1

LISTA DE ABREVIERIalin. = alineatulart. = articolulC. civ. = Codul civilCD. = Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem peanii...C. Ap. = Curtea de ApelC. proc. civ.= Cod procedura civilaC.S.J. = Curtea Suprema de Justitieed. = editiaEd. = edituraetc. = et caeteraidem. = acelasi (autor, volum etc.)nr. = numarL.P. = Legalitatea Popularaop. cit. = opera citataO. G. = Ordonanta Guvernuluip. = paginapct. = punctulprev. = prevazutaR.R.D. = Revista Romana de Dreptreg. = regiuniis. n. = sublinierea noastras. = sectiaCol. civ. = Colegiul civilT.M.B. = Tribunalul Municipiului BucurestiT.S. = Tribunalul SupremCAPITOLUL III.SINTEZE PRIVITOARE LA DREPTURILE REALESectiunea 3.1. Patrimoniul3.1.1. Notiuni generaleDreptul civil studiaza raportul juridic civil potrivit prin elementele salestructurale. Raportul juridic civil este prin definitie o relatie sociala reglementata denorma juridica civila. Asa cum s-a studiat deja, el are un caracter dublu volitional,in sensul ca doua vointe prefigureaza relatia sociala si anume, vointa legii exprimata

1

prin norma juridica si vointa subiectelor exprimata prin acte si fapte juridice82.Elementele structurale are raportului juridic civil, sunt trei si anume:a) subiectele;b) continutul;c) obiectul raportului juridic civil.Subiectele raportului juridic civil sunt persoanele fizice si juridice intre carese stabilesc drepturile si obligatiile civile83.Continutul reprezinta drpeturile subiective si obligatiile corelative care revinsubiectelor, iar obiectul raportului juridic civil este insasi actiunea sau abstentiuneala care este indreptatit subiectul activ si la care este indatorat subiectul pasiv84.Datorita stransei corelatii care exista intre continutul si obiectul raportuluijuridic civil studiul lor se face concomitent, astfel incat referindu-ne la drepturilesubiective si la obligatiile ce le corespund vom evoca si problemele care tin deobiectul lor inclusiv, sau dupa caz chiar la cele ce privesc lucrurile la care se refera.Stiinta dreptului civil studiaza printre altele drepturile subiective si obligatiile cucontinut economic, exprimat frecvent in bani. Altfel spus, se preocupa de drepturilesi obligatiile patrimoniale.Dar drepturile subiective patrimoniale por fi abordate in doua modalitati:intr-o prima modalitate, fiecare drept subiectiv este privit separat, caapartinand unui anume subiect. in aceasta abordare, dreptul subiectiv luat inconsiderare sub toate caracteristicile sale juridice, poate fi un drept real sau undrept de creanta.Un al doilea mod de abordare a drepturilor subiective si obligatiilor este acelade a le considera in totalitatea lor ca pe o universitate juridica apartinand uneipersoane, facand abstractie de individualitatea fiecarui drept sau fiecarei obligatii inparte. Acest mod de abordare a dreptului si obligatiei conduce la notiunea depatrimoniu.De exemplu, “X” are drept de proprietate asupra autoturismului, plateste ratepentru achizitionarea apartamentului si are la randul sau de primit bani din vanzareaunei masini de scris.Toate aceste drepturi si obligatii luate impreuna si cu alte drepturi si obligatiicu caracter economic constituie patrimoniul sau.Asadar definim patrimoniul ca fiind totalitatea drepturilor si obligatiilor cuvaloare economica apartinand unei persoane85.Daca doctrina a definit notiunea patrimoniului dupa indelungate abstractizarisi consideratii stiintifice, legislativ nu avem nici o definitie. Referiri la aceastanotiune intalnim insa atat in Codul civil, cat si in alte texte.in cuprinsul lor articolele 781, 784 si 1743 Cod civil, fac trimitere la

2

posibilitatea creditorilor unei persoane decedate sa opreasca confuziunea dintrepatrimoniul acesteia si cel al mostenitorilor.Referiri la patrimoniu fac dizpozitiunile Decretului nr. 31/1954: art. 26 lit. e,precizeaza ca patrimoniul constituie unul dintre elementele structurale ale persoaneijuridice, in vreme ce art. 41 arata ca, divizarea se face prin impartirea intreguluipatrimoniu al persoanei juridice.De asemenea, art. 4 alin. 1 din Legea nr. 151/1990 referindu-se la patrimoniu,dispune ca “Prin actul de infiintare a regiei eutonome se vor stabili, obiectul sau deactivitate, patrimoniul, denumirea si sediul principal”.3.1.2. Caracterele juridice ale patrimoniului.Patrimoniul se individualizeaza prin urmatoarele caractere juridice:1) Patrimoniul este o universitate juridica (universitas juris). Aceastainseamna ca:a) se infatiseaza ca o masa de drepturi si obligatii legate intre ele sau ca ogrupare a mai multor astfel de mase avand fiecare un regim juridic determinat;b) drepturile si obligatiile, fiecare in parte, sunt distincte de universalitate,astfel incat schimbarile care s-ar produce in legatura cu aceste drepturi si obligatiinu altereaza identitatea universalitatii.Universalitatea care caracterizeaza patrimoniul cuprinde un activ careinsumeaza toate drepturile si un pasiv cuprinzand toate obligatiile cu continuteconomic ale subiectului de drept.2) Orice persoana are un patrimoniu.Acest caracter priveste atat persoanele fizice, cat si pe cele juridice.Prin Constitutie dreptul la proprietate este recunoscut si consacrat “interminis”. in ceea ce priveste persoana juridica, existenta patrimoniului, este unadintre conditiile esentiale ale infiintarii.3) Patrimoniul este unic.Unicitatea patrimoniului presupune ca fiecare persoana are un singurpatrimoniu, aceasta unicitate insa nu exclude divizibilitatea patrimoniala. De aicirezulta o alta caracteristica si anume:4) Patrimoniul fiecarei persoane este divizibil in mai multe mase de drepturisi obligatii, fiecare dintre aceste mase avand un regim bine determinat.Astfel, persoanele juridice au in patrimoniul lor spre exemplu mijloacele fixe,mijloace circulante sau obiecte de inventar.Persoanele casatorite pot avea potrivit art. 30-36 din Codul familiei:- bunuri comune, dobandite in timpul casatoriei, constituind masapatrimoniala ce poate fi urmarita doar de creditorii comuni;- bunuri proprii dobandite inainte sau in timpul casatoriei din care esteconstituita masa patrimoniala urmaribila de creditorii personali ai sotului tinutpersonal.

