara a infirmat acest diagnostic.

Cuvinte cheie: diagnostic fals-pozitiv, osteosarcom, abces Brodie

Page 100: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Duplicatie pilorica

Autor: Smaranda Ioana Albu Coautor: Viviana Modi Profesor coordonator: Dr. Horea Gozar Centru universitar: UMF Targu-Mures

Introducere Duplicatia pilorica este o anomalie rara a tractului gastro-intestinal si o cauza neobisnuita de obstructie gastrica la copii. Vomitatul, pierderea in greutate si o masa tumorala palpabila sunt principalele semne clinice. Obiectiv Ne raportam la cazul unui nou nascut de 3 zile care a fost diagnosticat inca din timpul vietii intrauterine cu o formatiune tumorala in abdomen. Mama in varsta de 33 ani se afla la a doua sarcina care a decurs in mod normal, fara consum de medicamente toxice. Chistul a fost descoperit in saptamana 14 si masura 2 cm. Nasterea a fost normala, pe cale vaginala si la termen. La nastere chistul avea dimensiunea de 3.5 cm. Imediat dupa nastere, nou nascutul prezenta semnele clinice specifice stenozei pilorice: varsaturi, scadere in greutate urmate de deshidratare. Pentru evitarea deshidratarii s-a facut reechilibrare hidro-electrolitica, montandu-se o linie venoasa. Rezultate Nou nascutul a fost operat la 10 zile, chistul a fost indepartat, cu o evolutie favorabila. Concluzii Excizia chistului pilo-gastric poate fi complicata cu hemoragii, perforatie si peritonita secundara. Excizia chirurgicala este tratamentul de electie dar procedura chirurgicala depinde de gradul de aderenta al chistului de structurile alimentare vitale. Discutii Duplicatiile pilorice apar in viata intrauterina si marea majoritate sunt diagnosticate in primul an de viata. Incidenta fete/baieti este de 2:1. Etiologia duplicatiilor nu este suficient cunoscuta, totusi unii au atribuit-o persistentei circulatiei embrio-fetale. Durerea abdominala, anemia, melena si hematuria au fost de asemenea raportate in unele cazuri. La ultrasonografie duplicatiile pilorice se prezinta ca un chist, o structura sferica atasata de mucoasa stomacului.

Cuvinte cheie: duplicatie pilorica

Page 101: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Gastrectomia longitudinala laparoscopica in tratamentul obezitatii morbide

Autor: Iulian Slavu Profesor coordonator: Dr. Lucian Alecu.Centru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Pornind de la prezentarea unui caz operat, lucrarea ia in discutie aspecte legate de utilizarea gastrectomiei longitudinale laparoscopice in tratamentul obezitatii morbide. Material si metode Pacienta cu obezitate morbida (206 kg greutate si IMC=70) a fost operata pe cale laparoscopica practicandu-se gastrectomie longitudinala cu Staeplerul EndoGia. Rezultate Evolutia postoperatorie a constat in pierderea procentuala in greutate, la 1 an de la operatie pacienta cantarind 93kg, moment in care s-a realizat corectia functionala a excesului cutaneograsos prin indepartarea a 4kg din masa sa. Discutii Discutarea eficientei acestei metode de tratament al obezitatii, in ceea ce priveste scaderea masei corporale si eventualele sechele ce pot apare in timp in urma rezectiei marii curburi a stomacului precum carenta de vitamina B12 si problemele legate de motilitatea tubului digestiv, motilitate ce este controlata de pacemakerul din marea curbura gastrica. Concluzii: Gastrectomia longitudinala laparoscopica este o metoda utilizata cu succes in prezent in tratamentul obezitatii morbide. Deosebit de importante sunt: stabilirea corecta a indicatiei operatorii, respectarea consulturilor preoperatorii obligatorii, monitorizarea postoperatorie in comun cu medicul nutritionist, corectarea deficitului functional si estetic de catre chirurgul plastician la cel putin 1 an de la operatie.

Cuvinte cheie: tratamentul obezitatii, gastrectomie longitudinala laparoscopica, Staepler EndoGia.

Page 102: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Hallux valgus

Autor: Alexandra Viviana ModiCoautor: Smaranda Ioana AlbuProfesor coordonator: Dr. Adrian Ivanescu Centru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Hallux valgus este o afectiune foarte raspandita si tratamentul chirurgical a reprezentat tot timpul o provocare pentru chirurgii ortopezi-traumatologi in ultimii 100 de ani, fiind cunoscute pana in prezent aproximativ 130 de proceduri chirurgicale, alegerea lor depinzand de gravitatea diformitatii. Obiectiv Alegerea tratamentului chirurgical optim al hallux valgusului la o pacienta in varsta de 20 de ani cu o diformitate bilaterala ereditara, cu grade diferite de dezvoltare a patologiei. Metode Multe proceduri de tratament hallux valgus au rate ridicate de recidiva, de multe ori legate de considerente operative, cum ar fi acuratetea corectiei deformarii, de echilibrare a tesuturilor moi si aliniere a sesamoidelor. Inadecvat unghiul distal al articulatiei metatarsianului (DMAA) corectia este uni- si bi-plane care se adreseaza in principal osteotomiei unghiului intermetatarsianului (IMA). Osteotomie Scarf este o osteotomie tri-planara, care corecteaza DMAA (unghiul distal al articulatiei metatarsianului) si IMA (unghiul intermetatarsian), obtinandu-se astfel o corectie anatomica si reducerea potentialului ratei de recurenta. Ipoteza este ca prin controlul lungimii si indreptarii relative proximale si distale prin tehnicile Scaarf si Chevron, cu o formula geometrica, corectarea mai exacta a IMA (unghiul intermetatarsian) <15°, DMAA (unghiul distal a articulatiei metatarsianului) >10° si HVA (hallux valgus angle) <40° este posibila. Tehnica chirurgicala: Evaluarea preoperatorie consta intr-o serie de radiografii si o analiza atenta a mersului, in scopul de a estima valoarea de rezectie a osului si a tesuturilor prin lateral soft tissue release necesare pentru osteotomia de succes. Tehnica Chevron rezectia exostozei, lateral soft tissue release, osteotomie in V subcapitala si retrocapitala a o treime distala a metatarsianului I pentru piciorul stang, asociata cu capsulotomie si capsuloplastie. Tehnica Scaarf pentru piciorul drept, care are un grad mai mare de diformitate si care implica o osteotomie in Z a primului metatarsian, asociata si aceasta tehnica cu capsulotomie si capsuloplastie, medializarea si fixarea ferma se face cu 2 suruburi a transelor. Rezultate La 1 an si 4 luni postoperator pacienta nu prezinta simptomatologie clinica persistenta, evolutia este buna, iar unghiul

Page 103: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

intermetatarsian (IMA) a fost redus de la 30° preoperator la 9° postoperator la piciorul stang si de la 25° preoperator la 10° postoperator la piciorul drept.

Cuvinte cheie: Hallux valgus.

Page 104: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Hallux valgus: regresie eficienta sau nu cu procedura scarf?

Autor: Dan-Adrian OnigaCoautor: Oana ComanCentru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Procedura Scarf este o metoda de tratament extrem de populara in cazul pacientilor care sufera de Hallux Valgus, patologie caracterizata prin deviatia laterala a halucelui impreuna cu deplasarea spre medial a primei articulatii metatarsofalangiene cauzand inflamatie, sensibilitate crescuta precum si dureri in cursul mersului. Principalul scop al acestui studiu prospectiv este de a determina eficienta acestui tip particular de reconstructie a piciorului. Materiale si metode Folosind radiografii ale piciorului provenind de la 20 pacienti (23 picioare), unghiurile Intermetatarsal, Hallux Valgus si cel Distal Metatarsal Articular au fost masurate inainte si dupa operatie. Rezultate Urmarind statistica descriptiva, desi operatia nu ofera fiecarui pacient regresii care sa coincida in proportie de 100% cu valorile standard, au fost observate descresteri semnificative din punct de vedere statistic (p<0,05) ale unghiurilor IMA, HVA si DMAA/PASA post-operatorii. Concluzii si discutii Acest tip de osteotomie este o interventie chirurgicala eficienta, oferind imbunatatiri ale calitatii mersului pacientilor cu diformitati ale primului metatarsian, reducand sau indepartand durerea in timpul deplasarii sau in cazul folosirii unui tip constrictiv de incaltaminte. Pe termen lung se observa o calitate mai buna a vietii precum si o reducere dramatica a sedentarismului.

Cuvinte cheie: Hallux Valgus, IMA, HVA, DMAA, regresie, eficienta

Page 105: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Indicatii si rezultate ale procedurii de derivatie transapendiculara (Mitrofanoff)

Autori: Alexandra-Maria Mardare, Elena Puscasu Coautor: Oana-Cristina MelinteProfesor coordonator: Dr. Iulia Straticiuc-CiongradiCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Derivatia urinara transapendiculara Mitrofanoff reprezinta procedura chirurgicala prin care se realizeaza o cistostomie continenta, utilizand apendicele cecal cu vascularizatie proprie pastrata. Aceasta derivatie se foloseste intr-o gama variata de patologii ce asociaza vezica urinara retentionista, asigurand solutionarea disconfortului dat de incontinenta urinara, protejarea unitatilor renale de infectiile urinare inalte cat si de presiunile intravezicale mari. Materiale si metode Au fost evaluate cazurile a 6 pacienti aflati in evidenta Spitalului clinic de urgente pentru copii Sf. Maria Iasi, in ultimii 10 ani, care au beneficiat de aceasta interventie chirurgicala la varste cuprinse intre 5 si 11 ani, pentru urmatoarele patologii: vezica neurogena asociata mielomeningocelului (2 cazuri), valva de uretra posterioara, extrofie de vezica. Toti pacientii au fost urmariti in clinica de Chirurgie Pediatrica sau de Nefrologie si au urmat tratament preoperator cu Driptane si antibioterapie pentru infectii urinare recidivante. Au fost evaluate functia renala si capacitatea vezicala utilizand parametri clinici, biochimici (uree, creatinina, clearance de creatinina) si imagistici (masurarea capacitatii vezicale si a reziduului vezical). Degradarea acestor parametri a constituit indicatia initierii tratamentului chirurgical. Rezultate La toti pacientii s-a constatat o imbunatatire a confortului urinar cu pastrarea functiei renale cat si o scadere a ratei de aparitie a infectiilor urinare recidivante. Un pacient a necesitat la 2 luni postoperator reinterventie pentru stenoza stomei. Discutii si concluzii Derivatia urinara transapendiculara Mitrofanoff urmareste prezervarea functiei unitatilor renale dar si imbunatatirea calitatii vietii pacientilor cu vezica neurogena sau neurogen-like, conferind pacientului un grad de independenta (prin autocateterizare) si posibilitatea reintegrarii sociale, fiind necesara complianta acestuia si a familiei, prin sondaj corect efectuat zilnic si toaleta riguroasa.

Page 106: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: derivatie transapendiculara, tehnica Mitrofanoff, vezica retentionista

Page 107: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Limfangioamele chistice abdominale - abord laparoscopic

Autori: Olimpia-Ecaterina Vrajitoru, Ana-Maria ZamosteanuCoautor: Bianca-Alexandra SecrieruProfesori coordonatori: C. Bradea, N. Danila, St. Georgescu, R. Moldovanu, Eugen Tarcoveanu, A. VasilescuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa”Iasi

Introducere Limfangioamele chistice reprezinta tumori benigne, rare, de origine limfatica date de o anomalie vasculara congenitala, cu localizari comune in regiunile cranio-faciala si cervicala (75%), mediastin si axila (20%) si 5% alte localizari. Noi raportam 5 cazuri de LK abdominale. Scopul acestui studiu retrospectiv a fost de a urmari incidenta, simptomele, circumstantele de diagnostic, tratamentul laparoscopic si supravietuirea acestor tumori rare intr-un serviciu de chirurgie generala, pe o perioada de 10 ani (2002-2012).Materiale si metode Bolnavii se prezinta pentru durere si distensie abdominala cu masa abdominala palpabila. Varsta medie este de 35,6 ani cu o incidenta mai mare la femei F/B=4/1. Examenele imagistice deceleaza tumori cu un diametru mediu de 11,4 cm in mezenter, colon drept, retroperitoneal si in marele epiplon. Diagnosticul preoperator este precizat corect doar in 2 cazuri, celelalte presupunandu-se a fi tumora chistica de pancreas, tumora chistica abdominala si chist ovarian. Se practica chistectomie totala. Evolutia postoperatorie este favorabila.Rezultate si discutii Limfangioamele chistice se pot localiza in tractul gastro-intestinal, splina, ficat, rinichi, suprarenala, pancreas, localizarea retroperitoneala fiind rara. Tabloul clinic este nespecific si polimorf. Majoritatea sunt asimptomatice, descoperite incidental imagistic sau chirurgical sau cu ocazia unor complicatii(suprainfectie, compresiune, hemoragie intrachistica, ruptura). Cel mai frecvent semn este distensia abdominala ce conduce la detectarea unei mase abdominale, iar o tumora voluminoasa provoaca de obicei dureri abdominale, un alt semn frecvent. Diagnosticul diferential se face cu chistul mezenteric, cu pseudochistul sau tumora chistica a pancreasului, chist hidatic, limfom, chisturi enterice, chist ovarian. Tratamentul este exclusiv chirurgical, chirurgia laparoscopica fiind de preferat.Concluzii Limfangioamele chistice la adult sunt tumori benigne limfatice rare. Semnele sunt nespecifice dar imagistica actuala

Page 108: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

poate preciza diagnosticul. Abordul laparoscopic –goldstandard- certifica diagnosticul si permite excizia chirurgicala completa.

