carolingienii

7/23/2019 carolingienii

1/7

Forta carolingienilor

Alianta cu Biserica

Puterea carolingiana s-a nascut la sfarsitul secolului al VII-lea si inceputul

secolului VIII. Ea se intemeiaza pe bunuri funciare imense, pe sprijinul uneiclientele inarmate, pe inteligenta si indrazneala fondatorilor dinastiei. Darsuccesul carolingienilor n-ar fost realizabil fara o alianta cu Biserica. Aceastaalianta s-a facut in trei moment. In !", papa legitima lo#itura de stat a lui Pepincel $curt care, dupa ce-l inc%isese pe ultimul dintre &ero#ingieni intr-omanastire, fusese aclamat de razboinicii franci.Pepin nu se multumi cu aceastaalegere' aranja sa e uns de sfantul Bonifaciu, reprezentantul papei. Aceastaungere era o ino#atie in (allia franca. Astfel, noul rege carolingian si succesoriisai sunt in#estiti de o putere religioasa care-i aseaza deasupra celorlalti laici. )eicare indraznesc sa atace familia carolingiana #or pasibili de razbunarea di#ina.*egele carolingian este un nou Da#id. +ngerea sa ii da puteri religioase' el poatecon#oca conciliile, ii poate dirija pe episcopi,el confunda domeniul ci#il si

domeniul religios. Dar in#ers, pentru ca este un episcop, regele depinde deputerea religioase. Daca este tare, impune #ointa sa Bisericii, daca este slab,Biserica ii dicteaza obligatiile. )ea de-a doua etapa a acestei aliante este epeditia lui Pepin in Italia sifondarea statului ponitical. Intr-ade#ar, papa, amenintat din ce in ce mai multde longobarzi, face apel la Pepin si #ine el insusi sa ceara ajutorul noului regefranc. Pentru prima data un papa se dearnjeaza si #ine intr-o tara barbara pentrua cere un ajutor militar. Pepin accepta si in doua randuri descinde in Italia si batearmatele longobarde. &ai mult, in !, a doua zi dupa #ictorie, face donatie$fantului Petru/ toate teritoriile reluate de la longobarzi, inclusi# cele careodinioara erau posesiuni bizantine. Imparatul bizantin, care ar putut protesta, e

prea departe pentru a actiona si trebuie sa recunoasca faptul implinit.)reareaunui stat papal in centrul Italiei este un e#eniment de o importanta considerabilapentru ca face din papa un su#eran temporal si aceasta pana in "01.)ea de-a treia etapa a aliantei dintre Papalitate si )arolinginei este incoronareade )raciun din anul 011. 2iul lui Pepin cel $curt, )arol cel mare, a mostenit de lastramosii germanici gustul pentru razboi si pentru cucerire. El cucereste ceea cemai ramasese din regatul longobarzilor, isi impune dominatia asupra intregii(ermanii, c%iar si asupra $aoniei, reputata ca in#ersunat pagana' organizeazamarcile pentru a proteja regatul sau, e contra incursiunilor musulmane din$pania, e contra sla#ilor din sud, e contra a#arilor carora le-a distrus tabaraforticata din sesul dunarean. Aceasta dilatatio regni, pentru a relua epresiabiografului lui )arol cel &are,Egin%ard, face din )arolingian primul su#eran al

3ccidentului. )lericii din anturajul sau, poate si papa, gasesc atunci normal sarestaureze in folosul regelui franc demnitatea imperiala. In ziua de )raciun aanului 011, )arol cel &are primeste coroana imperiala din mana papei,inaugurand astfel o ceremonie care se #a repeta in tot E#ul &ediu. )rearea unuinou imperiu in 3ccident nu este acceptata cu usurinta de catre Bizant' abia in0"4, basileul il #a recunoaste pe imparatul carolingian drept coleg al sau.Astfel,la trei secol dupa rasturnarea ultimului imparat roman din 3ccident, un barbareste incoronat in locul sau de episcopul *omei. Papalitatea care si-a legatdestinul de cel al su#eranilor carolingieni, isi abate atentia dinspre 3rient pentrua organiza o crestinatate nordica.