3

O alta ipoteza a divizibilitatii patrimoniului este acceptarea sub beneficiu deinventar a unei succesiuni. Potrivit art. 704 din Codul civil, succesorul isi reduceraspunderea pentru datoriile defunctului numai in limitele activului succesoralprimit. in felul acesta nu se mai ajunge la confuziunea dintre patrimoniuldefunctului si cel al succesibilului acceptant86.3.1.3. Functiile patrimoniuluiOrice categorie juridica, deci si cea de patrimoniu, trebuie sa raspunda si saserveasca unei necesitati practice impuse de viata, deci sa aiba o anumita functie.Altfel spus, se impune a cunoaste ce necesitati practice isi gasesc raspunsul ininstitutia patrimoniului.Necesitatile practice sau functiile practice ale patrimoniului sunt urmatoarele:A) de a constitui gajul general al creditorilor chirografari;B) de a explica si permite fenomenul subrogatiei reale cu titlu universal;C) de a explica si permite transmisiunea universala si cu titlu universal.Le urmarim in continuare detaliat.86 Vezi în acest sens Julieta Manoliu, Drept succesoral, Universitatea Al. I. Cuza, Iaºi, 1974, p. 7.62A. PATRIMONIUL SI DREPTUL DE GAJ GENERAL AL CREDITORILORCHIROGRAFARI.Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu dispun de o garantie reala(gaj, ipoteca sau privilegiu) prin care sa le fie asigurata executarea creantei pe care oau impotriva debitorului87.Creditorii garantati cu o garantie reala pot in caz de neexecutare din parteadebitorului, sa urmareasca bunul constituit ca garantie si din pretul lui sa sedespagubeasca cu preferinta inaintea oricaror alti creditori.Creditorii chirografari insa nu au nici o garantie reala. Sunt ei lipsiti deposibilitatea de a-si satisface dreptul de creanta? Cu siguranta ca nu! Ei vor puteasa-si satisfaca dreptul de creanta atunci cand aceasta a devenit exigibila urmarindacele bunuri care vor exista in patrimoniul debitorului la momentul exigibilitatii.Neavand asadar o garantie reala, creditorii chirografari au drept garantieintregul patrimoniu al debitorului privit in ansamblul sau, ca universalitate juridicaexistenta independent de bunurile individuale ce intra in cuprinsul ei. Ideea de gajgeneral este exprimata de articolul 1718 din Codul civil care prevede ca: “oricineeste obligat personal, este tinut cu toate bunurile sale mobile si imobile prezente siviitoare”.

4

Referindu-se la “bunuri prezente si viitoare”, textul exprima ideea ca prinfaptul ca o persoana s-a obligat fata de un creditor, bunurile existente in patrimoniul sau la momentul obligarii nu sunt indiponibilizate. Ele pot fi instrainate fara ca, creditorii sa poata formula in principiu o pretentie legata de aceasta instrainare88.Creditorii pot urmari deci acele bunuri existente in patrimoniul debitorului lamomentul executarii silite. Ei nu pot urmari asa zisele bunuri viitoare, decat inmasura in care intra in patrimoniul debitorului, deci devin prezente. in aceeasimasura ei nu pot urmari bunurile ce n-au intrat inca in patrimoniul debitorului, sinici pe cele care intre timp au fost instrainate, deoarece ei, creditorii chirografi, nu au un drept individualizat in fiecare bun particular, ci un simplu drept generalasupra intregului patrimoniu. in acest fel, notiunea de patrimoniu poate explicadreptul de gaj general al creditorilor chirografi.Divizibilitatea patrimoniului are ca principal efect specializarea gajuluigeneral al creditorilor chirografi. Ei nu pot asadar urmari decat acele bunuri care fac parte din masa patrimoniala in legatura cu care s-a nascut creanta.Astfel, in cazul persoanelor juridice, dreptul de gaj general se poarta mai intaiasupra mijloacelor banesti. Numai in masura in care acestea nu se dovedesc a fiindestulatoare creditorii pot declansa procedura falimentului in conditiile Legii nr.64/1995, pentru urmarirea silita si a altor mijloace materiale.in ceea ce priveste persoanele fizice, divizibilitatea patrimoniului serealizeaza spre exemplu in cazul sotilor, cand creditorii lor comuni pot urmarinumai bunurile lor comune, iar creditorii personali doar bunurile personale. Similareste si cazul specializarii in situatia acceptarii succesiunii sub beneficiu de inventar.B. PATRIMONIUL SI SUBROGATIA REALA CU TITLU UNIVERSAL.Subrogatia inseamna inlocuire. Spre deosebire de subrogatia personala careconsta in inlocuirea unei persoane cu o alta (de exemplu creditorului initial i sesubstituie un alt creditor care preia datoria debitorului), subrogatia reala se refera lainlocuirea unui bun cu altul, care va urma aceeasi soarta juridica, aplicabila celuidintai.Fundamentul subrogatiei reale se gaseste in fungibilitatea obiectelor cuprinseintr-o universalitate de drept. Astfel, daca un lucru este vandut, in cuprinsulpatrimoniului locul lui va fi luat de pretul incasat, care la randul lui va fi inlocuit culucrul nou in care va fi investit.Fenomentul de inlocuire a bunurilor, deci subrogatia reala se produceautomat, ori de cate ori aceasta inlocuire se refera la continutul unui patrimoniu.64

