În parteneriat cu Cititor de proz – Republica
artelor
Volum de poezii - ediie on-line - ”Peregrinri”
ediia a IV-a, Dublin, 2014
2
Câtigtorii concursului de poezii ”Peregrinri”
ediia a IV-a, Dublin, 2014
LOCUL I: Florentina Crâsta (Bucureti, România) cu
poezia Bucharest is the new Babylon
LOCUL II: Andrei Zbîrnea (Bucureti, România) cu
poezia Pisica albastr
LOCUL III: Alina Claudia Nuiu (Bucureti, România) cu
poezia Lumea ca un poem
Materialul acestui volum nu a suportat nicio
corectur din
partea realizatorului, reflectând întrutotul concepia
autorilor.
3
Gelu Vlain:
“Exist oameni care sfinesc locul, exist concursuri care aduc în
prim plan autorii de valoare. Am acceptat fr ezitare s fac parte
din juriul pentru acest concurs atât pentru faptul c eram la curent
cu ediiile anterioare cât i pentru faptul c am apreciat întotdeauna
activitatea deosebit pe care o desfoar dl. Viorel Ploeteanu,
inimosul coordonator nu numai al acestui eveniment ci i al altor
nenumrate evenimente literare pe care le promoveaz înafara
granielor rii promovând în acest fel imaginea României i a
românilor de pretutindeni. Am citit foarte multe poezii trimise
pentru acest concurs (peste 200) i am fost plcut suprins în a
descoperi cel puin câteva deosebite. Atept cu nerbdare s aflu i
numele câtigtorilor. Felicitri i succes în continuare.”
Adrian Suciu:
“Îi felicit pe toi cei care au participat, pentru c au preocupri în
domeniul sta i pentru c au curajul s expun ceea ce creeaz i am un
singur mare regret: acela c orice competiie în domeniul poeziei e
cumva neadreapt, în concurs au fost înscrise mult mai mult de 3
poezii bune, cîte conine clasamentul final.”
Ion Potolea:
“Adresez organizatorilor multumiri pentru onoarea ce mi-au facut-o
invitindu-ma la jurizare. Sunt fericit sa pot oferi o carte mare,
la propriu si la figurat, unui premiat. Precizez ca pe carte voi
aplica o pagina la intrare cu insemnele Centrului (reproducerea
diplomei) si citeva cuvinte din partea mea. Va doresc noi
realizari.”
Felix Nicolau:
4
1. Infidel Lucian Daniel Dumbrav (Portugalia)
Bun-seara i adio Viaa mea fr pretenii, Am ajuns la pragul
lumii – pragul lumii ne despart. Eti în
libertate pur, dincolo de-orice detenii, Te eliberez de mine,
las pe alii s te nasc.
tiu c nu i-am fost complice i c n-am crezut în tine, tiu c în
iubirea noastr nu i-am fost deloc fidel, tiu c m-am dedat, de tânr,
alteia, fr ruine, tiu c tiai de la-nceputuri c sunt simplu
pasager.
Aventur de o noapte... Universu-ntoarce fila, Bate timpii cum îi
bate, numrând în legea lui. Pentru tot ce eti tu, Via, m
cuprinde numai mila Când tu eti a tuturora i m simt al
nimnui.
Iart c de la-nceputuri te-am considerat uoar, Tu, amanta cea
perfid a poeilor de-aici, Crora le-ai dat din tine i prilej de
crunt boal, Spre a duce-n alt parte dureroase
cicatrici.
Iart c-i rspund asemeni, cu necinste la necinste, C sunt
infidel i tandru (i prin vorb i prin carte) C de când ne tim
aicea, focul dragostei m-aprinse Pentru cea ce i-e rival: draga mea
i sfânta Moarte.
Prin urmare,-i spun adio, eu, poetul infidel; Vreau o alta
mai cinstit, mai fidel i mai vie. Nu mai vreau s tiu
poetul pentru-o noapte, efemer, Pasager i tot mai singur, dedicat,
prin moarte, ie.
5
2. Btile inimii Bianca Marcovici (Israel)
O s scriu despre o lacrim pe care am s-o pierd
Aa cum pierd - în fapt - mai totul Fr s-mi dau seama de dimensiunea
real a spaiului curb. Doar dup un timp Poeziile se
solidific precum stalactitele Într-o peter interioar
Unde soarele dogoritor nu ptrunde i nimeni nu va face o
sprtur artistic În inima mea respectând regulile i
paragrafele ermetice În care poemul-Dumnezeu, nu are cum s se
încadreze...
S poi ghici btile inimii.
6
3. Vorbe Poetico-Academice II Ana Nedelcu (România)
7
De marmur colorat i cristale mozaicale
Balaurii grotelor din ziduri ... deja întrerupte ici-colo,
Alctuiesc fresce i tablouri în machete impozante Cu ctitori flmânzi
de glorie. Frescele interne i externe cu pridvoare la
mansard, Completeaz arcadele uor frânte i corniul
strâmt ce protejeaz peretele gândirii. Dregtorii cu funcii
înalte denot influene gotice cu miros ascuit.
8
4. De-ar fi ca stelele s cad Ficu Mihi Bîn (Olt,
România)
De-ar fi ca toate stelele s cad... Vreau s rmâi mereu a
mea i toat viaa s te am Nemrginire, steaua
mea.
De-ar fi ca stelele s cad... Vreau s-mi rmâi aici, în
gând De dorul tu s nu mai tiu i s nu te mai tiu
plângând.
De-ar fi ca stelele s cad... Vreau sufletul s nu îmi
pierd S m mai nasc, mai vreau odat Mereu vreau s te
regsesc.
De-ar fi ca stelele s cad... Eu vreau mereu s te
ador S-i mângâi inima cu lacrimi Al sufletului tu
mult dor.
De-ar fi ca stelele s cad... i cerul se va rzbuna În
universul tu iubire Eu voi rmâne steaua ta.
De-ar fi ca stelele s cad... i noapte în jurul meu s
fie Rmâi luceafr pe al meu cer A ochilor lumin
vie.
De-ar fi ca stelele s cad... i luna s rmân vie Doar
soarele s-o întrevad Lumina ei s m îmbie.
De-ar fi ca stelele s cad... Doar dimineti s mai rmân S
te mai pot ine de mân, S scrim poeme împreun.
9
Memoriei prinilor notri
Noi suntem-fi-vom din stelar altoi Cuvântul tie, semnul
sunt em Noi. Marelui Timp fiindu-i Lui semine Reîncolind
prin tiine i credine Prin glorii i dezastre
mergtori...
( Ai Patriei i-ai Matriei poei, Din Ancestrale
Ramuri,Vistori, Cu Heruvimici Ochii Veghetori Scruteaz-n noi,
ai Fiinei micro- sori...)
E cetluit-n veci cunoaterea rebel A nu pieri nici binele nici
rul Cum mai presus de toate-i Dumnezeul Incognosibil,
ubicurcubeu.
Ca flcri reci pe oarbele comori ce sunt ori nu mai sunt,
aureole, doar scrisul-curcubeu nocturn,-iori m-ajunge-n
cuadri-vârst-n gladiole melodiind s nu aud cum
mor
strpunsul logos, nudul gordian ! i nod-în-papura din Elsinor
srut din muctura Ta, cu Dor de Sinea- Lumei, Inima-
pridvor.
( Nimic pe-aici ne vindec de stigme ! M-ajung din
urm chiar pe mine- însumi, Zburat pe Verbe Gemene, din
plânsu-mi Printre-ntre ele vrajbe- paradigme... amani i
psihologi i messianici
se zbat nirvanic ca-n orgasme Alburnul mineral nu poi
s-l strici cu toate –n van scrutri, printre urzici, ori
l icrind ca stele-n licurici – biet rzleit
prin secolii uranici zdarnici mercenarii
messianici i mincinoi profeii cei
slugarnici..)
10
6. pisica albastr Andrei Zbîrnea (Bucureti,
România)
albastrul de metil se scurge pe covorul mtuii emily -
atinge podeaua - se joac - (e) jocul bieelului de
opt ani cu ursuleul de plu - & ca un aerostat
strpunge pereii de jos în sus de jos în sus de jos în
sus de jos în sus - pân la vecinul de
deasupra
mtua emily va vinde apartamentul (din trafalgar square) unor
emigrani saudii afiliai al- qaida
în noaptea asta zpada prsete corpul - cartierele mrginae cu o
vitez ameitoare
11
7. Ecoul chemrii Anioara Ignat (Cueni,
Moldova)
Mai ieri a fost o zi frumoas, Cu trandafiri mi-a nins în
pr. Iar azi stau singur în cas, Îmi fulger cu
suprri. E frig în suflet i-i furtun, Nu tiu ce
cale s apuc, De undeva glasu-i rsun,
Dar eti departe... nu te-aud!
12
8. Aceeai solitudine Ema-Iuliana Precob (Dorohoi,
România)
13
Sunt fericit Cci tiu s mulumesc,
Sunt fericit Cci tiu s druiesc – Iubire, ajutor,
respect
Celor care nu tiu, nu pot, dar cred; În cel de-aproape, în
omul bun, Român în suflet, român în gând,
Român în tot ce chibzuiete A crui fapt întrete
Credina, datina strbun i neamul nostru, un neam de voie
bun.
Oameni cu inim, cu har, Nscui din talp de plugar,
Nscui dintr -o rân sfânt,
De doine dulci bttorit, De murmur de izvor
brzdat,
De ceruri binecuvântat.
Femei cu chipul de icoan, Femei cu numele de Mam, Femei
ce-ascund psaltiri în pâine, Pentru ai lor copii i ziua cea de
mâine.
Brbai cu trupul de stejar, Scut pentru ar i scut pentru
altar, Brbai ce construiesc podgorii Aghesmuind destine
i-o singur istorie.
Istoria cea dreapt, istoria român, esut din lacrimi, esut din
izbând;
Croit de oameni buni, oameni cinstii, Români pe nume, români
blagoslovii.
14
10. Extaziere iluzoric Andreea Violeta Bobe (Galai,
România)
Toi câinii se fugreau lasciv în ploaie de zmeur, încrustându-i
colii-n ciocolata dulce a mizeriei umane; inimele lor pulsau aprig
în dezgustul amar al siropului de struguri i sângele li se urca în
cap, în plasticul acela care emite sentimente tur bate.
Aici emoiile se vars ca lava de vomtur carnal i se împrtie prin
venele de sfoar încins de la prea mult efort de zâmbire. Te chinui
s-i descizi buzele lipite cu prenandez, obrajii i se înfasc obosii
de la prea mult sforare. În sfârit îi recunoti faa de copil
ipocrit. Da-mi mâna i ascult ceea ce am s-i spun!