Caracterul continental al Imperiului


2/7

Imperiul carolingian este opera unor austrasieni, adica germanici care au pastratobiceiurile de #iata ale stramosilor. )arol cel &are, c%iar atunci cand a fostincoronat imparat, n-a #rut niciodata sa faca pe printul roman. $a-l ascultam pebiograful sau, Egin%ard, zugra#ind portretul imparatului5

El se deda asiduu ec%itatiei si #anatorii' era un gust pe care-l a#ea din nastere,caci poate nu eista un popor pe lumea care sa-i poata intrece pe franci in acesteeercitii. Ii placeau apele termale si se deda ades placerii natatiei...Acest lucru l-afacut sa cladeasca palatul de la Ai, si sa locuiasca aici in mod constant in ultimiiani ai #ietii sale.)and se imbaia, societatea era numeroasa' in afara de i sai,nobili, prieteni si c%iar din cand in cand multimea garzilor sale de corp era poftitasa impartaseasca zbenguielile sale si se intampla sa e in apa cu el pana la o sutade persoane sau c%iar mai multe. Purta costumul national al francilor5 pe corp ocamasa si izmene din panza de in' pe deasupra, o tunica ti#ita cu matase si unpantalon' moletiere in jurul gambelor si picioarelor' o jilteca din piele de lutru sausobolan ii proteja iarna umerii si pieptul' se in#elea intr-o mantie scurta albastra'si a#ea intotdeauna atranata alaturi o sabie, ale carui maner si centiron erau dinaur si argint./

*obust, sporti#, )arol cel &are era deopotri#a un petrecaret si, sprescandalizarea unor clerici, a#ea cate#a concubine si mai multi bastarzi.)u toateca se interesa de ci#ilizatia antica. Voia, ne-o spune tot Egin%ard5

sa transcrie foarte #ec%ile poeme barbare, in care erau cantate istoria sirazboaiele #ec%ilor regi.$c%ita, de altfel, o gramatica a limbii nationale./

)a toti sei germanici, se gandea sa-si imparta Imperiul intre cei treii6017.Doar moartea a doi dintre ei ii asigura lui 8udo#ic cel Pios unitateaimperiului,dar pe urma succesorii sai pastrara traditia partajului germanic, si, in

prima parte a secolului al I9-lea, se certara la nesfarsit. 8udo#ic cel Pios cautandsa-l a#antajeze pe ultimul nascut, )arol, pro#oca re#olta celorlalti i.Dupamoartea sa60:17. 8ot%ar, mai #arstnicul. 8udo#ic si )arol se razboira, apoi seintelesera. Partajul de la Verdun din 0:4, care a creat trei mari regate in3ccident6regatul 2rantei, al (ermaniei si regiunea intermediara, de la 2rizia la*oma7, puse capat acestor indelungi lupte familiale.)entrul de greutate al Imperiului carolingian se a;a in fost Austrasie, si, lasfarsitul domniei lui )arol cel &are, la Ai-la-)%apelle. )apitalele politice aleImperiului nu erau orase, ci villas, adica mari domenii rurale.)arolingienii stiurasa apere frontierele continentale ale Imperiului, organizand marci/, contrasla#ilor, contra arabilor, dar nu putura asigura protectia frontierelor maritime.Einu s-au putut opune ;otei in#adatorilor normanzi, care, de la sfarsitul domniei lui

)arol cel &are, incepura sa faca epeditii pe coastele &arii a aa#ut prioritate, apoi, la inceputul secolului al I9-lea, aceasta trecu ?esseuluidatorita regelui [email protected] sfarsit, in nord, marele regat al


3/7

)arolingieni.Daca inca mai eista cate#a urme dintr-un mare comertmediteranean, el se limiteaz ala produse de lu, ca ldesul, stofele de matase,mirodeniile, pe care negustorii orientali si mai ales e#reii le aduc la cerereacator#a aristocrati laici sau ecleziastici.In aceste conditii, )arol cel &are n-aincercat sa restaureze fabricarea banilor de aur, totusi in circulatie in tarimediteraneene, ci, dimpotri#a, a a consolidat moneda de argint, dinarul. Aceastastabilitate a dinarului este punctul forte ale realizarii unei re#olutii monetarenascuta la sfarsitul secolului VII in Engliterra si are #iitorul de partea sa pentru ca#a trebui asteptat secolul al 9III-lea pentru a #edea reaparand in 3ccidentmoneda de aur.2orta economiei carolingiene cine de la pamant. $e #orbeste in general de villacarolingiana, acest mare domeniu de mai multe mii de %ectare cateodata,uitandu-se ca trebuie sa eiste o mica sau cel putin o proprietate mijlocie.Dar,din ce in ce mai mult, acesti proprietari independenti #or adusi prin fortalucrurilor sa se lase absorbiti in marile domenii. Aceste domenii sunt di#izate indoua parti. Pe de-o parte, ceea ce se numeste in general rezer#a senioriala6 terraindominicata7, care este compusa din cladirile fermei6curtis76case forticate,