5

Subrogatia cu titlu universal nu ar putea fi explicata decat prin notiunea depatrimoniu, care sugereaza plastic imaginea unui recipient ce-si pastreaza existenta,in vreme ce cuprinsul sau sufera continue inlocuiri si modificari.Subrogatia reala cu titlu universal are o stransa legatura cu dreptul de gajgeneral al creditorilor chirografari. Continutul acestui gaj est asigurat prinsubrogatia reala cu titlu universal, deoarece locul bunului instrainat va fi luat debunul primit in schimb, astfel incat, creditorul va putea sa urmareasca, atunci candcreanta va deveni exigibila, acel bun concret ce s-ar afla in patrimoniul debitoruluiin momentul cand se naste executarea.Subrogatia reala cu titlu universal este subordonata divizibilitatiipatrimoniului, in sensul ca ea asigura mentinerea destinatiei diecarei mase debunuri. Daca o persoana casatorita vinde un bun propriu, prin subrogatie reala cutitlu universal, partea sau bunul inlocuit are tot natura juridica a unui bun propriu.Subrogatia reala este chemata sa functioneze si in alte cazuri de impartire saude restituire a unui patrimoniu.Spre deosebire de subrogatia reala cu titlu universal, subrogatia cu titluparticular se refera la un anumit bun privit izolat de intregul patrimoniu.Subrogatia reala cu titlu particular nu intervine automat, ci numai daca esteexpres prevazuta de lege.Spre exemplu, art. 1721 din Codul civil prevede ca daca un bun ipotecat afost distrus sau deteriorat, ipoteca se va stramuta asupra sumei de bani primita cutitlu de indemnizatie de asigurare (daca bunul a fost asigurat) sau asupra sumeiprimite ca despagubire de la autorul prejudiciului.C. PATRIMONIUL SI TRANSMISIUNEA UNIVERSALA SAU CU TITLUUNIVERSAL.Pe langa functiile mai sus mentionate, patrimoniul explica si transmisiuneauniversala sau cu titlu universal.65Moartea unei persoane fizice ori reoganizarea persoanei juridice ridicaproblema transmiterii drepturilor si obligatiilor in totalitatea lor. Totalitatea acestordrepturi si obligatii constituie chiar patrimoniul persoanei, astfel incat transmiterealor este o transmitere universala.intre transmiterea universala si cea cu titlu universal nu exista o deosebire decalitate ci, de cantitate. in vreme ce transmisiunea universala priveste de exemplutoate mobilele si imobilele, transmisiunea cu titlu universal de exemplu se refera

6

doar la mobile sau imobile.3.1.4. Drepturile reale si drepturile de creantain componenta patrimoniului intra asa cum am vazut atat drepturi reale cat sidrepturi de creanta.Dreptul real este acel drept subiectiv in virtutea caruia titularul sau poate sasiexercite atribute asupra unui lucru determinat fara a fi necesara interventia alteipersoane, in mod direct si nemijlocit.Dreptul de creanta, este dreptul subiectiv in temeiul caruia subiectul activnumit creditor, poate pretinde unui subiect pasiv determinat numit debitor, sa dea,sa faca sau sa nu faca ceva.intre cele doua categorii exista urmatoarele deosebiri:a) Ca drept absolut, dreptul real presupune existenta unui subiect activdeterminat si a subiectului pasiv nedeterminat format din toate celelalte persoane.Altfel spus, dreptul real este opozabil tuturor - “erga omnes”.Ca drept relativ, dreptul de creanta presupune determinarea de la inceputatat a subiectului activ, cat si a subiectului pasiv, singurul obligat si singurul caruiaii este opozabil.b) Obligatia ce revine subiectului pasiv nedeterminat in cazul dreptului realeste aceea de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitarea de catre subiectulactiv adreptului sau, ceea ce inseamna o obligatie generala negativa.66Dimpotriva, in cazul dreptului de creanta, obligatia subiectului pasiv poate fiatat pozitiva - a face - cat si negativa - a nu face ceva.c) Drepturile reale sunt insotite de efecte specifice neintalnite la dreptul decreanta, si anume: dreptul de urmarire si dreptul de preferinta.Dreptul de urmarire consta in facultatea recunoscuta titularului sau de acauta si pretinde bunul in mana oricarui s-ar afla.Dreptul de preferinta consta in facultatea de a avea prioritate fata de oricealt drept, in sensul satisfacerii titularului sau inaintea titularilor altor drepturi.Drepturile reale se clasifica in doua catgorii:a) drepturi reale principale, care au o existenta de sine statatoare,independenta de existenta altor drepturi;b) drepturi reale accesorii, care sunt afectate garantarii unor drepturi decreanta, in consecinta existenta lor depinde in mod direct de existenta dreptuluigarantat.CAPITOLUL V.PRINCIPIILE DE BAZA ALE SUCCESIUNILOR5.1.1. Notiuni introductive

7

Prin mostenire sau succesiune se intelege in sens juridic transmitereapatrimoniului unei persoane fizice decedate, catre una sau mai multe persoanedeterminate de lege sau de catre cel decedat printr-un act special de ultima vointa.Totodata, succesiunea constituie si unul dintre modurile de dobandire adreptului de proprietate sau a altor drepturi reale.In situatia cand defunctul a dispus cu privire la patrimoniul sau, precizand cuisi in ce catime urmeaza a fi impartit acesta dupa moartea sa printr-un act de ultima vointa numit testament, succesiunea se numeste testamentara.Daca defunctul nu a dispus prin testament de averea sa, bunurile revin potrivitdispozitiunilor legale rudelor sale in ordinea chemarii lor la succesiune si sotuluisupravietuitor (care nu-i este si nu-i poate fi ruda pana in gradul al IV-lea). Aceastatransmitere patrimoniala se numeste succesiune legala sau ab intestat (fara detestament).De aici, nu trebuie trasa concluzia ca averea defunctului poate fi transmisa inmod exclusiv numai legal sau numai testamentar: pot fi si cazuri cand mostenirea setransmite partial in temeiul testamentului si partial in temeiul legii,256 sau cand desidefunctul a lasat testament, mostenirea se transmite potrivit legii.257