15
11. Nostalgie Paraschiva-Cristina Popovici (Suceava,
România)
16
12. MISS RUTHLESS Lilioara Macovei (Bacu, România)
17
Cinste arii? Cinste ie! O! Poet, divin maestru,
Oglindirea-i este scrisul Si cîntarea-i este versul.
Lumea-ntreag la picioare, Se-nchin-n mulumire. Tu eti
viu...i tot acela Prin creaia-i senin.
Lumin-n gînd i suflet... Cuvîntu-i-e de aur, i-atîta farmec,
Doamne, Încununat cu lauri.
Rosteti al tu poem, Crescut din rodul liric. Cereti din noi
amor, Hrnitu-l doar cu dor.
Tu, geniu! Tu, ecou! Te chem din nemurire, Din sînul cerului de
ieri, Fecior al veniciei. Din apa unde rasrii, S te mai
nati odat, La fel de mîndru s ne fii, Pe zarea
înstelat.
Sub raza gîndului etern, Încerc a te întoarce, Iar din abis
necunoscut, Luceti dorinei noastre.
18
14. Habar n-ai….. Mihaela Mircea (Târgovite,
România)
19
15. Bucharest is the new Babylon Florentina Crâsta (Bucureti,
România)
20
21
16. Mirare Ileana Ni Crmid (Roiorii de Vede, Teleorman)
Plecat spre tîmpla ta îi admir conturul de arip tremurînd în
cutarea zorilor. i totul e o lumin etern de care nu tiu
ce s cred: mi-e dat, într -adevr, mie?
22
17. Lumea ca un poem Alina Claudia Nuiu (Bucureti,
România)
e ultima zi de primvar merg, cutreier strzile
m ag de barele de tramvai ca i cum m-a aga de gleznele subiri
ale celei mai intense triri
încerc s scriu dar cuvintele fug de mine. alunec sub picioarele
pmântului – azi sunt un vultur c-o ghear de
lumin
în spatele geamului lumea îmi pare un loc alb negru din afara
mea
o poz la minut retuat
lumea e un poem, fr-ndoial. Totul e scris semnat tanat
unii vor spune – cu siguran- mai are câteva urme de
stângcie inerente oricrui început
doar ea tie - e btrân, nu are un baston pe care s se sprijine,
o mas la care s stea, s disece urmele nesomnului cum obinuia
s fac cu poetul btrân care-i mângâia picioarele în
tineree
blând, se aeaz pe pat, potrivete cutele cearceafurilor, îi
spune c ar putea fi unul dintre acestea i oricum nu ar avea
nicio importan
închide ochii.pân i lumea se gândete la via
23
M-am trezit într-un fir de iarb, într-o var;
mai întâi, m-a udat o ploaie stelar,
încolindu-m într-un loc bântuit,
lipsit de noroc. Umbrele serii aprindeau
câte-un foc i-aruncau peste apele-ntinse „cenua mai multor
imperii” ce-au tânjit dup aprigul joc.
M-am deschis ca o floare albastr, într-un vis,
m curtau luceferii de sear, surâzând pe
furi,
ademenindu-m într-un loc tinuit, argintat. Luna veghea
ca un vultur
flmând i-arunca, când i când,
praful rocat, srcit de cuvânt, peste firul de
iarb, rstignit în pmânt.
M-am trezit într-o noapte de var, lun nou, ca un vis
rtcind prin cenua atâtor imperii secerate, rând
pe rând,
24
19. Mantra Pisicii Floriana Genes (Bucureti, România)
ce face omul din om ce nate din pisic ce mananc am
vazut cele înspimânttoare i nu m-am temut.
mi-ai dat o palm i nu m-a durut destul m-ai srutat
dinspre lun pân-n soare trinitate de la pamânt la stele ore
cztoare i ceasuri tot visez îndeajuns de atunci.
cadrane selenare în nopi polare deirate de mantra
pisicii cu ghearele scoase
de ieri pân azi pentru mâine
sub zvor în chilia ta
ca o manta de vreme stoars roas de spaima veche mânjit
cu cerneluri
pe ale lor trupuri
punte a gândurilor, smân a discordiei în lanul
mrinimiei simirilor sezoniere,
dar eu nu plec. imbrac-m. ninge.
25
20. Spirala îngerilor Simona Antohi (Clrai, România)
26
21. Poezie Ctlin Marin Buciuman (Alba Iulia,
România)
Ce bine e c sunt român C sunt în ara mea stpân C am bucuria de la
ara Bunicii-mi sunt a mea comoar.
Ce fericire eu simeam, Când pragul casei lor treceam i deloc nu m
plictiseam Prin curtea mare m jucm
Dar cine Doamne s m opreasc? S fug iute la fereastr, S-mi vd bunica
mea cum vine S-mi povesteasc despre Tine
Tu tii Doamne c m iubete i doar binele meu dorete
i m înva ea de Tine C Tu Ne faci nou doar bine.
i cum s nu-mi iubesc bunicul Când îmi spune c inamicul Are un
suflet ca i mine i c-n rzboi n-avea pe nimeni
i-mi tot spunea mie cum oare Avea puc, bocancii în picioare i
tot credea în Dumnezeu i nimeni nu i-a fcut ru
27
22. Înstrinare Dan David (SUA)
28
23. Setea de a ti Elena Olariu (Rducneni, IS,
România)
Ne fu sortit amândurora, în ploi de sulf s ne-ntâlnim; eu
cutând balonul magic unde la flacr nestins, s fiarb
nemurirea: iubirea venic…
Îmi fuse dat, destinul s înfrunt, s-l vd, zâmbind, nectarul
florilor cum va culege, s-atept, s atept i pletele
pârâu
covor de lun i de stele în cale s-i aeze.
Prin zgomotul de turm fr clopot, antenele adulmec, din
florile virgine alegând pe cea mai firav: mâine, vieii,
alt sens va da: nu-i hetair, nici cadân, e floarea
sfânt…
Ne fu sortit, în creuzetul morii s fierbem Iubirea
sfânt – lumea din haos s salveze; mâna ta, mai
alb decât sfânta moarte, Argintia frunte din când în când o
terge.
29
24. Bufnia Cristina-Mihaela Botîlc (Ilfov,
România)
Ateapt pân vei fi o bufni, Atunci vei privi prin nite mrgele
negre i vei striga moartea în miezul nopii, Când melcii
dorm adâncii în cochilii i când cerul plânge peste câmpiile
srate.
Ateapt pân vei deveni o bufni, Atunci vei judeca lumea i te
vei ascunde sub aripile lui Dumnezeu
când vor veni dup tine.
Mai stai puin, se face noapte într -o clip, i îi vei
scoate costumul de fier, Vei plânge i te vei jura c stingi
soarele, Vei asculta fulgere roii, i îi vei construi o
scar ca s ajungi pân la pod, Acolo unde se afl pdurea
ta,
inundat de oameni albi.
30
S pornim un rzboi de sruturi calde, vesele i
srate
ca apa din fructele uitate pe masa acoperit de
gânduri
furate, piperate i schircite sub o frunte de copil
râzgâiat cu gene ciulite. S ocolim stele din rou... i când va
începe s plou
s ne ascundem sub privirea celuilalt pân va
trece...
pân va merge mai departe ploaia de zâmbete
nevinovate ca s ne creasc visele furate. „S ne jucm de-a
iubirea!”
Îi strigam când i-ai întors privirea cald, vesel i srat
ca apa netulburat din ploaia de rou
czut dup ora nou... „Aici se poate orice”
îmi optiser palmele tale amândou
care se apucaser s culeag boabe de rou
din ochii ierbii somnoroi de atâtea nopi nedormite
din cauza zâmbetelor furate, piperate i srate
ale tuturor razelor de lun. „Hai s ne inem de mân
i s ne lsm în voia adierii ierbii
31
26. Izvorul Doina Strulea (Criuleni, Moldova)
Vocea mea - nepotrivit pentru-a face îneles, un
cuvînt trecut prin sit vreau în vers ca s îl es.
Cci din umbra lirei, se mai ivete rim, stau în ziua
serii cu toamna mea sublim.
i nu pot s strig, c din vers se nate uneori un frig,
alteori o oaste.
Sacru mi-e condeiul, dinuind povar, scutur i teiul
floarea mea amar!
i tot soarbe ap din fîntîni mree, poetul
sap, sap pîn-n frumusee.
Cu vioara leagn un cuvînt din strun, mic o clipit
strofa sa nebun
32
27. O, unde eti tu tineree? Dorin V. Moldovan (Braov,
România)
Pe strzi ce-s pline de-amintiri Privesc la trectori, Cum se
preumbl, nu m mir, C sunt nepstori, i-aud doar zgomotul
fcut În mersul lor cel calculat, i câte-o vorb aruncat,
Când au ceva de discutat. Mi-ntorc privirea înspre stânga Doar de m
plictisesc, Dup un timp, o întorc spre dreapta, Ce-i
nou s mai zresc. Cu greu, sau foarte greu pot spune Observ
vreun cunoscut, Vederea-mi slab, totodat, Mi-arat c-s trecut.
Doar soarele ce m cunoate Cci m-nclzete bine, i-i
mulumesc c m-ngrijete i n-a uitat de mine. Observ copiii cum
se joac i chiar cum m privesc, Schiez un zâmbet, mic,
pe dat, Of Doamne, ce-i iubesc!
33
28. Logodna Mihaela Constantinescu (Motru, GJ, România)
Soldaii mi-au trimis o scrisoare i o creang de arbust, mi-au
spus ca asta este
arma mea.
Mi-au pregtit frontul, mi-au pregtit oastea care face doar
nouzeci de furnici, mi-au pregtit rbdarea pe care au
msurat-o cu pietre, mi-au pregtit rzboiul.
34
29. Dor de mama Magdalena tefan (Pucioasa, Dâmbovia,
România)
Te caut micua mea demult Printre parcele de mormânt, Te caut
i nu te mai gsesc Doar crucea ta o mai zresc. Tu îmi
revii mereu în vis C-ai fost un suflet nedescris. Dar inima i-a
fost atins De o durere necuprins.
Pe drumul de la ctun Eu merg îngândurat acum… Fiindc la
cminul printesc Eu viu i nu te mai gsesc. Târzie toamn
e acum S-a scuturat frunza din prun Grdinile au rmas
pustii Tu n-ai de unde s mai vii. Va reveni primvara cu
al ei parfum De flori de viin i de prun i psrelele vor
ciripi, Tu printre noi n-ai s mai fi.
