În parteneriat cu Cititor de proz –  Republica artelor 
Volum de poezii -  ediie on-line - ”Peregrinri” 
ediia a IV-a, Dublin, 2014
 
2
Câtigtorii concursului de poezii ”Peregrinri” 
ediia a IV-a, Dublin, 2014
LOCUL I: Florentina Crâsta (Bucureti, România)  cu poezia Bucharest is the new Babylon 
LOCUL II: Andrei Zbîrnea (Bucureti, România)  cu poezia Pisica albastr 
LOCUL III: Alina Claudia Nuiu (Bucureti, România)  cu poezia Lumea ca un poem 
 Materialul acestui volum nu a suportat nicio corectur din
 partea realizatorului, reflectând întrutotul concepia autorilor. 
 
3
Gelu Vlain: 
“Exist oameni care sfinesc locul, exist concursuri care aduc în prim plan autorii de valoare. Am acceptat fr ezitare s fac parte din juriul pentru acest concurs atât pentru faptul c eram la curent cu ediiile anterioare cât i pentru faptul c am apreciat întotdeauna activitatea deosebit pe care o desfoar dl. Viorel Ploeteanu, inimosul coordonator nu numai al acestui eveniment ci i al altor nenumrate evenimente literare pe care le promoveaz înafara granielor rii promovând în acest fel imaginea României i a românilor de pretutindeni. Am citit foarte multe poezii trimise pentru acest concurs (peste 200) i am fost plcut suprins în a descoperi cel puin câteva deosebite. Atept cu nerbdare s aflu i numele câtigtorilor. Felicitri i succes în continuare.” 
Adrian Suciu:
“Îi felicit pe toi cei care au participat, pentru c au preocupri în domeniul sta i pentru c au curajul s expun ceea ce creeaz i am un singur mare regret: acela c orice competiie în domeniul poeziei e cumva neadreapt, în concurs au fost înscrise mult mai mult de 3 poezii  bune, cîte conine clasamentul final.” 
Ion Potolea:
“Adresez organizatorilor multumiri pentru onoarea ce mi-au facut-o invitindu-ma la jurizare. Sunt fericit sa pot oferi o carte mare, la propriu si la figurat, unui premiat. Precizez ca pe carte voi aplica o pagina la intrare cu insemnele Centrului (reproducerea diplomei) si citeva cuvinte din partea mea. Va doresc noi realizari.” 
Felix Nicolau:
 
4
1.  Infidel Lucian Daniel Dumbrav (Portugalia) 
Bun-seara i adio Viaa mea fr pretenii,  Am ajuns la pragul lumii –   pragul lumii ne despart.  Eti în libertate pur, dincolo de-orice detenii,  Te eliberez de mine, las pe alii s te nasc.  
tiu c nu i-am fost complice i c n-am crezut în tine, tiu c în iubirea noastr nu i-am fost deloc fidel, tiu c m-am dedat, de tânr, alteia, fr ruine,  tiu c tiai de la-nceputuri c sunt simplu pasager. 
Aventur de o noapte... Universu-ntoarce fila, Bate timpii cum îi bate, numrând în legea lui.  Pentru tot ce eti tu, Via, m cuprinde numai mila  Când tu eti a tuturora i m simt al nimnui. 
Iart c de la-nceputuri te-am considerat uoar,  Tu, amanta cea perfid a poeilor de-aici, Crora le-ai dat din tine i prilej de crunt boal,  Spre a duce-n alt parte dureroase cicatrici. 
Iart c-i rspund asemeni, cu necinste la necinste,  C sunt infidel i tandru (i prin vorb i prin carte)  C de când ne tim aicea, focul dragostei m-aprinse Pentru cea ce i-e rival: draga mea i sfânta Moarte. 
Prin urmare,-i spun adio, eu, poetul infidel;  Vreau o alta mai cinstit, mai fidel i mai vie.   Nu mai vreau s tiu poetul pentru-o noapte, efemer, Pasager i tot mai singur, dedicat, prin moarte, ie. 
 
5
2.  Btile inimii  Bianca Marcovici (Israel)
O s scriu despre o lacrim pe care am s-o pierd 
Aa cum pierd - în fapt - mai totul Fr s-mi dau seama de dimensiunea real a spaiului curb.  Doar dup un timp  Poeziile se solidific precum stalactitele  Într-o peter interioar  Unde soarele dogoritor nu ptrunde  i nimeni nu va face o sprtur artistic  În inima mea respectând regulile i paragrafele ermetice  În care poemul-Dumnezeu, nu are cum s se încadreze... 
S poi ghici btile inimii. 
 
6
3.  Vorbe Poetico-Academice II Ana Nedelcu (România)
 
7
De marmur colorat i cristale mozaicale 
Balaurii grotelor din ziduri ... deja întrerupte ici-colo, Alctuiesc fresce i tablouri în machete impozante Cu ctitori flmânzi de glorie.  Frescele interne i externe cu pridvoare la mansard,  Completeaz arcadele uor frânte  i corniul strâmt ce protejeaz peretele gândirii.  Dregtorii cu funcii înalte denot influene gotice cu miros ascuit. 
 
8
4. De-ar fi ca stelele s cad  Ficu Mihi Bîn (Olt, România) 
De-ar fi ca toate stelele s cad...  Vreau s rmâi mereu a mea  i toat viaa s te am  Nemrginire, steaua mea. 
De-ar fi ca stelele s cad...  Vreau s-mi rmâi aici, în gând  De dorul tu s nu mai tiu  i s nu te mai tiu plângând. 
De-ar fi ca stelele s cad...  Vreau sufletul s nu îmi pierd  S m mai nasc, mai vreau odat  Mereu vreau s te regsesc. 
De-ar fi ca stelele s cad...  Eu vreau mereu s te ador   S-i mângâi inima cu lacrimi  Al sufletului tu mult dor. 
De-ar fi ca stelele s cad...  i cerul se va rzbuna  În universul tu iubire  Eu voi rmâne steaua ta. 
De-ar fi ca stelele s cad...  i noapte în jurul meu s fie  Rmâi luceafr pe al meu cer   A ochilor lumin vie. 
De-ar fi ca stelele s cad...  i luna s rmân vie  Doar soarele s-o întrevad  Lumina ei s m îmbie. 
De-ar fi ca stelele s cad...  Doar dimineti s mai rmân  S te mai pot ine de mân,  S scrim poeme împreun. 
 
9
 Memoriei prinilor notri
 Noi suntem-fi-vom din stelar altoi  Cuvântul tie, semnul sunt em Noi. Marelui Timp fiindu-i Lui semine  Reîncolind prin tiine i credine  Prin glorii i dezastre mergtori... 
( Ai Patriei i-ai Matriei poei,   Din Ancestrale Ramuri,Vistori,  Cu Heruvimici Ochii Veghetori Scruteaz-n noi, ai Fiinei micro- sori...)
E cetluit-n veci cunoaterea rebel  A nu pieri nici binele nici rul  Cum mai presus de toate-i Dumnezeul Incognosibil, ubicurcubeu.
Ca flcri reci pe oarbele comori  ce sunt ori nu mai sunt, aureole, doar scrisul-curcubeu nocturn,-iori m-ajunge-n cuadri-vârst-n gladiole melodiind s nu aud cum mor  
strpunsul logos, nudul gordian !  i nod-în-papura din Elsinor srut din muctura Ta, cu Dor   de Sinea- Lumei, Inima- pridvor.
( Nimic pe-aici ne vindec de stigme !   M-ajung din urm chiar pe mine- însumi,  Zburat pe Verbe Gemene, din plânsu-mi  Printre-ntre ele vrajbe- paradigme... amani i psihologi i messianici 
 se zbat nirvanic ca-n orgasme  Alburnul mineral nu poi s-l strici cu toate –n van scrutri, printre urzici,  ori l icrind ca stele-n licurici –   biet rzleit prin secolii uranici   zdarnici mercenarii messianici   i mincinoi profeii cei slugarnici..) 
 
10
6.  pisica albastr  Andrei Zbîrnea (Bucureti, România)
albastrul de metil se scurge pe covorul mtuii emily  -  atinge podeaua -  se joac  -  (e) jocul bieelului de opt ani cu ursuleul de plu  -  & ca un aerostat strpunge pereii de jos în sus de jos în sus de jos în
sus de jos în sus -   pân la vecinul de deasupra 
mtua emily va vinde apartamentul (din trafalgar square) unor emigrani saudii afiliai al- qaida
în noaptea asta zpada prsete corpul  - cartierele mrginae cu o vitez ameitoare 
 
11
7. Ecoul chemrii  Anioara Ignat (Cueni, Moldova) 
Mai ieri a fost o zi frumoas,  Cu trandafiri mi-a nins în pr.  Iar azi stau singur în cas,  Îmi fulger cu suprri.  E frig în suflet i-i furtun,   Nu tiu ce cale s apuc,  De undeva glasu-i rsun, 
Dar eti departe... nu te-aud!
 
12
8.  Aceeai solitudine  Ema-Iuliana Precob (Dorohoi, România)
 
13
Sunt fericit  Cci tiu s mulumesc, 
Sunt fericit  Cci tiu s druiesc –   Iubire, ajutor, respect
Celor care nu tiu, nu pot, dar cred;  În cel de-aproape, în omul bun, Român în suflet, român în gând,
Român în tot ce chibzuiete  A crui fapt întrete 
Credina, datina strbun  i neamul nostru, un neam de voie bun. 
Oameni cu inim, cu har,   Nscui din talp de plugar,   Nscui dintr -o rân sfânt, 
De doine dulci bttorit,  De murmur de izvor brzdat, 
De ceruri binecuvântat.  
Femei cu chipul de icoan,  Femei cu numele de Mam,  Femei ce-ascund psaltiri în pâine, Pentru ai lor copii i ziua cea de mâine. 
Brbai cu trupul de stejar,  Scut pentru ar i scut pentru altar,  Brbai ce construiesc podgorii Aghesmuind destine i-o singur istorie. 
Istoria cea dreapt, istoria român,  esut din lacrimi, esut din izbând; 
Croit de oameni buni, oameni cinstii,  Români pe nume, români blagoslovii. 
 
14
10.  Extaziere iluzoric  Andreea Violeta Bobe (Galai, România)
Toi câinii se fugreau lasciv în ploaie de zmeur, încrustându-i colii-n ciocolata dulce a mizeriei umane; inimele lor pulsau aprig în dezgustul amar al siropului de struguri i sângele li se urca în cap, în plasticul acela care emite sentimente tur  bate. Aici emoiile se vars ca lava de vomtur carnal i se împrtie prin venele de sfoar încins de la prea mult efort de zâmbire. Te chinui s-i descizi buzele lipite cu prenandez, obrajii i se înfasc obosii de la prea mult sforare. În sfârit îi recunoti faa de copil ipocrit. Da-mi mâna i ascult ceea ce am s-i spun!
 