Cuvinte cheie: limfangiom, simptome nespecifice, laparoscopie

Page 109: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

10

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Mucocelul apendicular. Posibilitatile si limitele laparoscopiei

Autor: Olimpia-Ecaterina VrajitoruCoautori: Bianca-Alexandra Secrieru, Ana-Maria ZamosteanuProfesori coordonatori: St.Georgescu, I.Mutihac, D.Niculescu, G.Raileanu, N.Vlad, Eugen Tarcoveanu, A.VasilescuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa”Iasi

Introducere Mucocelul apendicular este dilatatia chistica a apendicelui iliocecal prin secretie blocata de mucus intralumenal provocata de: retentie chistica, hiperplazie mucoasa, chistadenom si chistadenocarcinom mucinos.Scop Urmarirea incidentei, simptomelor, circumstantelor de diagnostic, tratamentului si supravietuirii acestor tumori rare intr-un serviciu de chirurgie generala, timp de 3 ani.Materiale si metode S-a urmarit evolutia unui lot de 6 persoane de ambele sexe cu varsta intre 36 si 78 ani in urma tratamentului chirurgical. Toti bolnavii s-au prezentat cu durere in fosa iliaca dreapta fiind diagnosticati preoperator astfel: 1 caz descoperit incidental, 2cazuri mimand o apendicita acuta, 2 cazuri imbracand aspect de tumori in fosa iliaca dreapta si 1 caz ca mucocel apendicular. Explorati chirurgical, clasic sau laparoscopic, se identifica mucocelul apendicular practicandu-se apendicectomie sau hemicolectomie dreapta. Histopatologic se confirma continutul gelatinos. Spitalizare 3-10 zile fara recidiva la 3 ani.Rezultate si discutii Mucocelul apendicular poate fi diagnosticat la orice varsta predominant 50-60 ani (studiul nostru intre 36- 78 ani), 50% asimptomatici, ceilalti prezinta dureri abdominale, greturi, varsaturi, scadere ponderala. Ca si complicatii: ocluzie intestinala, torsiune, hemoragie digestiva, perforatie. In lotul nostru in urma tratamentului chirurgical, clasic sau laparoscopic, de apendicectomie, de hemicolectomie dreapta si rezectie de cec sau rect, dupa caz, bolnavii cu mucocel apendicular au avut putine zile de spitalizare si fara recidiva la 3 ani.Concluzii Odata diagnosticat tratamentul chirurgical se impune de teama perforatiei, evolutia tumorala si aparitia complicatiilor fiind regula.

Cuvinte cheie: mucocel apendicular, laparoscopie, apendicectomie

Page 110: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Nefrolitotomie percutanata (NLP): particularitati si dificultati in tratarea chirurgicala a litiazei renale coraliforme bilaterale. Studiu de caz

Autori: Valentina Cojocaru, Lucian MunteanuProfesor coordonator: Prof.Univ.Dr. Radu BojaCentru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Nefrolitotomia percutanata (NLP) este un procedeu chirurgical minim agresiv care urmareste indepartarea calculilor din rinichi, printr-o incizie de 1 cm, la tegument, cu ajutorul nefroscopului. Aceasta interventie este folosita ca tratament de electie in cazul calculilor mai mari de 2 cm, de exemplu, calculii coraliformi, acestia fiind cei mai complicati din punct de vedere al rezolvarii endoscopice (dimensiuni, complexitate). Materiale si metode Prezentam cazul unui pacient in varsta de 53 de ani, asimptomatic, care in urma unui examen ecografic, i s-au evidentiat formatiuni hiperecogene cu conuri de umbra bilaterale in ambii rinichi, intr-un spital din tara. Pacientul se interneaza in Clinica de Urologie din Tg. Mures, unde a fost diagnosticat cu litiaza coraliforma bilaterala. In urma diagnosticului, s-a decis NLP. Prima interventie s-a efectuat pe rinichiul stang printr-un singur traiect de nefrostomie percutanata (NP). Dupa trei luni, s-a intervenit de aceeasi maniera pe rinichiul drept, prin doua traiecte de NP. Particularitati: Pacientul cunoscut in antecedente cu DZ de tip II non-insulino-dependent, HTA grad 2, obezitate grad 3, a fost diagnosticat cu litiaza coraliforma bilaterala, tip A la nivelul rinichiului drept si tip B la nivelul rinichiului stang. Rezultate La nefrostomia percutanata stanga, calculul a fost extras in multiple fragmente, in urma litotritiei ultrasonice cu o restanta de 1 cm in calicele mijlociu - examen ecografic. Pentru rezolvarea acesteia s-a optat initial pentru tratament medicamentos de dizolvare cu Uralyt-U si Milurit (pacientul fiind internat din 06.06.2012 pana in 15.06.2012). La nivelul rinichiului drept, calculul a fost extras in totalitate prin doua traiecte de NP ( pacientul fiind internat din 25.09.2012 pana in 05.10.2012). Concluzii 1. NLP pentru litiaza coraliforma este cotata drept o interventie dificila, cu risc crescut 2. Evolutia pacientului a fost favorabila dupa ambele interventii; vindecare per primam 3. Pierderile parenchimatoase dupa NLP sunt minime ( 2-3% ) 4. La control (ecografie, U.I.V, C.T.) avand in vedere dimensiunile

Page 111: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

calculului, in cazul persistentei restantei in rinichiul stang, se va opta pentru ESWL - Litotritie Extracorporeala.

Cuvinte cheie: nefrolitotomie percutanata, litiaza coraliforma bilaterala

Page 112: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Obezitatea in sarcina, efectele IMC matern crescut asupra mamei, fatului si modului de

nastere

Autor: Alexandru Erwin TiglaCoautor: Dumitrita Vasies Profesor coordonator: Dr. Dan NavolanCentru universitar: UMF „Victor Babes” Timisoara

Introducere Incidenta obezitatii la femeile tinere fertile a crescut dramatic in ultimii ani. Obezitatea inaintea si in timpul sarcinii poate avea efecte atat asupra mamei cat si a fatului. Cel mai frecvent aceste gravide prezinta un risc crescut pentru eclampsie, preeclampsie, diabet gestational, feti macrosomi, deces neonatal si pentru nastere prin operatie cezariana. Conform OMS obezitatea se defineste ca o crestere a IMC peste 30kg/m2. Scopul acestui studiu este de a observa efectele obezitatii asupra sarcinii, modului de nastere si a nou nascutului.Materiale si metode S-au evaluat 4162 de gravide adresate Spitalului Clinic Municipal din Timisoara sectia obstetrica si ginecologie. La aceste gravide s-au urmarit varsta gravidei, IMC la debutul sarcinii, varsta gestationala la momentul nasterii, modul de nastere, lungimea si greutatea nou nascutului dar si scorul Apgar. Pacientele normoponderale cu IMC (18.5-24.9) au fost luate ca lot martor pentru a putea fi comparate cu pacintele obeze (IMC>30). Rezultate Din totalul pacientelor 13.4% sunt subponderale, 67.6% normoponderale, 14.3% supraponderale respectiv 4.7% obeze. Varsta medie a pacientelor normopondrale care au nascut este de 27 de ani iar la cele obeze 31 de ani. Varsta de gestatie medie la momentul nasterii a fost sensibil egala la 38 de saptamani. Greutatea medie a nou nascutului la normoponderale a fost de 3000g respective la obeze 3500g. Scorul APGAR la 1 minut nu a diferit in functie de IMC matern inaintea sarcinii media lui fiind de 9. Din pacientele obeze 41% au nascut prin operatie cezariana fata de 25% dintre cele normoponderale Concluzii S-a putut dovedii ca pacientele obeze nasc la varsta cronologica mai inaintata, si prezinta un risc crescut de a naste feti macrosomi. Indicele de cezariana fiind mult mai crescut la pacientele obeze decat la cele normoponderale astfel se demonstreaza corelatia IMC crescut indicatie relativa de cezariana. Particularitatea acestui studiu este scorul APGAR care nu difera in functie de IMC mamei.

Page 113: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Discutii Gravidele obeze sunt gravide cu un risc obstetrical crescut si trebuite evaluate si urmarite periodic deoarce un spor ponderal excesiv in timpul sarcinii sau un IMC crescut la debutul sarcinii poate duce la complicatii atat pentru mama cat si pentru fat.

Cuvinte cheie: obezitate in sarcina, nastere cezariana, IMC matern crescut

Page 114: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Particularitatile clinico-morfologice, de diagnostic si managment a tumorilor trofoblastice

Autori: Daniela Efremova, Ecaterina ChiriacCoautori: Doina Gangur, Mariana Groian Profesor coordonator: Conf. Dr. Tudor RotaruCentru universitar: USMF „Nicolae Testemitanu” Chisinau

Introducere Tumorile trofoblastice(TT) ocupă un rol deosebit in cadrul oncoginecologiei.In Republica Moldova(RM)incidenta molei hidatiforme(MH)este de aproximativ 1 caz la 2000 sarcini,iar a coriocarcinomului(CC)-1 caz la 35.000 sarcini.Scopul Studierea particularitatilor clinico-morfologice,evaluarea metodelor de diagnostic şi tratament al TT in RM pe perioada anilor 2001-2010.Materiale si metode Studiu descriptiv,realizat pe perioada anilor 2001-2010.In studiu au fost incluse 53 paciente cu diagnosticul de TT,dintre care 35 paciente(66,03%)- cu MH şi 18 paciente(33,96%)- cu CC.Rezultate Pacientele studiate au fost repartizate conform: 1. virstei (MH-pină la 25 ani (51,42%), iar CC-26-35ani (33,33%)); 2. simptomelor la prima consultatie specializatata (metroragia: MH-17cazuri (46,0%); CC-11cazuri (61,0%)); 3 entitate morfologica si stadiul bolii; 4. nivelului de gonadotropina gorionica (HCG); 5. datelor de la examenul ultrasonografic USG (absenta fatului 89,0% (31cazuri), imagini hipoecogene multiple 69,0% (24cazuri)); 6. tratamentului (MH-la 45,71% (16 paciente) s-a efectuat evacuarea continutului cavitatii uterine,chimioterapie (Methotrexat) -14 paciente; CC- la 88,88% (16paciente) s-a efectuat polichimioterapia.Discutii: Simptomatologia tumorilor trofoblastice este polimorfa si nespecifica,ceea ce duce la un numar mare de erori in diagnosticul primar. Cazurile asimptomatice evidentiaza importanta dispensarizarii femeilor gravide.Individualizarea conduitei terapeutice se determina în baza investigatiei morfopatologice,monitorizarii HCG si USG organelor bazinului mic. Tratamentul chimioterapeutic este indispensabil pacientelor cu forme agresive (MH invazivă,MH persistenta,CC), iar in MH simpla tratamentul chimioterapeutic poate fi evitat.Concluzii: Managmentul TT a progresat atit din punct de vedere al diagnosticului cit şi al tratamentului,evoluind de la un tratament chirurgical radical la un tratament conservativ.

Page 115: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: tumori trofoblastice, mola hidatiforma, coriocarcinom

Page 116: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Principii de chirurgie reconstructiva in tratamentul cancerelor cutanate

Autor: Maria Eliza NeduProfesor coordonator: Dr. Adrian P.A. BotanCentru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Neoplasmele cutanate pot avea drept punct de plecare oricare din celulele constituente ale epidermului si dermului. Scopul studiului Studiul principiilor de chirurgie reconstructiva in tratamentul carcinoamelor bazocelulare si spinocelulare. Material si metoda Lucrarea prezinta 3 cazuri de cancere cutanate (carcinoame bazo- si spinocelulare) al caror tratament a fost exclusiv chirurgical. Rezultate si discutii Tratamentul chirurgical reprezinta metoda de electie in cura carcinoamelor cutanate. In cazul tumorilor de mici dimensiuni si putin infiltrante tratamentul local cu 5 fluoro uracil (Efudix) poate fi deosebit de util. Concluzii Tratamentul chirurgical (excizia cu margini de rezectie oncologica si inchiderea primara a defectului postexcizional) reprezinta trtratamentul de electie pt rezolvarea BCC-ului si SCC-ului. Acoperirea defectului postexcizional se poate face fie prin grefare cutanata fie prin sutura directa sau cu ajutorul lambourilor locale simple sau compuse.