35
30. Frunza galben Elena Larisa Dinu (Dâmbovia,
România)
36
31. morii mei Cristina Cirniceanu (Bucureti,
România)
37
32. Sertar ventricular Oana Pucau (Bacu, România)
Pe geana ochiului insomniac, Se aterne iar tcerea, Iar
zgomotul neprihnit de lacrimi Îmi las gust de dor în
suflet.
De unde s te smulg? Din care sertar ventricular? S nu-mi mai
fii tu umbr, Tu, care nu mi-ai fost nimic, nicicând!
38
33. Despre iubire i dor de Dumnezeu Traian Florentin
Nistor (Buzu, România)
Iubirea e parfum... Subtil ne împresoar Cu frunze i
petale, Arome i culori. Doar inima tresare Când sita nu
strecoar i când seninul vede, De norii
trectori.
Iubirea-i adiere... Vemântul ne separ! De portul goliciunii
Feresc acei triori. Obrazul fin i pleoapa, i mâna cea
uoar, Se bucur de Sfânta Ce-aduce dulci fiori.
Iubirea-i melodie... Din corzile naturii Desprind acorduri fine,
Vibrând fr cusur. Urechea ce se pleac La fonetul
pdurii,
A prins magia clipei Ce scrie discul dur.
Iubirea e splendoare... Prin graie Divin, Curg forme delicate
În lut, trecând prin foc. Ce vede sclavul minii, E doar ce se
închin- Sunt umbrele luminii Ce s-au oprit în loc.
Iubirea e dulcea, i Sfânt îmi este omul Ce crete vi-n
suflet, Cu scop de a rodi.
Când vinul îl mustete, El nu mai este robul, Ci arhitect al
lumii Capabil a cldi.
Iubirea-i pe vecie... Izvor fr sfârit; De-l tii sorbi în
tihn
De moarte nu-i muri. Te lepd mai iute De straiul ofilit;
Triete gol de patimi- Te umple cu-a iubi.
Iubirea e un mit... Slvit e ades, De orbi privind în lume
Prin prisma de sub fes. Ei storc o lcrmioar i cred c-au
îneles... Sunt mimi esui din umbre i sfori de
interes.
39
34. Ridic-te Diana Enache (Chiinu, Moldova)
Ridic-te, tat, i-i apr ara, i-i apr limba ce arde ca
para, i cere dreptate pentru români! Cu tricolorul mergi la
revolt, Adun pe maluri frumoasa recolt, Ce astzi nu
scap drapelul din mâini!
râna ce zace pe pieptul tu rece Prin sângele viu o simt, parc
trece, i-mi vine s sap, s iei din mormânt… S-i punem pe
cei care riscase i odat cu asta cu toii sperase, C o s fure-o
bucat’ de pmânt…
Moldova de Est rmâne cu nume Atât cât va fi s fiu eu pe
lume De tiu c Kremlinul pieri-va acum! i Prutul, i Nistrul
– ap român – Vor curge spre mare tot mân în
mân i n-or s cedeze la mijloc de drum.
De-ai fi astzi, tat, s nati românismul Poate-ar pieri de tot
comunismul Ce te-a bgat demult în pmânt… Poate Moldova era
azi acas i fericii acei de le pas De ara natal cu dulce
cuvânt.
40
35. GAUDEAMUS IGITUR Milorad Ilici (Timioara, România)
Când am ieit în strad, cântam de bucurie c am scpat de toate
chingile lungilor zile de toceal i prezen mahmur la
plictisitoarele cursuri inute cu zel i emfaz de babalâcii cu
peri crescui în nri.
i ziua avea zri nemrginite, nimnui nu-i psa de nimeni i de
nimic, fecare eram câte un univers unic în lume, cu toii eram
ca nite hrprei pornii s ne lum ce ne aparine, c
doar suntem de-acum pe picioarele nostre i, uite, seara a aprins
toate lampionele în onoarea noastr.
Ehei, ce frumoi am fost în sptmâna aceea când aveam dezlegare
la orice, chiar i la o dragoste pctoas, când nu ne mai
ajungeai la nas nici cu prjina, chiar i scufundai în
meditaie, când zburam nestingherit de uori
pe toate sensurile interzise, chiar i peste durerile
trectoare ale lumii.
41
bucuria de a te simi nemrginit cu toate zorile
prosternate la picioarele tale.
i amurgul violet ne înghiea chiotele ducându-le pân unde
a-nârcat mutul iapa, c toate sunt de-acum posibile i
la-ndemân chiar i faa nevzut a lunii cu dracul ei
neastâmprat la timon, chiar i abisul revelaiei
nepereche cu transcedentala sa tcere-ncruntat.
Ehei, cum ne-am mai expediat creierii la pscut i ne lsam
dezmierdai, fiecare, de cea mai frumoas cadân de pe malul
lacului unde se-nfruptau lupii hmsii cu tâele czute-n
dizgraia degetelor.
i obligam trectorii-mpovrai de griji s cânte cu noi refrene
deochiate, s ne psalmodieze hexametri tocii de vreme
rspltindu-i cu drnicie cu câte un srut veted al iubitelor de
ocazie i toate erau perfect de rotunde
precum oul ancestral de infinit.
Iar nopile, mai ales nopile, cu fatamorganicele lor nurii i
ispite-nsetate, nopile ne lsau, fr nicio oprelite, s ne
fandosim cu buzunarele pline de stele, cu cornul lunii prin
pletele rvite ademenindu-ne s vânm fantome dincolo de
imposibilul imaginat.
Ehei, cât eram de nonalani i bezmetici, cum ne-am mai
zbenguit pe splai, cu ciutura cerurui bnuit plin de rou, cu
coamele cailor inventai în btaia vântului ateptând zorile
proaspete la cotitur s ne mai deertm câte o pictur de
imaginaie la rdcina zilei care se iea în zare.
42
gata s ne punem capul amanet pentru un vis, s ne vindem
inocena, s tâlhrim potalioanele, s ieim cu torele-n barae la
drumul mare s ne-ncuscrim cu toi dracii depopulând
iadul cel pctos întru reuita zborului ce ne fierbea-n
vene.
43
36. Un vânt liliachiu Georgia Miculescu (Belin, Tm,
România)
Luminile becurilor de pe stâlpii de-afar stau mrturie-n
fereastra mea un vânt liliachiu mic foile de pe biroul alb
umbrele unor crengi penduleaz pe el
somnul bântuie prin bezna difuz linitea pereilor din
beton m face s visez povestea filmului de demult timpul
fr timpane surd mut se rostogolete pe asfaltul umed i
dispare în crpturile gri –
gsesc un alt timp dar orb i mcinat de pianjeni
colorai
44
37. Toate cuvintele Simona Dncil (Florida, SUA)
45
în timp ce se gîndete la corpul ei plat autobronzat atîrnat
de Soare într-o halucinare impresionist de parc-am fi la
Paris inute de Monet pe pensula lui ridicat
împreun cu toata dimineaa asta nichelat
supradimensionat în care nimeni nu vorbete românete mi
tat!
46
38. Acas Ecaterina Gabriela Trifoi (Bucureti,
România)
Azi m plimbam, cu gândurile mele, Pe-o pajite de iarb i de
flori, Erau adevratele comori: Narcise, ghiocei i
viorele.
i printre flori se înala o cas Cum alta-n lume nu am mai
vzut... Ea mi-a zâmbit atunci i mi-a prut Atât de
inocent i frumoas!
i emana din trupul su mândria, Dragoste de via i
speran, Cci se numea (titlu de roman În litere de aur)
România!
Ca într-un templu am pit, sfioas, Lacrimi de-argint
pe-obrajii mei zâmbeau i florile-n grdin îmi cântau,
Cci ajunsesem, în sfârit, acas!
i, în casa mea, ardea strlucitor O tain-ascuns-ntr-un
pahar de vin, Cci Eminescu recita divin: „La trecutu-i
mare, mare viitor!”
„Triasc dar Moftul român! ne spune i Caragiale despre-a
noastr ar mândr, dar cam mofturoas, Dar nerâzând la
propriile-i glume...
i-atuncea, îmi art i eu mândria, Citind iubirea rii-n ochii
lor, Trind i eu cu ei acelai dor De ara mea,
iubit România!
Eti oaza mea de dor i libertate, Când toi ceilali doresc
strinti... Cea mai frumoas-n lume te ari Tu, casa mea
pentru eternitate!
Vedeam, apoi, în pat, lâng fereastr, Un înger blond, cât de
profund dormea! i o simeam ca pe o sor-a mea, Atât de
pur, atât de frumoas!
Ea s-a trezit mirat, curioas, Cu-o inocen vie, de copil
i, strlucind, ca luna lui april, M-a-mbriat, tcut i
sfioas.
i-n acea-mbriare am simit-o Tânr, deteapt, româneasc,
Ginga, puternic, fireasc i-atuncea, Doamne, cât am mai
iubit-o!
47
39. Iubire cltoare Mihaela Lazena (Timioara,
România)
M las purtat pe valuri de gînduri, i-o stea de mare
m-nsoete. I-am spus c eu cred orbete, C mi-e dat s te
am în frînturi.
Spun c o mare s înnot nu e greu, Cînd sperane sdesc în
sufletul meu. Paii mei nu m ascult, oricum......
Alearg, nu se opresc din al lor drum.
48
40. Cellalt… hotar cu mine Codru Radi (Sinaia,
România)
Se-nchide cerul peste mine c nu i-am fost aievea sfânt o andr
printre ruine pribeagul fr-aezmânt,
Se-apleac umerii sub mine s m întoarc spre pmânt cu
toate crucile divine i cele altfel legmânt,
Se-nbu tceri prin mine la capt oricrui cuvânt ce nu-i
revendic destine pecetluit prin jurmânt,
Se sfâie timpul din mine a lup ce-ar ine la descânt
pdurii când i se cuvine atotrmasul dup
vânt,
49
41. continuum per se Emil-Noni Iordache (Ilfov,
România)
sunt vreo dou ceasuri între Dumnezeu i om între semiîntuneric
i scena sexy în care sunt fcut din sticl între peretele
rupt
i cele dou scaune care se tot întorc la tine zi de zi s adumbreasc
tot ce i-a mai rmas prin suflet
sunt vreo 8 paturi libere între noi (dar nu i-am spus!) cuvinte
dansante pe mas când m aud m aplauzi m ceri de ap
sare de la ceaf în sus tot în sus pân la pescruul
portar versus cele 45 de grade ale vanitii
între mine i tine este scena barului închis
50
42. Oraul din valea cu brazi Daiana Cristina Miculescu
(Belin, Tm, România)
Oraul din valea cu brazi parfumul primverii îl
cuprinde albinele se joac printre pomii înflorii
soarele alearg dup fluturi
ultimul petic de zpad surâde cristalin pe pleoapa închis-a
iernii diminei calde coboar din cer scldând pmântul în
verde –
pe veranda casei mama ese flori de aur pe pânza zorilor
divini pui de rândunele îi colind-n palm
învluindu-i chipul blând în raze de lumin
în mine adie bucuria –
m-aez pe pragul tindei vruite i-ascult la greierii cum cânt m
joc cu luna dintre dealuri i mângâi stelele din prul
mamei
sunt fericit cresc în iubirea celor dragi.