Persoana decedata a carei avere se transmite pe cale de succesiune se numeste“de cuius”, prescurtare a formulei romane “is de cuius succesione agitur” (celdespre a carui succesione este vorba). Daca transmiterea se face in temeiul unuitestament, dispunatorul se numeste testator, in vreme ce in cazul succesiunii legale,de cuius se mai numeste autor sau pur si simplu, defunct.Cei care dobandesc in tot sau in parte bunurile celui decedat se numesc“succesori”, “mostenitori” sau “erezi” ( din latinescul “heredes sui”) in cazulsuccesiunii legale, si legatari in cazul succesiunii testamentare. Si unii si ceilaltidaca sunt chemati la succesiune, dar nu au acceptat-o inca pastrandu-si vocatia de a mosteni, se numesc succesibili.Ceea ce se transmite prin succesiune poarta denumirea de masa succesorala.In masa succesorala pot fi atat drepturi cat si obligatii ale defunctului. In vreme ceprimele constituie activul succesoral, obligatiile sau datoriile defunctului alcatuiescpasivul succesoral. Prin succesiune se transmit atat activul, cat si pasivulsuccesoral.Nasterea dreptului de mostenire este legata de moartea unei persoane fizice.Data mortii (constatata medical sau declarata prin hotarare judecatoreasca),constituie momentul deschiderii succesiunii.In egala masura, prezinta importanta nu numai data, ci si locul deschiderii

8

succesiunii. Mostenirea se considera deschisa la locul ultimului domiciliu al celuicare lasa mostenirea, neavand asadar relevanta locul unde a decedat. Aceasta solutieare la baza principiul ca la ultimul domiciliu se cunosc cel mai bine, atatmostenitorii cat si bunurile defunctului. Daca acesta nu are un domiciliu cunoscutsau nu-si are domiciliul in tara, locul deschiderii succesiunii este cel din tara, in carese afla cele mai importante bunuri ale succesiunii.5.1.2.Caracterele juridice ale transmiterii succesorale.Transmiterea mostenirii, indiferent de felul ei, are urmatoarele patru caracterejuridice specifice:1. Succesiunea este o transmitere pentru cauza de moarte (mortis causa),deoarece ea nu se produce decat ca o consecinta a mortii unei persoane fizice.Fireste prin “moarte” urmeaza a se intelege incetarea din viata a unei persoaneconstatata nemijlocit sau prin hotarare judecatoreasca2. Succesiunea este o transmitere universala, intrucat are ca obiectpatrimoniul defunctului privit ca o totalitate de drepturi si obligatii cu valoareeconomica, deci ca o universalitate juridica.258

Mostenirea poate privi patrimoniul defunctului in totalitate sau numai o partea lui, caci defunctul poate dispune separat de o anumita masa patrimoniala, (cu titluuniversal), sau de un anumit bun individual determinat (cu titlu particular).3. Succesiunea este o transmitere unitara, in sensul ca ea constituie o singuramasa de bunuri care se transmite in intregul ei si dupa aceleasi norme fara deosebireintre bunurile succesorale dupa natura sau originea lor.4.Succesiunea este o transmitere indivizibila in sensul ca acceptarea saurenuntarea la mostenire are un caracter indivizibil, neputand avea ca obiect numai oparte din mostenire. Altfel spus, nici un mostenitor nu poate accepta numai o parte amostenirii, spre exemplu numai activul refuzand pasivul succesoral.259

3. Conditiile cerute pentru a mosteni.Pentru ca o persoana sa poata mosteni, ea trebuie sa intruneasca urmatoareleconditii:A.Sa existe la data deschiderii succesiunii. In mod exceptional are vocatiesuccesorala si copilul nascut viu ulterior decesului tatalui sau, cu conditia ca el sa fifost conceput in timpul vietii tatalui.Deoarece aceasta data nu poate fi stabilita “post factum” cu exactitate,

9

legiuitorul a instituit prin art. 61 din C. fam prezumtia timpului legal al conceptiei.Potrivit acestui text, data conceptiei poate fi considerata oricare zi intre a trei suta sia o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului.260

Persoana disparuta este considerata a fi in viata atata timp cat nu a intervenito hotarare definitiva declarativa de moarte, in vreme ce copilul nascut mort seconsidera ca nu a existat niciodata.B. Sa nu fie nedemna, adica sa nu fi comis fapte care sa-l faca nevrednic dea mosteni.Potrivit art.655 din C. civ. sunt nedemni sa succeada:a.cel condamnat definitiv pentru ca a omorat cu vointa sau a incercat saomoare pe defunct;b. cel ce a facut contra defunctului o acuzatie capitala calomnioasa, fiindcondamnat pentru aceasta printr-o hotarare definitiva;c. mostenitorul major care avand cunostinta de omorul defunctului nu adenuntat aceasta justitiei cu exceptia rudelor pana la gradul al III-lea inclusiv si a sotului ori sotiei faptuitorului.C. Sa aiba vocatie (chemare) la succesiune. Pentru aceasta, succesorultrebuie sa fie desemnat de catre defunct prin actul sau de ultima vointa (dacamostenirea este testamentara), ori sa fie chemat in virtutea calitatii sale succesoralerecunoscute de lege.Intrucat vocatia testamentara nu ridica probleme in privinta calitatiimostenitorilor, ne vom referi doar la vocatia succesorala legala.Asadar daca defunctul nu a dispus prin testament pentru cazul mortii sale,legea cheama la succesiune rudele pana la gradul al patrulea inclusiv sau sotulsupravietuitor.261