15
11.  Nostalgie Paraschiva-Cristina Popovici (Suceava, România)
 
16
12.  MISS RUTHLESS Lilioara Macovei (Bacu, România)
 
17
Cinste arii? Cinste ie!  O! Poet, divin maestru, Oglindirea-i este scrisul  Si cîntarea-i este versul.  Lumea-ntreag la picioare,  Se-nchin-n mulumire.  Tu eti viu...i tot acela  Prin creaia-i senin. 
Lumin-n gînd i suflet...  Cuvîntu-i-e de aur, i-atîta farmec, Doamne, Încununat cu lauri.
Rosteti al tu poem,  Crescut din rodul liric. Cereti din noi amor, Hrnitu-l doar cu dor.
Tu, geniu! Tu, ecou! Te chem din nemurire, Din sînul cerului de ieri, Fecior al veniciei.  Din apa unde rasrii,  S te mai nati odat,  La fel de mîndru s ne fii,  Pe zarea înstelat. 
Sub raza gîndului etern, Încerc a te întoarce, Iar din abis necunoscut, Luceti dorinei noastre. 
 
18
14.  Habar n-ai…..  Mihaela Mircea (Târgovite, România)
 
19
15.  Bucharest is the new Babylon Florentina Crâsta (Bucureti, România)
 
20
 
21
16.  Mirare Ileana Ni Crmid (Roiorii de Vede, Teleorman)
Plecat spre tîmpla ta îi admir conturul de arip tremurînd  în cutarea zorilor.  i totul e o lumin etern  de care nu tiu ce s cred:  mi-e dat, într -adevr, mie? 
 
22
17.  Lumea ca un poem Alina Claudia Nuiu (Bucureti, România)
e ultima zi de primvar  merg, cutreier strzile 
m ag de barele de tramvai ca i cum m-a aga  de gleznele subiri ale celei mai intense triri 
încerc s scriu dar cuvintele fug de mine. alunec sub picioarele    pmântului –  azi sunt un vultur c-o ghear de lumin
în spatele geamului lumea îmi pare un loc alb negru din afara mea
o poz la minut  retuat 
lumea e un poem, fr-ndoial. Totul e scris semnat tanat 
unii vor spune –  cu siguran- mai are câteva urme de stângcie  inerente oricrui început 
doar ea tie - e btrân, nu are un baston pe care s se sprijine,   o mas la care s stea, s disece urmele nesomnului cum obinuia   s fac cu poetul btrân care-i mângâia picioarele în tineree 
 blând, se aeaz pe pat, potrivete cutele cearceafurilor, îi spune   c ar putea fi unul dintre acestea i oricum nu ar avea nicio importan 
închide ochii.pân i lumea se gândete la via  
 
23
M-am trezit într-un fir de iarb,  într-o var; 
mai întâi, m-a udat o ploaie stelar, 
încolindu-m  într-un loc bântuit,
lipsit de noroc. Umbrele serii aprindeau
câte-un foc i-aruncau peste apele-ntinse „cenua mai multor imperii”  ce-au tânjit dup aprigul joc. 
M-am deschis ca o floare albastr,  într-un vis,
m curtau luceferii de sear,  surâzând  pe furi, 
ademenindu-m  într-un loc tinuit, argintat.  Luna veghea ca un vultur
flmând  i-arunca, când i când, 
 praful rocat, srcit de cuvânt,   peste firul de iarb,  rstignit în pmânt. 
M-am trezit într-o noapte de var,  lun nou, ca un vis rtcind   prin cenua atâtor imperii  secerate, rând pe rând,
 
24
19.  Mantra Pisicii Floriana Genes (Bucureti, România)
ce face omul din om ce nate din pisic  ce mananc  am vazut cele înspimânttoare  i nu m-am temut.
mi-ai dat o palm  i nu m-a durut destul m-ai srutat  dinspre lun pân-n soare trinitate de la pamânt la stele ore cztoare  i  ceasuri tot visez îndeajuns de atunci.
cadrane selenare în nopi polare  deirate de mantra pisicii  cu ghearele scoase
de ieri pân azi   pentru mâine
sub zvor în chilia ta 
ca o manta de vreme stoars  roas de spaima veche  mânjit cu cerneluri
 pe ale lor trupuri
 punte a gândurilor, smân a discordiei  în lanul mrinimiei  simirilor sezoniere, 
dar eu nu plec. imbrac-m.  ninge.
 
25
20.  Spirala îngerilor Simona Antohi (Clrai, România)
 
26
21.  Poezie Ctlin Marin Buciuman (Alba Iulia, România)
Ce bine e c sunt român C sunt în ara mea stpân C am bucuria de la ara Bunicii-mi sunt a mea comoar. 
Ce fericire eu simeam, Când pragul casei lor treceam i deloc nu m plictiseam Prin curtea mare m jucm 
Dar cine Doamne s m opreasc? S fug iute la fereastr, S-mi vd bunica mea cum vine S-mi povesteasc despre Tine 
Tu tii Doamne c m iubete i doar binele meu dorete
i m înva ea de Tine C Tu Ne faci nou doar bine.
i cum s nu-mi iubesc bunicul Când îmi spune c inamicul Are un suflet ca i mine i c-n rzboi n-avea pe nimeni
i-mi tot spunea mie cum oare Avea puc, bocancii în picioare i tot credea în Dumnezeu i nimeni nu i-a fcut ru
 
27
22. Înstrinare  Dan David (SUA)
 
28
23.  Setea de a ti  Elena Olariu (Rducneni, IS, România)
 Ne fu sortit amândurora, în ploi de sulf s ne-ntâlnim; eu cutând balonul  magic unde la flacr nestins, s fiarb   nemurirea: iubirea venic… 
Îmi fuse dat, destinul s înfrunt, s-l vd,  zâmbind, nectarul florilor cum va culege, s-atept, s atept i pletele pârâu 
covor de lun i de stele în cale s-i aeze. 
Prin zgomotul de turm fr clopot,  antenele adulmec, din florile virgine alegând   pe cea mai firav: mâine, vieii, alt sens va da:  nu-i hetair, nici cadân, e floarea sfânt… 
 Ne fu sortit, în creuzetul morii s fierbem  Iubirea sfânt –  lumea din haos s salveze;   mâna ta, mai alb decât sfânta moarte,  Argintia frunte din când în când o terge. 
 
29
24.  Bufnia  Cristina-Mihaela Botîlc (Ilfov, România)
Ateapt pân vei fi o bufni,  Atunci vei privi prin nite mrgele negre  i vei striga moartea în miezul nopii,  Când melcii dorm adâncii în cochilii  i când cerul plânge peste câmpiile srate.  
Ateapt pân vei deveni o bufni,  Atunci vei judeca lumea i te vei ascunde sub aripile lui Dumnezeu
când vor veni dup tine. 
Mai stai puin, se face noapte într -o clip,  i îi vei scoate costumul de fier,  Vei plânge i te vei jura c stingi soarele,  Vei asculta fulgere roii,  i îi vei construi o scar ca s ajungi pân la pod,  Acolo unde se afl pdurea ta, 
inundat de oameni albi. 
 
30
S pornim un rzboi de sruturi  calde, vesele i srate 
ca apa din fructele uitate  pe masa acoperit de gânduri 
furate, piperate i schircite  sub o frunte de copil
râzgâiat cu gene ciulite. S ocolim stele din rou...  i când va începe s plou  
s ne ascundem  sub privirea celuilalt  pân va trece... 
 pân va merge mai departe   ploaia de zâmbete nevinovate ca s ne creasc visele furate.   „S ne jucm de-a iubirea!” 
Îi strigam când i-ai întors privirea cald, vesel i srat 
ca apa netulburat  din ploaia de rou 
czut dup ora nou...  „Aici se poate orice” 
îmi optiser palmele tale  amândou 
care se apucaser s culeag    boabe de rou 
din ochii ierbii somnoroi  de atâtea nopi nedormite
din cauza zâmbetelor furate, piperate i srate 
ale tuturor razelor de lun.  „Hai s ne inem de mân 
i s ne lsm  în voia adierii ierbii
 
31
26.  Izvorul Doina Strulea (Criuleni, Moldova)
Vocea mea - nepotrivit   pentru-a face îneles,  un cuvînt trecut prin sit  vreau în vers ca s îl es. 
Cci din umbra lirei,  se mai ivete rim,  stau în ziua serii cu toamna mea sublim. 
i nu pot s strig,  c din vers se nate  uneori un frig, alteori o oaste.
Sacru mi-e condeiul, dinuind povar,  scutur i teiul  floarea mea amar!
i tot soarbe ap  din fîntîni mree,   poetul sap, sap   pîn-n frumusee. 
Cu vioara leagn  un cuvînt din strun,  mic o clipit  strofa sa nebun 
 
32
27.  O, unde eti tu tineree?  Dorin V. Moldovan (Braov, România)
Pe strzi ce-s pline de-amintiri Privesc la trectori,  Cum se preumbl, nu m mir,  C sunt nepstori,  i-aud doar zgomotul fcut  În mersul lor cel calculat, i câte-o vorb aruncat,  Când au ceva de discutat. Mi-ntorc privirea înspre stânga Doar de m plictisesc,  Dup un timp, o întorc spre dreapta,  Ce-i nou s mai zresc.  Cu greu, sau foarte greu pot spune Observ vreun cunoscut, Vederea-mi slab, totodat,  Mi-arat c-s trecut. Doar soarele ce m cunoate  Cci m-nclzete bine,  i-i mulumesc c m-ngrijete  i n-a uitat de mine. Observ copiii cum se joac  i chiar cum m privesc,  Schiez un zâmbet, mic, pe dat,   Of Doamne, ce-i iubesc!
 
33
28.  Logodna Mihaela Constantinescu (Motru, GJ, România)
Soldaii mi-au trimis o scrisoare i o creang de arbust,  mi-au spus ca asta este
arma mea.
Mi-au pregtit frontul, mi-au pregtit oastea  care face doar nouzeci de furnici, mi-au pregtit rbdarea   pe care au msurat-o cu pietre, mi-au pregtit rzboiul.
 
34
29. Dor de mama Magdalena tefan (Pucioasa, Dâmbovia, România)
Te caut micua mea demult  Printre parcele de mormânt, Te caut i nu te mai gsesc  Doar crucea ta o mai zresc.  Tu îmi revii mereu în vis C-ai fost un suflet nedescris. Dar inima i-a fost atins  De o durere necuprins. 
Pe drumul de la ctun Eu merg îngândurat acum…  Fiindc la cminul printesc  Eu viu i nu te mai gsesc.  Târzie toamn e acum  S-a scuturat frunza din prun Grdinile au rmas pustii  Tu n-ai de unde s mai vii.  Va reveni primvara cu al ei parfum De flori de viin i de prun  i psrelele vor ciripi,  Tu printre noi n-ai s mai fi.
 