Cuvinte cheie: neoplasm cutanat, BCC, SCC, tratament chirurgical

Page 117: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Rezolvarea unei edentatii mandibulare clasa II Kennedy prin intermediul autogrefei osoase si

implantelor dentare

Autor: Adela Elena VoicescuCoautor: Marius Mihai SabauProfesor coordonator: Dr.Med.Dent. Mihai Iulian FagetanCentru universitar: UMF „Lucian Blaga” Sibiu

Introducere Clasa II Kennedy cuprinde arcadele cu edentatie unilaterala terminala, deci edentatia este limitata doar mezial de dinti, dar pe o singura hemiarcada. Corectarea breselor edentate se realizeaza prin lucrari protetice fixe, mobile, mobilizabile sau protetica pe implante, tipul de reconstructie ales stabilindu-se in functie de aspectul bresei edentate. Refacerea arcadei dento-alveolare presupune indeplinirea functiei masticatorii, fonatiei, fizionomiei, autointretinerii si confortului psihic. Pentru insertia unui implant, patul osos trebuie sa masoare vertical minim 8-10 mm si aproximativ 5,4 mm latime. In situatia clinica prezentata, latimea crestei osoase era de 2 mm. Materiale si metode Am avut sub observatie si tratament o pacienta in varsta de 42 ani, stare generala de sanatate buna, ce prezenta o edentatie mandibulara unilaterala terminala veche, rezultata in urma extractiei traumatizante a unitatilor dentare 4.4.,4.5.,4.6.,4.7. ca urmare a complicatiilor cariei. Creasta alveolara in lama de cutit fiind nefavorabila protezarii a fost corectata prin aplicarea unei autogrefe osoase din ramul ascendant homolateral, de dimensiuni 4 cm lungime si 3 cm latime. In prima etapa s-a prelevat grefa sub anestezie locala, s-a fixat la nivelul crestei edentate cu 2 microsuruburi de titan, s-a captusit cu xenogrefa si s-au acoperit cu o membrana bariera. Dupa 4 luni autogrefa s-a integrat, s-au indepartat microsuruburile de fixare si s-au inserat 3 implante de 11.5 mm. Dupa integrarea implantelor s-a realizat lucrarea protetica. Rezultate si discutii Grefa osoasa autogena este grefa de electie datorita biocompatibilitatii, capacitatii osteogenetice si osteoinductive iar prelevarea de la nivelul cavitatii orale are ca avantaj morbiditatea minima a zonei donoare. Clasa II Kennedy cu creasta alveolara reziduala nefavorabila protezarii este o provocare in ceea ce priveste realizarea unei restaurari corecte morfo-functionale. S-a optat pentru restaurarea pe implante in primul rand datorita varstei pacientei, iar in urma analizei clinice si paraclinice a cazului, aceasta a fost metoda cea mai indicata.

Page 118: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: autogrefa osoasa, implante dentare, defect osos

Page 119: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

11

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Sindromul de insensibilitate androgenica - avantajele laparoscopiei in tratamentul

chirurgical

Autor: George EnescuCoautor: Mariuca Balan, Mihai-Emanuel CretuProfesori coordonatori: Prof.Dr.Eugen Tarcoveanu, As.Dr. Liliana Lozneanu Centru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Sindromul de insensibilitate la androgen, testicolul feminizant, sindrom Morris sau sindromul de rezistenta la androgen reprezinta un set de tulburari ale dezvoltarii sexuale cauzate de mutatii ale genei care codeaza receptorul pentru androgeni. Desi o afectiune rara, alegerea corecta a strategiei de tratament este esentiala in asigurarea unei calitati a vietii cat mai bune. Scopul lucrarii este evidentierea avantajelor abordului laparoscopic in vederea gonadectomiei ca si tratament chirurgical. Materiale si metode Lucrarea prezinta doua cazuri, diagnosticate in cadrul Spitalului Sf. Spiridon, Iasi, primul in anul 1988 tratat in regim de urgenta prin procedeul clasic, iar al doilea tratat in anul 2010 folosindu-se tratamentul chirurgical laparoscopic. Rezultate In cazul primei paciente, s-a realizat ablatia unui singur testicul, urmand programarea celei de-a doua operatii. Datorita lipsei suportului psihologic adecvat, pacienta nu s-a mai prezentat pentru indepartarea celui de-al doilea testicul, aceasta fiind pierduta din evidenta. In cel de-al doilea caz, rezultatele au fost favorabile, tratamentul fiind adecvat, bazat pe experienta cazului precedent. Discutii Atitudinea terapeutica vizeaza ablatia bilaterala a gonadelor pentru evitarea malignizarii, eveniment care poate surveni in special dupa varsta de 30 de ani, orhiectomia fiind obligatoriu urmata de tratament substitutiv estroprogestativ lunar pana in jurul varstei de 45 de ani. Concluzii: Tratamentul chirurgical este recomandat pentru a preveni malignizarea, iar abordul laparoscopic este indicat, fiind mai putin agresiv psihologic si chirurgical.

Cuvinte cheie: Sindrom Morris, laparoscopie, sindrom de insensibilitate la androgeni, hernie inghinala

Page 120: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Studiu experimental privind impactul unghiului anastomotic asupra patentei graftului

Autor: Daniela-Anca FraticiuCoautori: Andreea Golea, Valentina-Andreea MorusProfesor coordonator: Eliza RussuCentru universitar: UMF Targu-Mures

Introducere Elaborarea unui model animal care sa permita dezvoltarea unei tehnici de revascularizatie extra-anatomica, chiar si in conditiile unui pat vascular fragil cu folosirea unor anastomoze amplasate sub unghiuri optime din punct de vedere hemodinamic. Deasemenea, demonstrarea impactului unghiului anastomotic asupra patentei graftului. Materiale si metode Studiu experimental realizat pe 2 loturi de iepuri, care au fost supusi unui procedeu extra-anatomic de revascularizatie, respectiv unui by-pass femuro-femural versus ilio-iliac, fiecare cu anastomoze diverse, fie termino-terminale fie termino-laterale, acestea din urma fiind implantate folosind unghiuri anastomotice diferite. Modelul de ischemie ales a fost prin ligaturarea arterelor iliace comune. Graftul folosit a fost acela de iepure, recoltat de la animale eutanasiate pentru alta patologie, neformolizate, conservate in ser fiziologic la 4 grade C timp de 3 ore. S-au recoltat CK, LDH, uree si creatinina la 24, 48h si s-au efectuat biopsii musculare la animale decedate.Rezultate S-au inregistrat 3 decese, la 2 iepuri cu by-pass ilio-iliac si la 1 iepure cu by-pass femuro-femural. Nu s-a inregistrat niciun rejet de graft si niciun caz de supuratie de plaga la iepurii care au supravietuit. Patenta grafturilor a fost evidentiata prin prezenta pulsurilor periferice si functionalitatea membrelor inferioare, inclusiv a fortei musculare, iar biochimic s-a observat o crestere a CK in primele 24h, urmate de scaderea lor la 48h. Alte variante care au folosit unghiuri de 90 grade au dus la decesul animalelor. Concluzii Pentru loturile studiate s-a constatat ca procedeurile de tip femuro-femural, desi mai putin invazive, sunt mai laborioase si mai dificil de realizat tehnic, comparativ cu cele de tip ilio-iliac. Modelul animal creat nu permite studierea evolutiei postoperatorii in conditie de ischemie cronica, fiind un model conceput numai pentru situatiile de ischemie acuta.

Cuvinte cheie: revascularizare extra-anatomica, by-pass femuro-femural, ilio-iliac, ischemie

Page 121: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Studiul factorilor predictivi in carcinomatoza peritoneala

Autori: Iulia Cojocaru, Ioana Delia ClinciuCoautori: Diana Elena Cislariu, Cristina Andreea PihuleacProfesor coordonator: Florin Graur Centru universitar: UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca

Introducere Carcinomatoza peritoneala (CP) este cel mai frecvent mod de metastazare la pacientii cu cancer gastric, avand un prognostic nefavorabil. In ciuda cresterii ratei de supravietuire la acesti pacienti datorita metodelor adjuvante moderne existente, cunoasterea factorilor ce influenteaza aparitia CP reprezinta un pas important in predictia acestei complicatii. Scop Determinarea factorilor predictivi studiati in aparitia CP la pacientii cu antecedente de adenocarcinom gastric tratat chirurgical. Materiale si metode In acest studiu de supravietuire Kaplan Mayer au fost inclusi 17 pacienti, 10 de sex masculin si 7 de sex feminin care au dezvoltat carcinomatoza peritoneala confirmata dupa rezectie gastrica cu intentie radicala in primul timp. Datele au fost selectate din procoalele operatorii si foile de observatie din perioada 2005-2010, in cadrul Clinicii Chirurgie III Cluj-Napoca. Rezultate S-a studiat influenta urmatorilor factori: sex, varsta, obezitate, diabet zaharat, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, diametrul tumoral, margine de rezectie, tipul de cancer macroscopic si tipul de diferentiere tumorala microscopica in aparitia CP. Valorile nesemnificative ale lui p, pentru fiecare dintre factorii mentionati, au sugerat lipsa corelatiei intre acestia si dezvoltarea CP. Discutii si concluzii Pe lotul studiat nu se identifica un factor predictiv independent semnificativ statistic.

Cuvinte cheie: carcinomatoza peritoneala, cancer gastric, test Kaplan Mayer, supravietuire, factori predictivi.

Page 122: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Tehnici de revascularizatie a segmentelor digitale amputate

Autor: Alexandra TurcProfesor coordonator: Dr. Tatiana BihariCentru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Amputatiile digitale sunt traumatisme complexe si deosebit de frecvente in chirurgia reconstructiva, fiind urmate de o devitalizare a tesuturilor si pierderea segmentului amputat. Scopul acestui studiu este de a demonstra importanta unei tehnici de reconstructie vasculara corespunzatoare tipului traumatismului. Materiale si metode Am inclus in studiu de 20 pacienti cu amputatii digitale totale si subtotale sositi in regim de urgenta in Compartimentul de Chirurgie Plastica si Microchirurgie Reconstructiva al SCJU Tg. Mures in intervalul Ianuarie-Septembrie 2012. Pacientii au fost selectati dupa urmatoarele criterii: interventia chirurgicala in maxim 2 ore de la traumatism, varsta intre 20-30 ani, nefumatori, fara patologii asociate. Am impartit subiectii in doua grupuri: Grup 1 - 10 pacienti cu amputatii complete si Grup 2 - 10 pacienti cu amputatii subtotale cu persistenta unei conexiuni tegumentare intre 0,5-1 cm. In cazul subiectilor din G1 s-a efectuat o anastomoza arteriala si doua anastomoze venoase, iar in G2 o anastomoza arteriala si o incizie dorsala de drenaj. Toti pacientii au beneficiat de tratament postoperator. Evolutia pacientilor a fost urmarita in primele 10 zile, evaluand viabilitatea segmentului si complicatiile survenite. Discutii Evolutia postoperatorie a fost favorabila in 17 din 20 segmente replantate. In 4 cazuri din G1 si 2 cazuri din G2 s-a observat o ischemie digitala in zilele 2-4 si s-a incercat remedierea cu pansamente necompresive, tratament medicamentos si reinterventie. Staza venoasa survenita in 3 din 20 cazuri a fost tratata prin hirudoterapie. Concluzii O singura anastomoza arteriala functionala este suficienta pentru a asigura supravietuirea segmentului amputat. Cu privire la refacerea refluxului venos, in cazul in care exista o conexiune tegumentara minima, este suficienta o incizie dorsala de drenaj, microcircuitele venoase intacte fiind capabile sa prolifereze si sa asigure o intoarcere venoasa corespunzatoare.

Cuvinte cheie: amputatie, revascularizatie, vascular, traumatism

Page 123: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Tratamentul conservativ al arsurilor de gradul 2/3 ale mainii: punguta sterila vs. pansamentul clasic

Autor: Liviu-Dumitru DamianCoautor: Petru-Emanuel DascalitaProfesor coordonator: S.L.Dr. Camelia TamasCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Desi pansamentele biocomposite si bandajele sunt practici comune in tratamentul arsurilor de la nivelul mainii, anatomia si functiile complexe ale mainii fac ca aceste optiuni terapeutice sa prezinte o serie de dezavantaje. Din aceasta cauza, a fost introdusa, ca o alternativa a pansamentului clasic, tehnica pungutei sterile. Material si metoda A fost folosita scala Vancouver (VSS- Vancouver Scar Scale) pentru evaluarea rezultatelor estetice si functionale ale unui lot de 10 pacienti ce au prezentat arsuri ale mainii, de gradele 2 si 3 si care au fost tratati folosind fie pansamentul clasic, fie punguta sterila; timpul de vindecare, durerea si recurenta infectiilor au fost de asemenea monitorizate pe o perioada de 10 pana la 30 de zile. Rezultate Pacientii care au urmat tratamentul cu punguta sterila au prezentat rezultate estetice si functionale mult mai bune decat pacientii la care s-a practicat pansamentul clasic; de asemenea folosirea pungutei sterile ofera pacientilor o autonomie crescuta ca urmare a reducerii timpului de spitalizare la 2 pana la 4 zile (sau pana la o saptamana in cazul pacientilor ce au ambele maini afectate). Alte avanataje al acestei tehnici sunt: costul scazut al tratamentului (de pana la 10 ori mai redus) si diminuarea intensitatii durerii induse de arsurile mainii la pacientii cu leziuni combustionale extinse, comparativ cu regiunile la nivelul carora s-a practicat un pansament clasic sau bandaje. Discutii Tehnica pungutei sterile a dus la rezultate estetice si functionale similare cu cele obtinute folosind bandajele Biobrane® (create de Smith &Nephew). Concluzii Rezultatele estetice si functionale remarcabile, diminuarea disconfortului produs de episoadele algice, cat si costul redus al tratamentului fac din tehnica pungutei sterile o alternativa eficienta in tratamentul arsurilor de gradul 2/3 ale mainii.