capela, grajduri, %ambare, mori, locuintele scla#ilor7' in jurul acestor cladiri#edem terenurile arabile, #ia, mai ales invillas ecleziastice, pajistile de cosit si,dincolo, padurile.Istoricii economiei carolingiene au insistat pe buna dreptateasupra importantei acestor paduri, care dau nu numai grinzi pentru constructiacladirilor, ci si lemnul de foc pentru a alimenta forjele sau cuptorul de paine,tortele rasionase, singurul mijloc de iluminat, ceara roiurilor de albine salbatice,g%inda, %rana pentru imense turme de porci, etc.Alaturi de rezer#a, #edemlocurile date in folosinta, unde sunt instalate familii de tarani, colonii. Acesti miciarendasi se bucura de lotul lor, dar depind cu strictete de proprietar. Intr-ade#ar,mana de lucru a scla#ilor care traiesc in rezer#a este sucienta pentrueploatarea acesteia din urma. Proprietarul este deci obligat sa impunafermierilor diferite munci sau contributii in natura si in bani.Astfel, intr-o villa din

Ber, depinzand de abatia de la $aint-(ermain-des-Pres, fermierii trebuie sa facalucrarile de aratura in rezer#a, trebuie sa ajute la seceris, trebuie sa transportelemne in ecare an, e spre Angers, e spre Paris, in ne trebuie sa deaproprietarului noua gaini, treizeci de oua si doua oi pe an. In alte villas,fermieriitrebuie sa #erse in plus proprietarului o anumita suma de bani.)arol cel &are, care-si obtinea resursele esentiale ale Imperiului din #astele saledomenii funciare, a lasat capitulara De villis instructiuni precise pri#indeploatarea domeniilor sale.El cerea in special ca ecare itendent sa-i prezinte inecare an de )raciun socoteala aparte a tuturor #eniturilor sale, pentru a inmasura sa cunoasca ce are in domeniile sale5

De stiut socoteala terenurilor arate cu boii pe care bouarii nostri ii conduc, cea amanselor6adica a loturilor date in folosinta7 care trebuie sa ni le are, cea a porcilor,rede#entele, obligatiile si amenzile' cea a #anatului capturat in padurile noastrefara permisiunea noastra' cea a di#erselor amenzi, cea a morilor, padurilor,campurilor, podurilor si ambarcatiunilor' cea a oamenilor liberi care suntinsarcinati cu grija scului nostru' cea a pietelor, #iilor si a celor care ne datoreaza#in' cea a fanului, a lemnelor si tortelor' cea a scandurilor si a oricarui alt lemn deprelucrat' cea a fructelor, arborilor, nucilor, alunilor, a copacilor altoiti de topatespeciile, a gradinilor, a napilor, cea a %elesteielor' cea a pieilor si coarnelor deanimale' cea a mierii, cerii, unturii, seului si sapunului' cea a #inului de mure, a#inului ert, a %idromelului, a otetului, a berii, a #inului nou si a #inului #ec%i, agraului nou si a graului #ec%i, cea a gainilor si oualelor' cea a gastelor' cea a

pescarilor' a lucratorilor in metale, a fabricantilor de pa#aze si a pantoforilor, aco#etilor si a lazilor' cea a strungarilor si selarilor,cea a forjelor, a minelor de er side plumb si altor mine' cea a manjilor si manzelor./


4/7

A#em aici o #edere de ansamblu asupra tuturor productiilor de pe un domeniurural carolingian.Aceste produse agricole erau e consumate pe loc, e #andutein targurile locale care continuau sa se tina cu regularitate.Dar, in ciuda acestorcirculare atat de precise, cum era capitulara De villis sau alte teteasemanatoare emanand de la proprietari pri#ati, randamentul trebuie sa fostdestul de slab.Annalles carolingiennes semnaleaza numeroase perioade defoamete sub domnia lui )arol cel &are si sub succesorii sai. Este posibil cane#oia de pamant sa-l impins pe )arol cel &are sa cucereasca alte tari, cum iiimpinsese pe stramosii sai germanici sa emigreze in afara (ermaniei antice.Dez#oltarea economiei agrare in Imperiul carolingian trebuie sa e legata deorganizarea militara. Intr-ade#ar, in Imperiul,orice om liber datoreaza ost-ul,adica ser#iciul armat. Dupa cum soldatii trebuie sa se ec%ipeze ei insisi si cumec%ipamentul unui calaret costa foarte scump,-un cal #aloreaza cat sase #aci, sio armura cat douasprezece #aci-printii carolingieni au luat obieciul, de lainceputul secolului al VIII-lea, sa distribuie delilor lor #aste domenii pe care lesustrageau din domeniul regal sau c%iar din marile proprietati ecleziastice. In