35
30.  Frunza galben  Elena Larisa Dinu (Dâmbovia, România)
 
36
31.  morii mei  Cristina Cirniceanu (Bucureti, România) 
 
37
32.  Sertar ventricular Oana Pucau (Bacu, România)
Pe geana ochiului insomniac, Se aterne iar tcerea,  Iar zgomotul neprihnit de lacrimi  Îmi las gust de dor în suflet. 
De unde s te smulg?   Din care sertar ventricular? S nu-mi mai fii tu umbr,  Tu, care nu mi-ai fost nimic, nicicând!
 
38
33. Despre iubire i dor de Dumnezeu  Traian Florentin Nistor (Buzu, România)
Iubirea e parfum... Subtil ne împresoar  Cu frunze i petale,  Arome i culori.  Doar inima tresare Când sita nu strecoar  i când seninul vede,  De norii trectori. 
Iubirea-i adiere... Vemântul ne separ!  De portul goliciunii Feresc acei triori.  Obrazul fin i pleoapa,  i mâna cea uoar,  Se bucur de Sfânta  Ce-aduce dulci fiori.
Iubirea-i melodie... Din corzile naturii Desprind acorduri fine, Vibrând fr cusur.  Urechea ce se pleac  La fonetul pdurii, 
A prins magia clipei Ce scrie discul dur.
Iubirea e splendoare... Prin graie Divin,  Curg forme delicate În lut, trecând prin foc. Ce vede sclavul minii,  E doar ce se închin- Sunt umbrele luminii Ce s-au oprit în loc.
Iubirea e dulcea,  i Sfânt îmi este omul  Ce crete vi-n suflet, Cu scop de a rodi.
Când vinul îl mustete,  El nu mai este robul, Ci arhitect al lumii Capabil a cldi. 
Iubirea-i pe vecie... Izvor fr sfârit;  De-l tii sorbi în tihn 
De moarte nu-i muri. Te lepd mai iute  De straiul ofilit; Triete gol de patimi- Te umple cu-a iubi.
Iubirea e un mit... Slvit e ades,  De orbi privind în lume Prin prisma de sub fes. Ei storc o lcrmioar  i cred c-au îneles...  Sunt mimi esui din umbre i sfori de interes. 
 
 
39
34.  Ridic-te Diana Enache (Chiinu, Moldova)  
Ridic-te, tat, i-i apr ara,  i-i apr limba ce arde ca para,  i cere dreptate pentru români! Cu tricolorul mergi la revolt,  Adun pe maluri frumoasa recolt,  Ce astzi nu scap drapelul din mâini! 
râna ce zace pe pieptul tu rece  Prin sângele viu o simt, parc trece,  i-mi vine s sap, s iei din mormânt…  S-i punem pe cei care riscase i odat cu asta cu toii sperase,  C o s fure-o bucat’ de pmânt… 
Moldova de Est rmâne cu nume  Atât cât va fi s fiu eu pe lume  De tiu c Kremlinul pieri-va acum! i Prutul, i Nistrul –  ap român –   Vor curge spre mare tot mân în mân  i n-or s cedeze la mijloc de drum. 
De-ai fi astzi, tat, s nati românismul  Poate-ar pieri de tot comunismul Ce te-a bgat demult în pmânt…  Poate Moldova era azi acas  i fericii acei de le pas  De ara natal cu dulce cuvânt. 
 
40
35.  GAUDEAMUS IGITUR Milorad Ilici (Timioara, România)
Când am ieit în strad, cântam de bucurie  c am scpat de toate chingile lungilor zile  de toceal i prezen mahmur  la plictisitoarele cursuri inute cu zel i emfaz  de babalâcii cu peri crescui în nri. 
i ziua avea zri nemrginite,  nimnui nu-i psa de nimeni i de nimic,  fecare eram câte un univers unic în lume, cu toii eram ca nite hrprei   pornii s ne lum ce ne aparine,  c doar suntem de-acum pe picioarele nostre i, uite, seara a aprins toate lampionele în onoarea noastr. 
Ehei, ce frumoi am fost în sptmâna aceea  când aveam dezlegare la orice, chiar i la o dragoste pctoas,  când nu ne mai ajungeai la nas nici cu prjina,   chiar i scufundai în meditaie,  când zburam nestingherit de uori 
 pe toate sensurile interzise, chiar i peste durerile trectoare ale lumii. 
 
41
 bucuria de a te simi nemrginit  cu toate zorile prosternate la picioarele tale.
i amurgul violet ne înghiea chiotele  ducându-le pân unde a-nârcat mutul iapa,  c toate sunt de-acum posibile i la-ndemân  chiar i faa nevzut a lunii  cu dracul ei neastâmprat la timon,  chiar i abisul revelaiei nepereche  cu transcedentala sa tcere-ncruntat. 
Ehei, cum ne-am mai expediat creierii la pscut  i ne lsam dezmierdai, fiecare, de cea mai frumoas cadân de pe malul lacului  unde se-nfruptau lupii hmsii  cu tâele czute-n dizgraia degetelor. 
i obligam trectorii-mpovrai de griji  s cânte cu noi refrene deochiate,  s ne psalmodieze hexametri tocii de vreme   rspltindu-i cu drnicie cu câte un srut veted al iubitelor de ocazie  i toate erau perfect de rotunde 
 precum oul ancestral de infinit.
Iar nopile, mai ales nopile, cu fatamorganicele lor nurii i ispite-nsetate, nopile ne lsau, fr nicio oprelite,  s ne fandosim cu buzunarele pline de stele,  cu cornul lunii prin pletele rvite  ademenindu-ne s vânm fantome  dincolo de imposibilul imaginat.
Ehei, cât eram de nonalani i bezmetici,  cum ne-am mai zbenguit pe splai, cu ciutura cerurui bnuit plin de rou,  cu coamele cailor inventai în btaia vântului  ateptând zorile proaspete la cotitur  s ne mai deertm câte o pictur de imaginaie  la rdcina zilei care se iea în zare. 
 
42
gata s ne punem capul amanet pentru un vis,   s ne vindem inocena, s tâlhrim potalioanele,  s ieim cu torele-n barae la drumul mare  s ne-ncuscrim cu toi dracii  depopulând iadul cel pctos  întru reuita zborului ce ne fierbea-n vene.
 
43
36.  Un vânt liliachiu Georgia Miculescu (Belin, Tm, România)
Luminile becurilor de pe stâlpii de-afar  stau mrturie-n fereastra mea un vânt liliachiu mic foile de pe biroul alb  umbrele unor crengi  penduleaz pe el 
somnul bântuie prin bezna difuz  linitea pereilor din beton  m face s visez povestea filmului de demult  timpul fr timpane  surd mut se rostogolete pe asfaltul umed  i dispare în crpturile gri –  
gsesc un alt timp  dar orb i mcinat de pianjeni colorai 
 
44
37.  Toate cuvintele Simona Dncil (Florida, SUA)
 
45
în timp ce se gîndete la corpul ei plat   autobronzat atîrnat de Soare într-o halucinare impresionist  de parc-am fi la Paris inute de Monet pe pensula lui ridicat 
împreun cu toata dimineaa asta nichelat 
supradimensionat  în care nimeni nu vorbete românete  mi tat! 
 
46
38.  Acas  Ecaterina Gabriela Trifoi (Bucureti, România) 
Azi m plimbam, cu gândurile mele,  Pe-o pajite de iarb i de flori,  Erau adevratele comori:   Narcise, ghiocei i viorele. 
i printre flori se înala o cas  Cum alta-n lume nu am mai vzut...  Ea mi-a zâmbit atunci i mi-a prut  Atât de inocent i frumoas! 
i emana din trupul su mândria,  Dragoste de via i speran,  Cci se numea (titlu de roman  În litere de aur) România! 
Ca într-un templu am pit, sfioas,  Lacrimi de-argint pe-obrajii mei zâmbeau  i florile-n grdin îmi cântau,  Cci ajunsesem, în sfârit, acas! 
i, în casa mea, ardea strlucitor   O tain-ascuns-ntr-un pahar de vin,  Cci Eminescu recita divin:  „La trecutu-i mare, mare viitor!” 
„Triasc dar Moftul român! ne spune  i Caragiale despre-a noastr  ar mândr, dar cam mofturoas,  Dar nerâzând la propriile-i glume... 
i-atuncea, îmi art i eu mândria,  Citind iubirea rii-n ochii lor,  Trind i eu cu ei acelai dor   De ara mea, iubit România! 
Eti oaza mea de dor i libertate,  Când toi ceilali doresc strinti...  Cea mai frumoas-n lume te ari  Tu, casa mea pentru eternitate! 
Vedeam, apoi, în pat, lâng fereastr,   Un înger blond, cât de profund dormea!  i o simeam ca pe o sor-a mea,  Atât de pur, atât de frumoas! 
Ea s-a trezit mirat, curioas,  Cu-o inocen vie, de copil  i, strlucind, ca luna lui april,  M-a-mbriat, tcut i sfioas. 
i-n acea-mbriare am simit-o  Tânr, deteapt, româneasc,   Ginga, puternic, fireasc  i-atuncea, Doamne, cât am mai iubit-o! 
 
47
39. Iubire cltoare  Mihaela Lazena (Timioara, România)
M las purtat pe valuri de gînduri,  i-o stea de mare m-nsoete.  I-am spus c eu cred orbete,  C mi-e dat s te am în frînturi. 
Spun c o mare s înnot nu e greu,   Cînd sperane sdesc în sufletul meu.  Paii mei nu m ascult, oricum......  Alearg, nu se opresc din al lor drum.
 
48
40.  Cellalt… hotar cu mine Codru Radi (Sinaia, România)
Se-nchide cerul peste mine c nu i-am fost aievea sfânt o andr printre ruine   pribeagul fr-aezmânt, 
Se-apleac umerii sub mine  s m întoarc spre pmânt  cu toate crucile divine i cele altfel legmânt, 
Se-nbu tceri prin mine  la capt oricrui cuvânt  ce nu-i revendic destine   pecetluit prin jurmânt, 
Se sfâie timpul din mine  a lup ce-ar ine la descânt   pdurii când i se cuvine  atotrmasul dup vânt, 
 
49
41.  continuum per se Emil-Noni Iordache (Ilfov, România)
sunt vreo dou ceasuri între Dumnezeu i om  între semiîntuneric i scena sexy  în care sunt fcut din sticl între peretele rupt
i cele dou scaune care se tot întorc la tine zi de zi s adumbreasc tot ce i-a mai rmas prin suflet
sunt vreo 8 paturi libere între noi (dar nu i-am spus!) cuvinte dansante pe mas  când m aud m aplauzi  m ceri de ap  sare de la ceaf în sus  tot în sus  pân la  pescruul portar versus cele 45 de grade ale vanitii 
între mine i tine  este scena barului închis
 
50
42.  Oraul din valea cu brazi  Daiana Cristina Miculescu (Belin, Tm, România)
Oraul din valea cu brazi  parfumul primverii îl cuprinde  albinele se joac printre pomii înflorii  soarele alearg dup fluturi 
ultimul petic de zpad  surâde cristalin pe pleoapa închis-a iernii diminei calde coboar din cer   scldând pmântul în verde –  
 pe veranda casei mama ese flori de aur pe pânza zorilor divini   pui de rândunele îi colind-n palm  învluindu-i chipul blând în raze de lumin
în mine adie bucuria –  
m-aez pe pragul tindei vruite i-ascult la greierii cum cânt  m joc cu luna dintre dealuri i mângâi stelele din prul mamei 
sunt fericit  cresc în iubirea celor dragi.
 