Cuvinte cheie: arsura, mana, punguta, sterila, Biobrane, durere, autonomie

Page 124: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Traumatisme oculare - evolutie, complicatii si prognostic

Autori: Alina-Maria Becheru, Antonela-Adriana BilgarCoautor: Mihaela-Elena MiescuProfesor coordonator: Conf. Univ. Dr. Carmen MocanuCentru universitar: UMF Craiova

Introducere Traumatismele globului ocular constituie una dintre cele mai frecvente cauze de pierdere a functiilor vizuale. Pot fi clasificate in contuzii si plagi oculare, afectand polul anterior, polul posterior sau intreg globul ocular. Materiale si metode Am efectuat un studiu retrospectiv in perioada 2007 - 2012 pe un numar de 1371 pacienti cu traumatisme oculare internati in Clinica de Oftalmologie a Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova. Studiul clinico-statistic s-a efectuat prin cercetarea foilor de observatie clinica si s-a urmarit tratamentul, evolutia si complicatiile in functie de tipul anatomoclinic al afectiunilor. Rezultate In perioada studiata au fost inregistrate un numar de 76 traumatisme oculare de pol posterior si 1295 traumatisme oculare de pol anterior. S-a observat predominenta neta a barbatilor (84,07%) comparativ cu cea a femeilor (15,93%) explicata prin expunerea acestora la conditii dificile de munca si datorita comportamentului mai agresiv favorizat de alcoolism. Concluzii Studiul a demonstrat in cazul traumatismelor oculare de pol anterior ca tip de leziune predominant - corpi straini corneeni la un numar de 744 de cazuri, in cazul traumatismelor oculare de pol posterior - segmentul predominant afectat fiind vitrosul la un numar de 27 de cazuri, iar in cazul afectarii structurilor polului anterior in contextul traumatismelor de pol posterior - segmentul predominant afectat fiind cristalinul la un numar de 11 cazuri. In functie de natura traumatismului ocular si a agentului contondent am remarcat in ordinea frecventei: 83,32% accidente active, 11,11% accidente pasive, 5,55% nedeterminate

Cuvinte cheie: traumatisme oculare, corpi straini corneeni, vitros, cristalin

Page 125: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Tromboembolismul venos in sarcina

Autor: Alexandra ZlatianuCoautor: Octavian MunteanuProfesor coordonator: Cirstoiu MonicaCentru universitar: UMF „Carol Davila”Bucuresti

Tromboembolismul venos in sarcina, cunoscut si ca boala tromboembolica este in prezent o cauza majora de morbiditate si mortalitate atat fetala cat si materna. Datorita incidentei crescute a tromboembolismului venos, acesta ramane o problema actuala. Riscul trombembolismului venos in sarcina este mai crescut la pacientele cu trombofilie ereditara si este implicat in etiopatogenia restrictiei de crestere intrauterina, hipertensiunii arteriale induse de sarcina si in dezlipirea de placenta normal inserata. S-a demonstrat ca trombofilia ereditara este de fapt un sindrom determinat de mutatii pe genele protrombinei, factorul V Leiden si ale metiltetrahidrofolatreductazei. Intrucat sarcina este caracterizata de o stare de hipercoagulabilitate determinata de activarea coagularii si inhibarea trombolizei, in vederea preventiei complicatiilor tromboembolice venoase pe parcursul sarcinii, analiza factorilor de risc genetic a devenit o reala necesitate.

Cuvinte cheie: tromboembolism venos in sarcina, trombofilie ereditara, factori de risc genetic

Page 126: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Tuberculoza primara atipica mimand un cancer penian avansat. Putem sa ne bazam pe evaluarea

preoperatorie?

Autor: Andra Maria GavrilCoautori: Oana Maria Tudorache, dr. Cristian MirvaldProfesor coordonator: Asistent universitar doctor Cristian SurcelCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Tuberculoza peniana este o entitate rara, mai ales in tarile europene de la introducerea terapiei tuberculostatice. Se poate prezenta ca si o forma extrapulmonara de TB, sau rar ca o leziune primara dupa contactul glandului cu ulceratiile genitale feminine. Material si metoda Prezentam cazul unui pacient de 61 de ani, fara antecedente medicale semnificative, suspicionat si tratat de gangrena Fournier in alta unitate sanitara in aug 2012, s-a prezentat in clinica acuzand cresterea in volum a continutului scrotal si dureri perineale difuze. Examenul fizic a evidentiat o formatiune tumorala fixata la planurile profunde care includea penisul, uretra peniana, fara delimitare a corpilor cavernosi, mai evidentiindu-se ganglioni inghinali superficiali palpabili. La IRM pelvin s-a identificat o formatiune tumorala cu hiposemnal in TI/T2 captanta de gadoliniu, fara limita de demarcatie clara ce intrerupea continuitatea fasciei ambilor corpi cavernosi in segmentul distal si cu invazie adiacenta a tesuturilor moi; ggl. inghinali bilat. de 21/14 mm pe partea dreapta si ggl. iliaci externi bilat. de 17/10 mm. Nu s-au evidentiat leziuni osoase suplimentare. S-a efectuat ablatia extensiva in bloc a formatiunii tumorale peno-scrotale cu orhidectomie dreapta si ureterostoma perineala. Rezultate Examinarea anatomo-patologica a specimenului a fost neconcludenta, neputandu-se diferentia intre un carcinom anaplastic si o inflamatie granulomatoasa cronica. Analiza imunohistochimica a evidentiat prezenta celulelor granulomatoase epiteloide si a celulelor gigante Langhans, iar examenul PCR a confirmat diagnosticul de TB peniana. Pacientului i s-a initiat tratamentul tuberculostatic cu INH, RMP, PZN si piridoxina timp de 2 luni, urmat de un tratament de 4 luni cu RMP si INH. Discutii si concluzii In literatura sunt raportate cazuri izolate de TB peniana, multe dintre ele soldandu-se cu amputatii peniene pentru leziuni non-tumorale, care prezentau un grad mare de suspiciune de cancer penian. Examenele imagistice nu permit intotdeauna un diagnostic clar pre-operator. Orice act chirurgical

Page 127: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

ce implica o excizie peniana este asociat cu o rata mare de morbiditate si un impact psihologic major. TB peniana este un diagnostic diferential ce trebuie luat in considerare in vederea efectuarii unui tratament chirurgical corect.

Cuvinte cheie: TB primar atipic; cancer penian

Page 128: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Tumori extramedulare-intradurale: schwannom - caz clinic

Autor: Bogdan Florin TomaCoautor: Dr.Rez. Raul SanduProfesor coordonator: Dr. Eva Lucian Centru universitar: UMF „Gr. T. Popa”Iasi

Tumorile primare ale maduvei spinarii pot fi localizate intradural sau extradural, iar cele intradurale pot fi extramedulare sau intramedulare. Nervii spinali sunt inconjurati de teaca Schwann ce contine celule Schwann, iar schwannoamele sunt niste tumori care se pot dezvolta din aceste celule si se pot extinde din canalul vertebral prin foramenul intervertebral. Din punct de vedere statistic, regiunea toracica este cea mai comuna pentru localizarea tumorilor intradurale 44,6%, urmata de regiunea cervicala 20%, lombara 20%, cervico-toracica 7,7% si toraco-lombara 7,7%. Durerea este cel mai frecvent simptom, chiar primul in cazul tumorilor localizate la nivelul coloanei vertebrale. Printre simptomele unui pacient care sufera de o tumora intradurala-extramedulara se mai pot numara: parestezii, deficite motorii, tulburari de mers, slabiciune, tulburari urinare, intestinale, sexuale, cauzate de compresiunea maduvei spinarii. Cazul de fata prezinta o pacienta in varsta de 53 de ani, de sex feminin, ce la internare a acuzat dureri puternice in regiunea dorsala, parestezii ale membrelor inferioare si parapareza. Explorarea RMN a evidentiat o formatiune expansiva intradurala-extramedulara dorsala de la jumatatea inferioara a corpului vertebrei D8 pana la nivelul platoului inferior al vertebrei D10. Tratamentul chirurgical a urmarit rezectia completa microscopica a tumorii si prevenirea deteriorarii neurologice, rezultatul anatomo-patologic evidentiind o formatiune tumorala de tip schwanom. Evolutia postoperatorie a fost favorabila.

Cuvinte cheie: schwannom, maduva spinarii, tumori intradurale, extramedulare

Page 129: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

12

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Ureterostomia cutanata dupa cistectomia radicala: in ce conditii mai este acceptabila

astazi?

Autori: Andrea Demeny, Cristina MitreCoautor: Dr. Alexandru BradProfesor coordonator: S.L.Dr. Calin ChibeleanCentru universitar: UMF Targu Mures

Introducere Ureterostomia cutanata este acea derivatie urinara care se realizeaza prin aducerea ureterului la suprafata tegumentului abdominal. Este o operatie determinata de necesitatea indepartarii vezicii urinare datorita unui neoplasm localizat la acest nivel. Materiale si metoda Studiul s-a desfasurat retrospectiv pe o perioada de 1 an (1 septembrie 2011- 1 septembrie 2012). Esantionul a fost format din 18 pacienti internati in Clinica Urologie Tg.Mures cu diagnosticul de tumora vezicala invaziva in stratul muscular, 15 dintre acesti pacienti beneficiind de cistectomie radicala cu USC, iar 3 doar de derivatia urinara cutanata unilaterala in contextul inoperabilitatii tumorii primare. Rezultate si discutii La 9 pacienti s-a efectuat cistectomie radicala cu USC dreapta (50%), 3 pacienti cu USC stanga, 6 pacienti cu USC in teava de pusca. La 8 dintre pacientii cu USC unilaterala s-a extirpat rinichiul controlateral, unul din pacienti avea rinichi unic congenital si 3 pacienti au venit in serviciul nostru cu rinichi unic chirurgical. Mediana varstei pacientilor a fost de 62,94±8,79 ani. La 6 saptamani controlul efectuat la pacientii cu USC unilaterala a permis sevrajul stentului ureteral in toate cazurile (100% catheter free). Dintre cei cu USC in teava de pusca, stenturile ureterale s-au putut extrage la 6 saptamani doar la un singur pacient (20% catheter free). In cursul internarii a decedat un singur pacient datorita comorbiditatilor. Concluzii In lotul studiat nu au aparut complicatii legate de derivatia urinara aleasa, avantajul USC fiind timpul operator mai scurt precum si morbiditatea si mortalitatea mai redusa, ceea ce justifica alegerea acestei proceduri mai ales la pacientii varstnici, cu comorbiditati sau speranta de viata mica datorita stadiului neoplazic avansat. USC unilaterala poate fi si astazi varianta optima de derivatie urinara la pacientii cu rinichi unic in defavoarea celorlalte tipuri de derivatie urinara.

Page 130: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: cistectomie, ureterostomie cutanata, tumora vezicala.

Page 131: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Varicocel - cauza principala a infertilitati masculine

Autor: Grigore PopaCoautor: Pavel StegarescuProfesor coordonator: As.Univ.Dr. Eduard Plesca Centru universitar: USMF „Nicolae Testemitanu” Chisinau

Introducere Varicocelul este o patologie a venei testiculare ce apare preponderent pe stanga (80-90%), in rezultatul caruia pot surveni perturbari severe ale metabolismului la nivelul testiculului insotite de dereglarea sintezei de spermatozoizi. Acest studiu a fost efectuat pentru a evidentia si corela varicocelul cu varsta, cauzele si complicatiile ce pot fi asociate cu aceasta patologie si impactul asupra fertilitatii. Materiale si metode A fost efectuat un studiu retrospectiv despre toti pacientii internati cu varicocel in Spitalul Municipal nr.3 Sf. Treime din Chisinau si Spitalul nr.3 de copii din Chisinau in perioada 2011 si 2012. In total au fost examinati 50 pacienti cu varicocel cu varsta cuprinsa intre 17-21 ani. Rezultate Incidenta varicocelului este de 15-20% la tineri si adulti. Aproximativ in 90% din cazuri acesta este situat pe partea stanga si foarte rar pe dreapta sau bilateral. La 40 % din barbatii infertili cauza de baza a imbolnavirii s-a dovedit a fi varicocelul. Cauza aparitiei varicocelului este multifactoriala, cele mai des intilnite cauze sunt urmatoarele: 1) Defecte sau lipsa valvulelor pe parcursul venei testiculare 2) Particularitatile anatomice ale venei testiculare stangi 3) Cresterea retrograda a presiuni in vena renala stanga datorita compresiuni ei intre artera mezenterica superioara si aorta. Concluzii Nefiind o urgenta varicocelul nu este o patologie care se sfirseste cu moartea, dar un factor foarte important constituie tratarea la timp a acestuia pentru a nu fi provocate perturbari severe in producerea spermatozoizilor, aceasta ducand la infertilitate. S-a demonstrat ca in rezultatul tratarii nemijlocite a acestei patologii toti parametrii spermei s-au imbunatatit substantial si in 70 % din cazuri chiar a fost tratata infertilitatea.

Cuvinte cheie: varicocel, infertilitate.