plus, ei renumerau in pamanturi pe agentii loc care-i reprezentau in diferiteregiuni ale Imperiului, e ca e #orba de comiti, duci sau de missi dominici, alcaror rol era acela de a face respectate deciziile imperiale.In acelasi fel, cei carese atasau de imparat prin legaturi de delitate si de#eneau astfel #asalii saibeneciau si ei de concesiunea de domenii funciare. Astfel s-a intarit aristocratiaagrara care trebuia sa se a;e la originea principatelor din secolele I9 si 9.

Caracterul religios al Imperiului

Confuzia dintre domeniile temporal si spritual

Dupa miruirea de la $aint-Denis, regii carolingieni se considerau #eritabili preotiinsarcinati cu mantuirea eterna a poporului crestin. )arol cel &are a luat aceastaresponsabilitate in serios5 el isi spunea sef suprem al clerului, ii considera peepiscopi egali ai comitilor sau #asalilor sai, inter#enea in certurile religioase si iitrimise c%iar papei ordine de actiune, mai ales cand e #orba de un om ca 8eon alIII-lea5

&ie imi apartine cu ajutorul Proniei Di#ine apararea tuturor locurilor $nteiBiserici si a lui )%ristos, cu armele, in afara impotri#a incursiunilor paganilor side#astarilor necrediciosilor, inauntru, ocrotind-o prin raspandirea credinteicatolice. Voua, Preasnte Parinte, #a re#ine, ridicand mainile spre Dumnezeu ca

&oise, sa ajutati prin rugaciunile #oastre la succesul armelor noastre...2ie caprudenta #oastra sa se alipeasca in toate punctele prescriptiilor canonice, si saurmeze neabatut regulile stabilite se $ntii Parinti.../

)arol cel &are inter#ine deci la fel de bine in domeniul temporal ca si in celspiritual. El a consacrat numeroase capitulare c%estiunilor pri#ind religia, e ca e#orba de liturg%ie sau de disciplina, de clerici si de laici.El a considerat moralacrestina ca o ratiune de stat. Ai sai missi dominici aminteau comitilor ca trebuiesa traiasca #irtuos potri#it legii lui Dumnezeu, ca trebuie sa creada intr-un singurDumnezeu, si ca trebuie sa-l iubeasca din toata inima.Vrand sa faca respectatalegea sa in imensul sau Imperiu, )arol cel &are impune tuturor supusilor un

juramant prestat pe relic#e sau pe E#ang%elie. Astfel, cel care nu #a respecta

poruncile regelui #a considerat ca sperjur si #a putea in aceste conditii sa se


5/7

epuna la amputarea mainii drepte.)arol cel &are este cu ade#arat, dupa cumzice Alcuin,

un sef in umbra caruia poporul crestin se odi%neste in pace.... o calauza a careide#otiune nu inceteaza prin fermitatea sa e#ang%elica sa intareasca credintacatolica.../

$ub succesorii lui )arol cel &are, staruie aceeasi confuzie intre domeniultemporal si cel spiritual, dar de data aceasta Biserica are initiati#a. Protand deslabiciunea lui 8udo#ic cel Pios, si de disputele iscate intre i sai, episcopiiamintesc regilor datoriile pe care le au5 ei trebuie sa asculte cu smerenierecomandarile Bisericii, trebuie sa-i impiedice pe laici sa impieteze asuprabunurilor ecleziastice, trebuie sa prezer#eze unitatea Imperiului, si, c%iar dupaimpartirea din 0:4, trebuie sa se intruneasca periodic in conferinte, cu scopul dea se intelege asupra unui program comun. Biserica carolingiana a luat deciconducerea politica, religioasa si morala a Imperiului. Ea #iseaza sa stabileascaaici pe pamant )etatea lui Dumnezeu/, caci Imperiul crestin ii #a ca o prima