51
43. Moartea Lenua Prohnitschi (Chiinu, Moldova) 
 Ne reîntâlnisem, pentru o ultima oar,  Într-un alt Univers, gol, Al profantorilor de morminte. Duceam amândoi o existen problematic,  i ne uram. Stteai în faa mea, rece, inert, i m omorai din priviri. tiam c te-am iubit, cândva. A trecut mult timp de-atunci, S-au vânat multe suflete, S-a vrsat mult sânge pentru tine. 
 
52
44.  Evocare Mihai-Florin Donu (Reia, România) 
 
53
45.  Greu e fr de prini Maria Aiftinci (Arad, România) 
Frunzuli de alun,  Inima mea nu-i bun.  Strâns ca un ghem de a,    Nu mai am nimic din via. 
 N-am nici mam i nici tat,  Cine s m-atepte-n poart.  Gardul este harapele,  Trec câinii printre ele.
A bea ap, dar nu pot,  Caldarea-i rupt tot  Ograda-i cu buruian,  Pcat c nu am mam. 
Casa, cin' s-o vruiasc,  Pe mine s m primeasc.  Cu pâine coapt-n cuptor, Doamne, le duc mult dor!
Mmlig a mânca,  Dar de unde-aa ceva? 
C ceaunu-i ruginit, i prinii nu mai sunt. 
Tare bine mai era, Când pe mine m-atepta.  Mama era-mbrobodit,  De tata sprijinit. 
Acuma-i locul pustiu,  N-am la cine s mai viu.  S-o rschit plita cu rul, 
 Nu pot coace-o barabul. 
A da ani din viaa mea,  Prinii de i-a avea.  Ei s-au dus i nu se-ntorc, Inima mea e par i foc. 
 
54
46.  Dac a muri acum, câte like-uri a primi?  Sorin Alexandru ontea (Bucureti, România)
... like-uri pentru vii, like-uri pentru mori… “s- i dea Dumnezeu like”, glumea cineva,  a spune: “ s- i dea Dumnezeu share”… intrm, postm i salivm în ateptarea dovezilor de admiraie într -un spaiu virtual aglomerat, monden, modern, conservator, vulgar, potal, publicitar… auto-publicitar, … poezim, prozm, tuim, înjurm, iubim, contrazicem…  pe acest “panou de onoare”  i ferpar, în acelai timp,  … pozm, punem ventuze, certm, mâncm… sau doar gtim - pe Facebook…  numrm degetele care arat în sus, cuvintele, ochii, sorbim comentarile… absorbii în a ne contabiliza ego-ul… mai mult decât ne contabilizm buzunarele, … muzicm, muzicim, urmrim, mustcim, lcrimm… i dm like… i lum like… i cerem like…o punem de-un amantlâc cu like sta, cine-o fi mai fi i sta, vorba gospodinei...  …într -o competiie în care nu câtig nimeni doar zuckerberg… e, pe sta cine nu-l tie? … doar micile noastre victorii, ale cioclilor/aplaudacilor virtuali, virtuoi, chinuii de nesomn i de nefoame în care ne-am transformat… dac a muri acum, câte like-uri mi-ai da?... 
… le prefer… cât mai sunt viu!
 
55
47.  i totui Mihi Adrian Brbulescu (Scorniceti, România)
i totui înc o iubesc pe ea  Dei lâng mine nu poate fi Ca o ploaie în deert pe ea Eu de acum, aa o voi regsi
Cu ochii de început de iubire Eu de acum, nu voi mai privi-o A fost cândva a mea minune Dar acum mi-a spus ,, adio "
i n-are cum s nu-mi pese C cea mai dulce dintre femei  A ales acum, ca s plece Mult prea departe de ochii mei
Ea acum privete cu ali ochi  Pe alte ci, alte iubiri, e alta viaa sa Dar eu o voi privi mereu cu ochii Ce au privit-o ei înamorai cândva 
i totui am greit i eu C am uitat ei a spune  C ea, pentru sufletul meu  E cea mai frumoas din lume 
Dar acum ea…. aici nu mai e Cu mine s pim pe un drum  i poate c nici nu o s mai fie Vreodat lâng mine de acum  
Ca un curcubeu de pe cer Ce pleac atunci când apare luna   Eu, acum din viaa ei pier  
Dar niciodat nu o voi uita 
O lacrim pentru ea mai curge Ce vrea parc s se iroseasc Iar în cderea ei pare a spune Totul a fost o minune adevarat
i totui dac regret ceva  E c m-am îndrgostit  Ca i un nebun de ea i tot o iubesc la infinit
Chipu-i de marmur frumos  În amintirea mea triete  i nu-i un lucru prea duios S vd c nu m mai iubete 
Ochii triti acum îmi sunt Înamorai de a ei fiin La orice pas, acum ei sunt Triti, c a plecat a mea zei 
i durerea....nu-i blând  Precum basmele copilriei  Iar ea, la fel ca i o umbr  A plecat într-o amintire
 
56
48.  Piatr  Dimitrie Lupu (Galai, România) 
tata pune de ceai într-un ceainic de piatr   peste flcri de piatr- ntr-o vatr de piatr  atât de aproape i  înc atât de departe ca un vis rsturnat în uitare i moarte 
doarme râul de piatr iubit cu oglinda-i de piatr i cu câinii de lut smluit  ce m latr la fiece semn de-nrebare însoind crruia de piatr   pân-n valea de piatr cu piatr ptrat unde bunul dintâi îi alese de vatr 
i eu vin  (m prefac doar c vin,  e de piatr aici i amarul pelin)   pe jumate de iepure chiop  jumtate de om dltuit dintr -un rest ofilit de rizom
 
57
49.  Peregrinri  Costel Cristea (Bucureti, România)
Pe aleea pietruit cu suspine de amor,  Printre frunze-nglbenite de speran ruginie,  Mi-am pierdut asear paii, însoindu-m de dor,  Ctre banca de sub Lun, care înc este vie… 
Te-am zrit în bolta umbrei rmurosului stejar,  Siluet strvezie, un surâs misterios,  Eu, timid ca toamna dus, lâng tine s apar,  Tu, ca firul de mtase, subirel, întors, sfios.
Dou gânduri de-mpreun peste timp, ce-au fost odat  oaptele tremurtoare de dorine imature,  Limpezindu-mi, tulburându-i inocenia de fat,  Dând nval, fr preget, fecioria s i-o fure.
Învelii de umbra rar, ne-am iubit sub clar de Lun   Nopi înmiresmate-n toamn, pe-o bncu sub stejar,  Alergând prin frunze moarte, eu nebun i tu nebun  De iubiri oprinte-n cale, când mai des i…când mai rar. 
Stele rtcite-n Care, unul Mare, altul Mic,  Ne-au plimbat prin constelaii pe covorul din poveti,  Ctre lumea ireal, unde timpul st un pic  i se mir, printre ere, ”este timp… s i iubeti!” 
 Nopile s-au scurs ca una, nopi de toamn ruginie,  Luna, prins între nouri, tot mai palid ca far,  i aleea pietruit cu sperane mai pustie Printre amintiri prezente, rtcite sub stejar… 
Într-o sear, enigmatic, pe crarea fr stele,  
 
58
Sub copacul gol de tine i de oapte de amor,   Pe bncua dintre visuri, împletit din nuiele,  A-nceput, de sus, s cad fulg de nea, cioplit din dor.  
Alb scânteie printre ramuri i se-mprtie grbit,  Risipind rceala nopii peste mantia uitrii  Ce-nvelete, tot mai harnic, frenezia de iubit,  Aducând din întuneric somnolena nepsrii. 
M-au cuprins omtul dulce cu parfumul tu cel fin,  Buzele ca fraga coapt între sâni înmugurii  i surâsul de copil: “Când va ninge, n-am s vin,   Plec cu toamna, fr tine, spre stejarii înfrunzii”… 
 
59
50.  Marea Alina Mihaela Cristea (Bucureti, România) 
Mireasma mrii vine ca din vis - O, mare, vino de m ia!  M ia cu un val i du-m în abis  Sau f-m o siren în umbra ta! 
O adiere poate s m faci,  S-i unduiesc la suprafa spuma,  Sau daca vrei pe loc s nu mai zaci,   Mai bine f-m una cu furtuna!
Când la apus o barc te-a strbate  A vrea s fiu un marinar la post,  S îi cunosc cea mai ascuns parte, Iar cântul tu s-l tiu tot pe de rost. 
Dar tot atunci, când nimeni nu ar crede, Ar trebui s m transformi pe loc,  n nimeni alta decât Raza Verde, Ca s aduc la îndragostii noroc. 
O pasre a vrea apoi s fiu...  S zbor necontenit pe cer albastru, Pe umeri eu s port fr s tiu,  De-a lungul mrii, câte un nor sihastru. 
 
60
51.  Copile, omule minune Magda Orehov (Deva, România)
Te-ai nscut copile  Eti o adevrat minune.  Ai fost creat cu înelepciune  Privete-te! Cât perfectiune. 
În primele luni din via  Te minunezi privindu-i mânuele  Parc-ai ti cât de folos  Îi vor aduce drguele. 
Prinzându-i picioruele  Le-atingi cu buziele  Parc-ai vrea s le spui mulumesc  Pentru atunci când ele pesc. 
 
61
Aripa rozalie a orizontului zâmbre Îmbrieaz tandru mugurii de liliac,  Srutai cu patim de razele portocalii  Ale soarelui drgstos i binevoitor. 
Fruntea nufrului alb lucete,  Scufundat în puful lacului. Astzi a înforit bucuros Adimir bogia unui rsrit de soare  i primete, primul lui srut. 
Pân i rândunica s-a trezit Deseneaz inimioare pe cerul blând,  Îi trimite suratele cântând  i trimite, bezele fiecrui nor. 
 