Page 132: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Vezicula de portelan - prezentare de caz

Autori: Ana Irina Cirjaliu, Maria Iuliana StreangaCoautori: Patricia Haidautu, Andreea MinastireanuProfesor coordonator: As.Univ.Dr. Vlad NutuCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Vezicula de portelan, numita si vezicula calcara sau calcinoza veziculara este o patologie rara caracterizata prin depunerea de fosfat si/sau oxalat de calciu in peretele vezicular, rezultand o calcificare partiala sau completa a colecistului. Vezicula de portelan este o colecistopatie cronica nelitiazica. Diagnosticul de vezicula de portelan este greu de stabilit, astfel incat radiografia abdominala simpla este rareori sugestiva, de aceea, de cele mai multe ori, vezicula calcara este descoperita intraoperator. Materiale si metode Am examinat pacientul P.G., in varsta de 82 de ani, internat la Clinica I Chirurgie a Spitalului Clinic Sf. Spiridon - Iasi in perioada 24.09 - 30.09.2012. Din antecedentele patologice personale rezulta ca P.G. este un pacient cu multiple tare asociate, din care mentionam: 2 AVC cu hemipareza stanga si TBC fibrocavitara in urma cu 30 de ani. Pacientul a fost internat in urgenta acuzand dureri in hipocondrul drept, greturi si febra. Explorarile paraclinice efectuate in urgenta au ridicat suspiciunea unei litiaze veziculare asociate veziculei de portelan.Rezultate In clinica, pacientului i s-a efectuat o radiografie abdominala simpla care a evidentiat existenta unei calcificari difuze la nivelul peretelui vezicular cu aspect de coaja de ou. Ecografia abdominala a evidentiat prezenta a multipli calculi in lumenul colecistului, un calcul inclavat in ductul cistic si calcificari intense la nivelul peretelui. S-au efectuat si probele respiratorii, in urma carora am constatat scaderea functiei respiratorii cu 50% fata de normal. A urmat interventia chirurgicala. Intraoperator a fost descoperit un colecist cu perete foarte dur, imposibil de comprimat, calcificat, aderent in pat si cu efect de masa pe calea biliara principala. S-a practicat colecistectomia cu evolutie postoperatorie favorabila, pacientul fiind externat la 5 zile dupa interventia chirurgicala. Concluzii Vezicula de portelan, desi o patologie rara poate sa apara la pacientii varstnici si ridica probleme de diagnostic si tratament. In cazul veziculei de portelan, colecistectomia se poate efectua laparoscopic, dar cand anatomia este modificata si bolile asociate nu permit realizarea unui penumoperitoneu, este recomandat ca interventia chirurgicala sa se faca pe cale clasica.

Page 133: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: vezicula de portelan, colecistectomie

Page 134: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Page 135: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Poster

Page 136: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Caracterele epidemiologice, clinice si evolutive ale pacientilor cu insuficienta cardiaca acuta

(ICA)

Autori: Diana-Sherianne Hornescu, Iulia-Elena GheorgheCoautori: Iulia-Catalina Stan, Paula-Luiza PascuProfesori coordonatori: Dr. Liliana Protopopescu, Dr. Tudor Protopopescu Centru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere ICA este o entitate frecventa la pacientii din sectiile de cardiologie. In Romania nu exista destule studii concludente privind prognosticul si evolutia sindromului. Materiale si metode Studiu retrospectiv, utilizand informatii din foile de observatie ale pacientilor cu ICA internati consecutiv in sectia de cardiologie, SCU Sf. Pantelimon (perioada 1 ian–30 iun 2012) pe un lot de 457 cazuri.Rezultate Distributia pe sex/varsta a relevat ca 51.8% sunt barbati (varsta medie 62 ani) si 48.2% sunt femei (varsta medie 64 ani). Intre 50-70 ani, numarul barbatilor afectati este vizibil crescut (72% barbati (B), 28% femei (F)). Diferenta se coreleaza cu: consum de etanol (27.3% B, 2.3% F), obezitate (82.3% B, 25.6% F), fumat (46.4% B, 23.3% F), IM vechi (34.6% B, 20.9% F). Pe intregul lot distributia factorilor de risc este: HTA 83%, FiA 45%, fumat 32%, obezitate 32%, consum de etanol 20%. Principalele comorbiditati ale ICA sunt: DZ tip 2 32%, boli pulmonare 21%, anemie 19%, IRC 7%. Distributia formelor de ICA este: 24.3% ICC HTA, 21.3% decompensata, 3.9% IMA, 2.4% EPA si 51.4% asocieri. ICC decompensata este a doua forma ca frecventa, dar cea mai grava. Factorii precipitanti ai decompensarii sunt: 61.6% aritmii, 58.3% valvulopatii, 42.4% boli ischemice, 28.4% diabet, 28% cardiomiopatii, 26.1% HVS. Dupa FEVS clasificarea este: FE <30%: 39%, 30 - 50%: 13% si > 50%: 24%. Rata de deces pentru aceste intervale: 1.3%, 0.6% respectiv 1.5%. Durata medie spitalizare: 8 zile, mortalitatea in spital: 11%. Concluzii Ambele sexe sunt relativ egal afectate, cu predispozitie mai mare a barbatilor intre 50-70 ani. Antecedentele cardiace cu influenta notabila asupra acutizarii sunt: aritmii, boli ischemice, valvulopatii, cardiomiopatii, HVS. Mortalitatea in spital este relativ egala intre pacientii cu FE<30% si cei cu FE pastrata.Discutii Consideram ca studiul ofera noi date statistice despre caracterele clinice si evolutive ale pacientilor cu ICA. Rezultatele s-au suprapus partial celor din literatura de referinta (Guidelines for

Page 137: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

the Diagnosis and Treatment of Acute and Chronic Heart Failure, 2012), dar notam si diferente vizand prevalenta comorbiditatilor. Luam in considerare un nou studiu, pe aceeasi baza de date, pentru a corela afectiunile cu mortalitatea si terapia aplicata.

Cuvinte cheie: insuficienta cardiaca acuta, comorbiditati, factori de risc

Page 138: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Caz rar de rezolvare tardiva a torsiunii de funicul spermatic

Autori: Mihaela Dudau, Ramona Dinca Coautori: Alina Maria Becheru, Mihaela-Elena Miescu Profesori coordonatori: S.L.Dr. George Mitroi, Dr. Mihai Cristian Nedelcuta Centru universitar: UMF Craiova

Introducere Incidenta torsiunii de funicul spermatic este de aproximativ 250/100.000 de barbati sub 25 de ani, fiind intalnit cel mai des la adolescenti (12-18 ani), rar la sugari si copii, exceptional la nou-nascuti, dar posibil la orice varsta. Pacientul M.A.M. in varsta de 20 de ani, fara antecedete urologice, se prezinta in serviciul de urgenta acuzand dureri la nivelul testiculului si al scrotului stang, cu debut brusc, in urma cu aproximativ 14 ore cu manevra Prehn pozitiva, afebril. La exameniarea eco Doppler nu se evidentiaza flux sanguin la nivelul funiculului spermatic stang. Se intervine chirurgical de urgenta, descoperindu-se testicul rasucit dublu in jurul funiculului spermatic, cianotic, edematiat. Se detorsioneaza testiculul si se infiltreaza funiculul spermatic cu xilina 1% dupa care testiculul isi recapata aspectul normal. Se practica orhidopexie stanga si dreapta. In ciuda prezentarii tardive, datorita interventiei chirurgicale promte, s-a reusit conservarea testiculului, pacientul a avut evolutie favorabila, fiind externat la 3 zile postoperator, iar la control la 10 respectiv 30 de zile, aspectul clinic si eco Doppler au fost normale. Concluzii Se recomanda ca prim gest chirurgia conservatoare, in special in primele 6-12 ore de la debutul simptomatologiei.

Cuvinte cheie: explorare chirurgicala, torsiune de funicul spermatic, manevra Prehn.

Page 139: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

13

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Celulele stem din urechea interna - pluripotenta si diferentiere

Autor: Maria Monalisa Motorga Profesor coordonator: Roxana VintilaCentru universitar: UMF „Victor Babes” Timisoara

Introducere Scopul cercetarii este sa constatam daca in epiteliul utriculei si saculei se gasesc celule stem pluripotente, si daca ele exista, sa contribuim la gasirea unor cai pentru a le multiplica si a le provoca diferentierea. Materiale si metode Soareci de 7 zile, eprubete Eppendorf, cutii Petri de 10 cm3, pense Dumont, 2 foarfeci, micropipete 10 ml, mediu PBS, tripsina EDTA, 10% FCS in DMEM 50%, pistol de aspirare, filtru BD Falcon cell strainer 70 um, manusi sterile, FBS, alcool 70% pentru sterilizarea capetelor. Metode: Izolarea celulelor stem pluripotente din utricula si sacula; Precizarea pluripotentei celulelor obtinute; Utilizarea factorilor de crestere EGF si IGF-1 pentru intensificarea replicarii celulelor si sustinerea procesului de autoreinnoire a celulelor izolate.Rezultate Am dovedit ca epiteliul vestibular contine celule pluripotente capabile sa formeze clustere celulare numite sfere. Pluripotenta celulelor derivate din aceste sfere a fost dovedita prin expresia markerilor nanog, oct4 si nestina, progenitori celulari. Una dintre probele care pot demonstra pluripotenta celulelor este capacitatea lor de autoinnoire si, in ultima instanta, capacitatea lor de a se diferentia in celule specializate. Concluzii 1. Pentru a forma organe functionale, cu arhitectura aparte, proliferarea si diferentierea celulara trebuie sa fie coordonate si reglate intr-o maniera foarte precisa. 2. Celulele senzoriale si celulele de sustinere ale urechii interne provin din aceleasi celule progenitoare, numite celule prosenzoriale. 3. Primele celulele prosenzoriale care ies din ciclul celular sunt cele din regiunea apicala a cohleei, formand zone postmitotice de celule non-proliferative- ZNPC. 4. Zonele de celule non-proliferative se extind de la varf spre baza cohleei. 5. Celulele progenitoare nu vor incepe sa se diferentieze pana cand cea mai mare parte din ele nu vor iesi din ciclul celular. 6. In schimb, procesul diferentierii celulare va incepe de la mijlocul cohleei si se va extinde bilateral catre baza si apex simultan.

Cuvinte cheie: celule stem

Page 140: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cognitiile posttraumatice si tulburarea de stres posttraumatic

Autor: Marius-Radu Nicula Coautor: Iulian NovacProfesor coordonator: Dr. Dana-Cristina Herta Centru universitar: UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca

Introducere Evenimentele posttraumatice pot determina modificari in perceptia si capacitatea individuala de a procesa informatiile. Scopul acestui studiu pilot este evaluarea transversala a unor cognitii posttraumatice la pacienti ce au suferit traumatisme complexe, potential declansatoare de tulburare de stress postrumatic PTSD.Material si metoda. Au fost evaluate in perioada 1.04.1012-30.09.2012, 45 pacienti ce au suferit traumatisme complexe prin accidente rutiere, de muncă, ori arsuri și au fost tratati in Clinica de Neurologie și Clinica de Chirurgie Plastica ale Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca. Au fost urmariti o serie de parametric socio-demografici; s-au aplicat scalele Clinician-Administred PTSD Assessment Scale (CAPS) si Posttraumatic Cognitions Inventory (PTCI).Rezultate. Diagnosticul de PTSD s-a stabilit prin intermediul Clinician-Administred PTSD Assessment Scale la 6 din pacienții evaluati. Diferentele cele mai importante intre cele doua grupuri de subiecti s-au inregistrat in ceea ce priveste subscale Negative Self a scalei Posttraumatic Cognitions Inventory. Nu s-au inregistrat diferente semnificative statistice intre pacientii cu accidente de munca sau arsuri si cel cu accidente utiere, in ceea ce priveste scorurile la scala Posttraumatic Cognitions Inventory si la subscale.Discuții. Abordarea tulburarii de stres posttaumatic (PTSD) este o tema relativ noua in Romania, iar evaluarea impactului psihologic, cognitiv si a factorilor de risc legati de PTSD la pacientii cu traumatisme complexe necesita o alcatuire atenta a loturilor de studiu si o alegere adecvata a instrumentelor de evaluare.Concluzii Acest studiu pilot aduce rezultate promitatoare in ceea ce privește profilul cognitiilor posttraumatice in cadrul PTSD si face parte dintr-un studiu complex ce urmareste importanta factorilor de risc si de rezilienta in PTSD.

Cuvinte cheie: PTSD, cognitie, posttraumatic

Page 141: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Efectele dietei suplimentate cu antioxidanti asupra parametrilor stresului oxidativ in diabetul

zaharat experimental

Autori: Corina Brumaretchi, Elena Nicoleta Cosau Coautori: Andreea Camelia Murariu, Cristina Ulinici Profesor coordonator: As.Univ.Dr. Raluca Haliga Centru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Stresul oxidativ reprezinta un important factor etiopatogenic in complicatiile cronice ale diabetului zaharat. In prezent exista un interes crescut asupra beneficiilor potentiale ale semintelor oleaginoase precum soia sau semintele de in in evolutia diabetului. Obiective Scopul nostru a fost de a evalua efectele semintelor de in si ale vitaminei E asupra parametrilor stresului oxidativ pe hamsteri diabetici masculi, rasa Golden Syrian. Materiale si metode Hamsterii au fost impartiti in 8 grupuri: 4 grupuri diabetice cu dieta standard, suplimentata fie cu seminte de in (15g/100g hrana), fie cu vitamina E (40mg/100g hrana) sau combinatia semintelor de in si vitaminei E, in aceleasi doze; de asemenea au mai existat 4 grupuri de control, cu diete suplimentate fie cu seminte de in, vitamina E sau combinatia acestora in aceleasi doze. Diabetul a fost indus prin administrarea intraperitoneala de 50 mg streptozotocin/kgcorp. Au fost evaluate in ser si ficat: nivelele substantelor reactive cu acidul tiobarbituric (malondialdehida - MDA), marker al lipoperoxidarii si parametri ai sistemului antioxidant de aparare. Rezultate In comparatie cu suplimentarea dietei cu vitamina E, semintele de in au redus considerabil nivelele serice si hepatice de peroxidare lipidica in grupul diabetic. Vitamina E a dus la cresterea considerabila a concentratiei hepatice a parametrilor de aparare antioxidanta la diabetici, in comparatie cu dieta suplimentata cu seminte de in. Combinatia semintelor de in si a vitaminei E au contribuit in mod evident la cresterea sistemelor de aparare antioxidanta. Concluzii Dieta imbogatita cu seminte de in a avut cele mai bune efecte in scaderea peroxidarii lipidice, in timp ce vitamina E si combinatia acesteia cu semintele de in au crescut activitatea antioxidanta in diabetul zaharat. Aceste rezultate ne sugereaza faptul ca semintele de in protejeaza impotriva stresului oxidativ, in afara altor efecte benefice precum imbunatatirea profilului lipidic sau a functiilor plachetare in diabetul zaharat.