51
43. Moartea Lenua Prohnitschi (Chiinu, Moldova)
Ne reîntâlnisem, pentru o ultima oar, Într-un alt
Univers, gol, Al profantorilor de morminte. Duceam amândoi o
existen problematic, i ne uram. Stteai în faa mea, rece,
inert, i m omorai din priviri. tiam c te-am iubit, cândva. A trecut
mult timp de-atunci, S-au vânat multe suflete, S-a vrsat mult sânge
pentru tine.
52
44. Evocare Mihai-Florin Donu (Reia, România)
53
45. Greu e fr de prini Maria Aiftinci (Arad,
România)
Frunzuli de alun, Inima mea nu-i bun. Strâns ca un ghem
de a, Nu mai am nimic din via.
N-am nici mam i nici tat, Cine s
m-atepte-n poart. Gardul este harapele, Trec
câinii printre ele.
A bea ap, dar nu pot, Caldarea-i rupt tot Ograda-i cu
buruian, Pcat c nu am mam.
Casa, cin' s-o vruiasc, Pe mine s m primeasc. Cu pâine
coapt-n cuptor, Doamne, le duc mult dor!
Mmlig a mânca, Dar de unde-aa ceva?
C ceaunu-i ruginit, i prinii nu mai sunt.
Tare bine mai era, Când pe mine m-atepta. Mama
era-mbrobodit, De tata sprijinit.
Acuma-i locul pustiu, N-am la cine s mai viu. S-o
rschit plita cu rul,
Nu pot coace-o barabul.
A da ani din viaa mea, Prinii de i-a avea. Ei s-au dus
i nu se-ntorc, Inima mea e par i foc.
54
46. Dac a muri acum, câte like-uri a primi? Sorin
Alexandru ontea (Bucureti, România)
... like-uri pentru vii, like-uri pentru mori… “s- i dea
Dumnezeu like”, glumea cineva, a spune: “ s- i
dea Dumnezeu share”… intrm, postm i salivm în ateptarea dovezilor
de admiraie într -un spaiu virtual aglomerat, monden, modern,
conservator, vulgar, potal, publicitar… auto-publicitar, … poezim,
prozm, tuim, înjurm, iubim, contrazicem… pe acest “panou de
onoare” i ferpar, în acelai timp, … pozm, punem
ventuze, certm, mâncm… sau doar gtim - pe Facebook…
numrm degetele care arat în sus, cuvintele, ochii, sorbim
comentarile… absorbii în a ne contabiliza ego-ul… mai mult decât ne
contabilizm buzunarele, … muzicm, muzicim, urmrim, mustcim, lcrimm…
i dm like… i lum like… i cerem like…o punem de-un amantlâc cu like
sta, cine-o fi mai fi i sta, vorba gospodinei...
…într -o competiie în care nu câtig nimeni doar zuckerberg… e,
pe sta cine nu-l tie? … doar micile noastre victorii, ale
cioclilor/aplaudacilor virtuali, virtuoi, chinuii de nesomn i de
nefoame în care ne-am transformat… dac a muri acum, câte
like-uri mi-ai da?...
… le prefer… cât mai sunt viu!
55
47. i totui Mihi Adrian Brbulescu (Scorniceti, România)
i totui înc o iubesc pe ea Dei lâng mine nu poate fi Ca o
ploaie în deert pe ea Eu de acum, aa o voi regsi
Cu ochii de început de iubire Eu de acum, nu voi mai privi-o A fost
cândva a mea minune Dar acum mi-a spus ,, adio "
i n-are cum s nu-mi pese C cea mai dulce dintre femei A ales
acum, ca s plece Mult prea departe de ochii mei
Ea acum privete cu ali ochi Pe alte ci, alte iubiri, e alta
viaa sa Dar eu o voi privi mereu cu ochii Ce au privit-o ei
înamorai cândva
i totui am greit i eu C am uitat ei a spune C ea, pentru
sufletul meu E cea mai frumoas din lume
Dar acum ea…. aici nu mai e Cu mine s pim pe un drum i poate
c nici nu o s mai fie Vreodat lâng mine de acum
Ca un curcubeu de pe cer Ce pleac atunci când apare luna Eu,
acum din viaa ei pier
Dar niciodat nu o voi uita
O lacrim pentru ea mai curge Ce vrea parc s se iroseasc Iar în
cderea ei pare a spune Totul a fost o minune adevarat
i totui dac regret ceva E c m-am îndrgostit Ca i un
nebun de ea i tot o iubesc la infinit
Chipu-i de marmur frumos În amintirea mea triete i nu-i
un lucru prea duios S vd c nu m mai iubete
Ochii triti acum îmi sunt Înamorai de a ei fiin La orice pas, acum
ei sunt Triti, c a plecat a mea zei
i durerea....nu-i blând Precum basmele copilriei Iar
ea, la fel ca i o umbr A plecat într-o amintire
56
48. Piatr Dimitrie Lupu (Galai, România)
tata pune de ceai într-un ceainic de piatr peste flcri
de piatr- ntr-o vatr de piatr atât de aproape i înc
atât de departe ca un vis rsturnat în uitare i moarte
doarme râul de piatr iubit cu oglinda-i de piatr i cu câinii de lut
smluit ce m latr la fiece semn de-nrebare însoind crruia de
piatr pân-n valea de piatr cu piatr ptrat unde bunul
dintâi îi alese de vatr
i eu vin (m prefac doar c vin, e de piatr aici i amarul
pelin) pe jumate de iepure chiop jumtate de om
dltuit dintr -un rest ofilit de rizom
57
49. Peregrinri Costel Cristea (Bucureti, România)
Pe aleea pietruit cu suspine de amor, Printre
frunze-nglbenite de speran ruginie, Mi-am pierdut asear
paii, însoindu-m de dor, Ctre banca de sub Lun, care înc este
vie…
Te-am zrit în bolta umbrei rmurosului stejar, Siluet
strvezie, un surâs misterios, Eu, timid ca toamna dus, lâng
tine s apar, Tu, ca firul de mtase, subirel, întors,
sfios.
Dou gânduri de-mpreun peste timp, ce-au fost odat oaptele
tremurtoare de dorine imature, Limpezindu-mi, tulburându-i
inocenia de fat, Dând nval, fr preget, fecioria s i-o
fure.
Învelii de umbra rar, ne-am iubit sub clar de Lun Nopi
înmiresmate-n toamn, pe-o bncu sub stejar, Alergând prin
frunze moarte, eu nebun i tu nebun De iubiri oprinte-n cale,
când mai des i…când mai rar.
Stele rtcite-n Care, unul Mare, altul Mic, Ne-au plimbat prin
constelaii pe covorul din poveti, Ctre lumea ireal, unde
timpul st un pic i se mir, printre ere, ”este timp… s
i iubeti!”
Nopile s-au scurs ca una, nopi de toamn ruginie, Luna,
prins între nouri, tot mai palid ca far, i aleea pietruit cu
sperane mai pustie Printre amintiri prezente, rtcite sub
stejar…
Într-o sear, enigmatic, pe crarea fr stele,
58
Sub copacul gol de tine i de oapte de amor, Pe bncua dintre
visuri, împletit din nuiele, A-nceput, de sus, s cad fulg de
nea, cioplit din dor.
Alb scânteie printre ramuri i se-mprtie grbit, Risipind
rceala nopii peste mantia uitrii Ce-nvelete, tot mai harnic,
frenezia de iubit, Aducând din întuneric somnolena
nepsrii.
M-au cuprins omtul dulce cu parfumul tu cel fin, Buzele ca
fraga coapt între sâni înmugurii i surâsul de copil: “Când va
ninge, n-am s vin, Plec cu toamna, fr tine, spre
stejarii înfrunzii”…
59
50. Marea Alina Mihaela Cristea (Bucureti,
România)
Mireasma mrii vine ca din vis - O, mare, vino de m ia! M ia
cu un val i du-m în abis Sau f-m o siren în umbra
ta!
O adiere poate s m faci, S-i unduiesc la suprafa spuma,
Sau daca vrei pe loc s nu mai zaci, Mai bine f-m una cu
furtuna!
Când la apus o barc te-a strbate A vrea s fiu un marinar
la post, S îi cunosc cea mai ascuns parte, Iar cântul tu
s-l tiu tot pe de rost.
Dar tot atunci, când nimeni nu ar crede, Ar trebui s m transformi
pe loc, n nimeni alta decât Raza Verde, Ca s aduc la
îndragostii noroc.
O pasre a vrea apoi s fiu... S zbor necontenit pe cer
albastru, Pe umeri eu s port fr s tiu, De-a lungul mrii, câte
un nor sihastru.
60
51. Copile, omule minune Magda Orehov (Deva, România)
Te-ai nscut copile Eti o adevrat minune. Ai fost creat
cu înelepciune Privete-te! Cât perfectiune.
În primele luni din via Te minunezi privindu-i mânuele
Parc-ai ti cât de folos Îi vor aduce drguele.
Prinzându-i picioruele Le-atingi cu buziele Parc-ai
vrea s le spui mulumesc Pentru atunci când ele
pesc.
61
Aripa rozalie a orizontului zâmbre Îmbrieaz tandru mugurii de
liliac, Srutai cu patim de razele portocalii Ale
soarelui drgstos i binevoitor.
Fruntea nufrului alb lucete, Scufundat în puful lacului.
Astzi a înforit bucuros Adimir bogia unui rsrit de soare i
primete, primul lui srut.
Pân i rândunica s-a trezit Deseneaz inimioare pe cerul blând,
Îi trimite suratele cântând i trimite, bezele fiecrui
nor.
62
53. O mie treisprezece Milana Petrov (Timioara,
România)
i-am spus de o mie treisprezece ori c mi-e team de întuneric
i tu tot uii s lai lumina când pleci se face frig. ciorile se
prind în hora deasupra capului meu sunetul lor îmi deterioreaz
simurile i îmi fac cruce de o mie treisprezece ori în
speran c ai s-i aduci aminte în speran c se va
lumina
63
SOSIRI PLECARI
Iubiri Uitri Salutri Oftri
64
UITE-I! S-A DUS...