Nu toate rudele defunctului sunt chemate laolalta sa culeaga succesiunea, cinumai acele rude mai apropiate, iar dintre rudele cele mai apropiate au prioritateanumite rude inaintea altora.5.1.3. Principiile devolutiunii succesorale legale.Stabilirea exacta a vocatiunii rudelor de a culege mostenirea tine seama de oserie de reguli, numite principiile devolutiunii succesorale.Aceste principii, in numar de trei, sunt urmatoarele:A. Principiul prioritatii, este regula potrivit careia mostenitorii sunt chematila succesiune in ordinea claselor de mostenitori262, printr-o clasa de mostenitoriintelegandu-se un grup de rude care vine la mostenire intr-o anumita ordine, fata deun alt grup de rude ale defunctului. De exemplu, nepotul de fiu al defunctului, rudade gradul II exclude de la mostenire pe parintii acestuia, rude de gradul I, intrucat in

10

vreme ce acestia fac parte din clasa a II-a a ascendentilor si colateralilor privilegiati,nepotul face parte din clasa I a descendentilor.Face exceptie de la acest principiu dreptul de mostenire al sotuluisupravietuitor, care, desi nu este ruda cu defunctul si nu face parte din nici-o clasa,vine totusi la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori.B. Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii dinaceeasi clasa este regula potrivit careia inlauntrul aceleiasi clase, rudele maiapropiate in grad inlatura de la mostenire rudele mai indepartate in grad (proximiorexcludit remotiorem). Spre exemplu copiii defunctului, rude de gradul I ii inlatura de la succesiune pe nepotii de fii, rude de gradul II, desi si unii, si altii fac parte din aceeasi clasa a descendentilor.De la aceasta regula exista totusi doua exceptii si anume:261 Rudenia este legãtura de sânge bazatã pe descendenþa unei persoane dintr-o altã persoanã (rudenie în liniedreaptã), sau pe faptul cã mai multe persoane au un ascendent comun (rudenie colateralã). Gradul de rudenie estedistanþa dintre douã rude, mãsuratã pe linia legãturii de rudenie, dupã numãrul naºterilor.262 Codul civil în art. 659, 669-675 stabileºte patru clase de moºtenitori: 1. Clasa I, clasa descendenþilor în liniedirectã, alcãtuitã din copii, nepoþi ºi strãnepoþi ai defunctului, fãrã limitã de grad; 2. Clasa a II-a, clasa mixtã aascendenþilor privilegiaþi (pãrinþii defunctului) ºi ac olateralilor privilegiaþi (fraþii ºi surorile defunctului) ºidescendenþii lor pânã la gradul al IV-lea inclusiv; 3. Clasa a III-a, clasa ascendenþilor ordinari (bunicii ºi strãbunicii defunctului fãrã limitã de vârstã); 4. Clasa a IV-a, clasa colateralilor ordinari (unchii, mãtuºile, verii primari ºi fraþii sau surorile bunicilor defunctului).a) in cadrul clasei a II-a, parintii defunctului, desi rude de gradul I, nu-iinlatura pe fratii si surorile defunctului, rude de gradul II, deoarece facand parte din aceeasi clasa vin la succesiune in concurs;b) reprezentarea succesorala este un beneficiu al legii in temeiul caruia, unmostenitor mai indepartat in grad urca in locul si gradul ascendentului sau precedentpentru a culege, in concurs cu mostenitorii mai apropiati in grad, partea care s-ar fi cuvenit ascendentilor daca s-ar fi aflat in viata la deschiderea mostenirii, potrivit art. 644 din C. civ.C. Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi gradchemate la mostenire. Potrivit acestui principiu, daca rudele din clasa chemata lamostenire sunt egale in grad, ele impart mostenirea in parti egale.Si de la acest principiu exista exceptia potrivit careia, fratii din parinti diferitivor imparti mostenirea pe tulpini, egalitatea pastrandu-se numai intre fratii de peaceeasi tulpina.

11

DICTIONAR DE ADAGII SI LOCUTIUNI JURIDICELATINE FRECVENT UTILIZATEAAb initio = De la bun inceput, dintru inceput.Ab orem ad aurem = De la gura la ureche, discret.

Accesorium sequitur principale = Accesoriul urmeaza principalul. Cu altecuvinte, este carmuit de aceeasi lege.A contrario = Dimpotriva, in sens opus sau prin opozitie.Metoda de argumentare logica cedemonstreaza nerelevanta tezei opuse: dacaacceptam albul, nu poate fi tot alb in sensopus.Actio in personam = Actiune indreptata impotriva persoanei.Actio in rem = Actiune reala, indreptata impotriva unuilucru.Actio non datur cui nihil interest = Nu poate avea actiune in justitie cel ce nuare interes.Actori incumbit onus probandi = Reclamantului ii revine sarcina probei.Ad Kalendas Graecas = La calendele grecesti. Traductibil prinniciodata, caci in calendarul grecesc nuexistau ca la romani kalendae adica prima zia lunii cand trebuiau achitate datoriile.Ad literam = Cuvant cu cuvant, in litera cartii.Ad probationem = Care serveste ca mijloc de proba.Ad validitatem = Care conditioneaza validitatea.Ad valorem = Dupa valoare. De exemplu taxa de timbrudupa valoare, sau competenta unei instantedupa valoarea pretentiilor.A fortiore = De la cel mai tare. Rationament deinterpretare logica in sensul ca acel ce poatemai mult poate si mai putin.Ad nutum = De indata, imediat, la porunca.Animus donandi = Cu intentia de a darui.208Animus novandi = Cu intentia de a innoi.Animus sibi habendi = Cu intentia de a avea, de a poseda pentrusine.Audiatur et altera pars = Sa fie ascultata si cealalta parte (Seneca).

BBona fides = Buna credinta, cu buna credinta.

C

12

Cessante causa, effectus cessat = Daca inceteaza cauza, inceteaza si efectulCessante ratione legis, cessat = Daca inceteaza motivatia legiilex ipsa inceteaza legea insasi.Cessio crediti = Cesiunea de creanta.Cessio debiti = Cesiunea de datorieCondicio sine qua non = Conditie absolut indispensabila “fara decare nu”Consensus = Consimtamantul partilor, necesar pentruincheierea unei conventiiCorpore alieno = “(Posesor) de corp strain”Cui (Quid) prodest? = “Cui (la ce) foloseste?” Formula folositaatunci cand nu este clara intentia cu care afost savarsit un anumit act sau exista indoieliasupra oportunitatii acestuia.