Page 142: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: stres oxidativ, antioxidanti, diabet zaharat, dieta suplimentata.

Page 143: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Efectul dietei bogate in grasimi asupra reactivitatii arterelor pulmonare la sobolanii cu

boala alergica pulmonara

Autori: Ruxandra-Madalina Oghinciuc, Alina Ignat Coautori: Madalina Ochianu, Adrian-Radu Darie Profesori coordonatori: S.L.Dr. Irina Dumitriu, S.L.Dr. Bogdan Gurzu Centru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Datele din literatura sustin implicarea dietei in patogeneza bolilor imun-mediate. Scopul nostru a fost de a determina in ce masura dieta bogata in grasimi (HFD) poate modula, in absenta obezitatii, modificarile reactivitatii arterelor pulmonare aparute in cadrul bolilor pulmonare alergice. Materiale si metode Au fost utilizati sobolani rezistenti la obezitate impartit in 2 grupe: sobolani hraniti cu dieta standard si sobolani hraniti cu dieta bogata in lipide (HFD). Sobolanii alesi in mod aleatoriu din ambele grupuri au fost sensibilizati la ovalbumina. Aspectul histologic si reactivitatea arterelor pulmonare au fost evaluate comparativ. Luand in considerare implicarea adipokinelor in modificarile reactivitatii vasculare asociate obezitatii, am studiat, de asemenea, efectele vasomotorii ale unor adipokine la nivelul vaselor pulmonare. Rezultate Examinarea histologica a aratat ca HFD a agravat remodelarea arterelor pulmonare si inflamatia parenchimului pulmonar la sobolanii sensibilizati. De asemenea, HFD a amplificat contractiile induse de endotelin 1 (ET1) la nivelul arterelor pulmonare izolate. Pretratarea cu angiotensinogen a amplificat efectele vasocontractile ale ET la sobolanii sensibilizati hraniti cu HFD, dar leptin si apelin nu au modificat semnificativ efectele contractile ale ET1 la sobolanii sensibilizati ci doar la cei nesensibilizati hraniti cu HFD. Concluzii Dieta bogata in grasimi amplifica efectele sensibilizarii la ovalbumina la nivelul arterelor pulmonare, probabil prin amplificarea inflamatiei asociate bolilor pulmonare alergice pulmonare.

Cuvinte cheie: dieta bogata in grasimi, angiotensinogen, apelin, leptin, artera pulmonara, ovalubumina, alergie, sobolan

Page 144: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Fast-track in chirurgia colorectala - studiu prospectiv

Autori: R.G. Ghinea, A.O. Irimie Coautori: F. Dunca , A. Bartos Profesor coordonator: As.Univ. D.M. Bartos Centru universitar: UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca

Introducere Fast-track este un program de reabilitare multimodala elaborat de profesorul danez de la Universitatea din Copenhaga, Henrik Kehlet, ce propune accelerarea convalescentei postoperatorii, recuperarea cat mai rapida, cresterea confortului pacientului si integrarea inapoi in societate cat mai curand cu scaderea complicatiilor postoperatorii si scaderea duratei de spitalizare. Materiale si metode Un studiu prospectiv a fost realizat in 2012 in Clinica universitara Chirurgie III din Cluj-Napoca sub conducerea sefului de clinica Conf. Iancu Cornel si sub indrumarea Asist. Univ. Bartos Dana Monica. Un numar de 30 de pacienti cu cancer colonic au fost selectati conform criteriilor de includere si excludere stabilite. S-a urmat un protocol fast-track ce a inclus: educarea si informarea pacientilor, renuntarea la pregatirea mecanica intestinala, profilaxia infectioasa si trombembolica, mobilizarea si alimentarea devreme, profilaxia ileusului, fara sondare naso-gastrica, renuntarea cat mai repede la sondajul uretro-vezical si analgezie multimodala. La acesti pacienti a fost monitorizata mobilizarea si alimentarea cu lichide, alimente semisolide si solide, reluarea tranzitului intestinal, complicatiile postoperatorii, reinterventiile si zilele de spitalizare pana la externare. Rezultate Timpul de reluare a tranzitului, reluare a alimentatiei orale cu alimente solide si timpul de reluare al activitatii fizice este comparabil cu cel specificat in literatura de specialitate de studii clinice randomizate in mai multe centre universitare internationale. Media zilelor de spitalizare se incadreaza in limitele mentionate in literatura. Concluzii Programul fast-track este o abordare multidisciplinara si multimodala prin care se poate ajunge la rezultate pozitive in favoarea pacientilor prin reluarea tranzitului si alimentatiei mai devreme, integrarea inapoi in societate mai repede si scaderea zilelor de spitalizare. Noi trialuri clinice randomizate realizate in mai multe centre sunt necesare pentru standardizarea si implementarea protocolului fast-track la nivel national.

Page 145: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: fast-track, cancer colorectal, multimodal, multidisciplinar

Page 146: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Implicatii clinico-evolutive si terapeutice ale tulburarilor electrolitice la pacientii cu

insuficienta cardiaca

Autori: Georgiana - Emmanuela Gilca, Mihai ConstantinCoautori: Alexandra Rusu, Mihai- Ionut BeresoaeProf coord: S.L.Dr. Irina-Iuliana CostacheCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Instabilitatea hemodinamica ce caracterizeaza frecvent pacientii cu insuficienta cardiaca poate fi adesea accentuata de medicatia urmata (digitala, diuretice, antiaritmice). Astfel, pacientii devin mult mai sensibili la tulburarile electrolitice, fiind generate uneori reactii de tipul tulburarilor de ritm severe, uneori amenintatoare vital. Scop Evaluarea incidentei tulburarilor electrolitice la pacientii diagnosticati cu insuficienta cardiaca cronica in vederea stabilirii unor corelatii cu evolutia, prognosticul si anumite implicatii terapeutice. Material si metoda Am realizat un studiu retrospectiv incluzand un numar de 100 de pacienti (75 barbati si 25 femei), internati in Clinica I Cardiologie in perioada 2009- 2011 cu diagnosticul de insuficienta cardiaca cronica clasele II- IV NYHA, stabilit pe baza criteriilor clasice. Evaluarea pacientilor a presupus: examen fizic complet, electrocardiograma 12 derivatii, ecocardiograma, radiografie toracica si probe biochimice in scopul evaluarii functiei hepatice, renale si a statusului electrolitic. Rezultate In contextul diferitelor scheme terapeutice utilizate, s-a consemnat aparitia diverselor tipuri de diselectrolitemii: hiperkaliemie (68%), hipokaliemie (32%), hiponatremie (6%). Evolutia a 15% dintre acestea a fost catre afectarea functiei renale, reflectata prin cresterea valorilor ureei si creatininei, cu semnificatie de insuficienta renala functionala acuta. Concluzii Studiul a reflectat faptul ca tulburarile electrolitice sunt frecvente la pacientii cu insuficienta cardiaca cronica, indiferent de clasa functionala NYHA. Hiperkaliemia, hipokaliemia si hiponatremia se asociaza frecvent cu terapia diuretica, determinand aparitia unor tulburari de ritm severe, chiar amenintatoare vital.

Cuvinte cheie: diselectrolitemii, insuficienta cardiaca cronica, tulburari de ritm

Page 147: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Intre Kaposi clasic si cel asociat infectiei HIV

Autori: Irina Catrinel Dragomir, Dragos Marcu, Marius TraianCoautor: Iuliana Zamisnicu Prof coord: Dr. Mihaela Dragomir Centru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Angiosarcomul Kaposi reprezinta o neoplazie caracterizata printr-o proliferare mixta, endoteliala si fibroblastica, cu afectare predominant cutanata, dar care poate interesa si organele interne. Exista patru variante clinice: forma clasica, ce apare in special la barbatii europeni, lent progresiva; forma endemica africana; forma iatrogena intalnita la pacientii purtatori de organe transplantate, pacienti tratati cu imunosupresoare pentru diverse afectiuni sau supusi chimioterapiei; forma asociata HIV.Autorii prezinta doua cazuri “ambii barbati“ si discuta doua variante clinice: forma clasica si forma asociata HIV de sarcom Kaposi. Sunt puse in antiteza prevalenta, tabloul clinic, modul de evolutie si raspunsul la tratament, cu accent pe implicarea virusului HIV sau HHV-8 in patogenia sarcomului Kaposi, in lumina diferentei in raspunsul la terapie in cele doua cazuri. Primul caz este al unui pacient cu forma clasica, in varsta de 74 de ani, cu un istoric de trei ani, prezentand placi eritematoase, asimptomatice, dar persistente aparute la nivelul picioarelor, care s-au extins la nivelul ambelor gambe, devenind confluente si infiltrate cu ulceratie la degetul III al piciorului drept. Prezenta si limfedem al membrului inferior drept si leziuni la nivelul semimucoasei genitale, fara atingeri ganglionare sau viscerale. La acest pacient radioterapia nu a dat rezultate. Al doilea caz este al unui tanar de 29 de ani, diagnosticat cu infectie HIV si sarcom Kaposi in urma cu zece luni cu leziuni la nivelul fetei si al cavitatii orale, prezentand si adenopatie generalizata si mase adenopatice latero-cervical bilateral. Pacientul a primit terapie antiretrovirala pentru infectia HIV si radioterapie pentru o luna cu rezolutia spectaculoasa a leziunilor kaposiene si a maselor adenopatice.

Cuvinte cheie: angiosarcom, Kaposi, HIV,clasic

Page 148: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Markeri de inflamatie in bolile cardiovasculare

Autor: Razvan Lazea Coautor: Darius Barbatei Profesor coordonator: As.Univ.Dr. Ramona Gligor Centru universitar: UDV „Vasile Goldis”Arad

Introducere Morbiditatea si mortalitatea prin boli cardiovasculare este in continua crestere in lumea intreaga, devenind o preocupare a numeroase colective de cercetare. Inflamatia joaca un rol important in toate fazele de evolutie ale aterosclerozei. In studiul nostru am urmarit comportamentul a doi markeri de inflamatie, CRP si fibrinogenul, la un grup de pacienti cu boli cardiovasculare si comportamentul acestor markeri fata de parametrii lipidici. Materiale si metode Am luat in studiu un numar de 40 pacienti cu boli cardiovasculare, dintre care 22 femei (55%), cu varsta medie 58,3 ± 15,08 ani si 18 barbati (45%), cu varsta medie 61,3 ± 8,92 ani. Lotul martor a fost format din 20 subiecti clinic sanatosi, normoponderali. Determinarile spectrului lipidic au fost efectuate prin metoda fotometrica. Determinarea CRP s-a efectuat prin metoda bazata pe reactie de aglutinare, iar fibrinogenul prin metoda Claus pe coagulometru Trombotimer. Rezultate si discutii Valorile CRP si fibrinogenului la lotul pacientilor cu BCV au fost semnificativ statistic mai mari fata de martor (p<0,0001). Valorile metabolismului parametrilor lipidic (colesterol, LDL, trigliceride) precum si indicii de aterogenitate au fost semnificativ statistic mai crescuti la pacientii cu boli cardiovasculare (p<0,001). HDL a avut valori semnificative mai mici la lotul pacientilor cu BCV (p<0,001). In ceea ce priveste comportamentul CRP fata de parametrii lipidici nu am obtinut corelatii semnificativ statistice. Am obtinut corelatii liniare pozitive, semnificativ statistice in ceea ce priveste comportamentul CRP vs trigliceridele serice (p<0,05) fibrinogen vs HDL (p<0,05) si fibrinogen vs trigliceride (p<0,0001) la pacientii cu boli cardiovasculare. Nu am obtinut corelatii cu ceilalti parametrii ai metabolismului lipidic, probabil din cauza ca aproape toti pacienti erau in tratament cu statine, fapt care a dus la ameliorarea metabolismului lipidic, dar nu si a factorilor de inflamatie. Evaluarea nivelului de fibrinogen si obezitatea, poate fi factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Relatia dintre fibrinogen si nivelul de LDL sugereaza cresterea riscului de boala cardiovasculara.

Page 149: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

14

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Concluzii Proteina C-reactiva si fibrinogenul sunt doi markeri inflamatorii utili in preventia si urmarirea evolutiei la pacientii cu bolilor cardiovasculare.