infatisare. Dar Biserica este prea instalata in epoca pentru a nu suferi de pe urmacrizelor sociale si politice. Episcopii si abatii sunt mari seniori care posedapamanturi si oameni. Buna#ointa su#eranilor carolingieni ii socoteste demni de a scutiti 6immunis7, de inter#entia agentilor regelui si de a legati direct deautoritatea centrala. Imunitatea le permite astfel sa-si recruteze oameni in cazde razboi si sa-si conduca armata, sa perceapa ei insisi impozitele, sa judeceanumite cauze fara a trece prin tribunalul public. )and autoritatea regelui #a ineistenta, abatii si episcopii imunitari #or de#eni in fapt independenti.(ratie sprijinului printilor carolingieni, gratie donatiilor laicilor, abatiile posedaimense domenii.Polpticul de la $aint-(ermain-des-Pres, un in#entar de drepturi si#enituri ordonat de abatele Irmion pe la 0@1, ne spune ca aceasta mare abatiepariziana, de aproimati# treizeci si de mii de %ectare este di#izata in @@ de

domenii. In centrul ecarui domeniu sunt construite cladiri pentrumestesugari,tesatori, latori, dulg%eri, lucratori in metale, sau pentru scla#iiagricoli.Pe loturi de pamant traiesc coloni.Polipticul ne da numele lor, compozitiafamiliilor si aminteste cor#ezilor pe care trebuie sa le indeplineasca pe rezer#a,ca si prestatia pe care trebuie sa o furnizeze in bani sau in natura. &arile abatiidin (ermania, 2ulda, *eic%enau, $aint-(all, poseda, de asemenea, imensedomenii care pot dispersate in tot 3ccidentul. Pentru a lega intre ele aceste#illas diferite, abatiile au organizat un intreg sistem de con#oaie sau de ;otilecare coboara sau urca pe rauri. Abatele de la $aint-?andrille poate astfel face sa#ine sarea din #illas pe care le poseda pe coasta atlantica, #inul din regiunile depe 8oara, lemnul din padurile de pe &osella sau din Vosges. Daca #rei sa ai o

idee despre cladirile monastice ale unei abatii carolingiene, este de ajuns saarunci o pri#ire pe planul $aint-(allului desenat in secolul al I9-lea. Vedemgrupate in jurul unei mari biserici cladiri agricole, ateliere, forje, mori, spitale, baisi in sfarsit scoli. Abatia este o mare cetate in care se munceste, unde se facrugaciuni, unde se studiaza.

Renasterea carolingiana, opera a Bisericii

)eea ce se numeste renastere carolingiana/ a fost pregatita de la sfarsitulsecolului al VII-lea in manastirile anglo-saone, italiene si c%iarmero#ingiene.)arol cel &are a #rut sa-si etinda in tot imperiul sau eperienteledeja incercate in anumite centre pri#ilegiate.Daca a facut-o, este inainte de toate

pentru a reda clerului si calugarilor demnitatea intelectuala si morala. El #rea catetele sacre sa e bine scrise5


6/7

)aci adesea oamenii #oind sa se roage bine lui Dumnezeu il roaga rau din cauzacartilor incorecte pe care le au in mana./

Iata de ce, prin capitulara din 0 el porunceste clerului sa ininteze scoli pentrucopii, sa c%eme aici nu numai i de scla#i, ci si pe cei ai oamenilor liberi.

2iecare manastire, ecare episcopat sa aiba psaltiri, carti de cant, de socoteli, degramatica si eemplare corecte ale $ntei $cripturi./

Daca recomanda studiul literelor, este cu scopul de a patrunde mai binemisterele $ntelor $cripturi5

)um in cartile sacre eista guri, tropi, si alte asemenea ornamente, esteneindoielnic pentru oricine ca citindu-le nu ecare poate intelege la fel de repedesensul spiritual care se a;a aici cum ar face-o cel mai bine pregatit pentruin#atarea literelor./

Pentru a celebra liturg%ia el doreste ca in toatea scolile sa e in#atat cantul.Inaceasta opera de reorganizare a culturii religioase, )arol cel &are a fost ajutat deanglo-saonul Alcuin, pe care il numi abate de $aint-&artin-de-=ours, delombardul Paul Diaconul, de #izigotul =%odulf, episcop de 3rleans. Datoritaimparatului si colaboratorilor sai, noua scriere, carolina s-a raspandit in intregul3ccident si a permis redactarea manuscriselor intr-o forma mai lizibila, iar studiulgramaticii latine a dat clericilor si calugarilor mijlocul de a scrie intr-o limbacorecta si de a a#ea acces la scriitorii antici.$ub succesorii lui )arol cel &are, acti#itatea intelectuala #a depasi acest ni#elelementar. Atunci a in;orit ade#arata renastere carolingiana, datorita actiuniicanonistilor si teologilor. Printre acestia din urma trebuie citat Ioannes $ccotus