DDamnum emergens, lucrum = O paguba ce se iveste, uncessans castig care inceteaza.Datio in solutum = Stingerea obligatiei prin plata altui lucrudecat cel datorat cu acordul creditorului.De facto = De fapt. Situatie de fapt opusa unei situatiide drept.De jure = De drept. Situatie prevazuta de lege.209De lege lata et de lege ferenda = Despre o lege data (existenta, in vigoare),si despre o lege care va fi data ori ar trebui safie data.Docendo discimus = Invatam invatand pe altii.Donationes mortis causa = Donatiuni pentru cauza de moarte. Seconstituie sub conditia ca donatorul sa numoara inaintea donatarului. Ele sedesfiinteaza daca donatarul moare inainteadonatorului, actul de donatie devenind caduc.Do ut des = “Iti dau ca sa-mi dai!” Formula referitoarela echivalenta prestatiilor in cazulschimbului. In sens larg, serviciu contraserviciu.Dura lex sed lex = Legea este aspra dar e lege, adagiu careexprima caracterul obligatoriu al legii, oricatde aspra ar fi ea.

EElecta una via, non datur recursus = Data fiind sau daca s-a dat/acordat(regressus) ad alteram (viam) o cale, nu se admite a se recurge la cealalta/la

13

o alta cale.Eo facto = Prin acest fapt sau dupa ce acest lucru s-afacut ori daca s-a realizat acest lucru.Eo ipso = Prin lucrul in sine/insusi sau chiar prinacest lucru.Errare humanum est = A gresi este omeneste. Proverb latin pus incirculatie de Cicero sub forma “Cuiusvishominis est errare, nullius nisi insipientis inerrare perseverare”, adica, “Orice om poategresi dar numai prostul staruie in greseala.Error communis facit ius = “Greseala comuna produce norma juridica,greselile oamenilor. determina promulgareaunei legi noi”Error in negotio = “Eroare in afacere” sau in natura juridica acontractului.Error in personam = Greseala cu privire la persoana.Error in substantia = Greseala cu privire la calitatile esentiale aleunui lucru; ceea ce atrage nulitateacontractului.Ex aequo = La egalitate.210Ex eadem causa = Din aceeasi cauza.Ex nihilo nihil = Din nimic nu se naste nimic (Lucretiu).Ex contractu = Din contract.Ex nova = Din nou.Ex nunc = De acum, cu efecte in viitor.Ex tunc = De atunci, cu efecte pentru trecut.Exceptione sunt strictissimae = Exceptiile de la lege sunt de foarteinterpretationis stricta interpretare.Exemplis gratia = De exemplu, pentru exemplificare.Experentia docet = Experienta te invata.Extra ordinem = Procedura extraordinara.

FFama volat = Zvonul zboara, se raspandeste repede(Vergilius).Fiat iustitia, pereat mundus = Sa se faca dreptate chiar de ar fi sa piaralumea. Legea trebuie aplicata in oriceconditii, dreptatea trebuie instaurata cu oricepret.Finis coronat opus = Sfarsitul incoroneaza opera (Horatius).Fraus omnia corrumpit = O frauda poate corupe totul.

G

14

Grosso modo = In mare, grosier, grosolan.Generalis (lex) specialibus non = O lege generala nu deroga dederogat la cele speciale.Genera non pereunt = Lucrurile de gen nu pier

HHabentes causa = Avanzii cauza, cei care au interes.Heres sustinet personam defuncti = Mostenitorii continua (sustin) in procespersoana defunctuluiHonoris causa = Ca cinstire, pentru cinstire.211

IIgnorantia legum excusat neminem = Necunoasterea legii nu scuza pe nimeni.In dubio pro debitore = In situatie indoielnica deciziile se iau infavoarea debitorului.In dubio pro reo = In caz de indoiala deciziile se iau infavoarea paratului.In excipiendo, reus fit actor = In aparare paratul devine reclamant, insensul ca trebuie sa-si dovedeasca sustinerile.In extenso = Pe larg.In liminae litis = In pragul, la inceputul procesuluiIn pari causa melior est causa = Intr-o pricina egala, mai bun estepossidentis dreptul/pricina celui ce poseda.In situ = Pe pozitie, chiar in acel loc.Intuitu personae = Avand in vedere persoana, din perspectivacalitatii persoanei.Iocandi causa = Din gluma, in joaca.Ipso facto = Prin faptul insusi, inteles de la sine,implicit.Ipso iure = Prin dreptul insusi, pe temeiul dreptuluiinsusi.Ius utendi, ius fruendi, ius abutendi = Dreptul de a folosi un lucru, dreptul de apercepe roadele acelui lucru, dreptul de aconsuma un lucrui, ca atribute ale dreptuluide proprietate.Iuris et de iure = Prezumtie de drept ce nu poate ficombatuta (absoluta).Iuris tantum = Prezumtie relativa ce poate fi rasturnataprin proba contrarie.

LLata culpa; levis culpa = Vina mare, neglijenta grosolana; vinausoara, vina din nebagare de seama.Lato sensu = In sens larg.

15

Lex fori = Legea instantei, a tribunalului local.212Lex loci contractus = Legea locului de incheiere a contractului.Lex loci delicti commissi = Legea locului comiterii delictului.Lex loci laesionis = Legea locului vatamarii.Lex personalis = Legea personala sau legea persoanei fizice.Lex rei sitae = Legea locului unde este situat bunul, lucrulin discutie sau in litigiu.Lex specialis derogat generali = O lege speciala deroga de la cea generala.Locus regit actum = Locul guverneaza actul, formula utilizata indreptul international. Un act se intocmeste inconformitate cu legislatia statului pe teritoriulcaruia a fost incheiat.Lucrum cessans = Un castig ce inceteaza, deci nu se maipoate realiza.