Ce dor mi-a fost de tine! Unde pleci tu, mam... In sfârit,
împreun! Ne-om mai revedea....
O sa-i povestec! De ce trebuie s pleci? S ai grij de
tine! Ce te-o atepta pe tine acolo...
Nu mai vine odat... Te ateapt o nou via! Oare
întârzie? Cltoria asta îmi va schimba viaa... Surpriz!!!!! De ce am
plecat fr un cuvânt?
La muli ani, draga mea! Când te-oi mai revedea? Nu-mi vine s
cred, eti aici!! Of, ce fac fr tine...
Bine ai venit! Asta e... Aici! Aici!!! Rmân
singur....
Te iubesc mult! S nu m uii! Iat-m! Uit-m!
EU PLEC... TU VII... ÎMI SIMT INIMA SFÂIAT DE BUCURIE, DE
TRISTEE...
Slbatice, pasionale-mbriri, dulci i-amare srutri,
Tainice-ntâmplri... sau simple însingurri.
65
55. Nu mai sperm nimic… Costic David (Bucureti,
România)
Oamenii notri, alei, cu prea multe studii, Nu mai pot
înelege, exprimarea mulimii! Îi ocolesc, se ascund, se
feresc, ca ciuma de ei, Nu cumva s le cear, avantaje sau
câiva lei!
Mai ales dac mergem pe strad, prost îmbrcai, Nu avem
nici o ans, s stm la mas, cu oamenii bogai! Asta dup 25
de ani, de fals mândrie i prostie, Au stricat renumle, faima
i progresul României!
Indignare, teroare, România noastr, oameni mai are? Unii
dintre ei cred c vor fi acolo, venic, la butoane! Greaa-i
sufoc, mreia i orgoliul la Ei, Se comport cu oamenii,
parca-ar fi nite zei!
Din patru-n patru ani, putem s-i facem muritori, ca i noi, S
vad care e preul, care l-au fixat ei, doar pentru noi! S mearg, pe
strad, chiar dac le rmâne, averea întreag, Aplecai ca noi de
nevoi, scuturai de lege, fcui mici grmad!
Acolo, când ajung, ar trebui s discearn i s-neleag, C va
veni o zi, i pentru ei, când va trebui s aleag! Dar s nu fie
prea târziu, s nu aib alte opiuni, Prsii adesea de colegii,
cei mai buni i lsai ca nebuni!
66
De aceea este uor i simplu pentru Noi, cei sraci, Nu
avem nevoie de recunotin, de la oamenii bogai! Voi v ferii în
lumea voastr, cu alarme sofisticate, Averile s le ferii: de
DNA, ANI , sau mai nou i de frate!
Când averea este prea mare, nu poi s-o mai ascunzi în zare,
Apare, se vede-n ziare, chiar dac minii, cu neruinare! Avei
exemple de arestai, baroni, oameni mruni, minitri,
Chiar nu credei, c v vine rândul, s fii i oameni
simpli?
Sau credei c viitorul acesta, nu poate fi i al vostru, Avei
imunitate-n lumea asta i doar noi, pltim preul! Credei c
suntei speciali, i lumea o s v respecte, Când le facei mereu
ru i-n viaa lor, în întuneric, s-i pese?
i atunci, te întrebi, dac e bine, s fii cretin, s
nu-i pese de lume? Cum câtigi, s fii onest i s-i respeci pe
alii, te respeci pe tine! Nu v putei stpâni paranoia
sau boala din puterea ce v aparine, Pe strad nimeni, nu-i va
mai spune: S trii i s fii bine!
Dac lumea ar vedea, onestitatea ta, cu respect te va trata! Chiar
dac eti politician, prim ministru, sau un om simplu! Dar
greaa din funcia vostr v împiedic, s fii normali, S v
comportai, cu stim i respect, chiar dac avei bani?
67
56. Tua M(arta) Nicoleta Gabriela Lazr (Madrid,
Spania)
68
Bine mai arat! Conserv adevrat dom'le! Negociez
cu el s mi-o dea de poman,dar nu Arta-i art, Îmi face o
ofert i eu îi fac scandal, I-arunc taraba cât colo i-mi
încarc frigiderul Aa c plec acas repejor c-am frigiderul scos
din priz De!Criza lu' vecina! M împiedic iar de ea,
Plângea în pung cu pisica moart-n brae S-a-necat pctoasa i-o
via mai avea Da pi i-am zis s-i ia zahr vanilat s-l dea pe
rztoare, Dar nu m-a ascultat Acum eu ce s-i fac? Dumnezeu s-o-nvie!
Trec peste vecina, Îi dau iar peste pung i-mi intru în ograd,
M descal la poart, Deschid ua cu casa i-mi caut frigiderul.
Defapt n-am frigider,dar ce mai conteaz? M uit toat
ziua la reclame Pân-mi piere pofta de mâncare, Arta tot art
e
N-o gseti pe toate drumurile.
69
57. i ne iart, maestre Brâncui... Lina Florea (Madrid,
Spania)
70
Închis stau în acest sicriu coroane i flori
mucegiesc
pe al meu trup, bate vântul, m distruge, frigul
m-a cuprins albastr sunt acum. Scrâie o poart,
cea de la cimitir, plou i pmântul arunc cu
tin
71
59. Cine sunt eu? De unde vin? Ana Claudia Dunca (Cianu Mic,
BN, România)
Am crescut cu picioarele prin pmânt Din pietre mama îmi fcea
ploaie M învelea cu viermi s nu uit Durerea
naterii
Pern i visuri îmi erau cioburile i sticlele de bere, ale
beivanilor Noaptea m purta în caleti de
carapace Trase de broate printre rdcini de verde
Viperele uoteau c mama ar fi fost Venus Dar nu m uitam la
gura lor
Nu le-am spus, m recunoteam în starea de meti Inefabil
dealtfel Fiind convins c prin urechi trece Someul Din
inim îmi crete ibleul Culmile idealului întrec toi
Carpaii.
72
60. Timp Mircea Moroianu (Bucureti, România)
73
61. Fr tine Alexandra-Laura Mihalache (Slobozia, IL,
România)
Eu fr tine n-a mai fi nimic i totul eu pot fi decât cu tine, În
lipsa ta i visele se sting, Lumea prin ochii ti îmi
aparine.
Eu fr tine cum a mai zbura S prind clipele ce ard în infinit?
Decât cu tine m pot înla Spre iubirea care-n veci m-a
definit.
Fr tine n-ar fi nici rsrit Cci soarele îl regsesc prin tine i
a apune-n cerul azurit Stingând vpaia care m-ntreine.
Fr tine n-ar mai fi nici stele, Eti lumina ce umple
noaptea mea, Tu esti cerul dorurilor mele i doar prin tine pot
a exista.
Eu fr tine cum s m compun Când tu esti fundamentul vieii
mele? Eu doar cu tine pot s fiu imun La patimi i
la suferine grele.
Fr tine lumea s-o îneleg, Când doar prin tine rostul se
arat? Eu de iubirea ta adânc m leg Cci tu eti pentru mine
lumea toat.
74
62. Rtciri de suflet Mariana Stoica (Sibiu,
România)
Am un anotimp al sufletului ...care Îmi copleete universul
existenei mele Închid ochii fizic dincolo de exprimare Accesând
„îngustul” eecurilor grele.
Surâsul i tristeea teluric se-mpletesc Anulând “absentul” din fiina
mea, Vd cum clipei vidului aripile-i cresc Alunecând prin
timp spre-a m elibera.
Ce-i existena noastr? Pleoap de magie Imortalizat într-un tablou
sublim, Amprenta demiurgului pulsând vie În agonia vieii pe care o
trim.
Inima crud roade cuvintele sorii i adoarme plâns în pat
plutitor, Discursul pompos e în pragul morii Concept
rece-abstract al gândurilor.
75
63. De-a fi… Venera Stoicescu (Frsinet, CL,
România)
De-a fi pas, m-a încla Cu pantofi din praf de stele, De-a fi
zbor, m-a înla Cu aripi de rândunele.
De-a fi aer, a sorbi Dimineile de var, De-a fi ap, a
opti Vorbe dulci în fapt de sear.
De-a fi zâmbet, a privi Doar vzduhul cel albastru, De-a
fi vânt, m-a arcui Pe sub norul cel sihastru.
De-a fi gând, m-a sftui Cu toi anii tinereii, De-a fi
vreme, m-a opri S dau nemurire vieii.
76
Motto: “Albul rmâne atingerea Înelepciunii“
luntrice gânduri apas pe umerii mei
îmi sorb cuvintele dintr-o ceac de cafea
în trecerea timpului
77
65. Iubirile primverii Elena Stan (Vlenii de munte, PH,
România)
Fcea primvara copii peste tot: Cu firul ierbii, Cu un
trandafir, Cu un ciot...
Ce buze senzuale avea liliacul. Ce serenad cânta pitpalacul,
Copii în pomi, copii din flori, copii în grdin Copii nscui
din verde i lumin!
Îi arunca primvara rochia i alerga dezbrcat de-i sltau
sânii, Înnebuneau de hormoni parfumai toi salcâmii,
Roeau primvaratic trandafirii...
Era Primvara curtezan fr pereche, Cu ciree de mai la
ureche, Cu lenjerie de flori de cire, Cu trup roz ca
floarea de mce.
Cu trup zvelt de fecioar, cu surâs de copil, Trecea zâmbind
spre lumin. Se tvlea prin muguri, prin iarb i prin
flori, În urm-i se nteau fiori...
i a vzut-o soarele dezmat pe-afar i-a transformat-o-n repede
în var, i-n urma ei, copii de flori, Cu lacrimi de petale tot
cerneau fiori!
78
66. S te mai iubesc înc o dat Delia Cristiana Stamate
(Constana, România)
S te mai iubesc înc o dat Dorindu-te, a vrea
S simt a ta suflare Ptruns-n a mea.
S ne plimbm prin codrul Ce-odat ne-a-ascundea
S ne-mpietrim amorul În a credinei stea.
S ne scldm în lacul Cu lebede de nea
S ne pitim de slcii, jucând De-a v-ai ascunselea.
S ne unim cu cerul -a lui maram grea
S-i spui i lui: “Divine, cu ea simt dragostea!”
S ne-ncletm cu patos În lupta vieii grea
S nu tim cireul De-a lumii gur rea.