Cuvinte cheie: boli cardiovasculare,CRP, fibrinogen

Page 150: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

"Mimand" melanomul malign

Autori: Irina Catrinel Dragomir, Iuliana Zamisnicu Coautori: Dragos Marcu, Marius TraianProfesor coordonator: Dr. Mihaela Dragomir Centru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Capusele sunt un grup de artropode parazite din clasa arahnidelor care paraziteaza vertebratele, se hranesc cu sangele lor si pot transmite, in unele cazuri, boli precum boala Lyme si febra butunoasa. Motivele care au condus la elaborarea lucrarii de fata au fost incidenta crescuta din ultimul timp a cazurilor de parazitoze cu Ixodes ricinus si posibilitatile ridicate ale erorilor de diagnostic, determinate de similaritatile clinice cu numeroase afectiuni dermatologice. Autorii prezinta cazul unui pacient in varsta de 64 de ani, din mediul rural, agricultor care s-a prezentat la Spitalul Universitar Sf. Spiridon Iasi pentru o formatiune pseudotumorala, pediculata, cu lungimea de aproximativ 1,5 cm, violacee, aparuta in urma cu aproximativ 2 luni in zona pubiana paroasa mediana, care a ridicat numeroase probleme de diagnostic diferential. Impresionante erau o zona de necroza tisulara cu diametrul de aproximativ 2 cm circulara in jurul formatiunii si edemul important al penisului. Pacientul prezenta adenopatie inghinala bilaterala de tip inflamator, dar nu avea febra sau alte fenomene generale. Examenul clinic extrem de minutios a pus in evidenta prezenta unei insecte “capusa“ inclavata in piele, al carei corp simula o formatiune tumorala. Cazul a pus serioase probleme de diagnostic diferential printre care, botriomicomul sau granulomul piogen, tumora benigna angiogena care apare la locul unui traumatism sau chiar melanomul, tumora maligna cu originea la nivelul celulelor pigmentare, care de obicei are o culoare inchisa: brun sau violacee si o evolutie severa si prognosticul cel mai grav dintre toate neoplaziile cutanate. In pofida importantei fenomenelor inflamatorii si a vechimii leziunii, s-a infirmat prezenta anticorpilor anti-borrelia si respectiv boala Lyme. Evolutia sub antibioticoterapie a fost favorabila. In urma analizarii cazului, conchidem ca este posibila o eroare diagnostica, cauzata de incidenta scazuta a parazitozei cu Ixodes ricinus si similaritatile clinice cu afectiunile mai sus mentionate.

Cuvinte cheie: capusa, Ixodes ricinus, boala Lyme, ac anti-borrelia

Page 151: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Modificari ale unor parametri hemodinamici la pacientii hipertensivi fumatori si nefumatori

Autori: Romina-Marina Sima, Catalina CiorneiCoautor: Mihai Popescu Profesor coordonator: Anca-Ioana BadarauCentru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Hipertensiunea arteriala reprezinta o afectiune intens studiata datorita implicatiilor medicale, economice si sociale. Fumatul este un obicei habitual incriminat in numeroase patologii. Studiul acesta isi propune observarea prin metode neinvazive a unor modificari hemodinamice la pacientii hipertensivi fumatori comparativ cu cei nefumatori.Materiale si metode Am realizat un studiu prospectiv pe 80 persoane: 40 hipertensivi si 40 normotensivi in care s-au pus in prim plan anumiti parametri hemodinamici la un lot de pacienti hipertensivi, folosind cardiograful de impedanta. Rezultate In cadrul studiului s-a observat ca dintre pacientii analizati 55% sunt fumatori si 45 % nefumatori. Valoarea medie a DC pentru lotul de studiu este de 4,2l/min, semnificativ mai mica fata de a lotului martor (5,7 l/min). Dintre hipertensivi pentru fumatori este de 6,4%. RVP medie a hipertensivilor este de 1778,35 dyne.sec.cm-5 (pentru hipertensivii fumatori 1848,35 dyne.sec.cm-5) iar a lotului martor de 946,12 dyne.sec.cm-5. Se observa ca impedanta de baza are o valoare medie de 35,57 Ohm la cei cu HTA si fumatori comparativ cu hipertensivii nefumatori (31,78 Ohm). Concluzii Se observa modificari hemodinamice semnificative statistic la pacientii hipertensivi fumatori fata de nefumatori obiectivate prin cardiografia de impendanta.

Cuvinte cheie: fumator, HTA, impedanta

Page 152: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Modificari histopatologice in infectia cu toxoplasma gondii

Autor: Dragos Valentin Crauciuc Profesor coordonator: S.L.Dr. Raluca Balan Centru universitar: UMF „Grigore T. Popa” Iasi

Introducere Toxoplasmoza poate provoca leziuni necrotice intinse ce duc la distructie tisulara directa. Materiale si metode Au fost examinate anatomopatologic si histopatologic probe prelevate de la subiectii infectati cu Toxoplasma gondii: un nou nascut cu anencefalie (Maternitatea Elena Doamna Iasi), un nou nascut care a decedat la 8 zile dupa nastere (Maternitatea Cuza Voda Iasi) si tesut ganglionar prelevat de la un copil in varsta de 4 ani infectat cu Toxoplasma gondii (Spitalul Clinic Universitar Sfanta Maria Iasi). Probele prelevate au fost studiate macroscopic si examinate histologic la Disciplina de Histologie a Universitatii de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa Iasi. Rezultate si discutii Placenta. Examinarea macroscopica releva: placenta cu volum crescut, palida si edematoasa; microscopic se evidentiaza paraziti liberi si inchistati localizati la nivelul vilozitatilor, in special in stroma, trofoblast si decidua, care au condus catre infarcte placentare, cu zone de necroza adiacente. Afectarea sistemului nervos central se manifesta printr-o meningoencefalita difuza sau focala, insotita de necroze tisulare, noduli microgliali, infiltrate inflamatorii mononucleare perivasculare. Trombozele vasculare conduc frecvent la extinderea zonelor de necroza. Apeductul lui Sylvius si foramenul Monro sunt obstruate de procesul de ependimita, de produsii de necroza a substantei cerebrale si de calcificarile ulterioare. In consecinta, ventriculii laterali si ventricolul III se transforma in cavitati abcedate, ce contin acumulare de T.gondii si celule inflamatorii. La nivelul ganglionului limfatic, infectia cu T.gondii determina o hiperplazie foliculara, foliculi cu centri germinativi, cu macrofage si corpi tingibili-corpi apoptoici (aspect de cer instelat). Celulele epitelioide sunt situate interfolicular sau la periferia centrilor germinativi, conferind acestora aspectul de eroziune. Concluzii Moartea celulara si necroza focala datorate replicarii tahizoitilor provoaca aparitia unui imens raspuns inflamator mononuclear, in orice tesut sau celula infectata.

Cuvinte cheie: toxoplasma

Page 153: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Modificarile lipoproteinelor in insificienta renala cronica

Autor: Darius Barbatei Coautor: Razvan Lazea Profesor coordonator: Dr. Ramona Gligor Centru universitar: UDV „Vasile Goldis” Arad

Introducere Insuficienta renala cronica (IRC) reprezinta diminuarea lenta si progresiva a capacitatii de filtrare a rinichilor. Dislipidemia este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. In boala renala cronica unele studii clinice au ridicat incertitudini cu privire la impactul dislipidemiei asupra rezultatelor clinice si in consecinta asupra profilului optim al lipidelor. In studiul nostru am urmarit comportamentul lipoproteinelor la pacientii cu insuficienta renala cronica. Material si metode Am luat in studiu, un numar total de 63 de subiectii, dintre care 20 sunt subiecti sanatosi, (grupul control - grup A), 8 femei si 12 barbati; si 43 de pacientii cu insuficienta renala in stadiul terminal in program de hemodializa (grup B), 19 femei si 24 de barbati. La toti subiectii am determinat parametrii metabolismului lipidic prin metoda fotometrica. Rezultate si discutii Valorile medii ale colesterolului total seric au fost semnificativ statistic mai crescute la pacientii cu boala renala decat la lotul martor. De asemenea, si LDLc si trigliceridele au prezentat valori mai crescute la pacientii cu insuficienta renala fata de martor. Valorile HDLc au prezentat valori semnificat statistic mai mici la pacientii cu insuficienta renala vs. martor. Acest lucru apare probabil din cauza pierderilor renale de proteine, si pentru compensare si echilibrarea presiunii coloid osmotice organismul creste productia de lipoproteine si lipide. Odata cu ameliorarea proteinuriei dar si datorita scaderii volumului urinar apare o ameliorare a acestor parametrii, dar nu sunt cunoscute la pacientii care fac dializa valorile optime ale lipidelor plasmatice. Concluzii Valorile parametrilor lipidici sunt mai crescute la pacientii in program de dializa cronica. Odata cu cresterea acestor parametrii creste si riscul de boala cardiovasculara la acesti pacienti.

Cuvinte cheie: insuficienta renala, lipoproteine, dislipidemie

Page 154: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Pielonefrita fungica pe rinichi polichistic

Autori: Andrei-Lucian Ursulica, Cherine Habib - Sabau Profesor coordonator: Dr. Doina MihailaCentru universitar: UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Introducere Boala polichistica renala autozomal dominanta este o boala diagnosticata de cele mai multe ori la varsta adulta si se caracterizeaza prin prezenta de chisturi la nivelul corticalei si medularei renale. Materiale si metode Posterul prezinta cazul unui pacient de sex masculin in varsta de 1 luna si 3 zile diagnosticat clinic cu insuficienta renala acuta, boala polichistica renala, distrofie gradul 2. Din cauza leziunilor complexe pacientul a decedat si la 24 ore s-a practicat necropsia anatomo-clinica. Piesele prelevate in timpul necropsiei au fost prelucrate prin tehnica uzuala de includere la parafina, iar sectiunile au fost colorate cu hemalaun-eozina si examinate la microscopul optic. Rezultate Macroscopic s-au relevat urmatoarele modificari morfologice staza si edem meningo-cerebral, rinichi mariti de volum, iar pe sectiune s-a evidentiat un parenchim cu modificari de culoare si consistenta si numeroase formatiuni micro-chistice la nivelul corticalei si medularei. Microscopic, s-a evidentiat prezenta chisturilor de diferite dimensiuni in tot parenchimul renal si leziunile de pielonefrita acuta cu hife si levuri de candida. Discutii Investigatiile paraclinice in cazul suspiciunii unei boli polichistice constau in examenul urinei in care sunt intalnite hamaturia si proteinuria, iar ca metode de diagnostic imagistic ecografia renala detecteaza chisturile mai mari de 5 mm, CT-ul si RMN-ul au o sensibilitate crescuta. Diagnosticul de pielonefrita acuta se pune in urma sumarului de urina in care prezenta leucocituriei si proteinuriei impune efectuarea uroculturii, care releva agentul patogen si sensibilitatea acestuia la antibiotice. In cazul nostru agentul patogen a fost o ciuperca, iar tratamentul se face cu antifungice. Concluzii Cazul prezentat a ridicat probleme de diagnostic in timpul vietii, iar necropsia a permis incadrarea corecta a leziunilor complexe evidentiate ce au dus in final la deces.

Cuvinte cheie: pielonefrita, rinichi polichistic

Page 155: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Prevalenta infectiei cu toxoplasma gondii la gravide

Autor: Dumitrita Vasies Coautor: Alexandru Erwin Tigla Profesor coordonator: Dr. Dan NavolanCentru universitar: UMF „Victor Babes” Timisoara

Introducere Toxoplasmoza este o parazitoza ubicuitara produsa de Toxoplasma Gondii (TG) care se manifesta atat la animale cat si la om. Primoinfectia cu TG in perioada de sarcina este grevata de riscul infectarii fatului, cu posibile afectari grave ale sistemului neurosenzorial, cresterea riscul de avort spontan, nastere prematura si moarte in utero. Scopul acestui studiu este evaluarea prevalentei infectiei cu TG la gravide.Materiale si metode Am evaluat un lot de 660 de gravide ce s-au adresat Spitalului Clinic Municipal de Urgenta Timisoara in decursul unui an. Gravidele au fost testate serologic prin chemiluminescenta in primul trimestru de sarcina pentru prezenta anticorpilor IgG si IgM anti-Toxoplasma gondii. Gravidele au fost impartite in functie de varsta si mediul de provenienta. Rezultate Din cele 660 de gravide testate pentru IgG-anti-Toxoplasma Gondii, 308 (46,67%) au avut un titru IgG pozitiv si 352 (53,33%) un titru IgG negativ. 12 (2%) gravide au avut un titru pozitiv pentru IgM-anti-Toxoplasma gondii, prezentand o infectie acuta in sarcina. Varsta gravidelor s-a incadrat intre 15 si 40 ani iar procentul de cazuri imunizate a fost constant in cadrul acestui interval de varsta. Din lotul studiat 308 (46,67%) gravide au provenit din mediul urban, 190 (28,78%) din mediul rural iar 162 (24,54%) au schimbat resedinta. Procentul de gravide susceptibile la primoinfectie este mai mare in mediul urban comparativ celui din mediul rural. Discutii Datele noastre arata ca in jur de 45% dintre gravide sunt imunizate la TG, cea ce arata o prevalenta mare a infectie cu TG in randul populatiei. Restul de gravide sunt suceptibile de a contacta boala in timpul sarcinii. Din totalul gravidelor aproximativ 2% au prezentat un titru pozitiv de anticorpi IgM anti TG, deci o posibila primoinfectie acuta in timpul sarcinii, necesitand investigatii suplimentare pentru clarificarea diagnostica. Cazurile cu primoinfectie au beneficiat de terapie adecvata. In tara noastra exista putine studii care sa aduca informatii despre procentul de gravide susceptibile de a contacta primoinfectia in sarcina.

Page 156: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Concluzii Studiul nostru arata ca in jur de 55 % din gravide sunt neimunizate la TG reprezentand un grup de risc pentru primoinfectia cu acest parazit. Aceste date sunt argumente pentru derularea unui program de screening pentru depistarea infectiei cu Toxoplasma Gondii in sarcina.