MMalitiis non est indulgendum = Rautatii nu i se acorda indulgenta.Manu militari = Cu putere armata, adica a pune capat uneistari de lucruri prin masuri drastice.Mater semper certa, pater incertus = Mama este intotdeauna sigura, tatalnesigur.Mea culpa = Din vina mea, formula prin care se cereiertare in semn de recunoastere a vinei.Modus vivendi = Mod de a trai, mod de viata, modalitate deintelegere intre doua sau mai multe persoaneprin concesii reciproce sau prin acceptareaunor compromisuri.Mutatis mutandis = Daca se schimba cele ce trebuiescschimbate ori in alte imprejurari si cu altepersoane sau intamplari, dar evenimenteasemanatoare.Mutuo consensu = Prin acordul mutual, reciproc.Mutuo dissensu = Prin dezacord mutual, reciproc.

NNeminem laedit qui suo iure utitur = Pe nimeni nu lezeaza cel care se folosestede dreptul sau213Nemo auditur propriam turpitudinem = Nimeni nu este ascultat cand isiallegans invoca propria indecenta/vina.Nemo censetur ignorare legem = Nimeni nu are voie sa nu cunoasca legea/necunoasterea legii nu constituie o justificarea nerespectarii ei.

16

Nemo cogitur edere contra se = Nimeni nu poate fi constrans sa dea doveziin justitie contra sa.Nemo dat quod non habet = Nimeni nu da ce nu are.Nemo esse iudex in sua causa potest = Nimeni nu poate fi judecator in propriulproces.Nemo plus iuris ad alium transferre = Nimeni nu poate transmite altuiapotest quam ipse habeat mai mult drept decat are el insusi.Non bis in idem = Nu de doua ori pentru aceeasi vina.Axioma juridica potrivit careia nimeni nupoate fi judecat de doua ori pentru aceeasivina.Non rex est lex, sed lex est rex = Nu regele este lege ci legea este rege.Nulla lex satis commoda omnibus = Nici o lege nu este destul deest potrivita pentru toti (Cato).Nulla poena, nullum crimen sine lege = Nici o pedeapsa, nici o incriminare in afaralegii.

OOnus probandi incumbit actori = sarcina probei ii revine reclamantului.

PPacta sunt servanda = Tratatele, conventiile, invoielile trebuierespectate. Prin acest adagiu este ilustratprincipiul fortei obligatorii a contractelor.Pendente conditione = Cat timp conditia este suspensivaPrior tempore potior iure = Cel dintai in timp este mai tare in drept.Pro domo sua = A lupta, a pleda pentru propriul interes(Cicero).Penitur non solum quia peccatur = Este pedepsit nu numai pentru cased ne peccetur greseste, ci si ca sa nu mai greseasca.214

QQui malis parcit bonis nocet = Cine cruta pe cei rai vatama pe cei buni.Quod erat demonstrandum = Ceea ce era de demonstrat.Quod nullum est nullum producit = Ceea ce nu este nimic nueffectum produce nici un efect.

RRebus sic standibus = Asa stand lucrurile.Res inter alios acta aliis neque = Lucrul convenit intre unii nu poatenocere neque prodesse potest fi nici vatamator nici de folos altora. Esteadagiul prin care se exprima plastic principiulrelativitatii efectelor actului juridic.

17

Res iudicata pro veritate accipitur/ = Lucrul judecat este acceptat/habetur socotit ca adevarat. Este adagiul care exprimain mod plastic principiul autoritatii lucruluijudecat.Resoluto jure dantis, resolvitur = In masura in care s-a anulat dreptulius accipientis celui ce da, se anuleaza si dreptul celui cedobandeste. Adagiul da glas principiuluianularii actului subsecvent ca urmare aanularii actului initial ca efect al nulitatii.Res perit domino = Un bun piere in detrimentul stapanului,proprietarului.Restitutio in integrum = Reparatie integrala, repunerea uneipersoane in starea anterioara unui fapt juridiccare I-a lezat un drept. In sens generic,repararea totala a unor prejudicii materialesau morale aduse cuiva.

SSine iustitia, nulla libertas = Fara dreptate, nici o libertate.Sine pretio nula est venditio = Nu exista nici o vanzare fara pret.215Sine qua non = Conditie fara de care nu se produce efectulurmarit.Sol lucet omnibus = Soarele straluceste pentru to.Sol lucet omnibus = Soarele straluceste pentru toti; toata lumeaare dreptul de a se bucura de unele avantajenaturale.Solo consensu = Prin simplul consimtamant sau numai princonsens.Solus consensus obligat = numai consimtamantul creaza obligatii.Solutio debiti = Plata datoriei.Solvendi causa = Pentru plata, ca oferta de plata.Specialia generalibus derogant = Cele speciale deroga de la cele generale.Status quo = Situatie in care se afla un lucru.Stricto sensu = In sens restrans.

TTantum devolutum quantum = S-a judecat atat cat s-a cerut.appellatumTempus regit actum = Timpul, legea in vigoare la un moment datguverneaza actul.Tertium non datur = Nu se acorda, nu exista o a treiaposibilitate.Testis unus, testis nullus = Un singur martor este ca nici-un martor. Nu

18

este suficient un singur martor pentru a stabiliadevarul intr-un proces.

UUbi cessat ratio legis cessat lex = Unde inceteaza motivatia legii, inceteazalegea insasi.Ubi eadem ratio ibi eadem solutio = Unde este aceeasi motivatie, acolo esteaceeasi solutie.Ubi ius ibi remedium = Unde exista drept, acolo exista si remediu.Ubi lex non distinguit, nec nos = Unde legea nu distinge, nici noidistinguere debemus nu trebuie sa distingem.216Ut singuli = Bunuri individuale.