S te mai iubesc înc o dat A vrea, cum nimenea
Nu te-a iubit nicicând Semnat: pe veci, a ta.
79
67. Atept primvara… Liliana Mihaela Ioni (Stuprei, VL,
România)
80
68. Sfâritul Lumii tefan Bostnaru (Goleti, VN,
România)
în timp a vrea s m întorc, în vremuri nu de mult apuse,
când totul se tria cu foc în tinereea ce se duse.
deschide-mi calea ctre tine s m întorc s te iubesc, ca
i cum i-a aparine… i orb de-a fi tot te gsesc.
pune punct i-ntoarce coala, cum n-ai fcut-o
niciodat splându-mi de pe suflet smoala i f-m iar ca o
fregat.
o for a naturii eti, ce-apare, st i se ridic lsând în
urm doar poveti despre stri de dor i fric.
dintr-o suflare m-ai lovit, doborându-mi universul,
spunând c dragostea a murit i sta ne va fi
apusul.
pân-n sfâritul lumii mele am s râvnec, am s
te-atept… purtând în inim doar numele ce vreau
s-l strâng cu foc la piept.
81
69. Hai cu mine Cosmin Alin Botoroga (Borodeti, VS,
România)
Mi-a aprut pe dinainte, O raz de lumina.
Hai cu mine, nu te teme, Dar nu m-am dus.
A rsrit miastr luna, În fa privirii mele oarbe. i a
strigat vino cu mine,
Dar nu m-am dus.
S merg cu el la joac, Dar nu m-am dus.
Apoi parc am adormit, i am vzut pe cineva în negru.
82
70. O zi din viaa lui Vasilii Parfeni (Chiinu,
Moldova)
Pe cer apare luna, iar soarele-a apus O zi ne-însemnat din
viaa lui s-a dus, O zi obositoare, o zi din calendar, O zi în care
tu doreai ceva în dar. El a venit la tine, încet te-a srutat
Tu ai r spuns încet: ce mult te-am ateptat... Deja totul e
gata, mîncarea s-a r cit Pe unde ai umblat de greu tu ai
venit? Ai petrecut cu ea i ce cadou i-ai dat, i-a spus la revedere,
ai stat cu ea pe pat? Miroase a parfum, e chiar parfumul ei? Zi-mi
c a fost aa, poi s îmi zici ce vrei!
Nu vreau ca s m mini i sa te duci la ea, Nu
vreau ca s m lai eti toat viaa mea. Nu vreau
s plîng în pern, nu vreau ca s te strig, S nu
m lai în noapte, s nu m lai în frig. A vrea ca
lîng mine, mereu tu ca s fii S-i spun c te iubesc,
iar tu s m susii. Tu ai privit la mine i-ncet tu ai
zîmbit -Ce-nseamn toate astea parc-ai înebunit? Am stat cu ea
pe pat de pieptul ei lipit, Am renunat la tine, dar totui am venit.
i ca orice zi voi fi lîng tine,
83
71. Rcoarea amintirii Irina Andreea Chior (Bucureti,
România)
Rcoarea amintirii m poart azi pe valuri, În unduiri prelungi,
în remucri profunde, Lsatu-mi-am puterea pe netiute
maluri, Cu apa-nvolburat, gândirea s-mi inunde.
Unde-s clipele noastre, unde-i fiorul rece, Ce-n fiecare zi ne
cuprindea în trupuri, Ca un fugar în noapte i timpul st s
plece, M-nvluie, m trece prin netiute trucuri.
Magia de-altdat’ s-a pref cut în scrum, Ce vântul l-a purtat
în zri nedesluite, O cea groas dens, m chinuie acum,
M-arunc în vâltoare, în lacrimi m trimite.
84
72. Mireasa din vis Narcis-Nicolae Rducu (Clineti, AG,
România)
Asear am visat c eram mire, Beat de amor i de
iubire,
N-am observat trista mireas Trecând fantom-n a mea
cas.
Pe faa-i alb lacrima-i plânge, În piept suspinul i se
strânge,
Nu eram beat de amor, ci de vin, Nici nu-i mângâiasem
chipul divin,
N-o cunoteam, mi-era strin, Cu glasul slab cu vocea
lin M sruta domol printre silabe inându-mi faa-n
mâinile-i albe.
Prins de neînelese sentimente Mi s-au deschis pleoapele bete,
Dar tot strin îmi parea i-acum Când pielea ei îmi devenea
costum.
i o iubeam, i nu tiam de ce. Dezlipindu-se se întoarce.
Eu îi dezvelesc umarul drept. ”-Trezetete, în vis te
atept.
Te-am cutat prin lume atât de mult Glasul tu dulce s îl
ascult, Ochii-i cprui s m hipnotizeze Lumea noastr din neant s-o
creeze i acum îmi eti ca un târziu, Gol pe dinuntru i
pustiu, Grabetete de te trezete-n zori, Gura ta nate cuvinte
cu flori,
Srutul tau îmi natea amgire, Du-te acum dragul meu mire,
Iubete-m, ca pe mireasa din vis, Ca pe un foc ce nu poate fi
stins.”
85
73. Dorina Laura Nicoleta Burga (Dunedin, Noua
Zeeland)
Mi-e foame i pofta de tine Vreau s te înfulec cu dumicai
mari,
nemestecat S m blcesc în tine, s-mi intri pe nas,
s m satur S m ung cu tine pe obraji, pe pr,
la-ncheieturi,
dup urechi S m-nvelesc cu tine pân sub brbie
i înc un pic S te trag în piept i s te in acolo,
sub sâni Înfipt ca busuiocul la icoan.
86
74. Existene Ana-Maria Cristofir (Craiova, DJ,
România)
Pe când soarele rsare dintre umbre pe pmânt, Pe când iarb i verdea
se înfiau în gând, Pe când oameni în cuvinte, uniti
neîntrerupte, Se descriu cu fantezie printre filele mrunte,
Se întâmpl ca i dorina infinit i pustie, S se împrtie din nori pe
un tom de poezie!
Din iubirea de f iin mi-am permis s scriu în vers O minciun
infinit, cutând al vieii sens; Crima noastr este de a ti i de a
vrea S cunoatem rsritul, ori apunerea de stea!
Pe când lumea era casa galaxiilor cereti, Iar cuttori de aur
fiine dumnezeeti,
Se întâmpla ca dou stele din Big Bang-ul deprtat, S se adune din
pleiade, stea nscând în lume veac!
Dup cum ziu urmeaz zilelor ce vor veni, Noaptea nopilor
chemare, un priveghi ar izbuti, Infinitul deprtrii te-ar
aduce printre vii, Mort i înelept din fire, pentru o noapte de
iubire. Fermecat c-un surâs lacrimile dimineii Peste chip
suav s-au scurs!
87
Cum dintr-o dulce amintire a iubirilor dintâi, El transcrie
nemurirea trecerilor oarecui, -A fost odat! Cu lacrimi pe
obrajii goi, Înrourai de a serii veste, se limpezir
amândoi.
Un fir din laurul tristeii, un laur frunii sale apus, Din
nestematele vieii pe drum în cale i-a adus; Ar scrie timpul cel
blajin înelepciunea lumii toat, Domol, i îneleptul scrie iubirile
ce -au fost odat…
88
75. Antiteze Elena Postole (Buzu, BZ, România)
Sunt bucurii care-ntristeaz, Sunt întristri ce
fericesc, Sunt zile fr de lumin i nopi adânci ce
strlucesc. Sunt suflete care-au strlucit în via, Dar
când s-au stins parc n-au fost, Palate care nu pot ine Cât o
colib adpost. Sunt gânduri ce se vars-n mine Atât de aprig,
de anost, Dar când contiia îmi revine Mi le arat fr
rost. Sunt multe contradicii, multe... Sunt uri adâci
ce nasc iubiri, Sunt suferini ce-aduc lumina i fericiri,
nefericiri.
89
76. Iertare Gabriela Ana Balan (Al. Vlahu, VS, România)
Prima greeal pe care mi-o recunosc Era undeva prin coala
primar Am schimbat clasa cu predare în limba francez i
am ales limba rus Copil sfios atunci nu înelegeam De ce
tata era aa furios S m ierte am început s citesc opera
marilor clasici S corespondez cu pionierii rui Muzic
ascultam obligatoriu la radio zilnic Pugaciova cânta
Arlechino
În fond cine eram eu atunci O feti de vreo zece aniori Pus în
faa istoriei S gseasc o cale dreapt Pe nite crri crora
oamenii mari Le-au schimbat traiectoria în direcii
greite ?
90
77. A vrea s mai fiu înc-o dat copil… Doru Melnic (Iai,
România)
,,Scriei, biei, numai scriei!„ (Titu Maiorescu)
A vrea s mai fiu înc-o dat copil… A vrea s mai fiu i
student… Dar azi, e târziu i ar fi inutil, S mai rmân
repetent...
A vrea s mai fiu înc-o dat copil, S zburd prin grdini i prin
parcuri, La pând s stau dup vrbii, tiptil, Prin poduri, prin
pomi sau pe garduri...
A vrea s mai zburd pe un capt de b, Ce-i cal nzdrvan din poveste,
Iar eu Ft-Frumos, s-l strunesc de vre-un h, S zboare spre cer
nebunete...
A vrea s mai fiu înc-o dat copil i geamuri s sparg cu vre-o
piatr,
A vrea s mai fur un harbuz la vecin, În timp ce toi câinii m
latr...
A vrea s atept primvara s vin i barza o sor s-mi lase, C-aa
a pit nu demult o vecin, C s-a trezit cu trei fete
frumoase...
91
78. Sosirea frumoasei primveri Nicol-Maria Iordache (Ploieti,
PH, România)
Acum c primvara a sosit, Ghiocelul cel pitic, Din pmânt a
rsrit. i degrab a zrit-o, Pe zambila-mpodobit.
Ghiocelul suprat pe zambil a certat: -Tu, zambil
rocovan, te-ai pudrat ca o cucoan? -Da, pentru c
aa-mi st bine!
92
79. Ran Stelar Cristi Iulian Scarlat (Roiorii de Vede,
TR, România)
Inima-i pustie, rmas fr glas Din petale o mie, doar tu ai mai
rmas Credin-n fiin, pierdut în extaz Ai aprut rnit, de
stele pe obraz
Tu n-ai amintiri, tu n-ai nici destin În stele stai scris sub semn
anonim, Ne dorim eclips Lumin murdar Sub piele
ascuns În Ran Stelar
Semilun-aprins îneap în umbr Vioara e plâns, armonie
sumbr Pe covor de ploaie te-aterni amorit Cu lacrimi
iroaie, privire-aintit,
93
80. Metamorfoz Ana-Maria-Ioana Hotca (Baia Mare, MM,
România)
M simeam nesminificativ, cci eu, un atom dezintegrat în
eternul absolut; vroiam s am o alt soart, s cunosc tot ceea
ce înseamn VIA. Viaa mi-a dat îns via.