Cuvinte cheie: Toxoplasma Gondii, sarcina, primoinfectie, imunizare,

Page 157: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Tumora hepatica rara ce mimeaza chistul hidatic: Studiu de caz

Autori: Cristina Costache, Radu-Ionut Toader Profesori coordonatori: Conf.Dr. Mircea Manuc, Dr.Rez. Gabriela Comanescu Centru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Tumorile neuroendocrine sunt neoplasme ce deriva din celulele neuroendocrine (APUD), celule provenite din creasta neurala ce produc diversi hormoni. Tumorile APUD, frecvent benigne, sunt localizate la nivelului tractului digestiv (intestine subtire, colon, pancreas) si determina simptome legate de excesul de hormoni. Tumorile hepatice primare neuroendocrine sunt foarte rare si sunt diagnosticate dupa excluderea altor posibile tumori primare extrahepatice.Materiale si metode Prezentam cazul unei femei de 45 de ani, hipotiroidiana, ce s-a prezentat cu greata, varsaturi bilioase, diaree (10 scaune moi/zi, fara produse patologice), debutate in urma cu o saptamana si care s-au remis partial dupa antidiareice, antiemetice si regim. Ultrasonografic, abdominal, s-a evidentiat o masa tumorala localizata in lobul stang hepatic, de 7/8,5/9 cm cu componenta mixta. Examinarea CT a confirmat leziunea, sugerand un chist hidatic. Rezultatele analizelor de laborator au fost in limite normale, markerii tumorali absenti si ELISA pentru Echinococcus spp negativa. S-a efectuat o rezectie atipica hepatica, iar diagnosticul histopatologic a fost de tumora neuroendocrina bine diferentiata. Imunohistochimia a fost pozitiva pentru CHGA, sinaptofizina, NSE, Pan CK, VMAT 2 si PP, nucleii au fost pozitivi pentru estrogeni, Ki-67 a fost pozitiv in 1-2% dintre celule.Rezultate In urma rezectiei chirurgicale, evolutia a fost favorabila. Pacienta a fost evaluata in continuare: CT, PET-CT, Octreoscan si examinare cu videocapsula - nu s-au evidentiat alte localizari tumorale. Diagnosticul final a fost de tumora neuroendocrina hepatica primara bine diferentiata. Concluzii Particularitatile acestui caz sunt: in primul rand, tumora descrisa face parte din putinele cazuri de tumori primitive neuroendocrine hepatice (<150 de cazuri publicate), iar in al doilea rand, aspectul imagistic atipic de chist hidatic. Rezectia chirurgicala a avut atat valoare diagnostica cat si curativa.

Cuvinte cheie: tumora, neuroendocrina, primara, hepatica, chist, hidatic, hepatectomie

Page 158: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Vasculita hipereozinofilica - sindrom paraneoplazic in cancerul bronhopulmonar - caz

clinic

Autori: Alexandra Sinziana Dumitru; Octavian Mihai Sirbu Coautori: Razvan Gabriel Nedelcu Profesor coordonator: As.Univ.Dr. Camelia Badea Centru universitar: UMF „Carol Davila” Bucuresti

Introducere Sindroamele paraneoplazice, relativ rare in cancerul pulmonar (7-15% din pacienti-PMID:1591305), pot fi primul semn al bolii sau al recurentei. Prezentam un caz de neoplasm pulmonar cu particularitatea aparitiei unui sd. paraneoplazic, respectiv eozinofilie cu manifestari vasculitice, la 3 ani de la diagnosticarea tumorii pulmonare. Materiale si metode Pacientul M.S. (81 ani), fost fumator, fara antecedente patologice semnificative, este diagnosticat in 2009 cu neoplasm bronhopulmonar drept (T3N3M0). Incepe tratamentul chimioterapic si i se efectueaza pleurodeza dreapta, in urma pleureziei recidivante. In 2012 este internat in Clinica de Medicina Interna Colentina pentru necroze digitale ale membrelor inf. si la nivelul pavilionului urechii stangi. Pacientul acuza intensificarea dispneei si a acceselor de tuse productiva. Se efectueaza anamneza, examene clinice si paraclinice (hemograma, Rx toracica, CT toraco-abdominal, biopsie cutanata).Rezultate In urma examenului clinic retinem: scadere ponderala (10 kg/2 luni), subfebrilitate. CT: imagine infiltrativ neomogena la nivelul plamanului stang; multiple adenopatii mediastinale si micronoduli necrozati subpleural, bilateral; imagine neomogena cu necroza centrala in lobul inf. drept. Biopsia cutanata: infiltrat inflamator eozinofilic peri- si intravascular, la nivelul dermului. Hemoleucograma: sindrom inflamator si leucocitoza cu eozinofilie marcata (3000 eozinofile/mm3). Discutii Vasculita hipereozinofilica, ca sd. paraneoplazic aparut la 3 ani dupa diagnosticul de neoplasm pulmonar (chimiotratat) a impus multiple investigatii care au relevat aparitia unei noi neoplazii cu agresivitate mai mare fata de tumora primara. De remarcat evolutia lenta a primei formatiuni neoplazice, fara metastaze.Concluzii Neoplasmul pulmonar asociaza manifestari paraneoplazice diverse, vasculita hipereozinofilica putand fi un semn de alarma atat pentru evolutia unei neoplazii cunoscute, cat si pentru aparitia unui cancer de novo.

Page 159: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

15

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Cuvinte cheie: vasculita hipereozinofilica, sindrom paraneoplazic, cancer bronhopulmonar

Page 160: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

16

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Page 161: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

16

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

INDEX

AAdavidoaiei Anca Maria, 37Agache Diana, 27Al Khatib Anne Marie, 49Al Namat Razan, 62Albu Smaranda Ioana, 75, 77Anghel Razvan Constantin, 69Antoce Andrei Dorin, 59Anton Catalin, 10Arcana Stefana, 53Asaftei Anca, 35

BBaciu Aurelia, 61Baean Maria-Luiza, 21Baiceanu Anca, 37Baiceanu Dragos, 37Balan Mariuca, 53, 87Barbatei Darius, 110, 114Barna Adi, 74Bartos A., 107Becheru Alina Maria, 102Becheru Alina-Maria, 92Beresoae Mihai-Ionut, 14, 108Bilgar Antonela-Adriana, 92Birsan Mihaela, 51Birzu Cristina Alina, 63Blanaru Mihai-Sorin, 32Bordei Rares Ioan, 8, 18Botez Ana-Emanuela, 63Brad Alexandru, 96Brinza Carmen, 62Brumaretchi Corina, 105Buceschi Dan, 13Burlacu Elena, 26Burtea Mihaela, 17

CCalota Carmen, 60Camburu Georgianna, 33, 42Capalna Brandusa, 6

Carabula Iulia Elena, 46Catana Vlad, 30Chilinciuc Boris, 13Chiriac Ecaterina, 54, 84Chirila Andreea-Catalina, 46Cimpoaca B.A., 34Ciornei Catalina, 112Cirjaliu Ana Irina, 98Cislariu Diana Elena, 89Clinciu Ioana Delia, 89Codreanu George, 19Cojocaru Diana, 51Cojocaru Iulia, 89Cojocaru Valentina, 82Coman Oana, 78Constantin Mihai, 14, 108Cosau Elena Nicoleta, 105Cosoveanu G., 72Costache Cristina, 56, 117Costin Tereza Irina, 38Coti Iuliana, 68Cozma C.N., 34Cozmescu Ilioaia Narcis, 59Crauciuc Dragos Valentin, 113Cretu Adina Mihaela, 40, 41Cretu Mihai-Emanuel, 87

DDamian Liviu-Dumitru, 91Dancea Vlad Ioan, 58Darie Adrian-Radu, 106Darie-Ionescu Adelina, 74Dascalita Petru-Emanuel, 91Deac Maria, 22Demeny Andrea, 96Diaconu Ioana, 59Dima Cristina, 52Dinca Ramona, 102Dragomir Irina Catrinel, 109, 111Dudau Mihaela, 102Dudu Delia Letitia, 20, 29Dumbuleu Corina, 67Dumea Laura Iuliana, 46

Page 162: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

16

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Dumitras Eduard Alexandru, 20, 29

Dumitru Alexandra Sinziana, 118Dunca F., 107

EEfremova Daniela, 54, 84Enescu George, 87

FFilimon Gabriela, 60Filip Adriana, 47Fisus Andreea Dana, 38Flavius Dan, 74Florescu Victor, 47Fraticiu Daniela-Anca, 88

GGabor-Harosa Florina, 22Gangur Doina, 54, 84Gavril Andra Maria, 94Gavrila Adriana, 59Georgescu Elena-Laura, 15, 23Gheorghe Andrei Cristian Dan,

41, 43Gheorghe Iulia-Elena, 101Ghinea R.G., 107Ghita Mihai, 15, 23Gilca Georgiana - Emmanuela,

14, 108Golea Andreea, 88Groian Mariana, 54, 84

HHabib - Sabau Cherine, 115Haidautu Patricia, 98Harangus Mihai, 57Hartie Liviu-Vlad, 13Hategan Vlad, 16Hlescu Cristian Stefan, 9Hodorogea Andreea, 43Hoinoiu Bogdan, 67Hornescu Diana-Sherianne, 101Hutanu Ana Lacramioara, 7, 8

IIacob Maria, 63Iftene Corneliu, 11Ignat Alina, 106Ion Alexandra, 30Irimie A.O., 107Irimiea Ionut, 52

JJacota Catalina, 62

LLata Laura, 73Lazar Daniela, 19Lazarica Dana-Diana, 38Lazea Razvan, 110, 114Loghin Andra, 51Luca Andrei Stefan, 47Luchian Luiza Maria, 47Lupu Casandra Victoria, 57

MMan Anca Maria, 57Manescu Ilinca, 31, 39Marcu Dragos, 109, 111Mardare Alexandra-Maria, 79Melinte Oana-Cristina, 79Merisor Simona, 48Micut Roxana, 11Miescu Mihaela-Elena, 92, 102Minastireanu Andreea, 98Mindru Raluca Elena, 37Miron Cornelia Diana, 52Mirvald Cristian, 94Mitre Cristina, 96Mocanu Andreea, 60Modi Viviana, 75, 77Moisa Horatiu Alexandru, 66Moisei Cristina, 17Moldovan Raluca Cristina, 45Morar Ioan-Alexandru, 13Morariu D.C., 72Morus Valentina-Andreea, 36, 88Motorga Maria Monalisa, 103

Page 163: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

16

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Mounira Mohammed Ruxandra, 28

Muntean Andrei-Alexandru, 11Munteanu Lucian, 82Munteanu Octavian, 93Murariu Andreea Camelia, 105Muresan Raul Filip, 49

NNedelcoff Ghiranlieff Alexandra,

7Nedelcu Razvan Gabriel, 118Nedu Maria Eliza, 85Niagu Irina Andreea, 20, 29Nicula Marius-Radu, 104Nita C.E., 34Novac Iulian, 104

OOchianu Madalina, 106Oghinciuc Ruxandra-Madalina,

106Oniga Dan-Adrian, 78Oprea Alina, 55

PPanainte Mihai Adrian, 58Parvu Daniela, 15, 23Pascu Paula-Luiza, 101Patachia Robert, 67Pelinaru Adrian, 28Petre George, 28Pihuleac Cristina Andreea, 89Piper Andreea, 36Pop A., 34Pop G., 34Popa Grigore, 97Popa Mihnea Gabriel, 11, 30Popescu Mihai, 112Popescu Monica, 31, 39Popov Stefan, 32Pucaci Ana Maria, 61Puscasu Alina Ioana, 69Puscasu Elena, 79

RRadu Marius, 26Raducu Iulia Nicoleta, 55Radulescu Andra, 21Rezmerita Iulian, 60Robu C., 34Robu M., 34Runcan Laura, 6, 71Rusu Alexandra, 14, 108

SSabau Marius Mihai, 50, 86Sáfár Levente-Barba, 70Sandu Raul, 95Sava Ruxandra, 15, 23Secrieru Bianca-Alexandra, 80,

81Segirceanu Beatris, 49Serboiu Crenguta Sorina, 12Sima Romina-Marina, 17, 112Sirbu Octavian Mihai, 118Slavu Iulian, 76Slivilescu Andra, 67Sodoleanu Sabina Dana, 49Somkereki Cristina, 73Spanu Ioana-Dana, 27Spinu Cristina, 32Stan Iulia-Catalina, 101Stan Marian, 8, 18Stanca Alina Elena, 40, 41Stegarescu Pavel, 97Stirbu Laura, 45Stirbu Madalina, 45Streanga Maria Iuliana, 98

TTanase Sebastian, 51Tarloiu Georgeana, 5, 6Telescu Maximilian, 74Tiganuc Diana, 8Tigla Alexandru Erwin, 83, 116Timofte Alexandru, 53Toader Radu-Ionut, 56, 117Tofan Alexandru, 31, 39Tolescu Cosmin, 6

Page 164: Carte Abstracte Final CNSTM 2012

16

CNSTM 2012

Bucuresti

CNSTM 2012

Bucuresti

Toma Adelina, 30Toma Bogdan Florin, 95Topor Andreea Teodora, 40, 41Traian Marius, 109, 111Tudorache Oana Maria, 94Turc Alexandra, 90

UUlinici Cristina, 32, 105Ursachii Cristina, 10Ursu I.A., 34Ursulica Andrei-Lucian, 115

VVasies Dumitrita, 83, 116

Velnic Andreea-Alexandra, 9Vieriu Ioana, 20, 29Virlan Doina, 10Voicescu Adela Elena, 50, 86Voidazan Septimiu, 5, 36Vrajitoru Olimpia-Ecaterina, 80,

81Vrancianu Ana-Maria, 35Vuzitas Alexis, 28

ZZamisnicu Iuliana, 109, 111Zamosteanu Ana-Maria, 80, 81Zirra Alexandra, 44Zlatianu Alexandra, 93Zmau George, 53