62
53.  O mie treisprezece Milana Petrov (Timioara, România)
i-am spus de o mie treisprezece ori c mi-e team de întuneric  i tu tot uii s lai lumina când pleci  se face frig. ciorile se prind în hora deasupra capului meu sunetul lor îmi deterioreaz simurile  i îmi fac cruce de  o mie treisprezece ori în speran c ai s-i aduci aminte  în speran c se va lumina 
63
SOSIRI PLECARI
Iubiri Uitri  Salutri Oftri 
 
64
UITE-I! S-A DUS...
Ce dor mi-a fost de tine! Unde pleci tu, mam...  In sfârit, împreun!  Ne-om mai revedea....
O sa-i povestec!  De ce trebuie s pleci?  S ai grij de tine!  Ce te-o atepta pe tine acolo... 
 Nu mai vine odat...  Te ateapt o nou via!  Oare întârzie? Cltoria asta îmi va schimba viaa... Surpriz!!!!! De ce am plecat fr un cuvânt? 
La muli ani, draga mea! Când te-oi mai revedea?  Nu-mi vine s cred, eti aici!! Of, ce fac fr tine...
Bine ai venit! Asta e...  Aici! Aici!!! Rmân singur.... 
Te iubesc mult! S nu m uii!  Iat-m! Uit-m! 
EU PLEC... TU VII... ÎMI SIMT INIMA SFÂIAT  DE BUCURIE, DE TRISTEE... 
Slbatice, pasionale-mbriri, dulci i-amare srutri,  Tainice-ntâmplri... sau simple însingurri. 
 
65
55.  Nu mai sperm nimic…  Costic David (Bucureti, România) 
Oamenii notri, alei, cu prea multe studii,  Nu mai pot înelege, exprimarea mulimii!  Îi ocolesc, se ascund, se feresc, ca ciuma de ei,  Nu cumva s le cear, avantaje sau câiva lei!  
Mai ales dac mergem pe strad, prost îmbrcai,   Nu avem nici o ans, s stm la mas, cu oamenii bogai!  Asta dup 25 de ani, de fals mândrie i prostie,  Au stricat renumle, faima i progresul României! 
Indignare, teroare, România noastr, oameni mai are?  Unii dintre ei cred c vor fi acolo, venic, la butoane!  Greaa-i sufoc, mreia i orgoliul la Ei,  Se comport cu oamenii, parca-ar fi nite zei! 
Din patru-n patru ani, putem s-i facem muritori, ca i noi,  S vad care e preul, care l-au fixat ei, doar pentru noi! S mearg, pe strad, chiar dac le rmâne, averea întreag,  Aplecai ca noi de nevoi, scuturai de lege, fcui mici grmad! 
Acolo, când ajung, ar trebui s discearn i s-neleag,  C va veni o zi, i pentru ei, când va trebui s aleag!  Dar s nu fie prea târziu, s nu aib alte opiuni,   Prsii adesea de colegii, cei mai buni i lsai ca nebuni!
 
66
De aceea este uor i simplu pentru Noi, cei sraci,   Nu avem nevoie de recunotin, de la oamenii bogai!  Voi v ferii în lumea voastr, cu alarme sofisticate,  Averile s le ferii: de DNA, ANI , sau mai nou i de frate! 
Când averea este prea mare, nu  poi s-o mai ascunzi în zare, Apare, se vede-n ziare, chiar dac minii, cu neruinare!  Avei exemple de arestai, baroni, oameni mruni, minitri, 
Chiar nu credei, c v vine rândul, s fii i oameni simpli?  
Sau credei c viitorul acesta, nu poate fi i al vostru,   Avei imunitate-n lumea asta i doar noi, pltim preul!  Credei c suntei speciali, i lumea o s v respecte,   Când le facei mereu ru i-n viaa lor, în întuneric, s-i pese?
i atunci, te întrebi, dac e bine, s fii cretin, s nu-i pese de lume? Cum câtigi, s fii onest i s-i respeci pe alii, te respeci pe tine!   Nu v putei stpâni paranoia sau boala din puterea ce v aparine,   Pe strad nimeni, nu-i va mai spune: S trii i s fii bine! 
Dac lumea ar vedea, onestitatea ta, cu respect te va trata! Chiar dac eti politician, prim ministru, sau un om simplu!  Dar greaa din funcia vostr v împiedic, s fii normali,  S v comportai, cu stim i respect, chiar dac avei bani? 
 
67
56.  Tua M(arta)  Nicoleta Gabriela Lazr (Madrid, Spania) 
 
68
Bine mai arat!  Conserv adevrat dom'le!   Negociez cu el s mi-o dea de poman,dar nu  Arta-i art,  Îmi face o ofert i eu îi fac scandal,  I-arunc taraba cât colo i-mi încarc frigiderul  Aa c plec acas repejor c-am frigiderul scos din priz  De!Criza lu' vecina! M împiedic iar de ea,  Plângea în pung cu pisica moart-n brae  S-a-necat pctoasa i-o via mai avea  Da pi i-am zis s-i ia zahr vanilat s-l dea pe rztoare, Dar nu m-a ascultat Acum eu ce s-i fac? Dumnezeu s-o-nvie! Trec peste vecina, Îi dau iar peste pung i-mi intru în ograd,  M descal la poart,  Deschid ua cu casa i-mi caut frigiderul. Defapt n-am frigider,dar ce mai conteaz?  M uit toat ziua la reclame Pân-mi piere pofta de mâncare, Arta tot art e 
 N-o gseti pe toate drumurile. 
 
69
57.  i ne iart, maestre Brâncui...  Lina Florea (Madrid, Spania)
 
70
Închis stau în acest  sicriu coroane i flori  mucegiesc
 pe al meu trup,  bate vântul, m distruge,  frigul m-a cuprins albastr sunt acum.  Scrâie  o poart,  cea de la cimitir,  plou i pmântul arunc  cu tin 
 
71
59.  Cine sunt eu? De unde vin? Ana Claudia Dunca (Cianu Mic, BN, România)
Am crescut cu picioarele prin pmânt  Din pietre mama îmi fcea ploaie  M învelea cu viermi s nu uit  Durerea naterii 
Pern i visuri îmi erau cioburile i sticlele de bere, ale beivanilor    Noaptea m purta în caleti de carapace  Trase de broate printre rdcini de verde   Viperele uoteau c mama ar fi fost Venus  Dar nu m uitam la gura lor  
 Nu le-am spus, m recunoteam în starea de meti  Inefabil dealtfel  Fiind convins c prin urechi trece Someul   Din inim îmi crete ibleul  Culmile idealului întrec toi Carpaii. 
 
72
60.  Timp Mircea Moroianu (Bucureti, România)
 
73
61.  Fr tine  Alexandra-Laura Mihalache (Slobozia, IL, România)
Eu fr tine n-a mai fi nimic i totul eu pot fi decât cu tine, În lipsa ta i visele se sting, Lumea prin ochii ti îmi aparine. 
Eu fr tine cum a mai zbura S prind clipele ce ard în infinit? Decât cu tine m pot înla  Spre iubirea care-n veci m-a definit.
Fr tine n-ar fi nici rsrit Cci soarele îl regsesc prin tine  i a apune-n cerul azurit Stingând vpaia care m-ntreine. 
Fr tine n-ar mai fi nici stele, Eti lumina ce umple noaptea mea, Tu esti cerul dorurilor mele i doar prin tine pot a exista.
Eu fr tine cum s m compun Când tu esti fundamentul vieii mele?  Eu doar cu tine pot s fiu imun  La patimi i la suferine grele.
Fr tine lumea s-o îneleg,  Când doar prin tine rostul se arat?  Eu de iubirea ta adânc m leg Cci tu eti pentru mine lumea toat.
 
74
62.  Rtciri de suflet  Mariana Stoica (Sibiu, România)
Am un anotimp al sufletului ...care Îmi copleete universul existenei mele Închid ochii fizic dincolo de exprimare Accesând „îngustul” eecurilor grele. 
Surâsul i tristeea teluric se-mpletesc Anulând “absentul” din fiina mea,  Vd cum clipei vidului aripile-i cresc Alunecând prin timp spre-a m elibera. 
Ce-i existena noastr? Pleoap de magie Imortalizat într-un tablou sublim, Amprenta demiurgului pulsând vie În agonia vieii pe care o trim. 
Inima crud roade cuvintele sorii  i adoarme plâns în pat plutitor,  Discursul pompos e în pragul morii  Concept rece-abstract al gândurilor.
 
75
63.  De-a fi…  Venera Stoicescu (Frsinet, CL, România)
De-a fi pas, m-a încla  Cu pantofi din praf de stele, De-a fi zbor, m-a înla  Cu aripi de rândunele.
De-a fi aer, a sorbi  Dimineile de var,  De-a fi ap, a opti  Vorbe dulci în fapt de sear. 
De-a fi zâmbet, a privi  Doar vzduhul cel albastru,  De-a fi vânt, m-a arcui  Pe sub norul cel sihastru.
De-a fi gând, m-a sftui  Cu toi anii tinereii,  De-a fi vreme, m-a opri  S dau nemurire vieii. 
 
76
Motto: “Albul rmâne atingerea Înelepciunii“ 
luntrice gânduri apas pe umerii mei
îmi sorb cuvintele dintr-o ceac de cafea
în trecerea timpului
 
77
65.  Iubirile primverii  Elena Stan (Vlenii de munte, PH, România)
Fcea primvara copii peste tot:  Cu firul ierbii, Cu un trandafir, Cu un ciot...
Ce buze senzuale avea liliacul. Ce serenad cânta pitpalacul,  Copii în pomi, copii din flori, copii în grdin  Copii nscui din verde i lumin! 
Îi arunca primvara rochia  i alerga dezbrcat de-i sltau sânii,  Înnebuneau de hormoni parfumai toi salcâmii,  Roeau primvaratic trandafirii... 
Era Primvara curtezan fr pereche,  Cu ciree de mai la ureche,  Cu lenjerie de flori de cire,  Cu trup roz ca floarea de mce. 
Cu trup zvelt de fecioar, cu surâs de copil,  Trecea zâmbind spre lumin.  Se tvlea prin muguri, prin iarb i prin flori,  În urm-i se nteau fiori... 
i a vzut-o soarele dezmat pe-afar  i-a transformat-o-n repede în var,  i-n urma ei, copii de flori, Cu lacrimi de petale tot cerneau fiori!
 
78
66.  S te mai iubesc înc o dat  Delia Cristiana Stamate (Constana, România)
S te mai iubesc înc o dat  Dorindu-te, a vrea 
S simt a ta suflare  Ptruns-n a mea.
S ne plimbm prin codrul  Ce-odat ne-a-ascundea
S ne-mpietrim amorul În a credinei stea. 
S ne scldm în lacul   Cu lebede de nea
S ne pitim de slcii, jucând  De-a v-ai ascunselea. 
S ne unim cu cerul  -a lui maram grea 
S-i spui i lui: “Divine,  cu ea simt dragostea!” 
S ne-ncletm cu patos  În lupta vieii grea 
S nu tim cireul  De-a lumii gur rea. 
S te mai iubesc înc o dat  A vrea, cum nimenea 
 Nu te-a iubit nicicând Semnat: pe veci, a ta.
 