Din oul prsit pe corola unei încruciate flori, în recea
rou a dimineii singur i pierdut în infinita LUME se
nate o omid. Nu simeam nici durere, nici
fericire. Cu ochii mici ca nite mrgele de
chihlimbar vedeam pentru prima oar razele livide
ale soarelui ce-mi înclzeau trupul firav i negricios.
Nu m puteam bucura de tot ceea ce înseamn FIIN (
ceva se întâmplase cu mine i brusc somnul m cuprinse) Parc
eram prins întru-un cavou de unde nu mai aveam scpare, nu m
puteam mica, iar timpul mi se prea O ETERNITATE.
94
81. Stare Marian Hotca (Baia Mare, MM, România)
Suflet exfoliat de frunze, primete-m în taina
primverii! tiu c nmolul zilelor m-a fcut nor de zinc în
arealul acelorai nervi florali,
dar, mineralizat, aa cum sunt, a vrea s intru iari în cupa
liliachie-a primverii.
A vrea s beau lumina feciorelnic din ciocuri regresive,
îngreunat de gândul ce îl port cu mine, iar fragrana ta,
pmânt gemând în inimi de copil, a coase-o de nara-mi
stâng o Eternitate.
i strig ca un ecou fr de glas: Venii de luai lumin din
buza primverii, srutând florile înfurate în scutece de
rou! Venii de luai lumin din clopote concave i-aprindei
în suflet serafimii! Venii de luai lumin din râuri de
verdea zidind în voi Muntele Golgota!
95
82. Nucul, copacul Moldovei Nina Gona (Iai-Craiova,
România)
Cum numai peti blestematul hotar ce n-ar trebui s existe între cele
dou ri româneti, din ambele pri de osea, nucul te
strjuiete... oseaua erpuiete i nucul ..
la fel... Verde, falnic, toamna - încrcat cu road... oricine
dorete poate culege din el...
osea de ar sau drum de sat, ambii au nucul...strjer !
Moldoveanu-i ...copac de nuc. Rezistent, muncete, muncete întruna.
Ospitalier, ateapt oaspeii... s vin la el. Om pe cinste, de-i
calci pragul, cu mult drag, cu bunti, te servete...
Iubesc nucul, copacul Moldovei mele dragi, iubesc moldovenii,
românii Basarabiei... înc pierdute... Visez ... Unirea cu
Patria-mam ! Visez osele strjuite de nuci, osele multe
! Într-o singur ar a ta, a mea, a noastr,
pe vecie, România !
96
83. Dragoste nestatornic Doina Damacan-Yagizel (Ankara,
Turcia)
Ieri m iubeai dar astzi vorbeti indiferent, sdind o consecin golit
de motiv. Crezi c rceala are putere de magnet; ridici
perei de brum i umbre de calcar i-n propriile ziduri
rmâi apoi captiv, chemându-m s-apar.
i veri câte un sfert din cupa noastr plin, s-mi aminteti de
sete i teama de-a te pierde. Dar noaptea rumeg bezn i ziua
scuip lumin,- mai vrs o jumtate, râzând provocatoare i m
dizolv în lacrimi când nimeni nu m vede, dar nu-i art c
doare.
Ne scrii cu negru titlul i tergi întreg prologul, doar
pentru a-l rescrie în ziua urmtoare. Durerea mea te doare i-i
place precum drogul i din povestea noastr mai piere o
silab i peste ea arunc un pumn de nepsare, doar ca s nu par
slab.
Eu sunt precum un rm, iar tu eti o maree - m-atingi i te retragi,
sfidând astfel rutina. Eu ziua sunt pianjen, iar noaptea
sunt femeie: ziua mai cos un petec pe gândul meu de bine, iar
noaptea vii s-i iert tcerile i vina tiind c in la
tine.
97
84. E scris în stele… Cristiana Mihaela Burcea (Piteti,
AG, România)
Dincolo de nori, pân la stele Ard fclii cu patos, dragele de
ele Un secret, un mister parc le leag Cine oare s le-neleag?
Îmi însenineaz o linite vag
98
85. Dreptarul îngerului Victoria Ftu Nalaiu (Bistria, BN,
România)
Cltorule, mergi înainte, dezleag lanurile vremii, ce
succed serpentinele în cercuri, ameind izvoarele dttoare de
energie. Ideogramele lor rsar fr voie din cartea
deschis, care “i-a dat msura”… Visele plutesc sectuite
în praful confuziei. Cuvintele uscate nu mai trezesc
primvara. Vocile îmulite sorb seva adâncurilor, tocind
timpanele i anotimpurile…
Cltorule, mergi înainte, curcubeul i-a înmulit
culorile… “Puterile imagini”
te-au azvârlit în cursa înaintrii, fr gard de elit.
Semnele timpului se iuesc, centrul de greutate s-a deplasat,
însetaii au spart zidul, slobozind uvoaiele aspre,
fr sfârit, mturând din cale i pe aceia ce le-au
desctuat.
Cltorule, mergi înainte, în jurul tu se înal florile
carnivore, ce clocotesc de doruri neînfrânate i de apetituri
canibale. Fundtturile lor dezvelesc feele parveniilor
înfierbântai de înlare. Ei îi sug de sub unghii ideile
târâte din plagieri. Cltorule, mergi înainte! Gândirea, cu
bolovanii de aur la gât, se scufund încet,încet… Alte reguli
de via ânesc din deeuri… Povestea lui “acum” îi
caut locul în mutanii nscui din neghina sânilor de
plastic, ce cânt i încânt întunericul, ducând spre casa
morii
planeta.
Cltorule, mergi inainte, urc muntele vestind
alunecrile ochiului nesios ce ne scutete de
lectur, de regulile vieii sensibile, ce-i retrag din
circulaie emotivitatea… Cu intensitate, albastrul zilei
crete trândvia minii, ce alung pzitorii
izvoarelor, care seamna hrana vie, minereul
valorii… Cei ce nu zidesc primesc lecii de la cei
ce “Nu tiu” c “Nu tiu”, înghiind cu noduri
resemnrile scldate-n parafraze, fr fapte înalte.
99
86. Izvorul fericirii Cristina Ciobanu (Galai,
România)
100
Uile se deschid iarna, când nimeni nu
101
88. Eec Loredana Camelia Lupu (Cuca, GL, România)
Ca un virus în stare latent, îmi apei starea de spirit, m
învingi, ca o lam ce atinge osul, i las în urm iroaie
de sânge murdar, care curge într-un… altfel de context,
102
89. Înalii adolesceni Elena Zubacu (Dragomireti, MM,
România)
Iat, trec înalii adolesceni plutind printre miresme de
var, mâinile lor danseaz fluid, privirea se face
lumin uoar.
Paii nu las urme-n rân, cu palmele-ating sori plutind în
înalt, trec printre noi inându-se tandru de mân, siluetele
umbre nu scriu pe nisipul cald.
103
90. Vistorul Teodora Fdor (Rdui, SV, România)
Urmele de dor, se zresc în taina ta O tu, copac mult prea
vistor Ce opteti în zadar, Tot timpul trecut peste
tine se las în urma mea.
Când seara se las Eu îi spun în oapta din vis
C orice chemare nu mai vine i tot farmecul tu se la
stins.
104
91. rock tefan Diaconu (Osoi, IS, România)
când am auzit în timpanul meu tânr i nepriceput o pies
rock prin dou mii eram într -a cincea am
mers într-o tabr de istorie în Suceava
stteam câte trei în camer, la etajul doi bogdan i tudor
erau mai mari, în clasa a aptea împreun fceau colecie
de cuite.
pe înserate i-am cunoscut pe liceenii de la parter un biat cu
plete, primul cu prul lung pe care l-am vzut pân
atunci purta o plrie neagr iar pe tricoul lui
scria Amon Amarth
plimba un baston cu craniu de metal în vârf alturi de
prietenii si artau ca în Matrix varianta de
Neanderthal
105
terenul de tenis, de fotbal, o cantin imens unde mâncm
împreun de câteva ori pe zi nu i-am povestit c n-am dormit
prima noapte c sttusem treaz pân în zori ascultând nite
zbierete înfundate, ipete ca de viol, de vac nebun de
taur care-i sufoc vîrtutea-n nmol sticle sparte, geamuri
trântite, doze de bere aruncate în perei i betoane un
minicasetofon pe baterii de 12 voli cu cd care scotea nite
sunete dubioase o chitar electric în boxele
suprasolicitate interpreta un f el de sonet pentru
marieni asta a fost întâlnirea mea cu muzica rock mi-am dat
seama c s-a întâmplat ceva mai târziu, când m-am trezit cu volumul
la maxim i Amon Amarth în cti eram czut lâng o banc, în parc
i plin de boral
pe tricoul meu cel mai bun cu Nirvana
când te-am întâlnit ai fost ca prima melodie rock
106
92. peregrin în al treilea mileniu Dorina Manu (Bistria, BN,
România)
Anonimul Unic n-a vrut ca OMUL s-i lege umblatul de-o piatr!
druindu-i raiul, l-a ispitit s cuprind, s-i vruiasc cu rou
odaia, crrile s-i poarte paii, acoperiul
– pânza bolii, privirea s-i fie
lumin, însoitori, frunza i apa; creaia, mai presus de
Creator, a apucat pe drum înfundat; ascunzând comori în Piramide,
i-a btut cuie în pai, iar zborul i-a rmas fr de aripi.
aa s-a aezat în cuib, la fel i urmtorii-n rând. Omul i
oamenii au uitat de-nceput, de rai, de iubire, de mr.
încolcii în arpe, stane de piatr, au tulburat roua,
obligând mersul s rmân
pe loc. ...................................................
culorile alunec, cer s fie vzute de peregrinul prins în
statuie; sgettorii au rmas cu dor de duc,
cltori nestui, magazinerii vederii i-ai drumurilor sparte. la
fel i oierii, transhumani de la izvor, hoinari
resemnai. în burduh, rzboaie crunte: gândul în lanuri vrea
evadarea, ochii opaci zdrenuiesc draperii, sângele fierbe,
cutând vase reci,
bucuria de zbor nvlete în tâmple. curcubeul nu mai
încape, îngerii struie în plecare. istoria ne schimb
sensul; dup dou milenii, o apucm, iari, la drum;
pe jos, ca Badea Câran, sub roi, pân-n Britanii,
107
ce trec în nonsens cutri de frumos. rmân dup noi buci de
cuvinte, mobilul i caii putere, net-ul d totul, i-aduce acas
i chinuri i turnuri, lucruri moarte, prinse în poz.