VVerba docent, exempla trahunt = Cuvintele invata, exemplele atrag.Veritas semper vincit = Adevarul invinge intotdeauna.Victis honos = Cinste invinsilor. Adagiul da glasperceptului moral ca a pierde cu onoare estemai onorabil decat a castiga pe cai miselesti.Vis maior = Forta majora.Volenti non fit iniuria = Nu se face nedreptate celui care o vrea. Nueste intemeiata o plangere facuta de cel ce aconsimtit la pagubirea sa.Vox populi, vox dei = Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu.Justetea unui lucru se intemeiaza pe acordulunanim, pe consensul general.Vulnerat omnes, ultima necat = toate loviturile ranesc, ultima ucide.217

C U P R I N SCapitolul I. Notiuni generaleSectiunea 1.1. Dreptul civil, ramura a dreptului privat p. 4Sectiunea 1.2. Notiunea, definitia si obiectul dreptului civil p. 5Capitolul II. Introducere in dreptul civilSectiunea 2.1. Raportul juridic civil p. 72.1.1. Subiectele raportului juridic civil p. 82.1.2. Continutul raportului juridic civil p. 92.1.3. Obiectul raportului juridic civil p 12Sectiunea 2.2. Actul juridic civil p.172.2.1. Notiune, definitie, clasificare p.172.2.2. Conditiile de validitate ale actului juridic civil p.19 A.Capacitatea de a incheia actul juridic civil p. 19; B. Consimtamantul p. 20 ;C. Obiectul p.21;D. Cauza licita p.22 ; E. Efectele actului juridic civil p.24;2.2.3. Nulitatea actului juridic civil p. 28: A. Nulitatea absoluta

19

si nulitatea relativa p.28; B. Nulitatea partiala si nulitatea totala p.29; C. Nulitateaexpresa si nulitatea virtuala p.29; D. Nulitatea de fond si nulitatea de forma p.29;Sectiunea 2.3. Persoana fizica p.32.2.3.1. Capacitatea persoanei fizice p.332.3.2. Identificarea persoanei fizice p.35: A. Numele p.36; B.Domiciliul p.39; C. Starea civila p.42;Sectiunea 2.4. Persoana juridica p.442.4.1. Notiuni generale p.442.4.2. Elementele constitutive ale persoanei juridice p.46: A.Organizarea de sine statatoare p.46; B. Patrimoniul propriu p.47; C. Scopul licitp.48;2.4.3. Clasificarea persoanelor juuridice p.492.4.4. Infiintarea persoanelor juridice p.502.4.5. Capacitatea persoanelor juridice p.53: A. Capacitatea defolosinta p.53; B. Capacitatea de exercitiu p.54;2.4.6. Incetarea persoanei juridice p.55Capitolul III. Sinteze privitoare la drepturile realeSectiunea 3.1. Patrimoniul p.583.1.1. Notiuni generale p.583.1.2. Caracterele juridice ale patrimoniului p.602183.1.3. Functiile patrimoniului p.61: A. Patrimoniul si dreptul degaj general al creditorilor chirografari p.62; B. Patrimoniul si subrogatia reala cutitlu universal p.63; C. Patrimoniul si transmiterea universala sau cu titlu universalp.64;3.1.4. Drepturile reale si drepturile de creanta p.65Sectiunea 3.2. Dreptul de proprietate p.663.2.1. Notiuni generale. Definitie p.663.2.2. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate p.673.2.3. Atributele dreptului de proprietate p.693.2.4. Obiectul dreptului de proprietate p.70: A. Regimul juridical imobilelor p.71; B. Regimul juridic al terenurilor p.72; C. Regimul juridic alconstructiilor p.73; D. Regimul juridic al apelor p.74;3.2.5. Formele dreptului de proprietate. Proprietatea privatap.76: A. Caracterele dreptului de proprietate privata p.77; B. Subiectele dreptuluide proprietate privata p.78; C. Obiectul dreptului de proprietate privata p.78;3.2.6. Proprietatea publica p.80: A. Caracterele juridice ale

20

dreptului de proprietate publica p.81; B. Obiectul dreptului de proprietate publicap.82;3.2.7. Modalitatile dreptului de proprietate p.83: A. Notiunigenerale p.83; B. Proprietatea rezolubila p.83; C. Proprietatea anulabila p.85; D.Proprietatea comuna p.85;Sectiunea 3.3. Posesia p.943.3.1. Notiuni generale p.943.3.2. Dobandirea, dovada si pierderea posesiei p.963.3.3. Calitatile si viciile posesiei p.973.3.4. Efectele posesiei p.102: A. Prezumtia de proprietatep.102; B. Dobandirea fructelor de catre posesorul de buna credinta p.103; C.Protejarea posesiei prin actiunile posesorii p.104; D. Dobandirea proprietatii prinefectul posesiei p.105;Sectiunea 3.4. Apararea dreptului de proprietate p.1063.4.1. Notiuni generale p.1063.4.2. Actiunea in revendicare. Definitie p.1073.4.3. Conditii pentru exercitarea actiunii in revendicare p.108:A. Actiunea in revendicare imobiliara p.110; B. Actiunea in revendicare mobiliarap.112;Capitolul IV. Obligatiile civile si izvoarele lorSectiunea 4.1. Notiunea si izvoarele obligatiilor civile p.1144.1.1. Clasificarea obligatiilor civile p.1184.1.2. Clasificarea izvoarelor obligatiilor civile p.121Sectiunea 4.2. Notiunea si definitia contractului civil p.1254.2.1. Vointa juridica, element esential al contractului p.1264.2.2. Clasificarea contractelor civile p.1282194.2.3. Conditiile de validitate ale contractelor p.1334.2.4. Incheierea contractelor p.139: A. Negocierileprecontractuale p.140; B. Oferta de a contracta p.141; C. Promisiunea de acontracta sau antecontractul p.145; D. Acceptarea p.1454.2.5. Efectele contractelor p.151Sectiunea 4.3. Raspunderea civila delictuala p.1744.3.1. Notiunea juridica si functiile raspunderii civile delictualep.1754.3.2. Raspunderea civila pentru fapta proprie p.182Capitolul V. Principiile de baza ale succesiunilor5.1.1. Notiuni introductive p.1955.1.2. Caracterele juridice ale transmiterii succesorale p.196

21

5.1.3. Principiile devolutiunii succesorale legale p.199Bibliografie p.201Dictionar de adagii si locutiuni juridice latine frecvent utilizate p.207Cuprins p.217

22