79
67.  Atept primvara…  Liliana Mihaela Ioni (Stuprei, VL, România)
 
80
68.  Sfâritul Lumii  tefan Bostnaru (Goleti, VN, România) 
în timp a vrea s m întorc,  în vremuri nu de mult apuse,  când totul se tria cu foc  în tinereea ce se duse. 
deschide-mi calea ctre tine  s m întorc s te iubesc,  ca i cum i-a aparine…  i orb de-a fi tot te gsesc. 
 pune punct i-ntoarce coala,  cum n-ai fcut-o niciodat  splându-mi de pe suflet smoala  i f-m iar ca o fregat. 
o for a naturii eti,  ce-apare, st i se ridic  lsând în urm doar poveti  despre stri de dor i fric. 
dintr-o suflare m-ai lovit,  doborându-mi universul,  spunând c dragostea a murit  i sta ne va fi apusul. 
 pân-n sfâritul lumii mele  am s râvnec, am s te-atept…   purtând în inim doar numele  ce vreau s-l strâng cu foc la piept. 
 
81
69.  Hai cu mine Cosmin Alin Botoroga (Borodeti, VS, România) 
Mi-a aprut pe dinainte, O raz de lumina.
Hai cu mine, nu te teme, Dar nu m-am dus.
A rsrit miastr luna, În fa privirii mele oarbe. i a strigat vino cu mine,
Dar nu m-am dus.
S merg cu el la joac, Dar nu m-am dus.
Apoi parc am adormit, i am vzut pe cineva în negru.
 
82
70.  O zi din viaa lui  Vasilii Parfeni (Chiinu, Moldova) 
Pe cer apare luna, iar soarele-a apus O zi ne-însemnat din viaa lui s-a dus, O zi obositoare, o zi din calendar, O zi în care tu doreai ceva în dar. El a venit la tine, încet te-a srutat
Tu ai r spuns încet: ce mult te-am ateptat... Deja totul e gata, mîncarea s-a r cit Pe unde ai umblat de greu tu ai venit? Ai petrecut cu ea i ce cadou i-ai dat, i-a spus la revedere, ai stat cu ea pe pat? Miroase a parfum, e chiar parfumul ei? Zi-mi c a fost aa, poi s îmi zici ce vrei!
 Nu vreau ca s m mini i sa te duci la ea,  Nu vreau ca s m lai eti toat viaa mea.  Nu vreau s plîng în pern, nu vreau ca s te strig, S nu m lai în noapte, s nu m lai în frig. A vrea ca lîng mine, mereu tu ca s fii S-i spun c te iubesc, iar tu s m susii.  Tu ai privit la mine i-ncet tu ai zîmbit -Ce-nseamn toate astea parc-ai înebunit? Am stat cu ea pe pat de pieptul ei lipit, Am renunat la tine, dar totui am venit. i ca orice zi voi fi lîng tine,
 
83
71.  Rcoarea amintirii  Irina Andreea Chior (Bucureti, România)
Rcoarea amintirii m poart azi pe valuri,  În unduiri prelungi, în remucri profunde,  Lsatu-mi-am puterea pe netiute maluri,  Cu apa-nvolburat, gândirea s-mi inunde.
Unde-s clipele noastre, unde-i fiorul rece, Ce-n fiecare zi ne cuprindea în trupuri, Ca un fugar în noapte i timpul st s plece,  M-nvluie, m trece prin netiute trucuri. 
Magia de-altdat’ s-a pref cut în scrum, Ce vântul l-a purtat în zri nedesluite,  O cea groas dens, m chinuie acum,   M-arunc în vâltoare, în lacrimi m trimite. 
 
84
72.  Mireasa din vis Narcis-Nicolae Rducu (Clineti, AG, România)
Asear am visat c eram mire,  Beat de amor i de iubire, 
 N-am observat trista mireas  Trecând fantom-n a mea cas. 
Pe faa-i alb lacrima-i plânge, În piept suspinul i se strânge,
 Nu eram beat de amor, ci de vin,  Nici nu-i mângâiasem chipul divin,
 N-o cunoteam, mi-era strin,  Cu glasul slab cu vocea lin  M sruta domol printre silabe  inându-mi faa-n mâinile-i albe.
Prins de neînelese sentimente  Mi s-au deschis pleoapele bete, Dar tot strin îmi parea i-acum Când pielea ei îmi devenea costum.
i o iubeam, i nu tiam de ce. Dezlipindu-se se întoarce.
Eu îi dezvelesc umarul drept. ”-Trezetete, în vis te atept. 
Te-am cutat prin lume atât de mult Glasul tu dulce s îl ascult, Ochii-i cprui s m hipnotizeze Lumea noastr din neant s-o creeze i acum îmi eti ca un târziu,  Gol pe dinuntru i pustiu,  Grabetete de te trezete-n zori, Gura ta nate cuvinte cu flori, 
Srutul tau îmi natea amgire,  Du-te acum dragul meu mire, Iubete-m, ca pe mireasa din vis, Ca pe un foc ce nu poate fi stins.” 
 
85
73. Dorina  Laura Nicoleta Burga (Dunedin, Noua Zeeland) 
Mi-e foame i pofta de tine Vreau s te înfulec cu dumicai mari, 
nemestecat S m blcesc în tine, s-mi intri pe nas,
s m satur   S m ung cu tine pe obraji, pe pr, la-ncheieturi,
dup urechi S m-nvelesc cu tine pân sub brbie 
i înc un pic  S te trag în piept i s te in acolo, 
sub sâni Înfipt ca busuiocul la icoan. 
 
86
74.  Existene  Ana-Maria Cristofir (Craiova, DJ, România)
Pe când soarele rsare dintre umbre pe pmânt, Pe când iarb i verdea se înfiau în gând, Pe când oameni în cuvinte, uniti neîntrerupte,  Se descriu cu fantezie printre filele mrunte, Se întâmpl ca i dorina infinit i pustie, S se împrtie din nori pe un tom de poezie!
Din iubirea de f iin mi-am permis s scriu în vers O minciun infinit, cutând al vieii sens; Crima noastr este de a ti i de a vrea S cunoatem rsritul, ori apunerea de stea! 
Pe când lumea era casa galaxiilor cereti,  Iar cuttori de aur fiine dumnezeeti, 
Se întâmpla ca dou stele din Big Bang-ul deprtat, S se adune din pleiade, stea nscând în lume veac!  
Dup cum ziu urmeaz zilelor ce vor veni,   Noaptea nopilor chemare, un priveghi ar izbuti,  Infinitul deprtrii te-ar aduce printre vii, Mort i înelept din fire, pentru o noapte de iubire. Fermecat c-un surâs lacrimile dimineii  Peste chip suav s-au scurs!
 
87
Cum dintr-o dulce amintire a iubirilor dintâi, El transcrie nemurirea trecerilor oarecui, -A fost odat! Cu lacrimi pe obrajii goi, Înrourai de a serii veste, se limpezir amândoi. 
Un fir din laurul tristeii, un laur frunii sale apus,  Din nestematele vieii pe drum în cale i-a adus; Ar scrie timpul cel blajin înelepciunea lumii toat, Domol, i îneleptul scrie iubirile ce -au fost odat… 
 
88
75.  Antiteze Elena Postole (Buzu, BZ, România)
Sunt bucurii care-ntristeaz,  Sunt întristri ce fericesc,  Sunt zile fr de lumin  i nopi adânci ce strlucesc.  Sunt suflete care-au strlucit în via,  Dar când s-au stins parc n-au fost, Palate care nu pot ine  Cât o colib adpost.  Sunt gânduri ce se vars-n mine Atât de aprig, de anost, Dar când contiia îmi revine  Mi le arat fr rost.  Sunt multe contradicii, multe...  Sunt uri adâci ce nasc iubiri, Sunt suferini ce-aduc lumina i fericiri, nefericiri.
 
89
76.  Iertare Gabriela Ana Balan (Al. Vlahu, VS, România)
Prima greeal pe care mi-o recunosc Era undeva prin coala primar  Am schimbat clasa cu predare în limba francez  i am ales limba rus  Copil sfios atunci nu înelegeam  De ce tata era aa furios  S m ierte am început s citesc opera marilor clasici  S corespondez cu pionierii rui  Muzic ascultam obligatoriu la radio  zilnic Pugaciova cânta Arlechino
În fond cine eram eu atunci O feti de vreo zece aniori  Pus în faa istoriei  S gseasc o cale dreapt  Pe nite crri crora oamenii mari  Le-au schimbat traiectoria în direcii greite ?
 
90
77.  A vrea s mai fiu înc-o dat copil…  Doru Melnic (Iai, România)
,,Scriei, biei, numai scriei!„  (Titu Maiorescu)
A vrea s mai fiu înc-o dat copil…  A vrea s mai fiu i student…  Dar azi, e târziu i ar fi inutil, S mai rmân repetent... 
A vrea s mai fiu înc-o dat copil, S zburd prin grdini i prin parcuri,  La pând s stau dup vrbii, tiptil, Prin poduri, prin pomi sau pe garduri...
A vrea s mai zburd pe un capt de b, Ce-i cal nzdrvan din poveste, Iar eu Ft-Frumos, s-l strunesc de vre-un h, S zboare spre cer nebunete... 
A vrea s mai fiu înc-o dat copil i geamuri s sparg cu vre-o piatr,
A vrea s mai fur un harbuz la vecin, În timp ce toi câinii m latr... 
A vrea s atept primvara s vin   i barza o sor s-mi lase, C-aa a pit nu demult o vecin, C s-a trezit cu trei fete frumoase...
 
91
78.  Sosirea frumoasei primveri Nicol-Maria Iordache (Ploieti, PH, România)
Acum c primvara a sosit,  Ghiocelul cel pitic, Din pmânt a rsrit.  i degrab a zrit-o, Pe zambila-mpodobit. 
Ghiocelul suprat pe zambil a certat:  -Tu, zambil rocovan, te-ai pudrat ca o cucoan?  -Da, pentru c aa-mi st bine!
 