................................................. doar Fiul s-a
oprit statornic,
pe cruce. Neperegrin. Muntele Mslinilor, miezul cutrii
i-al iertrii; oriunde ajungi, oricât sfredeleti, rtcit,
îngenunchiat,
punctul te-ateapt, tie c vii; de-acolo te-adpi, acolo
te vezi. ..................................
rtcitor i fr mam, întors cu faa spre vest, atepi minuni,
fcând din plecare rostul vieii, destinaii perene, râsul
cu plânsul înnoad destinul, cerul e unul, capac incolor, ce
lumineaz crri ateptânde; vin; venim; nu suntem prini,
firul permite lungirea crrii,
108
93. Pmânt Ctlin Acatrinei (Bivolari, IS, România)
Cenu vie din pmânt Nscut din sfinte mâini A cror
dor i acum cânt, i ieri, i azi, i mâini.
M-nal spre-o via apolinic Trind pribeag pe-acest pmânt,
M simt ca într -o clinic, Prins între ploaie i-ntre
vânt.
Scpare gsesc între mori Ce tainic strig din mormânt,
M-am sturat s deschid pori i de pmânt s m simt
frânt.
109
94. doi Carla Ivnescu (Arad, AR, România)
110
95. Nocturn Rahela Ungureanu (Bod, BV, România)
Pe coala rece am pictat cu lacrimi Dorina de a merge dincolo de
lume i rnile m dor, da’ nu le vede nime’ Acum, doar
noaptea st de veghe i suspin.
Strbat cu greu poteca petecit Cu dor, durere i tristee
deplin Srut-mi moarte sufletul i ia-m Un dor nebun spre
neant m cheam…
i somnambul strbat pe strada fr nume Sunt singur fr zâmbet
într -o lume Acum privesc pmântul cu sfial Cu inima-mi
de a întins pe-o petal.
Cci totu-i fum, rân i vânt i glasul tu m cheam azi
– mormânt! Cu ochii rupi i faa de statuie M rog la
Cer i nu-mi rspunde nime’.
C-un zâmbet trist, stors credin i gândurile-nfipten-n steme
Sunt cufundat în dor de netiin M zbat în van i sufletul îmi
geme.
i singur trudesc s ajung departe Dar zdrene-a inimii de dor
m arde i simt cum somnul cu greu m strpunge Dar i în
somn suspinul ru m strânge…
Cu frumuseea-mi a plti s am în mine Mcar un gram, din gram de
fericire Cu viaa-mi a plti s am doar mâine Un suflet
cald i-un zâmbet de iubire.
111
96. De Pate Nedelcu Pavel (Alessandria, Italia)
De pasc Miros i de ou Familia i câinele-mi încânt, De
parc Srbtoare nou Ortodoxul calendar ne
prezint.
Ce-o face (M-ntreb) oare Bunica la ar rmas? O coace Pentru
srbtoare S umple degeaba o mas?
La noi A ajuns cozonacul Într-un pachet legat bine la gur, De
oi Un ca mare, gânsacul Tiat, jumulit, de
friptur.
La ar O plânge bunica Sub stropi de busuioc ce sfinete,
La var Poate c fiica I se va întoarce (se
gândete).
- Auguri Di Pasqua buona! Paharul cu picior
elegant se înal
- Che curi La Madonna... Pantoful cu toc piciorul
încal.
112
97. Portretul iubirii Angelina Ndejde (Iai, IS,
România)
Picteaz-mi iubite pe fa surâsul, Nu-i greu s o faci,
doar pune culoare, Înmoaie penelul în seva i plânsul
Durerii din mine ce ine cu gheare.
M strânge, m taie i-mi las pe chip Doar brazde întoarse de
plugul tririi, Iar sufletu-mi plânge-n strin anotimp i caut-n
tine puterea-nfloririi.
Hai, pune-mi din roul ardorii în care M vrei lâng tine mereu
înflorit, Mai terge din umbre i pune candoare i f-m,
iubite, s-i fiu o ispit.
Doar cerne-mi lumin prin sita iubirii, Aeaz-o-n verniuri s-mi
dea strlucire, Pe pânza-negrit d for privirii, i-aprinde
dorina s ard-n netire.
M las zugrvit-n pasteluri suave Tu fii doar artistul picturii
naive, Hai, terge din mine accentele grave i pune-mi
scânteia luminii divine.
113
98. Eclesiastul Sam Nasta (Arad, AR, România)
Aruncat între mormane, guri, grinzi i pietre reci M întind
s-mi caut chipul prin dugheana mea de veci S îl terg de aburi negri
ce ascund oglinda spart De priviri i de fantome ce în bezn
gânduri poart Iar prin iglele crpate vd cum norii sting în
tuse Lacrimi grele de cenu de prin cer încet aduse i
cum strugurii atârn, mi se leagan pe tâmple Agându-se prin
barb, gura larg s o umple S se vad-n ea imagini reflectate ca
'ntr-un iaz
114
99. Comoara noastr Alexandra Gabriela Mureeanu
(Caracal, OT, România)
Vreau s aez gândurile pe cer printre ramuri, S vâd cât de mare e
patria, câte neamuri. Sunt un român iubit într-un sfânt
décor, Inima-mi tresare când vorbesc despre al meu popor.
Sufletul scldat în lacrimi vrea s obin o glorie, S ude
pmântul românesc îmbogi de istorie. Am luptat pentru unitatea
naional, marele el, Fluturând trei culori prin lume, un
drapel.
Versurile lui Eminescu le pstrm în suflet i în minte, Limba
noastr e preioas, are magice cuvinte.
Operele lui Enescu i Brâncui sunt adevrate mreii, În ara noastr
minunat cu muni, dealuri i câmpii.
115
100. Psihoz Luca Cipolla (Cesano Boscone,
Italia)
Îmi lsai rucsacul unde e emineul i m uitai fix la un limb de
trecuturi, acolo visele erau reale i realitatea o
invenie mea. Kerosenul încet ardea flacra, aa cum
logica unui copil nu înelege crbunele de Cr ciun
116
101. Tabra aliat Claudia Budu (Bucureti,
România)
117
102. Ai i plecat... Nadina Maria Szakacs (Vladimirescu,
AR, România)
Ai i plecat fr s-mi spui mcar un noapte bun, ce-ar
trebui s cred, acum, când ne petrecem mai tot timpul
împreun?
Ai i plecat lsând în urm un val de întrebri ce m
inund, nu tii c eu - de tine, sunt tot mai
flmând?
Ai i plecat lsându-m nedumerit, eu care i în vis
îi sunt iubit... îi in de cald, îi in de pern, îi sunt
surogat în toate... Tu pleci
i lai o lacrim s se desprind, din ochi-mi verzi câmpii de ape
s se-ntind...
Ai i plecat, îns mereu revii, cu-aceleai srutri
m-mpaci i m-mbunezi de fiecare dat... te voi lsa s
pleci, s regseti mereu în mine, cea care
te-nelege, te ateapt.
118
103. Dezamgire Ana Moroanu (Flticeni, SV,
România)
La poarta unei noi iubiri bteam, Cu team, cu sfial i timid.
Doream s-o pot lua de la-nceput;
S uit c-am fost atât de crunt lovit, S uit c am purtat în suflet
rni, i lacrimi cu ecou, i suferin…
C m-a durut întreaga- mea fiin…
Dar poarta inimii ce-o cercetam, Era atât de bine ferecat, C
nu tiu dac cineva, vreodat, A reuit s-o zdruncine, mcar
… Zbrele încremenite, lanuri reci
Ferestre amorite – n unghere – ntunecate, i ruginite
lacte-ncuiate. Loca de fier, pe recile poteci… Un trup de
lut, pzit ca o cetate.
Dar cum triam posibila visare, Bteam la poart, i în ateptare,
Speram, sa-aud cum cad cu zgomot surd, Întrituri i lanuri, la
pamânt. i iar , i iar, aproape disperat Continuam s sper i s
tot bat. Dar fierul rece sta nepstor , i mâna mea-nghease
parc, Acelai ritual obositor i repetat, s- îl mai fac.
119
Motto: “prin suferin, spre bucurie” – Beethoven
ce ans mare ar fi fost! eu am orbit: vd mult venim,
plecm
120
România)
Am alergat azi spre începutul lumii i spre locul în care cerul se
întâlnete cu marea, pentru c acolo ai spus c o s m
atepi. Timpul mi-a dat brânci din spate i m-a chemat
înapoi, aa c i-am lsat nite cuvinte în nisip, vezi, i
marea s-a oprit din reflux
pentru tine.
121
106. Zbor de îngeri Ileana Heller (Turda, CJ, România)
122
107. despre NOI Irina Rapcea (Criuleni, Moldova)
Motto: Dac poezia nu ar fi în mintea i în sufletul
meu, probabil a
cuta-o mereu.... pe drumuri obscure! - George
Bacovia
ne vom pierde i noi prin lume nu tiu când va fi
asta
poate într-o bun zi sau noapte ne vom rtci prin
oameni
i strzi
între noi drumurile se vor încâlci, vor fi râuri btrâne
i o alt via.
cu papucii în dini i cu o soart nou
ne vom întâlni peste douzeci de ani i-om râde
copilrete ca doi melci vetejii
i-om povesti pe ce crri am pit ce pietre am crat
i pe unde am înotat.
vom vorbi despre copii, serviciu, familie
i tot felul de întrebri care ne frmânt
numai despre Noi nu !
123
România)
E toamn aurie i toate-i atern somnul. Doar dragostea
zglobie din suflet terge colbul.
Mai pic frigul floarea, dorul s-ascunde-n cea, Se aude
clar chemarea iernii, în dans de ghea.
Îmi sufl timpu-n ceaf i moartea st la pând, Îmi cere
viaa leaf s-mi dea sori de izbând...
De-ar fi s dau dobând, când bruma-mi cade-n gânduri, Cu mâna
tremurând voi desena sruturi!
124
109. Ikebana Paula tefania Onea Lavric (Negreti, VS, România)
125
110. era înainte de este Vasile Pintilie (Piatra Neam, NT,
România)
era o or fr or i ziua era fr zi i o gândire incolor
goal cu înelesul în poal îi mugureau oase de oel
tioase
era o ap fr ap i piatra era fr piatr i o idee ca o
pleoap
plutea vedere care desprea lumina de pe fl