Erigena, un irlandez instalat in regatul lui )arol cel Plesu#, care, cunoscand limbagreaca, a tradus lucrarile lui pseudo-Dionisie Aeropagitul. Daca marea sa lucrareDe Divisione Naturae, n-a fost inteleasa de unii dintre contemporanii sai, nu-i maiputin ade#arat ca el reprezinta prima mare sinteza teologica care a #azut luminazilei in 3ccidentul medie#al. &ai instruiti, mai curiosi, calugarii si clericii dinsecolul al I9-lea sunt pasionati de contro#ersele doctrinare asupra eu%aristiei saupredestinarii. Ioannes $ccotus, diaconul 2lorus din 8on, ar%iepiscopul Cincmarde *eims, abatele de la 2ulda, *aban &aur redescopera gustul disputelor de idei.$untem obligati sa recunoastem ca acti#itatea intelectuala este apanajul cleruluicarolinian. Daca unii aristocrati laici au #rut sa-i imite pe clerici construindbibilioteci, marea masa a poporului crestin este analfabeta. Biserica, nea#andmijloacele de a instrui indi#idual pe toti crediniciosii, prefera sa-i incadreze dupabotez, supunandu-i unor obligatii bine denite si cerand respectarea legilor rii,mai mult decat adeziunea la mistere care le de#in straine. 8aicul asista la mesafara sa participe acti#, caci ignora latina si este impins in fundul bisericii. In acestregim de crestinatate/, care se organizeaza, laicii sunt considerati ca minoriiresponsabili care trebuie sa-i #enereze pe preoti sa se supuna poruncilor lor. Preponderenta Bisericii este e#identa si in domeniul artistic. )arol cel &areprecrise episcopilor si prelatilor sa restaureze bisericile cazute in ruina./El #oia cabazilicile sa aiba un prag de aur si de argint, pietre pretioase, bijuterii siornamente superbe./El si succesorii sai colectionara manuscrise miniate inatelierele manastirilor sau episcopatelor. Biblii, e#ang%eliare, sacramente suntmagnic ornate cu scene etrase din iconograa religioasa. Decorul carolinian

trebuia sa ser#easca la intarirea frumusetii ceremoniilor liturgice. 8a fel,transformarile ar%itecturii bisericilor sunt in functie de liturg%ie. &arile biserici


7/7

poseda doua coruri de unde calugarii pot canta alternati#, tampla rasariteana secomplica cu cripte, abside si c%iar cu deambulatorii, pentru ca poporul crestinasa poata #enera mai usor relic#ele sntilor. )ele cate#a monumente carolingienepe care timpul le-a crutat, capela palatului de la Ai,sau aceea din villa din(ermign-des-Pres,ne permit sa ne facem o idee despre maretia bisericilorcarolingiene. De asemenea, pentru a infrumuseta ceremoniile liturgice, calugariide la $aint-?andrille sau de la $aint-(all perfectioneaza cantecul gregorian.Pentru a retine mai usor melodiile, muzicienii in#enteaza tropii, de unde deri#asec#entele si prozele si mai ales se creaza notatia neumatica. Intreaga istoriemuzicala a 3ccidentului depinde de aceste in#entii din secolul al I9-lea/. )onstatam, astfel, prin aceste cate#a eemple, ca 3ccidentul a cunoscut,datorita printilor, clericilor si calugarilor carolingieni, o prima in;orire. )u cate#aeceptii, toate regiunile Imperiului au fost antrenate in aceasta miscare.$-a pututspune ca unicare 3ccidentului de catre )arol cel &are era prematura pentru casuccesorii sai n-au putut conser#a Imperiul. Dar trebuie recunoscut faptul caunitatea culturala a acestui 3ccident incepe sa se realizeze. 2ragmentareaImperiului in regate si noile in#azii care le de#asteaza in a doua jumatate a

secolului I9 si la inceputul secolului 9 nu #or apuca sa ruineze opera religioasa siculturala a carolingienilor.

carolingienii

Documents

Transcript of carolingienii