92
79.  Ran Stelar  Cristi Iulian Scarlat (Roiorii de Vede, TR, România) 
Inima-i pustie, rmas fr glas  Din petale o mie, doar tu ai mai rmas  Credin-n fiin, pierdut în extaz  Ai aprut rnit, de stele pe obraz 
Tu n-ai amintiri, tu n-ai nici destin În stele stai scris sub semn anonim,  Ne dorim eclips  Lumin murdar  Sub piele ascuns  În Ran Stelar 
Semilun-aprins îneap în umbr  Vioara e plâns, armonie sumbr  Pe covor de ploaie te-aterni amorit  Cu lacrimi iroaie, privire-aintit,
 
93
80.  Metamorfoz  Ana-Maria-Ioana Hotca (Baia Mare, MM, România)
M simeam nesminificativ, cci eu,  un atom dezintegrat în eternul absolut; vroiam s am o alt soart,  s cunosc tot ceea ce înseamn VIA.   Viaa mi-a dat îns via. 
Din oul prsit pe corola  unei încruciate flori,  în recea rou a dimineii  singur i pierdut  în infinita LUME se nate o omid.   Nu simeam nici durere, nici fericire.  Cu ochii mici ca nite mrgele de chihlimbar   vedeam pentru prima oar razele  livide ale soarelui ce-mi înclzeau trupul firav i negricios.   Nu m puteam bucura  de tot ceea ce înseamn FIIN   ( ceva se întâmplase cu mine i brusc somnul m cuprinse)  Parc eram prins întru-un cavou de unde nu mai aveam scpare,   nu m puteam mica,  iar timpul mi se prea  O ETERNITATE.
 
94
81.  Stare Marian Hotca (Baia Mare, MM, România)
Suflet exfoliat de frunze,  primete-m în taina primverii!  tiu c nmolul zilelor m-a fcut nor de zinc  în arealul acelorai nervi florali, 
dar, mineralizat, aa cum sunt,  a vrea s intru iari în cupa liliachie-a primverii. 
A vrea s beau lumina feciorelnic  din ciocuri regresive, îngreunat de gândul ce îl port cu mine, iar fragrana ta,   pmânt gemând în inimi de copil,  a coase-o de nara-mi stâng  o Eternitate.
i strig ca un ecou fr de glas:  Venii de luai lumin  din buza primverii,  srutând florile înfurate în scutece de rou!  Venii de luai lumin  din clopote concave i-aprindei în suflet  serafimii! Venii de luai lumin  din râuri de verdea  zidind în voi Muntele Golgota!
 
95
82. Nucul, copacul Moldovei Nina Gona (Iai-Craiova, România)
Cum numai peti blestematul hotar ce n-ar trebui s existe între cele dou ri româneti,  din ambele pri de osea, nucul te strjuiete...  oseaua erpuiete i nucul ..
la fel... Verde, falnic, toamna - încrcat cu road...  oricine dorete poate culege din el... 
osea de ar sau drum de sat, ambii au nucul...strjer !  Moldoveanu-i ...copac de nuc. Rezistent, muncete, muncete întruna. Ospitalier, ateapt oaspeii... s vin la el.  Om pe cinste, de-i calci pragul, cu mult drag, cu bunti, te servete...
Iubesc nucul, copacul Moldovei mele dragi, iubesc moldovenii, românii Basarabiei... înc pierdute...  Visez ... Unirea cu Patria-mam !  Visez osele strjuite de nuci, osele multe !  Într-o singur ar a ta, a mea, a noastr,
 pe vecie, România !
96
83.  Dragoste nestatornic  Doina Damacan-Yagizel (Ankara, Turcia)
Ieri m iubeai dar astzi vorbeti indiferent, sdind o consecin golit de motiv.  Crezi c rceala are putere de magnet;  ridici perei de brum i umbre de calcar   i-n propriile ziduri rmâi apoi captiv,  chemându-m s-apar.
i veri câte un sfert din cupa noastr plin,  s-mi aminteti de sete i teama de-a te pierde. Dar noaptea rumeg bezn i ziua scuip lumin,- mai vrs o jumtate, râzând provocatoare  i m dizolv în lacrimi când nimeni nu m vede,  dar nu-i art c doare. 
 Ne scrii cu negru titlul i tergi întreg prologul,  doar pentru a-l rescrie în ziua urmtoare.  Durerea mea te doare i-i place precum drogul  i din povestea noastr mai piere o silab  i peste ea arunc un pumn de nepsare, doar ca s nu par slab.
Eu sunt precum un rm, iar tu eti o maree - m-atingi i te retragi, sfidând astfel rutina.  Eu ziua sunt pianjen, iar noaptea sunt femeie: ziua mai cos un petec pe gândul meu de bine, iar noaptea vii s-i iert tcerile i vina  tiind c in la tine. 
 
97
84.  E scris în stele…  Cristiana Mihaela Burcea (Piteti, AG, România) 
Dincolo de nori, pân la stele  Ard fclii cu patos, dragele de ele Un secret, un mister parc le leag  Cine oare s le-neleag? Îmi însenineaz o linite vag 
 
98
85.  Dreptarul îngerului Victoria Ftu Nalaiu (Bistria, BN, România)
Cltorule, mergi înainte,  dezleag lanurile vremii,  ce succed serpentinele în cercuri, ameind izvoarele  dttoare de energie.  Ideogramele lor rsar fr voie  din cartea deschis, care “i-a dat msura”…  Visele  plutesc sectuite în praful confuziei. Cuvintele uscate nu mai trezesc primvara.  Vocile îmulite  sorb seva adâncurilor, tocind timpanele i anotimpurile… 
Cltorule, mergi înainte,  curcubeul i-a înmulit culorile…  “Puterile imagini” 
te-au azvârlit în cursa înaintrii,  fr gard de elit.  Semnele timpului se iuesc,  centrul de greutate s-a deplasat, însetaii au spart zidul, slobozind uvoaiele aspre, 
fr sfârit,  mturând din cale  i pe aceia ce le-au desctuat.
Cltorule, mergi înainte,  în jurul tu se înal  florile carnivore, ce clocotesc de doruri neînfrânate i de apetituri canibale.  Fundtturile lor dezvelesc feele parveniilor înfierbântai de înlare.  Ei îi sug de sub unghii  ideile târâte din plagieri. Cltorule, mergi înainte!  Gândirea, cu bolovanii de aur la gât, se scufund încet,încet…  Alte reguli de via  ânesc din deeuri…  Povestea lui “acum”  îi caut locul  în mutanii nscui din neghina  sânilor de plastic, ce cânt i încânt întunericul, ducând spre casa morii 
 planeta.
Cltorule, mergi inainte,  urc muntele vestind 
alunecrile  ochiului nesios  ce ne scutete de lectur,  de regulile vieii sensibile,  ce-i retrag din circulaie  emotivitatea…  Cu intensitate, albastrul zilei crete trândvia minii,  ce alung  pzitorii izvoarelor,  care seamna hrana vie,  minereul valorii…  Cei ce nu zidesc  primesc lecii  de la cei ce “Nu tiu”  c “Nu tiu”,  înghiind cu noduri
resemnrile scldate-n  parafraze, fr fapte înalte. 
 
99
86.  Izvorul fericirii Cristina Ciobanu (Galai, România) 
 
100
Uile se deschid  iarna,  când nimeni nu 
 
101
88. Eec  Loredana Camelia Lupu (Cuca, GL, România)
Ca un virus în stare latent,  îmi apei starea de spirit, m învingi,  ca o lam ce atinge osul,   i las în urm iroaie de sânge murdar,  care curge într-un… altfel de context,
 
102
89.  Înalii adolesceni  Elena Zubacu (Dragomireti, MM, România)
Iat, trec înalii adolesceni   plutind printre miresme de var,  mâinile lor danseaz fluid,   privirea se face lumin uoar. 
Paii nu las urme-n rân,  cu palmele-ating sori plutind în înalt, trec printre noi inându-se tandru de mân,  siluetele umbre nu scriu pe nisipul cald.
 
103
90.  Vistorul  Teodora Fdor (Rdui, SV, România)  
Urmele de dor, se zresc în taina ta O tu, copac mult prea vistor   Ce opteti în zadar, Tot timpul trecut peste tine se las în urma mea.
Când seara se las  Eu îi spun în oapta din vis C orice chemare nu mai vine i tot farmecul tu se la stins.
 
104
91.  rock tefan Diaconu (Osoi, IS, România)
când am auzit în timpanul meu tânr i nepriceput o pies rock    prin dou mii eram într -a cincea am mers într-o tabr de istorie în Suceava
stteam câte trei în camer, la etajul doi   bogdan i tudor erau mai mari,  în clasa a aptea  împreun fceau colecie de cuite. 
 pe înserate i-am cunoscut pe liceenii de la parter un biat cu plete,   primul cu prul lung  pe care l-am vzut pân atunci   purta o plrie neagr  iar pe tricoul lui scria Amon Amarth
 plimba un baston cu craniu de metal în vârf alturi de prietenii si  artau ca în Matrix varianta de Neanderthal 
 
105
terenul de tenis, de fotbal, o cantin imens  unde mâncm împreun de câteva ori pe zi   nu i-am povestit c n-am dormit prima noapte c sttusem treaz pân în zori ascultând nite zbierete  înfundate, ipete ca de viol, de vac nebun  de taur care-i sufoc vîrtutea-n nmol  sticle sparte, geamuri trântite, doze de bere aruncate în perei i betoane  un minicasetofon pe baterii de 12 voli  cu cd care scotea nite sunete dubioase  o chitar electric în boxele suprasolicitate  interpreta un f el de sonet pentru marieni  asta a fost întâlnirea mea cu muzica rock mi-am dat seama c s-a întâmplat ceva mai târziu, când m-am trezit cu volumul la maxim i Amon Amarth în cti  eram czut lâng o banc, în parc i plin de boral  
 pe tricoul meu cel mai bun cu Nirvana
când te-am întâlnit ai fost ca prima melodie rock
 
106
92.  peregrin în al treilea mileniu Dorina Manu (Bistria, BN, România) 
Anonimul Unic n-a vrut ca OMUL s-i lege umblatul de-o piatr!  druindu-i raiul, l-a ispitit s cuprind,  s-i vruiasc cu rou odaia, crrile s-i poarte paii,  acoperiul –   pânza bolii,   privirea s-i fie lumin,  însoitori, frunza i apa;  creaia, mai presus de Creator, a apucat pe drum înfundat; ascunzând comori în Piramide, i-a btut cuie în pai,  iar zborul i-a rmas fr de aripi.  aa s-a aezat în cuib,  la fel i urmtorii-n rând. Omul i oamenii  au uitat de-nceput, de rai, de iubire, de mr.  încolcii în arpe,  stane de piatr,  au tulburat roua, obligând mersul s rmân
 pe loc. ................................................... culorile alunec,  cer s fie vzute  de peregrinul prins în statuie; sgettorii au rmas cu dor de duc, 
cltori nestui,  magazinerii vederii i-ai drumurilor sparte. la fel i oierii,  transhumani de la izvor,  hoinari resemnai. în burduh, rzboaie crunte:  gândul în lanuri vrea evadarea, ochii opaci zdrenuiesc draperii,  sângele fierbe, cutând vase reci,  
 bucuria de zbor nvlete în tâmple.  curcubeul nu mai încape, îngerii struie în plecare.  istoria ne schimb sensul;  dup dou milenii, o apucm,  iari, la drum;   pe jos, ca Badea Câran,  sub roi, pân-n Britanii,
 
107
ce trec în nonsens cutri de frumos.  rmân dup noi buci de cuvinte, mobilul i caii putere, net-ul d totul,  i-aduce acas i chinuri i turnuri,  lucruri moarte, prinse în poz.  ................................................. doar Fiul s-a oprit statornic,
 pe cruce. Neperegrin. Muntele Mslinilor,  miezul cutrii i-al iertrii;  oriunde ajungi, oricât sfredeleti,  rtcit, îngenunchiat, 
 punctul te-ateapt, tie c vii;  de-acolo te-adpi, acolo te vezi. ..................................
rtcitor i fr mam,  întors cu faa spre vest, atepi minuni, fcând din plecare  rostul vieii, destinaii perene,  râsul cu plânsul înnoad destinul,  cerul e unul, capac incolor, ce lumineaz crri ateptânde;  vin; venim; nu suntem prini,  firul permite lungirea crrii,
 
108
93. Pmânt  Ctlin Acatrinei (Bivolari, IS, România)
Cenu vie din pmânt   Nscut din sfinte mâini  A cror dor i acum cânt,  i ieri, i azi, i mâini. 
M-nal spre-o via apolinic  Trind pribeag pe-acest pmânt,  M simt ca într -o clinic,  Prins între ploaie i-ntre vânt.
Scpare gsesc între mori  Ce tainic strig din mormânt, M-am sturat s deschid pori  i de pmânt s m simt frânt. 
 
109
94.  doi  Carla Ivnescu (Arad, AR, România)
 
110
95.  Nocturn  Rahela Ungureanu (Bod, BV, România)
Pe coala rece am pictat cu lacrimi Dorina de a merge dincolo de lume  i rnile m dor, da’ nu le vede nime’  Acum, doar noaptea st de veghe i suspin. 
Strbat cu greu poteca petecit  Cu dor, durere i tristee deplin  Srut-mi moarte sufletul i ia-m  Un dor nebun spre neant m cheam… 
i somnambul strbat pe strada fr nume  Sunt singur fr zâmbet într -o lume Acum privesc pmântul cu sfial  Cu inima-mi de a întins pe-o petal. 
Cci totu-i fum, rân i vânt  i glasul tu m cheam azi –  mormânt! Cu ochii rupi i faa de statuie  M rog la Cer i nu-mi rspunde nime’. 
C-un zâmbet trist, stors credin  i gândurile-nfipten-n steme Sunt cufundat în dor de netiin  M zbat în van i sufletul îmi geme. 
i singur trudesc s ajung departe   Dar zdrene-a inimii de dor m arde  i simt cum somnul cu greu m strpunge  Dar i în somn suspinul ru m strânge… 
Cu frumuseea-mi a plti s am în mine  Mcar un gram, din gram de fericire  Cu viaa-mi a plti s am doar mâine  Un suflet cald i-un zâmbet de iubire.
 
111
96.  De Pate  Nedelcu Pavel (Alessandria, Italia)
De pasc  Miros i de ou Familia i câinele-mi încânt,  De parc  Srbtoare nou  Ortodoxul calendar ne prezint. 
Ce-o face (M-ntreb) oare Bunica la ar rmas?  O coace Pentru srbtoare  S umple degeaba o mas? 
La noi A ajuns cozonacul Într-un pachet legat bine la gur,  De oi Un ca mare, gânsacul  Tiat, jumulit, de friptur. 
La ar  O plânge bunica Sub stropi de busuioc ce sfinete,  La var  Poate c fiica  I se va întoarce (se gândete). 
-   Auguri  Di Pasqua buona! Paharul cu picior elegant se înal 
-  Che curi  La Madonna... Pantoful cu toc piciorul încal. 
 
112
97.  Portretul iubirii Angelina Ndejde (Iai, IS, România) 
Picteaz-mi iubite pe fa surâsul,   Nu-i greu s o faci, doar pune culoare,  Înmoaie penelul în seva i plânsul  Durerii din mine ce ine cu gheare. 
M strânge, m taie i-mi las pe chip  Doar brazde întoarse de plugul tririi, Iar sufletu-mi plânge-n strin anotimp  i caut-n tine puterea-nfloririi.
Hai, pune-mi din roul ardorii în care  M vrei lâng tine mereu înflorit,  Mai terge din umbre i pune candoare  i f-m, iubite, s-i fiu o ispit.
Doar cerne-mi lumin prin sita iubirii, Aeaz-o-n verniuri s-mi dea strlucire,  Pe pânza-negrit d for privirii, i-aprinde dorina s ard-n netire.
M las zugrvit-n pasteluri suave Tu fii doar artistul picturii naive, Hai, terge din mine accentele grave  i pune-mi scânteia luminii divine.
 
113
98.  Eclesiastul Sam Nasta (Arad, AR, România)
Aruncat între mormane, guri, grinzi i pietre reci  M întind s-mi caut chipul prin dugheana mea de veci S îl terg de aburi negri ce ascund oglinda spart  De priviri i de fantome ce în bezn gânduri poart  Iar prin iglele crpate vd cum norii sting în tuse  Lacrimi grele de cenu de prin cer încet aduse   i cum strugurii atârn, mi se leagan pe tâmple  Agându-se prin barb, gura larg s o umple  S se vad-n ea imagini reflectate ca 'ntr-un iaz
 
114
99.  Comoara noastr  Alexandra Gabriela Mureeanu (Caracal, OT, România) 
Vreau s aez gândurile pe cer printre ramuri, S vâd cât de mare e patria, câte neamuri.  Sunt un român iubit într-un sfânt décor, Inima-mi tresare când vorbesc despre al meu popor.
Sufletul scldat în lacrimi vrea s obin o glorie,  S ude pmântul românesc îmbogi de istorie.  Am luptat pentru unitatea naional, marele el,  Fluturând trei culori prin lume, un drapel.
Versurile lui Eminescu le pstrm în suflet i în minte,  Limba noastr e preioas, are magice cuvinte.
Operele lui Enescu i Brâncui sunt adevrate mreii, În ara noastr minunat cu muni, dealuri i câmpii. 
 
115
100. Psihoz  Luca Cipolla (Cesano Boscone, Italia) 
Îmi lsai rucsacul unde e emineul i m uitai fix la un limb de trecuturi,  acolo visele erau reale  i realitatea o invenie mea.  Kerosenul încet ardea flacra,  aa cum logica unui copil nu înelege crbunele de Cr ciun 
 
116
101.  Tabra aliat  Claudia Budu (Bucureti, România) 
 
117
102.  Ai i plecat...  Nadina Maria Szakacs (Vladimirescu, AR, România)
Ai i plecat  fr s-mi spui mcar un noapte bun,  ce-ar trebui s cred, acum,  când ne petrecem mai tot timpul împreun? 
Ai i plecat  lsând în urm  un val de întrebri ce m inund,  nu tii c eu - de tine, sunt tot mai flmând? 
Ai i plecat  lsându-m nedumerit,  eu care i în vis  îi sunt iubit...  îi in de cald, îi in de pern,  îi sunt surogat în toate...  Tu pleci
i lai o lacrim s se desprind,  din ochi-mi verzi câmpii de ape s se-ntind... 
Ai i plecat,  îns mereu revii,  cu-aceleai srutri  m-mpaci i m-mbunezi de fiecare dat...  te voi lsa s pleci,  s regseti mereu în mine,  cea care te-nelege,  te ateapt. 
 
118
103.  Dezamgire  Ana Moroanu (Flticeni, SV, România) 
La poarta unei noi iubiri bteam, Cu team, cu sfial i timid. Doream s-o pot lua de la-nceput;
S uit c-am fost atât de crunt lovit, S uit c am purtat în suflet rni, i lacrimi cu ecou, i suferin… 
C m-a durut întreaga- mea fiin… 
Dar poarta inimii ce-o cercetam, Era atât de bine ferecat,  C nu tiu dac cineva, vreodat,  A reuit s-o zdruncine, mcar …  Zbrele încremenite, lanuri reci 
Ferestre amorite – n unghere – ntunecate, i ruginite lacte-ncuiate. Loca de fier, pe recile poteci…  Un trup de lut, pzit ca o cetate.
Dar cum triam posibila visare, Bteam la poart, i în ateptare, Speram, sa-aud cum cad cu zgomot surd, Întrituri i lanuri, la pamânt. i iar , i iar, aproape disperat Continuam s sper i s tot bat. Dar fierul rece sta nepstor , i mâna mea-nghease parc,  Acelai ritual obositor i repetat, s- îl mai fac.
 
119
Motto: “prin suferin, spre bucurie” – Beethoven
ce ans mare ar fi fost! eu am orbit: vd mult  venim, plecm 
 
120
România)
Am alergat azi spre începutul lumii i spre locul în care cerul se întâlnete cu  marea, pentru c acolo  ai spus c o s m   atepi.  Timpul mi-a dat brânci din spate i m-a chemat înapoi, aa c  i-am lsat nite cuvinte în nisip,  vezi, i marea s-a oprit din reflux
 pentru tine.
121
106.  Zbor de îngeri Ileana Heller (Turda, CJ, România)
 
122
107.  despre NOI Irina Rapcea (Criuleni, Moldova)
 Motto: Dac poezia nu ar fi în mintea i în sufletul meu,  probabil a  
cuta-o mereu.... pe drumuri obscure! - George Bacovia 
ne vom pierde i noi prin lume  nu tiu când va fi asta 
 poate într-o bun zi sau noapte   ne vom rtci prin oameni 
i strzi 
între noi drumurile se vor încâlci, vor fi râuri btrâne 
i o alt via. 
cu papucii în dini  i cu o soart nou 
ne vom întâlni peste douzeci de ani   i-om râde copilrete  ca doi melci vetejii 
i-om povesti pe ce crri am pit  ce pietre am crat 
i pe unde am înotat.
vom vorbi despre copii, serviciu, familie
i tot felul de întrebri  care ne frmânt 
numai despre Noi nu !
123
România)
E toamn aurie  i toate-i atern somnul.  Doar dragostea zglobie din suflet terge colbul. 
Mai pic frigul floarea,  dorul s-ascunde-n cea,  Se aude clar chemarea iernii, în dans de ghea. 
Îmi sufl timpu-n ceaf  i moartea st la pând,  Îmi cere viaa leaf  s-mi dea sori de izbând... 
De-ar fi s dau dobând,  când bruma-mi cade-n gânduri, Cu mâna tremurând  voi desena sruturi! 
 
124
109. Ikebana Paula tefania Onea Lavric (Negreti, VS, România)  
 
125
110.  era înainte de este Vasile Pintilie (Piatra Neam, NT, România)
era o or fr or i ziua era fr zi  i o gândire incolor  goal cu înelesul în poal  îi mugureau oase de oel tioase 
era o ap fr ap i piatra era fr piatr   i o idee ca o pleoap 
 plutea vedere care desprea lumina de pe fl